16.

10

Intrebari:
1. Artrodeza se realizeaza de obicei chirurgical si presupune desfiintarea ( = blocarea) art prin fuziunea celor
doua supraf art; art nu va mai fi mobila, dar va disparea duerea - motivul pt care se face artrodeza;
artrodeza spontana apare rar.
2. Ligamentotaxie = manevra de reducere in care nu realizam noi tractiune axiala in axul osului, ci tragem
de ligamente si ele realizeaza tractiune axiala.
3. Fractura Garden I este realizata de obicei printr-un mecanism de abductie.
4. In fr art se realizeaza reducere si osteosinteza cu focar deschis, deoarece este nevoie de reducere
anatomica.
5. “Pentru noi, nu exista termenul de “fisura”; oricat de mica e fractura, ii spunem fractura.”
6. Aparatul gipsat toracobrahial nu se mai foloseste, pentru ca ar deprima miscarile respiratorii. Nici
aparatul gipsat pelvipodal nu se mai foloseste.

Coxartroza
Bolile degenerative: coxartroza (artroza art coxofemurale = a soldului) si gonartroza (artroza art genunchiului
- care are 3 componente - art femurotibiala cu un comp intern+extern si articulatia femuropatelara=compartimentul
femuro-patelar).
Artroza priveste o afectare in principal a cart articular. Nu este strict o boala a cart aricular. Odata aparuta
artroza, va afecta toate componentele unei art. Ex: La sold, afecteaza cart si de pe capul femoral si de pe acetabul, va
afecta capsula; la sold cotilul si capul femural sunt sfere necongruente,astfel ca acetabulul isi dezvolta labrul ptr a le
potrivi (tendinta la sfericitate).

Fiziopatologie:

Apar leziuni ale cartilajului art, care este alb sidefiu, hialin, elastic si depresibil, are o matrice in care gasim celule -
condrocite, ce sintetizeaza matricea, iar la randul lor, componentele matricii (collagen 1,2, proteoglicani, GAG,
fibronectina) stimuleaza condrocitele → un cerc vicios.

Daca apare o lez a cartilajului poate sa apara o echilosare? Sau poate doar sa apara o lez acuta, practice bucata se
desprinde si o gasim in interiorul articulatiei. Art are o capsula => spatiu inextensibil. In int capsulei exista o mb =
sinoviala, cu rol de protectie si ce secreta lichid sinovial. In mod normal, in lichid nu exista bucati de cartilaj. Daca
ajung acolo, sinoviala incearca sa-i inglobeze (sa-l fagociteze) deoarece reactioneaza de parca ar exista un corp strain
=> hipertrofia membranei sinoviale AKA sinovita!!! Este o sinovita cronica, nespecifica. Artroza nu apare acum, e un
procea indelungat. Apare lent, de-a lungul timpului.

Clinic: spre ex. Genunchiul e tumefiat datorita:

1. Fen. De sinovita
2. Ca urmare a fagocitozei rezulta apa => hidartroza care destined articulatia; mai apar radicali liberi ai
oxigenului, citokine, TX, LT. Acesti produsi favorizeaza degradarea cartilajului, care duce la mai multa
fagocitoza (cerc vicios) => inflamatie cronica.
 Deci clinic avem un genunchi mare, tumefiat, dureros!! Cartilajul este avascular (se hraneste prin difuziune) si
neinervat (deci durerile nu sunt direct de la cartilaj, dor fenomenele secundare leziunii de cartilaj). Intinderea
(extensia) capsulei provoaca durerea, deoarec capsula contine nocireceptori, proprioreceptori (in zonele de
insertie pe oase).

Daca facem punctia art: Lichidul sinovial este un exsudat, serocitrin,transparent, fara proteine. Punctia unei
art se face in conditii PERFECTE de asepsie, antisepsie!! Daca soatem lichid, deci reduce intinderea capsulei, deci
reduce durerea, dar scoaterea duce si ea la un cerc vicios care se va permanentiza. Doar in scop diagnostic/ptr a
usura durerea ptr moment se face punctia. Daca am introdus un stafilococ spre ex transformam artrita aseptica in
artrita septica compromitem viitorul terapeutic. La sold e profund...

Daca leziunea de cartilaj progreseaza, se ajunge la osul subcondral, care este spongios!

Hidrartroza→ la orice miscare de flexie/extensie, apa din art are tendinta de a intra in acest os spongios => multiple
bule de lichid= geode; Ce se intampla pe un versant se intampla si pe cel opus.
Geodele pe Rx se vad ca zone de osteoliza, “in oglinda”,. pot conflua.

Pe Rx vedem:
1. disparitia cartilajului (si spatiul articular – virtual- se ingusteaza pana la disparite)
2. prezenta geodelor in onglinda
3. Datorita frecarilor accentuate si aparitiei acestor geode, uneori se poate intampla ca este sa conflueze intr-o
geoda mai mare→ duce la scaderea rezistentei osului subcondrol care se taseaza. Tasarea se poate duce in 2
directii:
- Fie geode se izoleaza si deasupra ei se produce o vindecare, adica o sclerozare, care s evede pe RX ca o
linie alba, radioopaca = osteocondensare subcondrala
- Uneori prin aceste microtasari ale osului subcondral, vindecarea poate duce la aparitia unor excrescente
osoase care apar tot radioopace si care apar peste tot unde au aparut geode = OSTEOFITI

Deci semnele:
1. Osteofiti
2. Geode in onglinda
3. Osteocondensare subcondrala
4. Disparitia spatiului articular. CLAAAAR

Tratament:
 Antiinflamatoare: NSAID, dar mai ales steroidiene (care blocheza calea COX => in art nu mai exista radicali
liberi, leukotriene,TNF alfa etc., deci au efect condroprotector). Ex: naproxen, prednisonul e prea mult.
Se inchide ciclul vicios ptr moment si dispare inflamatia, durerea. Au si un effect secundar condroprotector: nu mai
sunt inhibate condrocitele si ele pot incepe sa zburde. La varsta inaintata condrocitul e si el imbatranit, abia
sintetizeaza saracu’ un lant de colagen => odata aparuta leziunea de cartilaj nu se mai vindeca; poate doar sa
progreseze.
Antiinflamatoarele le putem administra oral sau local (facem o infiltratie intraart – exista unul sinur: diprofos?).
AINS pe termen scurt calmeaza durerea, dar pe termen lung induc osteoporoza, afecteaza osteoblastii →duc la lez
osoase tata de severe incat daca punem in balanta mai bine nu le injectam (doar in cazuri bine selectionate)
  O subst care sa stimuleze cumva condrocitul sis a inhibe un pic r.inflam: Saruri sodice de GAG (acizi
hialuronici): administrati intraart. Efecte:
1. = substanta vascoelastica => imbunatateste frecarea (oasele in art trb sa aiba coef de frecare ca patinele
pe gheata)
2. stimuleaza condrocitul → tratam condroprotector
3. usor efect antiinflamator
4. calmeaza durerea

 PRP - Platelet Rich Plasma: recoltam sange de la pacient, se supune unei centrifugari speciale => trei
sedimente - cel de jos este boga in celule tinere, capabile de diferentiere (in special trombocite), care se
administreaza intraart.

 Factori de crestere, cu efect condroprotector. In egala masura toti fact de ↑ stim condrocitul.
Terapia in artroza trb sa fie de la inceput condroprotectoare; este incorect sa incepem chir.

 Chir: artroscopie: 2 incizii de o parte si de alta a ..? “Ne socheaza” lichidul sinovial masiv,pe care-l evacuam →
primul factorpozitiv. Facem sinovectomie artroscopica (scoatem membrana). Putem face artroplastie. Putem
indeparta franjurii cartilaginosi care la genunchi afecteaza meniscurile (regularizare). Dupa operatie
administram acid hialuronic. Vom stagna patologia, dar nu o vom vindeca.

!!! Osul nu exprima MHC => la os nu exista reject. Dupa ce scoatem capul femural la artroplastie si facem testele
virusologice, etc (evident trebuie sa fie negative), il putem folosi la alt pacient. Dar nu folosim grefa de cartilaj,
pentru ca, cartilajul este cea mai antigena structura!!
Deci os bun, cartilaj rau.
Ramane optiunea autotransplantului de cartilaj. De unde il luam sis a facem in asa fel incat sa izolam o
celula? Cartilaj portant e de pe suprafetele articulare; pe fata post a condililor femurali exista o zona de crtilaj
nonpritanta de unde luam noi o bucata→ punem intr-o solutie enzimatica =>condrocit + fact de crestere → cultura de
celule, cu care plombam osul. Apoi luam periost de pe tibie si punem deasupra plombei. Nu e simplu! In Romania nu
se obtin culturi de condrocite. Reusim sa-l izolam, dar apoi nu-l putem creste pentru ca nu avem factori de crestere si
mediile de cultura. Doar 2-3 locuri din Europa sunt capabile. Aceasta plomba e buna doar daca exista o singura
leziune, mica, a cartilajului.

Mai putem scoate cu un cilindru de diverse grosimi os+cartilaj deasupra art afectate→ o pastila cu os si
cartilaj de buna calitate (din zona nonportanta) si muta cu cart spre art. Se numeste mozaicoplastie. Reprezinta un
autotransplant de homogrefe oateocondrale!!! Rez sunt f bune ptr ca acest os spongios bine vascularizat integreaza
osul, exita un process de stimulare a condrocitelor si in timp se reface suprafata articulara.

Tratamentul final = artroplastia= inlocuirea art cu o noua art.

Exista si interventii cu caracter profilactic, care sa previna aparitia artrozei? Da - ptr ca: atat artroza la sold
si la gen pot fi primare, idiopatice, varstnice; dar daca exista o gonartroza unilat? De obicei sunt bilat. E tanar, activ,
face sport: poate fi o artroza posttraumatica. Poate a facut o fr de platou tibial = fr intrarat, cu potential artrogen!
→ gonartroza secundara.

O fr supra si intercondilian afecteaza S art;

fr rotulei→artroza femuro-patelara;
fr de col femoral → necroza cap femural → coxartroza secundara
fr de acetabul
Necroza capului femural poate fi:
- Posttraumatica
- idiopatica (urmare a unei vascularizatii proaste congenitale)
- iatrogena (postmedicamentoasa - dupa trat cu 40mg/zi prednisone=doze mari, antiretrovirale,
chimioterapice, cu AZT)
- dupa consumul de alcool (induce microembolii la nivelul circulatiei terminale)
- dupa boala de cheson (ca urmare a diferentelor presionale din scufundari apare un colaps vascular la nivelul
capului - barotrauma - este afectata vascularizatia capului femural).
- Hemofilie
 - Sporturile (handbal, volei, rugby,tenis, gimnastica etc.) - practicate excesiv - pot cauza necroza capului
femural sau artroza. Toti membrii unei echipe de rugby sunt acum protezati.
Specific:
- Spondilita ankilopoetica - afecteaza in principal barbatii, caract de o rectitudine a col.lombare si are
caracteristic antigenul anti HLA – A V 27?
- Poliartrita reumatoida afecteaza in principal femeile si are caracteristic antigenul DRVW-3 si afecteaza in
principal art mici ale mainii → maini deformate ca urmare a nodulilor Heberden si Bouchard, afecteaza
soldul, genunchiul. Aceste artrite din bolile inflame nu o sa le vedem cu osteofiti, pensarea sp articular, o sa le
vedem ca pe niste artrite inflame: o zona radioopaca globala cu o usoara condensare a spatiunului, ele sunt f
grave prin afectarea osoasa indusa de boala inflamatorie, adica prin sinovita specifica.Gasim: factori
reumatioid, complexe imune circulante aggregate in granuloame de corp specific,gasim aspectul micro al
afectarii articulare in orice boala reumatoida. Apare o sinvoita gigantica care erodeaza S art. Degeaba
operam daca nu tratam boala de fond.

Cauze genetice ale artritelor: colagenoze, mucopolizaharidoze, deficit de sinteza al colagenului de tip 3→hiperlaxitate
ligamentara

Cauze congenitale: lxatia congenitala de sold/a rotulei. Dispaziile de dezvoltare a soldului data de o tulburare in
sofiicarea capetelor femurale si la bazin. Erau f frecvente coxartrozele secundara displaziei de sold; apare in general
la fetite. Pampers gros→ miscare de broasca de abd si rotatie externa care recentreaza capul femural. Inainte
mamele infasurau fetitele cu picioarele drepte→lipsa abd; doar add si rotatie interna. NASOL PE VIITOR…

Orice tulburare de mers poate duce la artroza: scolioza, genu varum/ genunchi in paranteza (cauzeaza trei sferturi
din cazurile de gonartroza, deci cauza mecanica), genu valgum/ in X (pot da gonartroza, coxartroza).

Interventii profiliactice - daca vedem genu varum sau valgum, putem corecta axul mechanic prin interventii corrective
de ax si prevenim artroza.

Coxa profunda = capul femural protruzionat in acetabul; rara.

- Obezitatea
- Sporturile genereaza artroza

ISTORIC
1759 HUNTER – prima descriere AP “ATLASUL ANATOMIC”
CRUVEILHIER – uzura cartilajului, condensarea osoasa, osteofitele
Sir JOHN CHARNLEY – 1960

COXARTROZA = afectiune cronica DEGENERATIVA

A.P. - cartilajul
- sinoviala
- osul epifizar
Clinic – durerea
- schiopatarea
- redoarea
- pozitia vicioasa

Frecventa – 3-6 % din populatia peste 55 ani

Gonartroza/coxartroza = 2/1
Debut (durere) – 61 ani cox. primitiva; - 51 ani cox. secundara
Femei > barbati
Bilateral 45 –50 %

Etiologie = factori de risc; =multifactoriala

Anamneza
- surmenajul articular 7%
- ereditari – familiali 60%
- tulburari de statica+dinamica

Ancheta negativa – coxartroza esentiala 36%

Factori de risc radiologici

29% Displazia, subluxatia congenitala
Caput varum (retrotorsa) 15%
Protruzia acetabulara 5%
Coxa plana

Clasificare
I. Coxartroza primitiva (esentiala)
Frecvent bilateral
Debut 60 ani
Factori de risc generali →alterarea cartilajului → uzura

II. Coxartroza secundara = Cauze locale

Tulb statica articulara tulb mecanica articulara
Locul I – congenitale (vezi factorii de risc)
Necroza – copil L.C.P. - adult N.A.C.F.
Fracturi, luxatii

III. Coxite
Infectioase nespecifice, specifice
Reumatismale (PR, SA)
Sinovite , condromatoza

Anatomie – patologica
Cruveilhier – cap artrozic – mare, deformat si turtit “in maciuca”
Deformarea – turtire superioara+ eroziunea cartilajului in zona de sprijin
osteofitoza -apozitii osoase - “capital drop”

Cartilajul hialin – leziuni caracteristice zonei de hiperpresiune:

- Luciul pierdut rugos
- Galben, opac
- Elasticitate scazuta
- Fisurarea (“demascaj fibrilar”) – detasarea de fragmente/lambouri eroziuni/ulceratii in zona portanta
(“escara de decubit”) denudarea osului subcondral

Leziuni osoase :
- Leziunea esentiala- necrobioza osteocitului (oncoza)
- Zona portanta :
 remaniere (resorbtie osteoclastica si apozitie de lamele osteoide condensare trabeculara “os
compact” cu structura pseudohaversiana
 Microfisuri
 Petrificari – precipitare de saruri de Ca in substanta fundamentala si in osteocit
Macroscopic :
 Zona triunghiulara ( conul de presiune Trueta) de hipercondensare – culoare alb-galbuie
 Zona de delimitare hipervasculara geode (5-25 mm) pseudochiste
 Ulterior – sechestrare – separare tesut osos viabil de osul necrotic
 Capul este deformat in “oglinda” subluxatie progresiva

Osteofite ( proliferare marginala)

- in zona de descarcare – inf.-mediala
o -supero-laterala
- “capital drop” (“tête coulée”)
- Osteofitoza pericartilaginoasa
 Cap (burelet osos)
 Cotil – idem + fund dublu

Leziunile cotilului – in oglinda (De Marneffe)

- zona portanta – osteocondensare (conul de presiune Trueta)
- cotil plat, largit, “in farfurie” cu cap subluxat si “fund dublu”
- geode in oglinda “ kyssing cysts”
- uzura cartilaginoasa
- osteofite marginale (pericotiloidiene)

Capsula – sinoviala
leziunea initiala – cartilajul
Sinoviala – leziune secundara, neinflamatorie
Proc.: hiperplazie reactiva (franjuri)
metaplazie condroida
scleroza domina scena !
hipervascularizatie
Lichid sinovial : redus, vascozitate ↑, mucina ↑, proteine ↓
Coxartroza = “artrita uscata”

Capsula se fibrozeaza+ se ingroasa → scade elasticitatea si mobilitatea→ REDOARE

Se retracta → pozitii vicioase
Vascularizatia
- initial staza venoasa in zona portanta → angorjare → fibroza medulara → fibroza ischemica (De Marneffe)

Examen clinic
Anamneza – adulti /varstnici – “morbus coxae senilis”
factori de risc – copilarie:
* displazii congenitale 40%
* boala L.C.P
* epifizioliza
* coxa vara
* coxita (T.B.C., piogeni, P.R.)
factori de risc – adult:
* Traumatisme – fracturi: cap, cotil
-luxatii +/- fracturi
* Necroza – esentiala /postcorticoterapie
-drepanocitoza (thalasemie)
* Terenul – dismetabolic – obezitate, guta
-poliartrozic
* Fara antecedente → coxartroza primitiva
Evolutie – 3 faze:
1.Debut – insidios, evolutie lenta, progresiva
6 luni-3 ani
Grasset: ” boala nu are inceput ”
Simptomatologie:
 Oboseala
 Durere – de tip mecanic (la efort)/ inghinala, iradiata in genunchi/ moderata, intermitenta

Douleur de la coxarthrose:
* D0
* D1 : Douleur de temps en temps
* D2 : Douleur fréquente
* D3 : Douleur à la marche
* D4 : Douleur au repos
* D5 : Douleur la nuit

2. Perioada de stare – 3 simptome

I. Durerea – in triunghiul lui Scarpa
- iradieri – f. rar gonalgie solitara 10%
- obturatoare, fals sciatalgie
- la mers – 200 –1000 m
- scari, teren denivelat, ortostatism
- dispare la repaus
II. Redoarea – rotatie interna, extensie, abductie
- dificultati – incaltare, pantaloni
- poz. picior/picior, ghemuit
III. Pozitia vicioasa
- cauza : contractura antalgica→ retractii
- FLEXIE – ROTATIE EXTERNA – ADD.

3. Perioada terminala
- impotenta functionala cvasitotala
- blocarea miscarilor
- dureri continue
- mers penibil, nu urca scarile
!! Factor agravant = bilateralitatea

Examenul radiologic:
- neconcordanta clinic/Rx/AP
- ingustarea spatiului articular
- modificarea raporturilor anatomice
- structura osoasa + osteofite
Pensarea:
- cauza – uzura /subtierea cartilajului
- localizare – polar superior = displazie (cauza – supraincarcarea zonei portante)
- forma axiala – cox. profunda
- cox. primare

Osteofitele
- proces constructiv osos – prelungirea suprafetei cartilaginoase la insertia sinovialei
Diverse denumiri :
capul femural – “guleras”, ciuperca, tampon
- “capital drop”= picatira de ceara
- in bereta
Osteofitele – cotil
externe – in “cioc de papagal” (coviltir)
- prag (“seuil”)
interne – perdea → fund dublu

alterarile structurilor osoase , zona portanta

condensare (osteo-scleroza)
- cap = “conul de uzura” Trueta
- cotil = banda – con in oglinda

Geode = pseudo-chiste
- in zona portanta condensanta
- in oglinda
Alterari morfologice
- cap – turtire polara superioara ovoidal sau “tampon de vagon”
- cotil – tesirea supero-laterala cotil oblic (ovalizare)
- col – scurtare

Deplasarile
- migratie supero-laterala (cox. secundara)
- cox. protruziva (preexistenta)

Investigatii imagistice
- CT diagnostic = structura osoasa, leziuni discrete profunde, geode, condensare
- CT trat. – modificarile cotilului (displazie)

Diagnostic pozitiv – clinic + radiologic

- durerea – inghinala, demaraj
- limitarea miscarilor – RI +RE, Abd+Add, semnul pantofului
- poz. vicioasa : add + RE +/- flexie, scurtare aparenta
- deficit functional – perimetru, scari, scaun
- stare generala + biologica normala
-varsta

Clasificare functionala
1. Neinvalidante
2. Moderat invalidante
3. Invalidante
Bilateralitatea – uni/bilaterala
- simetrica / asimetrica
Etiologie – primitiva
- secundara

Evolutie :
- Coxartroza la debut
- Coxartroza moderat evoluata
- Coxartroza foarte evoluata

TRATAMENT
Conservator:
* -igiena vietii
* -ortopedic
* -medical
* -B.F.T. si recuperare functionala
Chirurgical
* -osteotomii
* -artroplastia (prevaleaza)

TRATAMENT CONSERVATOR
Cand?
-contraindicatii chirurgicale
-varsta
-tare
-refuza interventia
-prea tineri pentru PTS
Scop:
-reduce evolutia coxartrozei
-amelioreaza suferinta (efect antalgic al AI)

IGIENA VIETII
1. Evita surmenajul articular: Schimbarea modului de viata
-ortostatism / pauze
-mersul / bicicleta
-scarile
-greutatile
-obezitatea (sprigin monopodal = 4 x G)
-Baston!!!
2. Mentinerea mobilitatii
-CFM-bicileta ergo-innot

Coxarthrose – biomécanique

TRATAMENT ORTOPEDIC
Scop: - corectarea poz. Vicioase; manevre sub anestezie + orteze, ap. gipsat
-antalgic
tractiune continua
- cresterea mobilitatii
manipulari ± anestezie
aparato – terapie Kinetek

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Condroprotectoare: Condrocit sinteza GAG→proteo glicani→agregate proteoglicanice
Ω FLEXODON
- Aport exogen de glucozamina + condroitina
Calea directa GAG
- Echivalente Piascledine
Ω LUBRIFIANTE
Lichid sinovial : rol = lubrifiere, atenuarea socurulor
În artroză L.S. se modifică→dureri, reducerea mobilităţii

L.S. conţine şi hylani cu rol visco-elastic. Synvisc (hylan A+B) –glicuronat Na + dizaharide (acetol glicozamină)
Similare – hyart, hyalgan...

Ω A.I.N.S.
Ex. Celebrex (Celecoxib) – inhibitor al COX2 (ciclooxigenază)
Stimuli proinflamatori→COX2→sinteza prostaglandinelor – mediatori ai durerii, inflamaţiei,
ALTE MIJLOACE
Balneo-Fizioterapia -antalgic, decontracturant
Recuperare -redoarea, contractura, tonifierea musculară,atitudini vicioase

TRATAMENT CHIRURGICAL
Ostetomiile-Femur / Cotil
- Corectează viciile arhitectonice
- Efect biotrofic

Ostéotomie de varisation (Pauwels): L’ostéotomie allonge le bras de levier h des muscles abducteurs M et en
modifie la direction.Cela diminue la résultante R et la ramène plus profondément dans le cotyle (de plus, détente des
adducteurs et du psoas).

Ostéotomie du bassin (Chiari): La force M est verticalisée, ce qui augmente son bras de levier CM et diminue le bras
de levier CP ’ CM est sup au 1/3 de CP. La force qui équilibre P est inférieure à 3P

ARTROPLASTIA
Scop
+ mobilitate
+ stabilitate
- durere
Componente – tijă femurală
- cap
- cupă

MATERIALE!! BIOCOMPATIBILE
1. Oţel (Cr-Co-Mo)
2. Titaniu – perfect bio-comp.
-Cuplul Ti/Os este mai “calm” biomecanic = ↑ bone ingrowth = ↓ loosening
3. Alumina (ceramica)!! Densitatea = diamant – nu uzură, coroziune, fricţiune↓
4. Polietilena cu densitate molec. înaltă

FIXAREA?!
* CIMENT ACRILIC (metilmetacrilat) -HABOUSCH
* BIOLOGICA
-porometal (porous coating) osificare endostala
-mese de titanium osteointegrare
(bone ingrowth)
-hidroxiapatita - osteoinductie

INDICAŢII
PTŞ o modă?
Charnley - !! Nu recurgeţi la PTŞ de cât atunci când nu se mai poate face altceva!!
Criterii : coxartroza infirmizantă ( durerea, redoarea, deficit funcţional, vârsta, bilateralitatea, gonartroza)

TEHNICĂ
COMPLICAŢII
RECUPERAREA
 GONARTROZA
GONARTROZA - DEFINITIE
= boala degenerative
-afecteaza gen
-numeroi fact de risc: mecanici, biologici
-este pluricauzala
-dezechi intre deradarea si sintez cart

Epidemiologie:
- >50 ani (exceptional la tineri)
- Femei/ brbati = 3/1
- Obeziate
- Alte localiz artrozice
- Teren varcios – complexul flebo-artrozic
- GENU VARUM – cel mai frecvent (90%)

Gonartroza: cart art + os subcondral + sinovala + str ligamentare

CARTILAJUL ARTICULAR
- CARTILAJ HIALIN
- FARA STRUCTURI VASCULO-NERVOASE
- GROSIME : mm
- Asigura elasticitate
- Asigura congruenta articulara
- Coeficient minim de frecare
- Suporta presiuni variabile

CAUZELE GONARTROZEI
1. devierea în plan frontal a axului membrului pelvin :genu varum/ genu valgum
2. devierea în plan sagital: genu recurvatum/ genu flexum/ instabilitatea rotulianã lateral
3. inegalitatea membrelor pelvine
4. coxartroza
5. obezitatea;
6. activitatea sportivã, cu suprasolicitarea genunchiului ( fotbal, handbal, rugby, schi performant ).
7. Fr intra-articulare
8. Lez meniscale
9. Lez ligamentare
10. Boala KONIG – osteocondrita disecanta

EXAMENUL CLINIC
= essential ptr diagn
1. DURERE
2. IMPOTENTA FUNCTIONALA
3. TUMEFACTIE
4. CRACMENTE ARTICULARE
5. MERS SCHIOPATAT
- Hidrartroz
- Deviatii de ax: genu varum 90%; genu valgum 10%
- EXAMINAREA MERSULUI: decompensarea ligamentara externa in timpul sprijinului monopodal

EXAMENUL RADIOLOGIC
1. pensarea spaţiului articular
2. osteofitoza
3. geodele
4. osteoscleroza subcondrală
Rx de fata, de profil, axiale rotula. → decubit dorsal, incarcare unipodala/bipodala
Rx are rol in stabilirea: Dg pozitiv de gonartroza; gravitatii ei silocalizrii lez artrozice.
Rx incarcare a intregului mb pelvin (centrul cap femural-spine tibiale-art gleznei ½ din interliniu ← fiziologic cele 3
pcte sunt coliniare) → PANGONOGRAMA

Gonartroza interna
- genu varum
- Genu varum bilateral → pensare interna
Daca sta drept se accentueaza varusul datorita ligam colaterale extern + intern ce stabilizeaza gen in plan
frontal. In plan lateral stabilizeaza gen lig ant si post.
De obicei gonartroza apare asociata cu sdr. Varicos si cu obezitatea
Poza: Rx de fata a ambiilor gen; ingustare pana la distaritia spatiului art sip e extern spatial art e deschis datroita
varusului; obs si geode, osteofiti.
Varus: pensare interna + deschidere extern
Odata pensata la nivel intern, apare o fibrozare a ligam collateral intern, atunci gen se deschide in ext si apare oo
tesionare a ligam colat extern.

Afectare ligamentara → stress in VARUS

Gonartroza externa
- Genu valgum → pensare externa

Poza (33): linie de osteocondensare subcondrala car corespunde zonei albe; spatial art pensat; incizua
intercondilana e ocupata de un osteofit; la limita femurlui obs o apozitie osoasa=osteofit; spinele tibiale ascutite;

CLASIFICARI IN GONARTROZA

CLASIFICAREA RADIOLOGICĂ AHLBACK

1. pensare articularã incompleta
2. pensare articularã completã, fãrã uzurã osoasã
3. uzurã osoasã moderatã ( 0-5 mm )
4. uzurã osoasã medie ( 5-10 mm )
5. uzurã osoasã majorã ( > 10 mm

Gonartroza:
I
II → deviatia de ax

Gonartroza:
- Unicompartimentala
- Bicompartimentala
- Globala

TRATAMENT
I. MEDICAMENTOS
II. PROFILACTIC
III. CHIRURGICAL
IV. METODE MODERNE

TRATAMENT IGIENODIETETIC = nefarmaocologic

 Evitarea sporturilor agresive
 Terapia fizicalã
 Kinetoterapia - tonifierea musculaturii coapsei
 Scãderea în greutate
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
 ANTIALGICELE UZUALE
 AINS cu actiune rapidã Exemple : Celebrex, Vioxx,Voltarene, Aulin, etc.
 AINS cu actiune lentã –efect retard

TERAPIA CONDROPROTECTOARE
 Injectii intra-articulare de corticoizi
 Injectiile intra-articulare de acid hialuronic
 Preparatul utilizat in România – SYNVISC ®

HOMOGREFE OSTEOCONDRALE:
Luam din zona nonportanta si punem in zona lipsa… (49)

OSTEOTOMIILE - microcurs
→ intervenţii corectoare ale axului mecanic deviat
Faute la nivelul tibiei/femurale
De 2 tipuri:
- De inchidere
- de deschidere
Preferabile sunt cele de inchidere la nivelul tibiei ptr ca e un os spongios care se inchide repede.

??? Ex(59) genu varum: trebuie sa deschid spatial intern sau sa inched spatial extern ca sa egalizez!
Spre ex am un genu varum de 20 garde. Dac fac o sectiune la nivelul tibiei si introduce o grefa ososasa cu un unghi de
2 grade=egal cu deplasare, atunci deshid unde era compartimentul inchis.
Osteotomie (am taiat) cu baza de deschidere intern ptr genu varum.

GONARTROZA SECUNDARA
GENU VARUM
* osteotomie de închidere cu baza extern
* osteotomie de deschidere internã: autogrefa (iliaca); alogrefa (cap femurl), substituent osos

GENU VALGUM
* Osteotomie femuralã :
A ) de închidere internã
B ) de deschidere externã
* osteotomie tibiala de varizare
- închidere internã
- deschidere externã
ARTROPLASTIA UNICOMPARTIMENTALA

Artroplasia totala de genunchi

Dupa modul de fixare:
1. PTG necimentate
2. Cimentate

Prima proteza de gen = proteza cu balama, extrem de scumpa??