Alimente ce previn si Tnsanatosesc Dr. Jorge D. Pamplona RogerGRASIMILE Dieta vegetariana pe baza de fructe, eale si zarzavaturi satisface din plin mandirile O.M.S. ca ea si fie si imi totale si bogat’ in acizi grayi mono ipolinesaturayi. Nu aga se intampla in jentayia bazata pe carne si derivatele ei, aduce un exces de grisimi (pana la 45% caloriile totale) si un exces de acizi grasi wurati, de provenienta animala. Colesterolul Colesterolul este un lipid compus (un tip de ime) din grupul sterolilor, care se gaseste iv in alimentele de proveniengi animal pe care organismul nostru il fabrici mai cu in ficat. Functia sa in organism este de servi ca materie prima pentru sinteza hormo- lor sexuali printre altele, a sirutilor biliare gi membranelor celulare. Colesterolul, macar ca este o substanga ispensabila vietii, atunci cand nivelul siu se idicd in sange, tinde si se depoziteze pe perctii relor, deteriorandu-le gi ingustandu-le jamctrul, fenomen cunoscut sub numele de Astfel, un nivel ridicat de edispune la un mai mare rise de farct de miocard, tromboza arterial’ si lips’ le irigare sanguina in extremicigi. Colesterolul circula in singe cu unele sub- ange numite lipoproteine. Dupa felul de ipoproteine cu care se uneste, colesterolul pati nume diferite gi are de asemenea efecte iferite. lesterol LDL Colesterolul care circuli in singe unit cu ipoproteine cu densitate scazuta, LDL pre- it (Low Density Lipoprotein, in englez’), prezint& cca 75% din colesterolul sanguin otal. Colesterolul LDL favorizeaza formarea terosclerozei. Este numit ,colesterol rau“ au nociv. Colesterolul in unele alimente Creier Gabenus de ou Ficat Grasime din carne Unt Branza Languste Came de vitel Cotlet de pore ‘Mezeluri de pore Carne de pui, de mie! Mero (peste oceanic) 545 Moluste 600 Lapte integral laurt integral Lapte partial degresat Lapte degresat Fructe Cereale Verdeturi si zarzavaturi 49UN Nou STIL DE VIATA: POFTA BUNA! 52 Migdalele sunt unele dintre produsele vegetale cele mai concentrate in proteine (18,3%) si grasimi (54%), la fel ca in vitamine si minerale. Prin bogatia lor in acizi grasi polinesaturati, ele fac si scada nivelul colesterolului in singe. Funetii indeplinite de acidul linoleic Cresterea organismului Formarea fesutului nervos Formarea si reinnoirea i i anexelor ei (par, unghii etc.) Sinteza prostaglan Acidul linoleic in unele alimente Cantitatea Continutul _dealiment Aliment potttecare ofrscre 69 400g _recomandate zinie Nuci 32 | 19 i] Migdele 11 is Soia uscata | Avocado is as | Ova 12 500 Came de vaca 1.000 Somon 02 3.000 Lapte F 7.500 ontinuare de la pa Produsele d grase, au a 50 pescarie, indeosebi speciile a polinesaturagi, care f scada nivelul colesterolului. insi trebuie si ne amintim ca pestele apargine regnului animal si are de asemenea colesterol, care se absoarbe si trece in singe. Datorita acestui fapt, efectul global al pestelui asupra colesterolului sanguin siactiunea sa protectoare faya de ateroscleroza nu sunt att de evidente cum n am fi asteptat Acizii grasi esentiali Acestia sunt acizii grasi polinesaturati pe care organismul nostru nu este capabil si-i sintetizeze i care trebuie inge si continuu, de numiti vitamina F (de la fat, »grasime" in lungul intregii vieyi. Acizii gragi au fostUN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNAL Proteinele in unele alimente + Am uat ca referinta cantitatea de 62,5 grame de proteine, oa ingestie zilnic& recomandata de O.M.S. pentru un adult ‘de 70 kg [154 libre] (70 Kg x 0,75 9 proteine pe kg corp = 62,6 g de proteine), 56UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNAL Proteine necesitati zilnice corespunzatoare varstei” 0-1 ani 1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani Barbafi 11-24 ani Barbati adulfi Femei 11-24 ani Femei adulte Femei insarcinate Mame care alipteazi ZR (cantitatea zilnicd recomandata) cu Asociafia pentru Alimentafie si Nutritie, Academia Nationala de Stiinta, Consiliul National de Cercetari Statele Unite ale Ameri Aminoacizii astfel eliberagi sunt absorbiti la nivelul intestinului subtire, trecdnd in singe, de unde sunt distribuigi spre toate celulele corpului. Acestea, in special cele ale ficatului, folosesc aminoacizii pentru a forma proteinele proprii organismului, unindu-le in ordinea si in proportia specifics fiecirci fiinge vii. Amino- acizii care prisosesc gi riman disponibili pot fi metabolizagi pentru a fi transformatiin energie sau tot aga de bine pot fi transformati in grasimi sau in glucoza. Aminoacizii esentiali Oricat de surprinzator ar putea si par’, toate proteinele din natura sunt formate la 5g baz din 20 de tipuri distincte de amino- Combinandu-i in diverse forme, ca numir si ca ordine, se poate obtine imensa varietate de proteine care formeaza fiinyele vii. acizi Omul si animalele au capacitatea de a transforma unii aminoacizi in alti (proces care are loc in ficat), astfel ca si-si sintetizeze propriile proteine, dar cu oarecare limitiri Exist § aminoacizi (10 pentru copii) numiti esentiali, care trebuie si fie totdeauna prezenti in dieti, pentru ci nu pot fi sintetizati de organism. O alimentatie vegetariana variati aduce tofi aminoacizii esentiali necesari in realitate, aminoacizii din toate proteinele provin in ultima instanya din plante, cici numai ele pot utiliza azotul din atmosferi sau din sol, pentru a produce, cu ajutorul lui, aminoacizii gi proteinele. Fiinyele din regnul animal nu sunt capabile si product substanye organice pornind de la elementele chimice care le constituie si nu au alta alternativi decit si se alimenteze cu plante sau Aminoacizii esentiali Adulti Izoleucina Woleucina Leucina Lizina Metionina Fenilalanina Treonina Triptofan valina Histidina Arginina Fenilalanina Treonina Triptofan ValinaVITAMINELE * Vitamina A ajuti la prevenirea tumorilor canceroase in organismul nostru, datorita puternicei sale actiuni antioxidante. Acest fect se produce cand este prezenti sub forma de provitamina vegetali (caroten). S-a dovedit ci fumitorii care folosese multe zarzavaturi, in special morcovi, suferi mai putin de cancer pulmonar decat fumitorii care le consuma in cantitati mici. Excesul de asemenea este primejdios La fel cum se intampla gi cu alta vitamina liposolubila, vitamina D, excesul de vitamina A in starea sa definitiva (retinol), aga cum se giseste in animale, devine toxica pentru om. De aceea, se recomanda ca vanatorii din zona arcticd si nu consume ficatul vulpilor si ursilor polari, in care se acumuleazi o mare cantitate de vitamina A. De asemenea, folosind prepa- ritele farmaceutice cu vitamina A, suntem pusi fn fata riscului de a depasi dozele. Simptomele de intoxicare, cunoscute clinic ca hiper- vitaminoze A, sunt: oboseala, nervozitate, dureri osoase, decalcifiere, dureri de cap si ameteli. Cu o alimentatie vegetal se acopera satis- facitor necesitatile de vitamina A, sub formi de caroten. Pe langa faptul ci acesta are efecte preventive interesante impotriva cancerului, la caroten (provitamina A vegetal) nu exista riscul Vitamina A necesitati zilnice 400-700 ER 1.000 ER 800 ER 800 ER 1.300 ER Femei insarcinate ............. Mame care alapteaza Vitamina A ‘in unele alimente * 41 ER (echivalentul de retinol de vitamina A = 1 yg (microgram) de retinol (vitamina A animals) = 6 41g de betacaroten (provitamina A din vegetale),UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNA! Vitamina Bi ‘in unele alimente Printre fructele proaspete, unele dintre cele mai bogate in vitamina B:. de supradozare, pentru ci organismul produce, pornind de la acesta, doar cantitagile de vitamina A de care are nevoie. Vitamina B: (tiamina) Vitamina Bi, sau tiamina, s-a descoperit in orezul integral la inceputul secolului XX, observandu-se ca acest aliment este capabil si vindece boala beri-beri. Functii * Intervine in metabolismul hidratilor de carbon, inlesnind reacjiile chimice datoriti Vitamina B: necesitifi zilnice . 0,7 -1mg 1,5 mg 1,1mg Femei insarcinate .. 1,5 mg Mame care alaipteaza 1,6 mg 68VITAMINELE Painea pregatita cu faina integrala autentica include de asemenea si germenul de grau, foarte bogat in vitaminele B:, Bz, Be si E si in aminoa- esentiali. Nu tot asa este cazul cu unele fainuri numite integeale, care se prepara prin simpla amestecare a fainii albe cu tarafe. cirora produsul lor final, glucoza, se trans- forma in energie. # Este un factor esential in funcyiile sistemului nervos. Lipsa acestei vitamine produce iritabilitate gi dezechilibru nervos. Carenja sa di nastere la boala beri-beri, re se intalneste mai putin in lume. Vitamina Bi este foarte rispanditi in natur’ gi toate fructele, cerealele (in special cele integrale) si legumele o contin. Foarte sirace fn vitamina Bi sunt zaharul alb (nu zahirul inchis la culoare sau mierea) si faina alba, rafinati (nu faina integrala). Dieta pe bazi de fructe, cereale si zarzavaturi acopera cu prisosingd necesita care din feri« ile de vitamina Bi. Vitamina B2 Femei insircinate Mame care alapteaza Vitamina Bz ‘in unele alimente Cantitatea de aliment in grame care oferd cele 47mg recomandate zilnic 45 Migdale Germeni de grau 05 340 Ciuperci 045 378 Spirulina (98) 0,34 500 Nuci 0,15 4.133 ‘Avocado 0,12 4.417 Piersici 4.280 ua 340 Carne de vite Ton proaspat Sune crud Lapte Came de pui Vitamina Bz (riboflavina) Funcfii Favorizeaza cresterea organismului, cataliznd reactiile chimice necesare pentru utilizarea hidratilor de carbon sia proteinelor. Lipsa ei provoac’ oprirea cresterii si i bolagvici ale pielif ¢i ale retinel (deficienyy vizuala). Vitamina B2 se afla larg distribuita in alimentele vegetale, in special in nuci gi alte Fructeruseace oleaginoast, lafel ca ia getmenii cerealelor. Alga spirulina gi drojdia 69UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNAL Mango este un fruct tropical cu un gust ales si mult folosit in curele de slabire pentru actiunea sa diuretic’. de bere sunt unele dintre cele mai importante surse de vitamina Be, Vitamina Bs (piridoxina) Functii Regleazi metabolismul proteinelor, in special in fesutul nervos, in fic Contribuie la formarea globulelor rosii ir singe. Carenfa ei se manifesta prin simptome de oboseala, nervozitate, anemie si inf ale pielii nayii Vitar dac& acestea sunt integrale, in fructe si a Be se giseste in cereale, in special zarzavaturi, de asemenca in lapte, ou’ gi carne. Surse bogate de vitamina Bs mai sunt fructele de avocado, bananele, nucile si soia. 70 Vitamina Bs in unele alimente ‘Continutul in rmiligrame pentru fiecare 1009 Vitamina Bo necesitati zilnice -1,4 mg. 2mg 16mg Femei insarcinate - 22mg Mame care aliptea7 vccncoune 211mgVITAMINELE Vitamina Bi ‘in unele alimente rinutulm sealiment in ‘grame care Cu oalimentatie ovo-lacto-vegetarian’, ‘nu exista riscul carentei de vitamina Br. Totusi se poate ca, uneori, vegetarieni sd aiba nevoie de un supliment din aceasta vitamina, in special copiii. Vitamina Bi * in opinia unor cercet&tori, vitamina Be din spirulina nu 7: 3 ese be asian organi, (cianocobalamina) Vitamina Buz este singura care contine cobalt. Provine din microorganisme, ca bacterii i ciuperci, de unde trece in regnul animal. Animalele 0 inmagazineaza in ficat, Plantele superioare nu o contin in cantitii detectabile, dar © pot congine daca sunt contaminate cu seve O71} bacterii care au proprietatea de a sintetiza vitamina Bu. Vitamina Biz necesitati zilnice Functii impreuna cu acidul folic, devine indis- pensabila pentru formarea celulelor din sange, 7”UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNA! Vitamina C Mango Rosi Ridichi Ananas tropical Ceapa Cereale Lapte de vac Somon 74 Vitamina C (acidul ascorbic) De-a lungul veacurilor, scorbutul a fost una dintre bolile carentiale cele mai frecvente, indeosebi in timpul lunilor de iarna, timp ia care dieta era monoton’, fiind constituita pe baza de cereale si carne uscat sau mezeluri la fel ca gi in calatoriile in largul marii. In anul 1928, chimistul maghiar Szent Gydrgyi a descoperit aceasta vitamin’ si s-a dovedit atunci cd ca este rispandita din abundenya in alimentele de origine vegetal. Vitamina C este prin excelenta vitamina vegetarienilor. Nici unul dintre cei care se alimenteaz’ pe baza de vegerale nu poate avea carenfa in vitamina C. Cu o singuri portocali, care contine cea 50 mg de vitamin’, sau cu 0 rosie, care ne poate oferi 130 mg, se acoper’ din plin cele 60 mg necesare zilnic, recomandate de O.MS/F.A.O. Carnea, pestele si ovale sunt foarte sirace sau complet lipsite de acidul ascorbic. Laptele contine aceasta vitamina in proportie mic, suficienti pentru un sugar, dar nu pentru un copil sau un adult. Femei insarcinate .. Mame care alapteaza {in caz de infectii, rani corporale sau interventii chirurgicale, necesitafile zilnice cresc in mod considerabil gi este indicat si se mareasci aportul prin consumul de sucuri naturale de fructe, legume sau suplimente nutritive.Vitamina C este foarte sensibila la caldura fils lumina si de aceea, cand se coc sau se fierb, alimentele pierd 0 buna parte din continutul de vitamina C. Acelasi lucru se {ntimpld si in cazul conservelor. Acesta este un nmotiv in plus pentru a folosi zilnic alimente proaspete si cruditati, ca fructe si salate. Functii Vitamina C intervine activand functiile tuturor celulelor. Este un puternic antioxidant, fapccare face si deimbatranire celular’ (si posibil si cancerul), tare sunt in cea mai mare parte oxidante. fuvorizeazdt absorbtia fierului in intestin gi contribuie la formarea anticorpilor care fimpiedica infectiile. De asemenea neutralizeazi toxinele din sange, intervine in cicatrizarea franate provesele biochimice finilor si realizeaz’ alte multe funcyii de mare importanta fiziologica. Carenta ei di nastere bolii numite scorbut, care se caracterizeaza prin debilitate, predispo- Vitamina D necesitati zilnice -10 1g (400 Ul) . 5 pg (200 Ul) Femei insarcinate ... Mame care alipteaza .......10 1g (400 Ul) Cu o baie de soare de un minut zilnic (dezbracat) sau o plimbare de o ora (imbracat), este suficient ca pielea sa sintetizeze doza zilnica de vitamina D. Doar in regiunile unde nu este soare perioade lungi de timp, in special iarna, sunt indicate suplimente de vitamina D. VITAMINELE Ciregele contin 0 proportie echilibrata de vitamina C si fier, fapt care favorizeaza absorbfia acestui mineral. zigic la infecyii, anemic si hemoragii ale gingiilor si pielii. Actualmente, foarte rar se produc cazuri de scorbut. Daca se intilnese, cu 0 oarecare frecventa, carente partiale de vitamina C din cauza unei alimentagii insuficiente in fructe sau in verdeyuri proaspete gi crude, acestea se manifesta prin s care tree uncor neobignuiti, fizicd gi intelectuali, frecvente, predispozitii la infectii si intarzierea eresterii la copii, printre altele. imptome mai neinsemnate, neobservate: oboseala ingerari Vitamina D (calciferol) Inca de la sfargitul secolului XVIII se cunostea puterea antirahitic3 a ulei ficat de cod (untura de peste). fn 1920, s-a izolat substanya liposolubili cu efect anti sia fost numita vitamina D. lui din ahitic 75UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNA! Vitamina E necesitati zilnice Vitamina E in unele alimente Mame care alapteaza ... Vitamina K Este o vitaming liposolubila, care hucreaz’ in ficat, determinand sinteza proteinelor necesare pentru coagularea singelui. Este vitamina antihemoragica. Lipsa ei duce la anumite imbolnaviri ale aparatului digestiy la adult sau la cei nascuti prematur, in primele zile. Vitamina K in unele alimente Aliment 78UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNA! Calciul in unele alimente Aliment Aliment Seminfe de susan Branza semigras a (@proximativ) Migdale Taurt patural Fi | Lapte de vaca 7 rea Nuci Fuigi de ovez | Andive Unt de arahide ia Bacalao (peste) de grdu integral Game de pore Faina | came de gréu alb’s Orez - Laptedesoia aiba, potrivit cu tabelul de compozitie a alimentelor. De aceea, trebuie si acordim o atentic special mineralelor din dieti si mai cu seama calciului gi fierului. Calciul Este mineralul cel mai abundent din organism, ale cirui siruri formeaza substanga ce ofera tirie scheletului si danturii. Corpul 82UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNA! Fierul in unele alimente 86MINERALELE Vitamina C se afla abundenta in alimentele de origine vegetala si ea faciliteaza absorbiia fierului in intestin. Acesta este un motiv in plus care ne arat ca alimentatia bazata pe vegetale satisface in mod complet necesitafile zilnice de fier. tontuare dela pagina 84 nu prezinta riscul de a ingera fosfor in exces. Fierul Organismul unui adult congine intre 3 si 4 grame de fier. Aceasta este o cantitate foarte mica, dar indeplineste funcyii de importata vitali. Cea mai mare parte din fier se afla in Fierul necesitati zilnice Copii... Baiefi 11-18 ani Femei insarcinate . Mame care alipteaz sang, formand hemoglobina, care di culoarea rosie caracteristica si permite transportul oxigenului din plimani catre toate celulele. in organism, fierul nu existi ca element chimic izolat, care s-ar comporta ca 0 ade- vrata otrava, ci unit cu proteinele, in special cu cea numiti feritin’. Necesitatile zilnice de fier Cea mai mare parte din fierul care se afla in organism se recicleaza gi de aceea, in conditii erderile din acest mineral sunt foarte mici. Fierul se pierde o data cu celulele care se descuameaza de pe piele, de pe mucoasele care acopera tubul digestiy si cXile urinare. Aceasta presupune 0,91 mg zilnic pentru un adult. normale, in anumite situagii, cresc necesititile de fier: + intimpul menstruatici, femeile pierd 2 mg zilnic prin singele menstrual, ceea ce face ca o femeie si piardi, in timpul zilelor de a7MINERALELE Magneziul jin unele alimente Magneziu necesitafi zilnice Baieti 15-18 ani. Barbafi Fete 15-18 ani cantitatea de minerale pe care trebuie si o aiba, in special de magneziu, care este unul dintre clementele cele mai afectate de siricirea solului. Acesta este motivul pentru care trebuie si se acorde o atentie special’ magneziului gi s& se recurga astfel, in anumite cazuri de carenga, la folosirea de suplimente minerale, cum ar fi clorura de magneziu. Trebuie sa avem in vedere ci necesitatile zilnice de magneziu, stabilite de U.S. National Research Council (Consiliul National de Cercetare al Statelor Unite), sunt de 350 miligrame pentru barbati adulti si de 280 miligrame pentru femei. Chiar daca se stie ci sirurile de magneziu consumate in doze mari nu au efecte nedorite, nici nu s-a dovedit c& ar avea o actiune terapeutica speciala. Excesul de magneziu se elimina impreuna cu fecalele, avand gi un efect laxativ. Folosirea suplimentelor de magneziu sub forma de saruri este indicati in urmitoarele cazuris * Cand existi riscul ca aportul alimentar si fie insuficient, datorit faptului ci se consumia putine vegetale proaspete sau pentru ci acestea provin din cultivarea unor pamanturi saracite prin folosirea intensiva a ingrasimintelor chimice. © Inperioadele de viata in care se cere o marire a necesarului zilnic (crestere, sarcin’, lactatie). a1Secretul popoarelor mai sanatoase ARINARII cei mai bolnavi vor rimane pe aceasta insula locuita de indieni, spuse cipitanul Cartier. Cei care se fli intr-o forma mai buna vor continua impreun cu mine cilitoria spre virsarea fluviului San Lorenzo. Aceasta a fost hotirarea navigatorului gi descoperitorului francez Jacques Cartier, care pornise de pe yirmurile Europei cu trei Juni inainte. Intentia sa era si exploreze Canada urcind pe fluvial SE. Laurentin, Ne flim in amul 1534 si scorbutul, a cirui cauzi . necunoscuti, ficea ravagii printre marinar care se incumetau sa traverseze oceanul. In argul marii, acestia se alimentau cu carne uscati, mezeluri, pesmeti si peste. Lipsa de alimente proaspete, de fructe si de zarzavaturi, ‘ntimpul lungilor traversiri, facea ca navigatorii sise imbolniveasc’ si chiar boala provocati de lipsa moari de aceasti itaminei C. Cand Cartier a luat hotirirea si debarce ste din oamenii echipajului siu pe acea insuli alimentatiei sale. HERBERT SPENCER filozof britanic (1820-1903)UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNA! intre secolele XVI si XVII, lipsa fructelor zarzavaturilor proaspete in alimenta navigatorilor a provocat moartea multora dintre ci prin scorbut, pana cand s-a descoperit ca 0 lamaie pe zi era suficienti ca sa previna aceasta boala temuta. Carnea si ouale nu contin vitamina C, iar produsele lactate, doar intr-o mica masura. locuita de indieni, deja murisera de scorbut 26 de marinari dintre cei care porniseriin calitorie. Nu putem preciza care au fost motivele care |-au facut pe Cartier sa-i paraseasca pe marinarii bolnavi pe o insula locuita de indigeni, pe care fi presupuneau ostili. Poate el gindea ci le face o favoare acelor sirmani marinari bolnavi, oferindu-le ocazia si fie inmorméantati in pimant - ultima doringi a i coboare in apele adanci ale oceanului. De asemenea, dorinya ca expeditia sa si fie dusa la bun sfargit cu succes probabil ca |-a fcut si-i plriseasci pe acei membri din echipaj care, fiind afectati de ,raul navigatorilor, ar fi fost o povara pentru ceilalti in cilitorie. Vazuti astfel, aceasti decizie era dureroasa, dar necesara. oricirui marinar -, in loc s: = Vom trece si vi luim la intoarcere Domnul sa va aibi in grija! strigi capitanul Cartier de la inilyimea corabiei sale catre marinarii bolnavi, care acum riméneau parasigi pe plaja acelei insule. 104 {ns marinarii care plecau cu corabia aveau ferma convingere c4 nu vor mai gisi in viati pe tovarasii lor rimagi pe insuli, care aveau si moari peste putin timp. Cateva luni mai tirziu, intoredindu-se din expeditia de pe raul Sf, Laurengiu, Cartier a debarcat pe acceagi insuld pe care ii lisase pe din echipaj si moara. Istoria i-a pastrat o surpriza plicuti si pling de invataminte: ~ Dar toi sunt in viagil Plini de uimire, Cartier si marinarii din echipaj i-au intalnit pe tovaragii lor vindecati $i perfect restabiligi. Fusesera hranigi cu grija de locuitorii acelei insule cu alimente specifice acelor locuri: fructe proaspete, zarzavaturi alte vegetale. Dieta ideal’ impotriva scorbu- tului! Alimentatia simpla si naturala a indigenilor le-a redat sinatatea gi vigoarea acelor marinari robusti, care se imbolnaviseri de scorbut ca urmare a dietei bazate pe carne si peste. Dieta aceasta, chiar daci este suficienti in cea ce priveste proteinele si caloriile, riméne deficitari in vitamine gi in alte principii nutritive, care se gasesc doar in vegetale Gisim multe exemple, atit in istorie, cit $1 in zilele noastre, de popoare primitive care, ur- mind un regim alimentar simplu, pe baz de vegetale, s-aur bucurat gi se bucuri de o mare vitalitate gi longevitate, Dar avem oare dovezi stiingifice clare cu pri- vire la avantajele unui regim lipsit de carne in ce stadiu de sinatate se afl popoarele vegetariene in lumina stiinjei actuale? Locuitorii din Okinawa Locuitorii insulei Okinawa au o diet pe baza de vegetale (cereale, fructe si zarza- vaturi). Longevitatea gi fertilitatea lor, la fel ca si lipsa bolilor degenerative, in special a cancerului, au atras atentia cercetatorilor. In timpul celui de-al doilea rizboi mondial, cativa medici militari au realizat o serie deSECRETUL POPOARELOR MAI SANATOASE autopsii pe indigenii din accasti insula care au murit in batalie si s-au pucut convinge c& nici micar indivizii cu o varsta inaintata nu aveau tumori, nici semne de aterosclero7a (intarirea arterelor), nici artroze, nici alte boli degenerative.! Tribul Hunza, din Asia Centrala Valea Hunza este situata in nordul Pakis- tanului, aproape de frontiera chineza, si este inconjuraté de masive muntoase, care sunt dintre cele mai inalte de pe glob: Hindukush si Karakorum. Aceasta vale este tiiati de raurile care formeaza o parte din afluengii fluviului Indus. Aceste rauri au format vai foarte adanci Locuitorii au amenajat coastele muntilor tn terase, pentru cultivarea cerealelor gia pomilor fructiferi, in mod deosebit caigi Este vorba de o regiune indepartata, enigma- tick si legendara prin marea longevitate a locuitorilor sii, [zolarea sa geografici a permis diinuirea unor obiceiuri de viagi sinatoase si naturale, posibil de cateva mii de ani. Longevitatea si remarcabila sinatate a locuitorilor din valea Hunza au atras atentiaa numerosi cercetatori, Vreme indelungata s-a crezut c& aceasta longevitate neobisnuita se datora doar factorilor genetici. Ins rezultatele unor cercetari interesante facute in randurile acestui popor au aratat c& factorii ambientali exercita un rol mult mai mare decit mostenirea genetic. Acestia sunt: alimentatia pe baza de vegetale, climatul uscat si fnsorit gi un stil de viata auster, cu mult exereitiu fizic. Doctorii Toomey si White, cardiologi distinsi din America de Nord, au vizitat aceasta regiune in 1964 si au realizat diverse studii, care anatomice si patologic au fost publicate in American Heart Journal? Se noteazi ci locuitorii din valea Hunza au 0 dieta foarte simpli, pe baza de fructe proaspete si uscate, nuci, diferite zarzavaturi si cereale (orz, griu si mei). Ei consuma si putin lapte de capra, iar carne de miel mananci doar o dati sau de doua ori pe an, la sirbatori. Dupice au studiat 25 de oameni care aveau intre 90 si 110 ani, medicii amintiti au vizut ci toti acestia aveau tensiunea arterial, nivelul colesterolului si clectrocardiograma normale. Intre cei din wibul Hunza nu s de imbolnaviri de cancer, boli de inima, diabet sau imbatrénire timpurie. cunose cazuri Regretabil este ci singtatea acestor oameni a suferit schimbari fn ultimii ani, cici au sosit sila ci ,avantajele civilizatieis conserve, duleiuri siproduse rafinate prin procedce industriale. Au inceput si apara primele cazuri de cari si de boli digestive, care altidati erau necunoscute. Dar, in ciuda acestor lucruri, ei sunt unul dintre popoarele cu cea mai mare longevitate de pe pimant. Serpasii din Nepal Serpasii, locuitorii indltimilor abrupte din masivul Himalaya, sunt renumiti prin extraordinara lor rezistenji fizicd. Toate expeditiile de pe Everest side pe alti muni din regiune au tinut cont si aibi un grup de hamali serpasi. Tenzing Norgay, serpagul care [a insoyit pe alpinistul australian Sir Edmund Hillary in prima ascensiune din ‘storia varfului Everest, spune in cartea sa autobiograficd Tigers of the Snows (Tigrii zipezilor): ,Cartofii sunt principala noastri culturi si constituie baza alimentatici continuare la pagina 108 1. Steen, P-E. Necropsies on Okinawans. Anatomic and pathologic observations (Necropsiila cei din Okinawa, Observati Archives of Pathology 42: 359 (1946) 2.Toowey, E.G, WHiTE, P. W. A brief survey of the health of aged Hunzas (Scurt studiu despre stindlatea batranilor Hunza), American Heart Journal, 68: 842 (1964) 4. Noreay, T.; ULLMAN, J.R. Tigers of the Snows, G. P, Putnam's Sons, New York, 1955, pag. 14. 105Legendara Valea Hunza este inconjurati de dou’ dintre cele mai inalte masive muntoase de pe glob: Hindukush si Karakorum, din Asia Centrala. apartine Pakistanului si locuitorii s cea mai mare parte de relig Valea Hunza este o regiune enigmatica si fascinanta atat prin marejia peisajelor sale, cat gi prin remarcabila longevilate a locuitorilor e’ Pe terasele construite de-a lungul coastelor muntoase, locuitorié din valea Hunza cultiva pomi fructiferi (mai ales caisi) si ce- reale, care constituie baza alimentaliei acestui popor longeviv.yale Hunza {in valea Hunza se poate ajunge mergand de-a lungul unei sosele lungi si prapistioase, care pleaca din orasul pachistanez Islamabad. Unul din multii_centenari venerabili ai vaii Hunza, care la cei 105 ani ai sai duce o viata activa. in pietele din valea Hunza se intalnesc peste tot tara- be cu fructe, nuci de calitate superioara si cu gust ales si cereale. Alimentatia pe baza de vegetale, exercitiul fizic, viata linistita si aerul curat, toate la un loc par sa constitui secretul longevitatii locu torilor valea Hunza, asa cum reiese din cercetarile realizate. 107UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNA! pe bazi de vegetale, /serpasii” din Nepal realizeaza o putere si 6 rezistenta fizica ce i-au facut de nein- locuit in toate expediiile din Himalaya. continuare de la pagina 105 serpasilor, la fel cum este orezul pentru hindusi gi chinezi. Varietatile de cartof care cresc in Himalaya se cultiva la altitudini foarte ridicate (4.500 m) gi cu ei se asigura provizia de alimente in locuri indepartate* »Alte alimente de baz in dicta noastra sunt: orzul (creste pana la inalgimi de 4.000 m) gi graul (pani la inalyimi de 3.000 m). De la turmele de oi side capre si de la cirezile de iaci, serpasii obyin lapte gi branza cu care isi completeaza dieta pe baza de cartofi si cereale. Carnea abia daca se consumi si serpasii care urmeazai budismul in forma lui stricta sunt vegetarieni in totalitate. Indienii otomini Indienii oromini traiese pe podigul din centrul Mexicului si se hrinese pe baz de vegetale: turte de porumb, fasole gi diferite zarzavaturi, Studiile efectuate in mijlocul acestui popor, care au fost publicate in American Journal of Public Health,' arava c& acesti indigeni se bucuri de o sinatate rar intalnica. Cazurile de obezitate, hipertensiune arteriala sau cancer sunt foarte rare sau inexistente Britanicii in decada 1970-80 s-au realizat o serie de studii in Marea Britanie, ca sa se verifive daca cei care urmeazi o dieti vegetariana ingereazi o cantitate suficienta de calciu i daca oasele lor sunt corect mineralizate. Rezultatele i-au surprins pe cercetitori. Lacto-vegetarienii primese un procent mai mare de calciu in dicta lor decat omnivorii, iar oasele lor contin o cantitate mai mare din acest mineral. Pe masura ce imbitranesc, vegetarienii_nu pierd calciul din oase, in timp ce omnivorii suferi o pierdere progresiva de calciu din oase, incat acestea devin fragile. Adventistii Grupul de populayie care a starnic un interes mai mare printre cercetitori este cel al membrilor Bisericii Cregtine Adventiste de Ziua a Saptea, repartizayi in toata lumea in 182 de fari. Adventistii urmeazi in general o diet ovo-lacto-vegetariana —unii sunt vegetarieni stricti, fara oui sau lactate -, bogati in fruete, cereale integrale si zarzavaturi; de asemenea, acestia practic un stil de viaya sinitos, cu abstinenga de la fumat, biuturi aleoolice si alte droguri. Sunt mai bine de o suta de ani de cind adventistii wriiese punind in practick acest stil de viagi cu rezultate remarcabile Rezultatele felului lor de trai sunt atat de evidente in ceea ce priveste o sinitate mai buna gi o longevitate mai mare, incat au atras atentia cercetitorilor din toata lumea. Cele mai prestigioase reviste stiintifice au publicat 1, ANDERSON, R.K.; Cato, J.; RoBnson, W.D. American Journal of Public Health, 38: 1126 (1948). 2. Els, F.R.; HOLESH, S.; ELLS, J.W. Incidence of osteoporosis in vegetarians and omnivores. American Journal of Clinical Nutrition, 25: 555 (1972), 108SECRETUL POPOARELOR MAI SANATOASE studii asupra sinatagit adventigtilor (vezi la paginile 112-113 unele dintre cele mai impor- tante publicagii) Pana in prezent, s-au facut mai mult de 150 de studii de cercetare asupra acestui grup aparte de populatie, compus din oameni de cele mai diverse rase si culturi. in toate aceste studi se constati cd adventistii beneficiaza de o sinitate mai buna decat restul populatie + Mai pufine infarcte (cu 45% mai putine decat restul populatiei). * Mai putine cazuri de cancer, atat pulmonar (fapt ce se poate explica prin abstinenta de la fumat), cit si de stomac sau de colon (aceasta fiind in stransa legatura cu dieta saraca in carne sau lipsita total de carne). Este interesant ci adventistié au mai puyine cazuri de cancer de san, de prostata sau de alte organe care nu au o legitura directa cu obiceiurile de viaya sau cu alimentatia. Aceasta arat ca actiunea preventiva a unei diete sinatoase si a unui stil de viaga sindtos influenjeaz in ansamblu tot organismul, gi nu doar un organ anume. Acest fapt interesant aatras atentia specialistilor in epidemiologie gi sinatate publica din toata lumea, Faptul acesta afost atat de evident, incit organisme atat de prestigioase ca Institutul Nayional al Cancerului si Institutul National de Sinatate din Statele Unite au investit milioane de dolari pentru a studia sanatatea populatiei adventiste, Scopul organismelor oficiale care fac aceste studii este acela ci intengioneaza si aplice gi restului populatici obiceiurile de viasa si de alimentagie care aduc atatea beneficii adventistilor. zs Pe ce se bazeaza adventig Multi cercetatori s-au intrebat: Pe ce se bazeazét adventisii ca sit adopte aceste obiceinri 1, Geneza 1,29 fo WHOS Go a in raportul Organizatiei Mondiale a Sanatati Diet, Nutrition, and Prevention of Chronic Diseases (Dieta, nutritie si prevenirea bolilor cronice), adventistii sunt citati in diferite ocazii pentru nivelul scazut de infarct, cancer tea alte boli care au legatura cu s si care sunt atat de evidente de viapa sindtoasi? Care este motivarea care-i indeamna sd facd asa? in primul rand, ei pornese de la faptul c3, asa cum relateazi Moise in cartea Genezei, Dumnezeu a creat fiinya umani ca si fie vegetariani.' Cerealele gi fructele au constituit primele alimente previzute pentru specia umani. Alimentatia pe care Creatorul a oferit-o omului la inceput trebuie si fie cea care se adapteazi cel mai bine trebuingelor noastre, spun adventigtii, Se pare ci aceasta alirmatie nu este lipsita de adevar, pentru ci institut 109UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUNA! ". Cancer de plaman 2. Cancer de laringe 3 Brongita i emfizem 4, Cancerul vericilurinare 5. Gancer de esofag 6. Ciroza hepatica 7. Accidente vasculare 8. Cancer de sin 9. Gancerul ‘aparatului digestiv 10. Leucemie 11. Cancer de ovare 12. Cancer de uter 13. Infarct $i ‘angina pectorala, 14. Embolie gi trombozs cerebral 15, Diabet 16, Ulcer gastroduodenal Mortalitatea intre adventisti, in comparatie cu restul populatiei Cifrele indica procentajul de rise al advent lor, pentru fiecare boala, in raport cu neadventisti. La paginile 112 $i 113 sunt date sursele bibliografice ale acestor stu Aceste date au fost obtinute in urma unor ample cercetati realizate in California ($.U.A.), unde s-a analizat cauza mortiia 27.530 de adventisti. lata semnificatia acestor cifre: Pentru fiecare 13 adventisti care au murit de ciroza hepatica din grupul acesta, de exemplu, au mui de persoane neadventiste. de aceeasi boala 100 din alt grup egal, de 27.530 De asemenea, se poate observa ci riscul de imbolnavire de cancer si de alte boli cardiace este semnificativ inferior intre adventist, comparativ cu restul populali atét de prestigioase, cum ar fi Comunitatea Europeani, recomanda si se minance fructe, verdeturi si zarzavaturi proaspete si cereale cit un continut bogat de fibrt (vezi pag. 100). Pe masura ce s domeniul nutritiei, reiese si mai clar necesi- tatea de a ne intoarce la o diet vegetarian’, pe bazi de fructe, cereale si zarzavaturi. Acest fel de alimentatie este tocmai acela care se pentru a preveni bolile cu cea mai mare mortalitate in yirile occidentale: afectiunile cardiace si cancerul. avanseaza in cercetarile din recomandi asta: In mod deosebit, studiile anatomice confirma faptul cé aparatul digestiv al omului se aseamini mai mult cu cel al erbivorelor decit cu cel al carnivorelor. Omul a fost des- 4.1 Corinteni 6, 19-20 110 tinat, din punct de vedere anatomic $i fiziologic, si manince vegetale, desi capacitatea de adaptare fi permite si mindnce gi si asimileze si carne (vezi pag. 126). in al doilea rnd, adventistii ader’ la decla- ratia apostolului Pavel care spune: Nw stii at trupul vostra este Templul Dubului Sfant care locuieste in voi, si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? $i ca voi nu sunteti ai vostri? Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti dar pe Dumnezeu in trupul si in dubul vostru, care sunt ale Ini Dumnezeu®.* Ca nigte adevarati credinciogi ce sunt, ei considera ca trupul nostru nu este rodul unei intampliri evolutive, nu ne apartine, pentru ci este un dar al lui Dumnezeu. Ei sunt convingiSECRETUL POPOARELOR MAI SANATOASE ci trebuie si ingrijim gi ca pe © opera supremi si minunati a unui Dumnezeu creator $i iubitor. pistrim acest corp Adventistilor le este foarte limpede c& 0 sinatate buna nu este rezultatul unei intamplari, ciea provine din pistrarea legilor naturale, pe care Fiinta Supremi le-a stabilit gi pe care le cunoastem datoriti studiului anatomici si fiziologiei umane. in al treilea rand, adventigtii sunt oameni care au o nadejde, si nidejdea aceasta este prin sine insdsi motivatia unei sindtaqi bune. Acestia igi intemeiaza credinga pe fagaduinya revenirii lui Hristos gi asteapta,ceruri noi siun pamdnt nou, in care va locui nepriba- nirea®,' unde nu vor mai fi suferinge si dureri siunde fiingele umane si natura intreaga vor ajunge s& aiba strilucirea si frumusetea pe care le-au avut la inceput. in aceasta lume slavita, care constituie o speranyi comuni a tuturor er mai exista moarte nici pentru fiinyele pentru animale. Acolo , lupul simielul vor paste impreund, leul va manca paie ca boul. Nici o fiinga nu va trebui sa sufere si si moar pentru ca alta si traiasca Alimentatia va fi vegetariana pentru toti, vore. Totul va nilor, nu va omenesti, ni pind si pentru animalele carn deveni ca la inceput... 1.2Petru 3,13 2 Isaia 65,25 Universitatea, Facultatea de Medicina si spitalul din Loma Linda, California, S.U.A., apartinand adventistilor de ziua a saptea. Un credincios spunea: ,Biblia ne araté cum fiinqa umani a fost vegetariana la inceput gi va termina prin a fi iarasi la fel, cand toate vor fi reinnoite. Pani atunci ins, de ce sd nu punem in practica ceca ce este ideal atat pentru fiinja uumand, cat si pentru toatd natura in ansam- bul saius™ Sunt multe popoare si grupuri sociale care, din ratiuni si motive deosebite, au ajuns la conclu: c& alimentatia pe baz de vegetale este cea mai sinatoasi gi satisficatoare pentru fiinfa umani. ia Este interesant de observat ci in firile dezvoltate din Occident, unde dieta carnati este atat de impimanteniti, se trezeste din ce in ce mai multinteres pentru alimentatia pe baz de vegetale. Obiceiurile, sindtatea si gtiinja sunt din ce in ce mai mult de acord in aceasta privinga. Pe Langa faptul ca este un centru medical cu o inalta tehnologie de prestigiu international, la Universitatea din Loma Linda se fac si ceea ce priveste pastrarea siun stil de viata sanatos. sanatatiLongevitatea adventistilor in diferitele studii efectuate in Statele Unite, Olanda, Norvegia si Polonia, se observa ca perspectiva de viafé este, pentru femeile adventiste, cu 2 pana la 5 ani superioara restului populatici din aceste (ari. Cand este vorba de barb: iferentele dintre posibil datorita incidentei mult mai mici de infarcte sialte afectiuni cardiace; oscileaza intre 4 si 10 Aceste rezultate batatoare la ochi, din punct de vedere socio-sanitar, au trezit interesul cerceti- torilor din toata lumea si al organismelor inter- nationale, ca O.M.S., pentru stilul de viata la adventistilor. Cateva publicatii stiintifice referitoare la sanatatea adventistilor de ziua a saptea Prurs, RL. Cancer among Seventh-day Adventists. Journal of Envi- conmiental Pathology and Toxicology, 3: 157-169 (1980), Sowurz, T.D.;Lexceu, JE. Dietary status of Seventhsday Advent- ists and nonvegetarian. Journal of the American Dietetic Association, 83: 27-33 (1983), Berke, J; DeWRo F, Mortality pattern and lfe expectancy of Sev- entitday Adventists in the Netherlands. international Journal of Epidemiology, 12: 455-859 (1983), Kaun, HAL; Paves, R.L.; Snowoon, D.A.; Chol, W. Association be- tween reported diet and all-cause mortality, Twenty-one-year 112 ‘Adventisti Neadventisti : 2 = § & 4 5 a Adventist Speranta de via followup on 27.530 adult Seventh-day Adventists. American Journal of Epidemiology, 119: 775-787 |1984), ‘Svowoo., D.A.; Pauses, RL; Fraser, G.E. Meat consumption and fatal ischemic heart disease. Preventive Medicine, 13: 490- 500 (1984). Snowoon, D.A.; Purs, RL. Does a vegetarian diet reduce the ‘occurrence af diabetes? American Journal of Pubic Heath, 75: 507512 (1985). Fomtexo, V. The Tromso heart study: Coronary risk factors in Sev: enthday Adventists. American Journal of Epidemiology, 122: 789-793 (1985). Jepavorowst), W. ETAL. Survival rates among Seventh-day Advent- ists compared with the general population in Poland. Scan- dinavian Journal Society of Medicine, 23: 49-52 (1985), Mus, P.K.; Avwecens J.F; Puts, RL. Animal product consumt- ion and subsequent fatal breast cancer among Seventh-day Adventists. American Journal of Epidemiology, 127: 440- 453 (1988),Relatia dintre consumul de carne scul de a muri de unele bo Tab eiee —_ re Atac cardiac my Consuma came de © 1.3 ori siptimanal Afectiuni coronariene Ne a carne Ey Consums came de 4 sau ‘mai multe ori séptimanal Cancer de san ht a — ie Cifrele indica riscul de deces din cauza anumitor boli, in legatura cu consumul de carne. Pe misura ce consumul de carne creste, proportional creste si mortalitatea din diferite cauze, indeosebi din cauza diabetului. Este interesant de subliniat ci aceste date se refers doar la adventistii de ziua a saptea, Nici unul dintre ei nu fumeaza, nici nu consuma bauturi alcoolice, avand un stil de viata foarte asemanator, exceptand felul de alimentatie. Aceasta face ca, in afara de faptul ca ar interveni alti factori, diferentele dintre adventistii care consuma carne gi cei vegetarieni sa fie at este redata in pag. 112-113. it, G.E, Determinants of ischemic heart disease in Seventy ay Adventsts: 2 review. American Journal of Cinical Nutrition, 48: 833.836 (1988) Us, PK.; Beeson, W.L.; PHLLPs, RL; Fraser, GE. Cohort study af det, Ifestyle, and prostate cancer in Adventist men. Cancer, 64: 598.604 (1989) user, G.E.; Puuies, R.L.; Beeson, W.L. Hypertension, antypertensive medication and risk of renal carcinoma in Caifornia SeventhDay Adventists. international Journal of Fpidemiovogy, 19: 832838 (1990), a8, GE; W.L.; Puts, R.L. Diet and lung cancer in Calfornia Seventiv-day Adventists. American Journal of Epidemiology, 133: 683693 (1991). osteo, K.; TowstAo, 8.; Kuzms, J.W. Body mass index and patterns of mortality among Seventh-day Adventist men, international Journal of Obesity, 15: 397-406 (1991), ean, V. Mortalty in Norwegian Seventh-Day Adventists 1962. 1986. Journal of Clinical Epidemiology, 45: 157-167 (1992) ite aproape in totalitate deprinderilor al iografia acestor studi Gav, P.; Beeson, W.L; Fesser, G.E. The incidence of dementia and intake of animal products: Preliminary findings from the Adventist Health Study. Neuraenidemiology, 12: 28,36 (1993). Mus, P.K.; Beeson, W.L; Pauves, R.L.; Frasce, G.E, Cancer incidence among Calfornia SeventhDay Adventists, 1976 1982, American Journal of Clinical Nutrition, 89 (5 Supp): 113651142s (1994) C.L.; Toney, M.L.; Cesec, J. Blood pressure and blood lipids ariong vegetarian, semivegetarien, and nonvegetarian African Americans. American Journal of Clinical Nutrition, 59: 103109 (1994), Kuczwnase, R..; ANDERSON, J.J.; KOCH, 6.G. Correlates of blood pressure in Seventh-Day Adventist (SDA) and non-SDA adolescents. Journal ofthe American College of Nubition, 13: 165-173 (1994). Fraser, GE; LnosteD, K.D,; Becsoy, W.L. Effect of risk factor values nlifetime risk of and age at frst coronary event. The Adventist Health Study. American Journal of Epidemiology, 142: 746- 758 (1995),