MĂSURAREA NEINVAZIVĂ A DEBITULUI CARDIAC

NOTIUNI INTRODUCTIVE:
- Bioimpedanţa transtoracică reprezintă o modalitate de explorare nonivazivă a
sistemului cardiovascular.
- Determinarea parametrilor sistemului cardiovascular ne ajută la orientarea asupra
etiologiei si tratamentului intro stare de şoc.

INTRODUCERE:
Primul dispozitiv comercial care a utilizat variaţia impedanţei toracice pentru
detereminarea parametrilor sistemului cardiovascular, a apărut la inceputul anilor ’90.
Principiul metodei – impedanţa (“rezistenţa”) toracelui variază datorită variaţilor
volumului intratoracic; aceste variaţii sunt determinate în special de variaţiile volumului
cardiac. Aşadar, variaţia impedanţei toracice este direct proportională cu volumul de
ejecţie sistolic (VES).
Practic, la nivelul toracelui se aplică prin intermediul unor electrozi, un curent cu o
intensitate I=2,5 mA şi o frecvenţă F=70 kHz. Variaţile impedanţei toracice vor determina
apariţia unor tensiuni diferite la nivelul toracelui, ce pot fi măsurate cu ajutorul unui
voltmetru. Variaţia impedanţei toracice va fi direct proportională cu variaţia de tensiune,
conform legii lui Ohm:

ΔZ = ΔU/I, iar ΔZ ~ VES

Noţiuni teoretice:
Pentru determinarea VES sunt utilizate mai multe formule, noi o prezentam pe cea a lui
Sramek-Bernstein:

VES = k x (dZ/dt)/Z0 x TEV

k = constanta ce ţine de parametrii antropometrici ai pacientului.

Z0 = impedanţa toracica bazala.
TEV = timpul de ejectie ventriculară.

Cu ajutorul bioimpedanţei transtoracice se pot determina următorii parametrii ce

caracterizeaza sistemul cardiovascular:

a) Fracţia de ejecţie a ventriculului stang - indicator al contractilităţii cardiace.

FEvs = 0,84 – 0,64 x PEP/LVET

Valori normale FE = 50% – 65%

PEP = perioada de preejecţie

LVET = perioada de ejecţie a ventriculului stang
 b) EDI (indexul volumului telediastolic al ventriculului stang) – indicator de
presarcină. Volumul telediastolic al ventriculului stâng depinde de cantitatea de
sânge care vine la cord. Ţinând cont că FE = VES/VTD, rezultă:

EDI = VES indexat/FEvs

Valori normale EDI = 62 – 97 ml/m2

c) Rezistenţa vasculară sistemică (RVS) – indicator al postsarcinii.

RVS =[(TAM – PVC)/DC] x 80

Valori normale RVS = 800 – 1200 dyne×s×cm¯5

TAM – tensiunea arteriala medie

PVC – presiunea venoasa centrala
DC - debitul cardiac

PROTOCOL EXPERIMENTAL

Fig 1 Setup-ul experimental

1.Conectează mufa SS31L-Z la CH 1 al aparatului MP35/MP30, pentru impedanţă.

2.Conectează mufa SS31L-dZ la CH 2 al aparatului MP35/MP30 pentru impedanţa
derivată.
3.Conectează mufa SS2L la CH 3 al aparatului MP35/MP30 pentru ECG.
4.Conectează mufa SS30L a microfonului în CH 4 al aparatului MP35/MP30 pentru
determinarea timpului de ejecţie a ventriculului stâng.
Lipeşte câte doi electrozi tip EL506 pe gât şi regiunea lombară, cum vă este arătat in fig
2.
Poziţionarea electrozilor in funcţie de culoare:
alb I+ gât (superior)
rosu V+ gât (inferior)
verde V- lombar (superior)
negru I- lombar (inferior)

Fig 2 Poziţionarea electrozilor

2. Măsoara distanţa (în centimetrii) dintre electrozii de pe gât şi cei din regiunea lombară
şi notează această valoare cu “L”.
3. Pune un electrod EL503 pe mâna dreaptă şi unul deasupra gleznei stângi. (derivaţia a
II- a fără impământare).
4. Conectează mufa SS31L conform indicaţiilor de mai sus.
5. Conectează mufa derivaţieie SS2L.

Softul
1. Deschide softul BSL PRO de pe dektopul computerului.
• Programul va crea o fereastră nouă "Untitled1".
2. Deschide Templat-ul Impedance Cardiography alegând File > Open > choose Files of
type: Graph
Template (*GTL) > File name: "h21.gtl"
• Important debitul cardiac trebuie exprimat în ml/minut, nu în Volti! Aceasta se va
realiza postachiziţie.
3. Realizează calibrarea conform imaginii de mai jos (fig 3):
Fig 3 Realizarea calibrării
4. Save As cu numele dorit.

Inregistrare
A. IMPORTANT: SS31L este foarte sensibil la artefactele date de mişcare - subiectul
trebuie să stea cât mai liniştit.
B. Trebuie realizat un traseu martor de 5 minute înaintea inceperii inregistrării, pentru a
ne asigura că înregistrarea nu este artefactată.

Pasul 1 Determinarea timpului de ejecţie al ventriculului stâng

1. Poziţionează corect stetoscopul pentru înregistarea zgomotelor cardiace.
2. Apasă butonul Start.
3. După 30-60 secunde, apasă butonul Stop.
4. Măsoară timpul de ejecţie al ventriculului stâng (T).

Fig 4 Măsurarea timpului de ejecţie a ventriculului stâng

5. Apasă click pe MP35/MP30 > Setup Channels.

6. Fă click pe icoana cheie pentru calcularea volumului de ejecţie sistolic C5 Stroke
Volume.
 Fig 5 Introducerea distantei dintre electrozi si a timpului de ejectie
al ventriculului stang.

a) Introdu distanţa (L) dintre electrozi.

b) Introdu valoarea (T) a timpului de ejecţie a ventriculului stâng.
c) Click OK.
7. Ctrl-click pe canalul CH4 pentru a ascunde stetoscopul (zgomotele cardiace).

Pasul 2 : Subiectul stă pe scaun

1. Subiectul stă pe scaun.
2. Apasă butonul Start în PRO software.
3. Pune un semn pe inregistrare când pacientul este în poziţia “şezut.”
4. Dupa 60 secunde (minim) apasă Stop în PRO software.

Pasul 3 : Subiectul stă în picioare

1. Subiectul stă în picioare.
2. Apasă butonul Start în PRO software.
3. Pune un semn pe inregistrare când pacientul este în poziţia “în picioare”.
4. După 60 secunde (minim) apasă Stop în PRO software.

Pasul 4 : Subiectul stă întins pe pat

1. Subiectul stă întins pe pat.
2. Apasă butonul Start în PRO software.
3. Pune un semn pe înregistrare când pacientul este în poziţia “întins pe pat”
4. După 60 secunde (minim) apasă Stop în PRO software.

Note
Pentru a salva datele alege File menu > Save As… > file type: BSL PRO
files (*.ACQ) File name: (Enter Name) > Save button
Pentru a şterge toate datele înregistrate şi a începe din nou, alege: MP35/MP30 menu >
Setup Acquisition > Click on "Reset"
IMPLICATII CLINICE

Determinarea parametrilor ce caracterizează sistemul cardiovascular ne ajută în practica

clinică să ne orientăm asupra fiziopatologiei şi tratamentul stărilor de şoc.
Starea de şoc: reprezintă o perfuzie inadecvată la nivel tisular (ce apare de regulă când
tensiunea arterială medie < 65 mmHg), ce se asociază cu disfuncţia organelor, şi nu
poate fi reversibilă prin repleţia volemică.
In tabelul de mai jos aveţi o clasificare a stărilor de şoc şi tratamentul lor (tabel nr. 1)

Tabel nr. 1 Clasificarea stărilor de şoc

Tipul de şoc Fiziopatologie Parametru modificat Tratament
HIPOVOLEMIC Presarcina ↓ Repleţie volemică cu
(hemoragii, diaree, pierderi EDI ↓ cristaloizi/coloizi
de lichid in spatiul trei)

CARDIOGEN Contractilitate↓ Agenţi inotropi

(infarct miocardic, miocardită) FEvs ↓ pozitivi(dobutamina)
DISTRIBUTIV Postsarcina↓ Vasopresoare:
(şoc septic, şoc neurogen, şoc (vasodilatatie) RVS ↓ dopamina,
anafilactic)
noradrenalina

Determinarea acestor parametrii prin bioimpedanţă transtoracică este oarecum limitată,

deşi este o metodă neinvazivă. Folosirea acestei metode de investigare a sistemului
cardiovascular la pacienţii de terapie intensivă nu oferă cele mai corecte estimări ale
parametrilor cardiovasculari, deoarece majoritatea pacienţilor prezintă edeme tisulare şi
secreţii în cantitate crescută în arborele bronşic, care vor artefacta masurătorile
impedanţei transtoracice.

PROBLEME pentru acasă:

Stabiliţi tipul de şoc şi ce tratament ar necesita pacientul (din punct de vedere

hemodinamic).

a) Pacient în vârstă de 45 de ani, prezintă de 3 zile febră, vărsături şi diaree. În urma

determinării parametrilor sistemului cardiovascular se constată TA = 65/40
mmHg, AV = 120/’, FE = 52%, EDI = 45 ml/m2, RVS = 1200 dyne×s×cm¯5.

b) Pacient în vârstă de 60 de ani, prezintă de 2 ore durere toracică anterioară şi

dispnee. La examenul clinic TA = 60/35 mmHg, AV = 100/’. Sistemul
cardiovascular este caracterizat prin FE = 25%, EDI = 70 ml/m2, RVS = 1150
dyne×s×cm¯5

c) Pacient în vârstă de 29 de ani, prezintă febră înaltă, tuse cu expectoraţie

mucopurulentă de 2 zile, TA = 80/30 mmHg, AV = 130/’. Investigarea nonivazivă a
 sistemului cardiovascular ne aduce următoarele informaţii: FE = 55%, EDI = 75
ml/m2, RVS = 400 dyne×s×cm¯5.

BIBLIOGRAFIE

1.http://impedancecardiography.com/PDF/FWB_ICGMenGuideII.pdf
2.Bubenek Ş. Evaluarea si monitorizarea hemodinamica a pacientului critic. Ed.
Academiei, 2006.
3.H. Woltjer, H. J. Bogaard and P. M. J. M. de Vries The technique of impedance
cardiography European Heart Journal (1997) 18, 1396-1403
4.http://www.biopac.com/impedance-cardiography-icg-cardiac-output
5.Wang DJ, Gottlieb SS. Impedance cardiography: more questions than answers.Curr
Heart Fail Rep. 2006 Sep;3(3):107-13.
6.Sharma V, Singh A, Kansara B, Karlekar A. Comparison of transthoracic electrical
bioimpedance cardiac output measurement with thermodilution method in post
coronary artery bypass graft patients. Ann Card Anaesth. 2011 May-Aug;14(2):104-10.
7.Sodolski T, Kutarski A. Impedance cardiography: A valuable method of evaluating
haemodynamic parameters. Cardiol J. 2007;14(2):115-26.
8. Mathews L, Singh RK. Cardiac output monitoring.Ann Card Anaesth. 2008 Jan-
Jun;11(1):56-68.