Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
● Acasa
● Prima pagina
● Consulta medicul
● Tromboza venoasa profunda
● citeste despre..
Sanatate A-Z Tromboza venoasa profunda
● Boala varicoasa - varicele hidrostatice
Servicii medicale Pagina printabila
●
● Boli ale venelor (varice si tromboflebite) verifica-ti sanatatea
Cateterismul venos central
Generalitati
●
● Ulcerul de gamba numeste tromboflebita sau simplu flebita) sau la nivelul venelor profunde. Trombii sanatate a-z
●
●
Magazin
Varicele - intre chirurgie si tratamente
de la nivelul venelor superficiale cauzeaza rareori probleme, pe cand cei de la
naturiste consulta medicul online
●
● Comunitate
Venele varicoase (Scleroterapia) nivelul venelor profunde necesita evaluare medicala imediata.
● Articole Boli ale venelor
Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni, pot circula in comunitate
torentul sangiun pana la nivelul plamanilor, determinand embolism pulmonar ce
poate ameninta viata. Tromboza venoasa profunda poate avea si alte complicatii pe
termen lung. In aproximativ 25% din cazuri, tromboza venoasa profunda lezeaza
nivelul venelor gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Factori de risc
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Medici specialisti recomandati
Sus
8. Expectativa vigilenta
9. Diagnostic
Cauze
Exista trei factori ce cresc riscul de aparitie a trombozei venoase profunde:
- flux sanguin incetinit. Dupa anumite procedee chirurgicale sau dupa o perioada de inactivitate (de exemplu dupa
clinostattism prelungit, de exemplu in zborurile cu avionul) fluxul sanguin la nivelul venelor membrelor inferioare este incetinit si
- lezarea vaselor de sange. Vasele de sange pot fi lezate prin anumite procedee chirurgicale sau prin traumatisme
- modificari ale compozitiei sangelui. Cancerul sau anumite afectiuni ereditare pot cauza formarea trombilor mai repede decat
de obicei.
(de exemplu afectiunile congenitale) pe cand altii sunt tranzitori si depind de circumstante (de exemplu sarcina).
- tulburari de coagulare (hipercoagulabilitate=stare in care cheagurile se formeaza mai repede), ca urmare a unei afectiuni
genetice mostenite. Exemple: deficienta de proteina S, deficienta de proteina C, deficienta de antitrombina III si de factor V Leiden
- traumatisme majore
- procedee chirurgicale, in special la genunchi sau la sold, neurochirurgie sau chirurgie abdominala sau toracica pentru cancer
Majoritatea acestor factori au efecte minime daca apar singuri, dar in asociere cresc riscul de dezvoltare al bolii. Se fac in
continuare cercetari pentru a determina importanta acestor factori de risc si felul in care acestia interactioneaza.
- anumite afectiuni: varice venoase, infarct miocardic, insuficienta cardiaca sau accident vascular cerebral
- varsta inaintata. Persoanele cu varsta peste 40 de ani au un risc mai mare de a dezvolta tromboza venoasa profunda
- supraponderalitatea
- administrarea de anticonceptionale. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a face embolie pulmonara ca o complicatie
a trombozei venoase profunde este mai mare la femeile ce iau anticonceptionale. Utilizarea de anticonceptionale inainte de
- terapiile hormonale de genul susbstitutiei hormonale, administrarea de estrogeni, raloxifen pentru osteoporoza sau tamoxifen
Sus
in tratamentul cancerului de san. Anumite studii au demonstrat ca administrarea sub forma de plasturi a combinatiei
estrogeni-progestin are un risc mai mic de tromboza venoasa profunda decat administrarea sub forma de pastile
- fumatul.
Simptome
Tromboza venoasa profunda cauzeaza simptome minime. In cazul in care acestea apar, pot include:
- edeme (marire de volum). Acestea pot fi generalizate la nivelul membrului afectat sau localizate de-a lungul vasului de sange
- durere sau sensibilitate. Durerea poate fi continua la nivelul gambei sau coapsei sau poate fi prezenta doar la atingerea zonei sau
Exista mai multe afectiuni cu simptome similare, de exemplu chistul Baker sau celulita, iar acestea pot sa faca dificil diagnosticul.
Uneori embolismul pulmonar ridica suspiciunea asupra trombozei venoase profunde. Embolismul pulmonar se produce prin
Trombii de la nivelul venelor profunde din membrele inferioare sunt cauza cea mai frecventa de embolism pulmonar.
-Sus
dispnee (respiratie scurta, insuficienta) instalata brusc
Mecanism fiziopatologic
Suspiciunea trombozei venoase profunde indica testarea imediata pentru a determina prezenta sau absenta trombilor.
De cele mai multe ori boala este asimptomatica. In acest caz se va suspecta boala in cazul descoperirii unui tromb in
plamani (embolism pulmonar). Tipic, embolul din plamani provine dintr-o tromboza venoasa asimptomatica.
Dupa diagnosticarea trombozei venoase profunde se va incepe tratamentul atunci cand exista probabilitatea ca trombul sa creasca
in dimensiuni sau ca o portiune din tromb sa se detaseze, sa intre in torentul sangiun si sa produca embolism pulmonar. In
cazul trombozei venoase profunde de la nivelul membrelor superioare se face terapie anticoagulanta timp de 3-6 luni, uneori mai mult.
Dupa cele 3-6 luni poate fi indicata continuarea terapiei cu warfarina pentru a preveni recurenta trombozei.
terapia anticoagulanta este contraindicata se prefera administrarea de antiinflamatorii nesteriodiene, de genul ibuprofen
Scopul principal al terapiei este de a preveni cresterea in dimensiuni a trombului si desprinderea unei portiuni din tromb. In cazul
in care un tromb se va desprinde de la nivelul venelor si va ajunge in plamani se produce embolism pulmonar. Embolismul
pulmonar se produce in 25% din cazurile de tromboza venoasa profunda netratata si diagnosticata. La persoanele tratate
Embolia pulmonara cu emboli de la nivelul venelor este mai frecventa in cazul trombozei venelor profunde ale coapsei decat
ale gambei. Aproximativ 20% din trombii de la nivelul venelor gambei se vor mari in dimensiuni si se vor extinde in venele coapsei
si ale pelvisului. Prezenta trombilor la nivelul venelor coapsei necesita de obicei terapie anticoagulanta pentru a preveni
Recurenta trombozei venoase profunde depinde de cauza trombozei si de tipul tratamentului. Recurenta este mai frecventa
la persoanele cu factori de risc persistenti (cancer sau tulburari ale coagularii) sau la persoanele care au avut mai multe episoade
de tromboza. Recurenta este mica la persoanele care au avut pentru un scurt timp factori de risc, de exemplu dupa
La aproximativ 30-50% dintre persoanele care au avut un episod de tromboza venoasa profunda simptomatica, exista riscul
Sus
aparitiei sindromului posttrombotic dupa o perioada de pana la 8 ani de la tromboza. Acest sindrom poate determina durere,
edeme, depigmentari tegumentare si leziuni la nivelul piciorului. Sindromul posttrombotic se produce de obicei in primii 2 ani de
la tromboza. Folosirea ciorapilor medicinali elastici diminua riscul de dezvoltare a sindromului posttrombotic.
Consult de specialitate
Se indica consultul in urgenta atunci cand:
-Sus
medicul de familie
- medicul chirurg
- medicul de urgenta.
Sus
Expectativa vigilenta
Expectativa nu este indicata in cazul in care se suspicioneaza o tromboza venoasa profunda. Se va apela la medic de urgenta in
Diagnostic
Anumite analize de sange pot diagnostica tulburarile de coagulare mostenite, ce cresc riscul de formare a trombilor.
Screeningul este indicat la persoanele care au avut una sau mai multe din urmatoarele manifestari:
- prezenta trombozei venoase la o ruda de gradul I (mama, tata, frate, sora). Istoricul familial de trombi la nivelul arterelor nu
- trombi cu localizare neobisnuita, de genul: regiunea gastrointestinala, creier sau membre superioare.
Sus
Unii specialisti considera ca screeningul de rutina poate preveni instalarea trombozei venoase profunde la pacientii cu risc crescut
sau care sunt intr-o situatie cu risc mare, de exemplu urmeaza sa sufere o interventie chirurgicala, deoarece pot fi efectuate
Investigatii
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/tromboza-venoasa-profunda_909 (6 of 14) [18.09.2010 20:12:45]
Tromboza venoasa profunda
Evaluarea riscului
Tromboza venoasa profunda poate fi suspectata dupa anamneza si examenul fizic. Elementele obtinute dupa aceste investigari
initiale vor permite medicului sa stabileasca daca riscul de dezvoltare al trombozei este mic, mediu sau mare. Stabilirea riscului
Ecografia, reprezinta testul cel mai des utilizat pentru a diagnostica tromboza venoasa profunda. Aceasta investigatie
permite vizualizarea fluxului sanguin la nivelul venelor. Secventa investigatiilor pentru tromboza venoasa profunda este influentata
- repetarea ecografiei, de obicei dupa o perioada de cateva zile. Aceasta poarta numele de testare seriata
- venograma. Aceasta investigatie presupune injectarea unei substante la nivelul venelor, ce va permite vizualizarea acestora pe
o radiografie.
Venograma sau venografia este utila in cazul in care ecografia nu ofera un diagnostic precis. Ecografia nu ofera rezultate exacte
in cazul in care este efectuata pentru determinarea trombilor de la nivelul venelor profunde ale gambei. Desi trombii la acest nivel
nu sunt periculosi in mod obisnuit, acestia pot creste in dimensiuni sau se pot extinde la coapsa si pot deveni periculosi. Trombii de
la nivelul venelor coapsei au risc crescut de a produce embolie pulmonara. De aceea, sunt necesare ecografii repetate, venografii
sau alte teste pentru a identifica trombii ce pot fi trecuti cu vederea la o singura ecografie.
Teste suplimentare
Testele aditonale sunt utile in cazurile in care rezultatele ecografiei sunt neclare, venografia nu este disponibila sau
rezultatul venografiei nu poate stabili un diagnostic cert. Aceste investigatii pot diagnostica un tromb sau pot exclude tromboza
- dozarea D-dimerilor. Aceasta analiza de sange se realizeaza fie inaintea fie dupa ecografie in cazul in care rezultatele nu sunt
destul de clare pentru a exclude posibilitatea trombozei venoase profunde la persoanele cu risc scazut
-tomografie computerizata.
Persoanele tratate cu anticoagulante necesita analize de sange periodice pentru a monitoriza efectele anticoagulantelor.
-Sus
timpul partial de activare al tromboplastinei (APTT) pentru monitorizarea terapiei standard cu heparina nefractionata
In cazul in care se suspecteaza embolismul pulmonar se vor efectua radiografii pulmonare, tomografie computerizata sau
angiograma pulmonara.
Tratament
Tratament - generalitati
Scopurile principale ale tratamentului pentru tromboza venoasa profunda sunt de a preveni:
- dezvoltarea sindromului posttrombotic, o afectiune ce produce durere, edeme si rani la nivelul membrului afectat
- recurenta trombilor.
Tratament initial
Odata stabilit diagnosticul de tromboza venoasa, tratamentul trebuie inceput imediat pentru a preveni cresterea in dimensiuni
a trombului sau desprinderea si embolizarea lui. Terapia precoce scade de asemenea riscul de sindrom posttrombotic.
Tromboza venoasa profunda este tratata de obicei cu anticoagulante: heparina sau warfarina. Heparina este administrata
prin injectare intravenoasa, iar warfarina se administreaza pe cale orala. Heparina actioneaza imediat, pe cand warfarina
devine eficienta la cateva zile dupa administrare. Tratamentul se incepe cu ambele medicamente, dar administrarea de heparina
Pacientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu warfarina timp de 3-6luni, uneori chiar mai
mult. Dupa 3-6 luni, in functie de factorii de risc, medicul poate recomanda continuarea administrarii de warfarina in doze mai mici
Pentru tratamentul trombozei venoase profunde sunt disponibile doua tipuri de heparina: heparina nefractionata, ce se
administreaza in spital si heparina fractionata (heparina cu greutate moleculara mica) ce poate fi administrata la domiciliu, este
mai usor de folosit si mai ieftina. De asemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu necesita efectuarea periodica de teste
pentru a monitoriza efectele ei. Ambele tipuri de heparina sunt la fel de eficiente.
Pacientii cu tromboza venoasa profunda la nivelul venelor gambei necesita terapie anticoagulanta timp de 6-12 saptamani. In cazul
in care terapia anticoagulanta este contraindicata, se pot administra antiinflamatorii nesteroidiene, de genul aspirinei sau
naproxenului si se fac monitorizari periodice ecografice ale trombului. Se pot recomanda si alte masuri de genul ridicarea
picioarelor, atunci cand e posibil, utilizarea unor comprese calde si folosirea de ciorapi elastici. Aceste masuri ajuta la
In cazul in care terapia anticoagulanta este contraindicata sa pot instala filtre in vena cava inferioara sau se pot administra alte
terapii medicamentoase.
Tratament de intretinere
Pacientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu warfarina timp de 3-6 luni, uneori chiar mai
mult. Dupa 3-6 luni, in functie de factorii de risc, medicul poate recomanda continuarea administrarii de warfarina in doze mai mici
ca tratament de intretinere pentru a preveni recurenta trombilor. In momentul de fata se fac studii pentru a determina daca
utilizarea unor doze mai mici de warfarina sunt la fel de eficiente ca cele conventionale, deoarece dozele mai mici au un risc mai
In timpul terapiei anticoagulante se fac testari periodice pentru a monitoriza actiunea anticoagulanta a medicamentelor. Testul
care masoara timpul necesar formarii unui cheag de sange poarta numele de timp de protrombina.
Anumite medicamente (in special antibioticele), dieta si anumite obiceiuri pot influenta efectele medicamentelor anticoagulante.
Se indica efectuarea periodica a analizelor de sange pentru ajustarea corespunzatoare a dozelor medicamentelor.
In cazul in care in timpul terapiei anticoagulante trombul va creste in dimensiuni sau va da embolie pulmonara se indica inserarea
De retinut!
Desi utilitatea ciorapilor elastici nu este demonstrata, purtarea lor este uneori recomandata in cazul trombozei venoase
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/tromboza-venoasa-profunda_909 (9 of 14) [18.09.2010 20:12:45]
Tromboza venoasa profunda
profunde insotita de simptome. Ciorapul elastic poate diminua durerea si edemul la unele persoane. Anumite tipuri de
ciorapi compresivi (elastici) pot ajuta la prevenirea trombozei venoase profunde la persoanele cu risc crescut de dezvoltare a bolii.
La gravide nu se administreaza anticoagulante orale-warfarina in mod obisnuit, deoarece pot cauza malformatii congenitale. Se
pot administra totusi, in caz de necesitate anticoagulante intravenos. Terapia anticoagulanta orala poate fi inceputa imediat
dupa nastere.
Tratamentul la domiciliu se refera la realizarea unei sigurante in administrea tratamentului anticoagulant, deoarece acesta creste
riscul de sangerare.
Tratamentul anticoagulant la un prim episod de tromboza venoasa dureaza 3-6 luni. In timpul acestui tratament sunt indicate:
- monitorizarea raspunsului la tratament. Acest lucru poate necesita analize de sange o data sau de doua ori pe saptamana in
- urmarea unei alimentatii indicate. Anumite alimente pot interfera cu actiunea anticoagulantelor
- consultul medicului inainte de a incepe administrarea altor medicamente sau inainte de a opri sau modifica dozele altor
Se pot folosi comprese calde 20-30 de minute de 3-4 ori pe zi. Medicul poate recomanda efectuarea de plimbari de 5-6 ori pe zi
in cazul in care acestea sunt posibile. Aceste masuri pot ajuta la diminuarea durerii si edemului.
Optiuni de medicamente
Anticoagulante
Medicamentele anticoagulante previn formarea de noi trombi si previn marirea trombilor existenti, dar nu dizolva si nu rup trombii
deja formati.
- heparina - exista doua tipuri de heparina: cu greutate moleculara mica, ce poate fi administrata injectabil la domiciliu si
Heparina cu greutate moleculara mica este preferabila heparinei nefractionate, deoarece este la fel de eficienta si nu
necesita internare. De asemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu necesita monitorizare prin analize de sange.
Perioada ideala pentru a realiza terapia anticoagulanta orala variaza si se considera inca in studiu. In general se continua timp de 3-
- persoanele cu risc (de exemplu dupa anumite procedee chirurgicale) necesita terapie anticoagulanta o perioada scurta de timp
- persoanele cu factori de risc prezenti si cu episoade recurente de tromboze venoase necesita terapie anticoagulanta atata timp
Studiile au aratat ca terapia anticoagulanta potrivita a redus riscul de recurenta a trombozelor de la 25% la 5% in primele 3 luni
de tratament. In cazul administrarii heparinei pentru tratamentul initial al trombozei se reduce riscul de trombembolie pulmonara cu
60-70%.
Dupa tratamentul initial cu warfarina poate fi indicata administrarea continua in doze de intretinere de warfarina pentru a
preveni recurentele.
Administrarea unui nou agent anticoagulant, numit ximelagastan, s-a demonstrat ca a redus riscul de recurenta al trombozei
venoase profunde la persoanele care au primit timp de 6 luni terapie conventionala cu warfarina. Spre deosebire de
Trombolitice
Medicamente ce dizolva rapid trombii sunt folosite uneori pentru tratamentul trombozei cu trombi de dimensiuni mari, recent
formati ce produc simptome severe. Aceste medicamente cresc rapid riscul de sangerare, de aceea ele se administreaza numai
in anumite situatii in care riscul de sangerare este mai mic decat riscul de a lasa trombul nedizolvat rapid. In general,
tromboliticele sunt administrate numai cand simptomele sunt severe, amenintatoare de viata sau cu pericol pentru pierderea piciorului.
Inhibitorii de trombina (hirudina si hirulog) sunt agenti nou introdusi ce intefera cu actiunea trombinei, component folosit in
fomarea trombilor.
De retinut!
Aspirina poate preveni formarea trombilor si reduce riscul de embolism pulmonar. Un studiu a aratat ca administrarea de aspirina
a redus riscul de aparitie a embolismului pulmonar in urma procedeelor chirurgicale cu 33%. Acest studiu a aratat ca aspirina poate
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical ce consta in indepartarea trombului din tromboza venoasa profunda este o terapie luata in considerare
numai in cazuri rare, in care trombul are dimensiuni mari si obstrueaza un vas major provocand simptome grave.
Alte tratamente
Instalarea de filtre la nivelul venei cave este luata in considerare la pacientii cu tulburari de coagulare, boli maligne sau
ulcer hemoragic recent ce nu pot urma terapia anticoagulanta. Aceste filtre previn transportul trombilor prin vene si ajungerea lor
in vasele pulmonare.
Sus
Profilaxie
Masuri profilactice por fi folosite inainte si dupa anumite proceduri sau evenimente ce cresc riscul de aparitie a trombozei
- administrarea de anticoagulante pentru a preveni formarea trombilor, dupa anumite tipuri de procedee chirurgicale. Se folosesc
de asemenea la persoanele care au un risc crescut de formare a trombilor sau la cei care au mai avut trombi venosi
- exercitii fizice care sa implice membrul inferior pentru a imbunatati circulatia la acest nivel. Se pot face miscari ale
degetelor picioarelor care sa intinda muschii gambei si apoi sa-i relaxeze (se trage de degete spre cap, din pozitia intinsa).
Aceste exercitii sunt in special importante cand persoana este obligata sa mentina o anumita pozitie pentru o perioada mai mare
de timp
- ridicarea din pat cat mai curand dupa o interventie chirurgicala sau o boala. Este foarte importanta mobilizarea persoanei cat
mai curand posibil. In cazul in care este indicata mobilizarea la pat, se pot face exercitii care sa implice muschii gambei
Zborurile lungi cu avionul au un risc crescut de a dezvolta tromboza venoasa profunda, chiar si la persoanele care nu au factori de
risc. Multi medici recomanda folosirea ciorapilor elastici in cazul zborurilor mai lungi de 8 ore. In timpul zborurilor lungi se
indica ridicarea de pe scaun cu efectuarea catorva miscari la fiecare ora, miscari ale gambelor la fiecare 20 de minute,
administrarea de lichide in cantitate mare, un pahar mare la fiecare 2 ore si evitarea bauturilor alcoolice sau cu cafeina ce pot
Persoanele care au risc crescut de a dezvolta tromboze este indicat sa se prezinte la medic inainte de a efectua un zbor lung
cu avionul.
Pentru profilaxia trombozei venoase pot fi utilizate de asemenea dispozitive cu compresii pneumatice. Aceste dispozitive
permit umflarea si desumflarea ritmica a unor cizme ce acopera piciorul pana la genunchi, astfel se va stimula circulatia sanguina
in picior. Aceste pompe sunt mai frecvent folosite in spitale dupa procedee chirurgicale.
22 Iulie 2009
● Despre noi
● Intrebari frecvente
● Publicitate pe site
● Termeni si conditii
● Contact
● SiteMap
● SmartBuy
● Imparte.ro
Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile si orice alte informatii despre sanatate disponibile pe www.sfatulmedicului.ro au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui
consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale. Va sfatuim, ca pe langa www.sfatulmedicului.ro sa consultati fie medicul Dvs.,
fie unul dintre medicii recomandati de noi. Copyright © 2005 - 2010