Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Grădiniţa „Veseliei” ,Gherla


EDUCATOARE: Iuga Denisa Paula
DATA: 22.10.2010
GRUPA: Mijlocie „ Voiniceilor”
TEMA ANUALĂ: „ CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Ştiu să mă comport frumos!”
TEMA ZILEI: „ Povestea măgăruşului încăpăţânat”, de Vladimir Colin
TIPUL DE ACTIVITATE: Transmitere şi dobândire de noi cunoştinţe
MIJLOC DE REALIZARE:lectura educatoarei
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Înţelegerea, însuşirea şi practicarea unor norme de conduită civilizată
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:ADP-ALA-ADE
ADP:Întâlnirea de dimineaţă: „ Bună dimineaţa dragi copii! Aşa DA, aşa NU! - reguli de comportare”
ALA: ARTĂ:” Cadou pentru surioara mea” - desen
CONSTRUCŢII: „Jucării pentru cei dragi”
ŞTIINŢĂ: „ Cum ne comportăm la locul de joacă? ”( norme de comportare civilizată)
ADE : „ Povestea măgăruşului încăpăţânat”, de Vladimir Colin - lectura educatoarei

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
ADP: - să poarte discuţii libere pe baza temei alese la întâlnirea de dimineaţă;
ALA: - să coloreze „cadouri pentru surioara mea” folosind culori corespunzătoare
- să construiască prin imbinare, suprapunere, alăturare „ jucării pentru cei dragi”
- să participe la o conversaţie în jurul temei „ Cum ne comportăm la locul de joacă? ”
- să participe activ la activităţile de joc;

ADE: DOS : - să înţeleagă şi să redea succint conţinutul povestirii pe baza unor ilustraţii
- să comunice impresii pe baza celor observate
- să explice sensul noţiunii morale „încăpăţânare”, prin raportare la comportamentul
personajelor
- să evidenţieze consecinţele încăpăţânării şi ale neascultării

STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE:povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea
MATERIAL DIDACTIC: Planşe ilustrând momentale principale ale poveştii, măgăruş de pluş
„Lego”, creioane colorate
BIBLIOGRAFIE:
1. ,, Activitatea integrata din gradinita” , ed. Didactica Publishing House,
2008
2.,, Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor , de la 3 la 6/7 ani”,
M.E.C.T. – 2008
SCENARIUL ZILEI

I. ADP
Activitatea incepe cu întâlnirea de dimineaţă:
1.Salutul: Dimineaţa ne-am trezit
La grădiniţă am venit
În cerc să ne aşezăm
Cu toţii să ne salutăm.
„Bună dimineaţa, dragi voinici!
Mă bucur că sunteţi aici
A început o nouă zi
Bună dimineaţa copii!”
2.Împărtăşirea cu ceilalţi:„! Aşa DA, aşa NU!” - reguli de comportare
3. Activitatea de grup: Activitatea continuă cu jocul „ Schimbă locul! ” Copiii stau în semicerc pe
scăunele. Copilul care nu are scaun merge la un coleg, îi spune numele, dă mâna cu el şi acesta îi
cedează locul dacă a ghicit numele.
4. Noutăţile zilei: „ Astăzi vă voi spune o poveste care se numeşte „ Povestea măgăruşului
încăpăţânat”.Este vorba despre un măgăruş care nu se comportă tocmai politicos. Este foarte încăpăţânat
şi nu vrea să asculte de nimeni.”

II. ALA
Copiii îşi continuă ziua cu activitatea la centrele de interes: la Construcţii copiii vor construi
prin imbinare, suprapunere, alăturare „ jucării pentru cei dragi ”, la Artă copiii vor desena folosind
culori corespunzătoare ” cadouri pentru suriora mea”, iar la Ştiinţă copiii vor participa la o conversaţie
în jurul temei „ Cum ne comportăm la locul de joacă? ”

III. ADE
„ Povestea măgăruşului încăpăţânat”, de Vladimir Colin - lectura educatoarei

DEMERSUL DIDACTIC

EVENIMENTE CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE


DIDACTICE DIDACTICE (instrumente şi indicatori)
Moment Pentru o bună desfăşurare a
organizatoric activităţii se vor lua următoarele
măsuri:
- aerisirea sălii de grupă;
- aranjarea mobilierului sub formă
de careu deschis;
- intrarea ordonată a copiilor în sala
de grupă;

Captarea atenţiei Atenţia copiilor va fi captată prin Conversaţia Observarea


prezentarea unui măgăruş de pluş. comportamentului copiilor
„ Astăzi vă voi spune o poveste
care se numeşte „ Povestea
măgăruşului încăpăţânat”.Este
vorba despre un măgăruş care nu se Explicaţia
Anunţarea temei şi a comportă tocmai politicos. Este
obiectivelor foarte încăpăţânat şi nu vrea să
asculte de nimeni.”
Se enumeră obiectivele pe întelesul
copiilor şi se face motivarea
activităţii.

Se va reda cât mai expresiv


conţinutul poveştii.Se vor explica
cuvintele şi expresiile necunoscute. Povestire Evaluarea răspunsurilor
Se adresează întrebări referitoare la copiilor
titlul povestii şi personajele
Dirijarea învăţării acesteia. Textul poveştii va fi expus
urmărindu-se succesiunea Conversaţia
momentelor principale.
Concomitent cu povestirea, se vor
pune copiilor intrebări referitoare la
atitudinea măgăruşului.

Sinteza conţinutului povestirii:


- Cum se numeşte povestea?
Obţinerea - Cine este personajul principal? Conversaţia Evaluez capacitatea
performanţei, - Cum răspunde măgăruşul când euristică; copiilor de a se exprima
asigurarea retenţiei şi mama lui îl roagă să facă ceva? corect, clar si expresiv
a transferului de -Cum îi răspunde şoricelului când
cunoştinţe acesta îi propune să se joace
împreună?
- Cine îl vizitează pe măgăruş?
- De ce l-au respins toate obiectele
din cameră?
- Merita el să fie respins? De ce?
- Cum se numeşte cel ce are un
astfel de comportament? Problematizarea
- Ce s-a intâmplat cu măgăruşul
după vizita lui „ Moş Nu Vreau” ?
Copiii vor răspunde la întrebări
motivându-şi răspunsurile.

In finalul activităţii se fac aprecieri


Incheierea activităţii asupra modului de comportare şi Aprecieri verbale
participare al copiilor pe parcursul
activităţii.
Povestea măgăruşului încăpăţânat

A fost odată un măgăruş tare rău şi încăpăţânat. Vai , vai cât era de rău şi de încăpăţânat!
Dacă mama lui îl trimitea la câmp să cumpere o mână de scaieţi, ca să facă şi ea o prăjitură,
măgăruşul îndată spunea:
- Nu vreau!
Dacă îl ruga să vină la masă:
- Nu vreau!
Dacă îl trimitea la opt seara la culcare:
- Nu vreau!
Orice l-ar fi rugat, el răspundea numai şi numai :
- Nu vreau! (planşa 1)
Într-o zi plecă mama lui de acasă.
- Măgăruşul meu – îi spuse mama – aşteaptă-mă cuminte şi...
- Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau! (planşa 2)
Dar, dacă văzu că rămăsese singur în casă, se potoli. Se uita în sus şi în jos şi se plictisea de
moarte.
- Măgăruşule – spuse atunci un şoricel, scoţându-şi nasul din gaura lui – hai să ne jucăm!
- Nu vreau!
- Bine... şi şoricelul se trase îndărăt.
Măgăruşul avea chef de joacă şi-i păru rău că-l luase gura pe dinainte, dar ce mai putea face?
De necaz strigă din nou cât putu de tare:
- Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau!
Şi atunci – minune! Peretele se despică, şi din perete ieşi un moşneag încruntat , cu un nas
strâmb, ochi şi gură strâmbă. Peretele se închise apoi la loc.
- Pleacă de aici! Strigă măgăruşul. Urâtule, nu te iubesc...Pleacă!
Dar moşneagul îşi strâmbă parcă şi mai tare nasul, ochii şi gura mârâind cu un glas gros şi
dogit:
- Nu vreau!
- Tu? Strigă măgăruşul. Eu, eu nu vreau, nu tu! Numai eu am voie să spun Nu vreau...
Moşneagul râse strâmb, cu hohote care făcură să tremure încăperea.
- Eu sunt Moş Nu – Vreau. M-ai chemat de atâtea ori, că-n sfârşit, iată, am venit! Ei, de ce
taci?
De astă dată măgăruşul o cam sfeclise.
- Eu...eu nu te-am chemat, bolborosi el. Da de unde? Ţi s-a părut... Pleacă, moşule,
pleacă!... Vezi-ţi de drum!...
- Nu vreau! Răspunse însă Moş Nu – Vreau. (planşa 3)
Speriat, măgăruşul o luă la fugă prin odaie. Se aruncă asupra uşii s-o deschidă.
- Deschide-te odată! îi porunci el înciudat şi uşa răspunse liniştită:
- Nu vreau!
Şi mai speriat, măgăruşul alergă la fereastră. O zgâlţâi dar fereastra nu se deschise.
- Deschide-te, fereastră. Te rog....
- Nu vreau! răspunse fereastra. (planşa 4)
Atunci măgăruşul se aşeză pe duşumele şi începu să plângă.
- Ei, de ce taci? spuse din nou Moş Nu – Vreau, care stătuse liniştit şi-l privise cât alergase
prin încăpere.
Dar măgăruşul plângea mai departe şi lacrimile-i picurau pe duşumele.
- Nu vreau! Strigară în clipa aceea duşumelele şi-ncepură să se mişte, să sară, încercând să
scape de măgăruş.
Tremurând, acesta se urcă pe masă, dar masa rosti supărată:
- Nu vreau! (planşa 5)
Măgăruşul nu mai ştia ce să facă. Era la capătul puterilor, şi atunci, istovitse trânti pe pat.
(planşa 6)
- Nu vreau! Strigă însă şi patul, aşa că măgăruşul rămase în picioare, aruncând priviri
înspăimântate în jur.
- Ei, de ce taci? Întrebă pentru a treia oară Moş Nu – Vreau.
Dar în clipa aceea se auziră nişte paşi în faţa uşii. Moş Nu – Vreau se repezi spre peretele
care se despică şi-l lăsăs să treacă, lipindu-se apoi în urma lui, de parcă nu s-ar fi despicat niciodată .
- Mămico! Strigă fericit măgăruşul. Mămică, ce bine c-ai venit!
Mama intră în odaie şi-l întrebă mirată:
- Ce-i, dragul meu?
- Ştii, răspunse el, vreau...vreau să cumpăr scaieţi, vreau să mă culc la opt, vreau să
manânc, vreau...vreau tot...Tot, mămico! (planşa 7)
Din ziua aceea, măgăruşul nu-l mai văzu niciodată pe Moş Nu – Vreau, cel cu nas strâmb, cu
ochi şi gură strâmbă... Şi, pentru ca nimeni să nu mai păţească ce-a păţit el, s-a dus măgăruşul într-un
suflet la prietenul meu care scrie toate poveştile pentru copii, şi i-a spus păţania lui, întocmai.
Urâtă păţanie, dragii mei!

S-ar putea să vă placă și