NOTIUNI DE FONETICA SI

VOCABULAR

SUPORT CURS OPTIONAL EXTINDERE

CLASA:XI C

NR.ORE:1H/SAPT.

AN SCOLAR:2031-2014

PROFESOR:
 INTRODUCERE

Cursul optional”Notiuni de fonetica si vocabular”adopta modelul

comunicativ functional care concepe comunicarea ca pe un domeniu
complex.Cursul urmareste prezentarea comunicarii in calitatea sa de
componenta umana fundamentala si este centrat pe crearea de capacitati
proprii folosirii limbii romane in mod correct,coerent,logic in cele mai
diverse contexte.
Cursul cuprinde doua segmente importante ale
gramaticii:”Fonetica” si”Vocabularul”,structurate in doua unitati de
invatare,care vizeaza insusirea de catre elevi a informatiilor prevazute in
programa scolara,formarea priceperilor si a deprinderilor de folosire si
creare prin efort propriu a unei situatii de limba,concomitent cu exersarea
operatiilor logice ale gandirii.
Predarea-invatarea este fragmentata pe sarcini de lucru care
respecta componentele vizate de fiecare unitate in parte.
Continuturile au fost structurate astfel incat informatiile noi de la
fiecare unitate de continut sa fie rationale,echilibrat si riguros distribuite si
usor de asimilat de catre elevi.
Testele de evaluare contin cerinte care ajuta la consolidarea
cunostintelor insusite,fiind concepute in concordanta cu obiectivele
prevazute in programa.Cel mai important model de sarcina de lucru pentru
insusirea notiunilor de fonetica si vocabular,il constituie exercitiile de
recunoastere,analiza si creatie.
Prin raportare la unitatile de continut,competentele urmarite vor fi:
-identificarea specificuluifonetic al limbii romane;
-anliza relatiei dintre sunet si litera;
-interpretarea relatiei dintre Fonetica siVocabular;
-aplicarea notiunilor de semantica in analiza vocabularului;
-aplicarea regulilor limbii in analiza morfologica a cuvintelor;
-interpretarea si folosirea corecta a categoriilor semantice.
Unitatea nr.1

FONETICA

Cuprins:
1.1.Obiectivele unitatii de invatare.
1.2.Fonetica-elemente componente(sunet,litera,alfabet)
1.3.Sistemul vocalic.
1.4.Sistemul consonantic.
1.5.Principalele reguli de ortografie si ortoepie.
1.6.Scrierea cu majuscule.
1.7.Silaba-despartirea in silabe.
1.8.Reguli de pronuntie.

1.1.Obiectivele unitatii de invatare nr.1.

La sfarsitul unitatii de invatare elevii vor fi capabili:

 Sa identifice elementele componente ale foneticii;
 Sa recunoasca vocalele si consoanele;
 Sa identificce diftongii,triftongul si hiatul;
 Sa desparta correct in silabe;
 Sa precizeze rolul accentului si al intonatiei intr-un text dat.

1.2.Fonetica-elemente componente

Definitie:Fonetica studiaza sunetele vorbirii ca fenomen fizic,altfel spus

sunetele ca realizari materiale ,concrete in fluxul vorbirii.
Fonologia studiaza sunetele vorbirii ca unitati functionale,altfel spus
fonemele,adica sunetele ca abstractiuni.
 Sistemul fonologic al limbii romane-totalitatea fonemelor-este
alcatuit din 7 vocale,22 consoane si 4 semivocale.

Sunetul –este cea mai mica uniatte Sonora din care sunt formate
cuvintele;ele au rolul de a deosebi cuvintele intre ele sau formele
gramaticale ale uni cuvant:
 Protectie-cuvant format din noua sunete;
 Apa-cuvant format din trei sunete;

Litera-semnul graphic care noteaza un sunet.

In limba romana exista 27 sunete si 28 de litere.
Totalitatea sunetelor(literelor)uneiu limbi formeaza alfabetul acesteia.

1.3.Sistemul vocalic

Vocalele limbii romane sunt:a,e,I,o,ua,i(a).Ele se diferentiaza in functie de

locul de articulare si gradul de deschidere.
Semivocalele .Dintre cele 7 vocale ale limbii romane ,trei-a,a,i-sunt
iuntotdeauna plenisone,adica pot constitui singure suport silabic.Celelalte
patru-e,iu,o,u-sunt fie plenisone,fie semivocale,cand intra in componenta
diftongilor sau triftongilor.

Diftongul este grupul alcatuit dintr-o vocala si o semivocala care se rostesc

intr-o silaba:
-diftongi ascendenti (pe prima pozitie se afla semivocala) : ia(iarba)oa
(scoala),ie(pierde),ea(pleaca);
-diftongi ascendenti (pe prima pozitie se afla vocala):
au(sau),ai(pai),oi(soi),ei(vrei)etc.

Triftongul este grupul alcatuit din doua semivocale si o vocala care se

rostesc intr-o silaba: ioa (aripioara),eoa(leoarca),eau(beau),iau(taiau)etc.

Vocalele in hiat
 Prin hiat se intelege intalnirea (in interiorul aceluiasi cuvant )a doua
vocale care fac parte din silabe diferite:
-o-o (alcool),e-a (real),a-u (lauda),o-e (poezie)etc.

1.4.Sistemul consonantic

Consoanele limbii romane sunt:b,c,d,f,g,h,j,l,m,n,p,r,s,s,t,t,v,z.

Iata,in continuare,modul in care se distribuie consoanele limbii romane,in
functie de locul de articulare,modul de articulare,sonoritate(consoane
sonore si consoane surde) si de prezenta sau absenta unor zgomote
determinate de inchiderea sau stramtorarea canalului
fonator(sonante,nesonante).
Se scrie si se pronunta b (nu v ) in numele lunilor:februarie,septembrie
etc.
Se scrie x si se pronunta /ks/ la initiala unor neologisme(Xerox),la finala
unor neologisme(complex),inainte de consoanele surde(excursie)etc.

Consoanele duble

In scrierea limbii romane ,consoanele duble exista numai in cuvinte derivate

cu prefixe si in cuvinte
compuse.Exemple:innamoli,innopta,hiperrealism,transsiberian etc.

Exercitii:

1.Aratati din ce sunete sunt alcatuite cuvintele:dormitor,viata,gradina.

2.Identificati diftongii,triftongii si hiaturile din
cuvintele:girafa,ghionoaie,pleoapa,miere,teama.
3.Alegeti zece cuvinte care au in componenta lor vocale in hiat.Despatiti-le
in silabe.

1.5.Ortografie,ortoepie si semnele de punctuatie

Definitie:Ortografia cuprinde norme ale scrierii corecte,norme fixate dupa

anumite principii sau criterii si deosebite prin obiectul lor de regulile de
pronuntie,care conditioneaza alte aspecte ale corectitudinii scrierii.
 Principiile ortografiei romanesti actuale

1.Principiul fonetic:principiu de baza al ortografiei romanesti prin care a fost

apropiata scrierea de pronuntare.
2.Principiul etimologic:exista situatii in care scrierea nu urmeaza
pronuntia.De exemplu cuvintele care se scriu eu,ei este eram etc. se
pronunta cu I semivocalic.

3.Principiul morfologic:acest principiu il completeaza pe cel

fonetic,introducand un grad mai mare de regularitate in scrierea
romaneasca,pe criterii morfologice.Iata cateva exemple:
-se scrie ea,nu ia,dupa ch,gh,daca exista forme alternante cu e :cheama-
chem,gheata-ghetar.
-verbele crea si agrea sunt de conjugarea I si s econjuga dupa modelul unor
verbe din aceeasi categorie ,ca lucra:cre-ez,cre-ezi,cre-eaza,cre-am, cre-ati,
cre-eaza.
-acest principiu se regaseste si in scrierea cuvintelor compuse:floarea-
soarelui, faradelege etc.
4.Principiul sintactic:actioneaza atunci cand ceea ce se aude la fel reprezinta
de fapt doua sau mai multe imbinari lexico-gramaticale:decat/de cat;odata/o
data,totodata/tot o data.
5.Principiul simbolic se refera la scrierea cu litera initiala majuscula de
exemplu:Privea melancolic luna./Satelitul natural al Pamantului este Luna.
 Semne de ortografie

Marcheaza in scris rostirea

Impreuna a doua cuvinte alaturate:
-pronume+pronume Ti-l da
Cratima -substantiv+pronume Patria-mi
[-] Marceaza elidarea unei vocale initiale sau Arunc-o
finale; e-lev
Se foloseste la despartirea in silabe. vita-de-vie
In scrierea cuvintelor compuse.
Apostroful Marcheaza grafic caderea unor sunete din ‘Neata!
‘ cuvinte. ‘97(1997)
Absenta primelor cifre ale notatiei unui an.
Punctul In abrevieri. a.c.-anul current
Nu se pune punct:dupa simboluri din O(oxigen),L(lungime)
chimie,fizica, N(nord)
matematica,geografie.
Bara Intre termenii prescurtati ai unei formule. Km/h
/
Linia de In scrierea unor cuvinte compuse. Nord-est,italo-franco-
pauza american
 Semne de punctuatie

Punct -dupa propozitii enuntiative. Trebuie sa invatam.

Semnul -la sfarsitul propozitiilor interrogative. Cand vii?

intrebarii
Semnul -la sfarsitul propozitiilor exclamative. Citeste cartea!
exclamarii
Virgula -separa parti de vorbire de acelasi Fata mosului era cuminte,buna si
fel; harnica.
-intre propozitiile coordonate prin juxtapunere;
-intre propozitii coordonate inainte de
conjunctiile:nici,dar,iar,fie,sau,asadar etc.
Se izoleaza prin virgule:-apozitia simpla si Stai,frate,nu pleca!
dezvoltata;
-substantive in V. Ei, ce mai faci?
-interjectiile, Am rezolvat,iata,correct.
-cuvintele incidente.

Punct si -marcheaza o pauza mai mare decat cea redata Trebuie sa fac marturisirea de
virgula prin virgula si mai mica decat cea redata prin credinta ca poporul este parintele
punct. meu literar;ca trecutul pulseaza in
mine…
Doua puncte -anunta:vorbirea directa,o enumerare,o El zice:
explicatie,o concluzie. -Cand vii?
Semnele citarii -reproduc intocmai un enunt; “Sara pe deal, buciumul suna cu
(ghilimelele) -inlocuiesc linia de dialog; jale.”(M.Eminescu)
-incadreaza titlul operelor Citesc”Ion “ de L.Rebreanu.
literare,stiintifice,atunci cand sunt reproduse
intr-un context.
Linia de dialog -marcheaza inceputul vorbirii directe. -Cand pleci?
-Cand iau vacanta.
Linia de pauza -delimiteaza constructii incidente; Vino-zise profesorul-si explica
-incadreaza apozitia; problema!
-marcheaza lipsa predicatului.
Parantezele M-a intrbat(fara sa ma cunoasca),de
-rotunde( ) -cuprind un adios,o explicatie; unde sunt…
-drepte[ ] -inchid o explicatie intr-un citat; Chem/k’em/
-oblice// -inchid transcrierea fonetica.
Punctele de -marcheaza intreruperea sirului vorbirii. Tot noi sa-ti dam?...Sa-ti dea!...
suspensie(…)
Cratima -intre adverbe repetate; Mergea incet-incet.
-intre cuvinte carea rata limitele unui interval de Maine- poimaine se intoarce.
timp.
 TEST DE EVALUARE

1.Sunetele a,a,i sunt totdeauna:

a)vocale,
b)semivocale,
c)vocale si semivocale. 2p

2.Grupul de sunete”ou” din cuvantul stilou reprezinta:

a)hiat,
b)dihtong,
c)triftong. 2p

3.Inlocuiti punctele de suspensie cu triftongul corespunzator:

ex:lacram_ra – lacramioara
m_ra,cre_ne,ved_,ven_,le_ca. 2p

4.Rescrieti textele ,aplicand semnele de ortografie si punctuatie necesare:

a)Ce faci domle
Te privesc te ascult si atat
b)Hai cu mine copile
c)Ce binear fi daca as putea 2p

5.Construiti enunturi in care cratima ,punctual si linia de pauza sa fie -pe

rand-semn de ortografie si de punctuatie.
2p
1.6.Scrierea cu litere majuscule

Initiala majuscule marcheaza inceputul unei comunicari .Cu aceasta

functie litera mare se foloseste in urmatoarele imprejurari:
a)Se scriu cu initiala majuscule primul cuvant al unui text si primul cuvant al
titlului acestuia.
b)se scriu cu litera mare inceputul formulei de adesare a unei scrisori sau
cereri si initiala primului cuvant al textului lor,desi dupa formula de adresare
se pune virgule.
c)Se scriu cu initiala majuscula primul cuvant al unei propozitii
independente din cuprinsul unui text.
Litera mare se foloseste la initiala primului cuvant cu care incepe un
vers,daca poetul nu a scris altfel.
Initiala majuscula se foloseste cu intentii stilistice ,pentru a scoate in
relief un cuvant,o idée etc.
Proust a creat Gelozia,Amorul si atatea alte stari de suflet.
(G.Ibraileanu)
Se scriu cu initiala majuscule toate substantivele proprii.
Denumirile geografice si cele teritoriale se scriu cu majuscule la toti
termenii:Drobeta-Turnu-Severin,Africa Centrala ,Alpii Occidentali etc.
Termenii generici:balta,campie,deal,lac,mare etc. fac parte din
denumire si se scriu cu majuscule atunci cand:
a)sunt urmati de un cuvant sau o forma flexionara care nu se pot folosi
singure ca denumire in cazurile date:
-de unu sau mai multe substantive in genitive:Balta Brailei,Campia
Transilvaniei,Marea Caraibilor;
-de un substantive cu prepozitie:Balta fara Fund,Campia de Vest,Muntele
de Sare.
-de un adjectiv: Balta Mare,Campia Romana,Lacul Rosu,Marea Neagra.
-de un numeral:Strada 1907
b)stau pe locul al doilea:Tusnad-Bai,Brosteni-Vale.
c)denumesc alta realitate geografica decat cuvantul compus:Baia-
Sprie,Balta-Tocila,Poiana-Brasov.
Denumirile oficiale ale statelor se scriu cu initiala majuscula la toti
termenii : Nuoa Zeelanda,Statele Unite ale Americii.
Denumirile evenimentelor istorice,politice,sociale se scriu cu
majuscula la toti termenii:Unirea Principatelor,Al X-lea Congres
International al Lingvistilor.
Titlurile publicatiilor periodice ,ale operelor literare,stiintifice,se scriu
cu initiala majuscule:Convorbiri Literare,Amintiri din copilarie,Proclamatia
de la Islaz.
Se scriu cu initiala majuscula numai la primul termen numele de
politete de felul:Maria sa ,Excelenta voastra.
Numele marcilor de produse industriale se scriu cu majuscula la primul
cuvant:frigider Arctic,biscuiti Voinicel etc.

1.7.Silaba-despartirea in silabe

Definitie- Silaba este reprezentata de o vocala sau un grup de sunete

care se rostesc printr-un singur efort respirator ;intr-o silaba este absolut
obligatorie prezenta unei vocale:si-gu-ran-ta,cu-ri-er,tea-ma.

Reguli de despartire a cuvintelor in silabe

a.cand o consoana se afla intre doua vocale ,despartirea se face inaintea

consoanei:du-re-re,ju-ca-tor,ca-pi-ta-la.
b.Cand doua consoane alaturate se afla intre doua vocale ,consoanele trec in
silabe diferite:sus-pen-dat, res-pin-ge-re,nos-tal-gic.
c.Cand intre doua vocale se afla trei sau mai multe consoane,despartirea se
face dupa prima consoana:mon-stru,con-trol,pas-trav,nos-tru.
Exceptie:In cazul grupurilor lpt,mpt,nct,ncs,ndv,rct,rtf,stm despartirea
se face dupa consoana a doua:sculp-ta,somp-tu-os,an-tarc-tic,ist-muri.
d.Doua vocale alaturate trec in silabe diferite:iu-ni-e, co-op-ta, a-di-o, le-o-
pard etc.
e.In cazul cuvintelor compuse sau al celor derivate cu prefix,la despartirea in
silabe se tine seama de elementele componente:sub-al-pin, bi-o-sfe-ra, in-
apt, dez-ac-ti-va ,pen-in-su-la etc.
 TEST DE EVALUARE

1.Scrieti cinci cuvinte in care “X”sa aiba cele cinci pronuntii corecte. 2.p

2.Despartiti in silabe
cuvintele:alimentatie,somptuos,primavera,interactiune,lingvistica. 2.p

3.Scrieti cate trei cuvinte monosilabice care sa inceapa cu

literele:l,u,o,p,c,d,s,t,m. 2.p

4.Explicati demnele de ortografie si punctuatie din textele urmatoare:

a)”Astazi chiar de m-as intoarce
A-ntelege n-o mai pot
Unde esti,copilarie,
Cu padurea ta cu tot?”
(M.Eminescu)
b)”-Ce este acesta?Striga Sobieski…Ce sunteti voi?
-Strajerii din cetate,raspunse batranul ranit,din spatele fiului sau…
-Cum,atatia sunteti?”
(C.Negruzzi) 2.p

5.Alcatuiti un de text de 10-15 randuri in care sa folositi urmatoarele semen

de punctuatie:!,?,-,:,;. 2.p
 Unitatea nr.2

VOCABULARUL

CUPRINS:

2.1.Obiective unitatii de invatare

2.2.Vocabularul.Definitie.Componente
2.3.Cuvantul-unitatea de baza a vocabularului
2.4.Categorii semantice
2.5.Sensul cuvintelor
2.6. Imbogatirea vocabularului

2.1.Obiectivele unitatii de invatare nr.2

La sfarsitul unitatii de invatare elevii vor fi capabili :

 Sa defineasca notiunea de “cuvant”si “familie lexicala”;
 Sa identifice procedeul care a stat la baza formarii cuvintelor;
 Sa enumere modalitatile de imbogatire a vocabularului;
 Sa defineasca si sa identifice categoriile semantice;
 Sa distinga intre sensurile de baza si sensurile secundare ale
cuvintelor.

2.2.Vocabularul.Definitie.Componente

Definitie:Vocabularul(lexicul) cuprinde totalitatea cuvintelor dintr-o

limba.
 Structura vocabularului
A.Fondul principal lexical(vocabularul fundamental)-cuprinde
cuvitele caracterizate prin:
-frecventa mare in comunicare;
-posibilitatea mare de a intra in combinatii lexicale si sintactice;
-calitatea de a exprima notiuni de baza precum:
 Obiecte:casa,usa,masa;
 fiinte: om,barbat,copil;
 materii:apa,sare ,carne;
 parti ale corpului: mana,inima,par,gura;
 animale si pasari: caine,vaca,cocos;
 plante:mar,grau,floare;
 culori:alb,rosu,galben;
 relatii de rudenie: mama,sora,frate;
 stari sufletesti si sentimente: bucurie,tristete,prietenie.

B. Masa vocabularului include restul cuvintelor,structurate astfel:

 arhaisme :spahiu(ostas in armata

turceasca),hac(salariu),potera(grup de oameni inarmati);
 regionalisme:lubenita(pepene),barabula(cartof),lepedeu(
cearsaf);
 cuvinte populare:a se pitula, pita,matale etc.
 elemente de jargon:madame, bonjour,arividerci;
 termini argotici:a da un tun,naspa, a suti;
 termini tehnici si stiitifici:nefron,clorofila, reactor etc.

Exercitii

1.Scrieti zece cuvinte care nu apartin lexicului fundamental.

2.Numiti cinci termeni tehnici si cinci termeni stiintifici.
3.Indicati cinci arhaisme lexicale si cinci arhaisme fonetice.

2.3.Cuvantul-unitatea de baza a vocabularului

Definitie:cuvantul este unitatea d ebaza a vocabularului;acesta are o forma

si unul sau mai multe intelesuri.
 Sensurile cuvintelor:-sens propriu de baza
 Oltul isi are izvorul(locul de pornire) in
Hasmasul Mare.
 Aripa(parte a corpului)pescarusului s-a
frant.
-sens propriu secundar:
 Folclorul constituie un izvor permanent de
inspiratie.
 In accident a fost lovita aripa din stanga a
masinii.
-sens figurat-este sensul mai putin obisnuit al
obiectelor sau fenomenelor si este strans legat
de contextual in care acesta apare:
 Izvorul(sursa)tuturor relelor este
avaritia.
 Copilul a capatat aripi(curaj).

Familia lexicala- se constituie din totalitatea cuvintelor formate prin

derivare de la un cuvant de baza:drag-dragut,dragalas, a
indragi,dragalasenie.
In cadrul familiei lexicale distingem:
 Cuvantul de baza:cuvantul de la care se porneste formarea familiei
lexicale(drag);
 Radicalul-elementul comun tuturor cuvintelor dintr-o familie si care
contine sensul cuvintelor(drag-)
 Prefixul-sunetul asezat inaitea radicalului pentru a forma cuvinte
noi(in-);
 Sufixul-sunetele adaugate dupa radical pentru formarea cuvintelor
noi(-ut,-enie,-i);
 Cuvinte derivate-cuvintele nou formate cu ajutorul prefixelor si
sufixelor.
Exemple de familii lexicale:
 A vedea-vedere vazator,nevazator,vedenie, a revedea, revedere.
 Bland-a imblanzi,imblanzitor, blandut, blandete, neimblanzit.
 TEST DE EVALUARE

1.Alcatuiti cuvinte cu prefixele:des-,ne-a-,si cu sufixele:-el,-ica,-iza.

2p.

2.Alcatuiti familia lexicala a cuvintelor: a bea, a culege,carte,om,gradina.

2p

3.Numiti zece cuvinte din fondul principal lexical.Formati propozitii cu doua

dintre ele.
2p.

4.Numiti cinci regionalisme.In ce zona a tarii se folosesc?

2p.

5.Formati derivate parasintetice de la:sanatos,scoala,a vedea.

2p.
 2.4.Categorii semantice

A. Sinonimele-sunt cuvinte cu forma diferita si inteles identic.

-sinonime totale:destin=soarta,a muri=a deceda, epic=narativ.
-sinonime partiale:pofta=dorinta, mut=tacut, a elibera=a degaja.
-sinonime aproximative:potop=multime, a adormi=a muri,
dor=durere.
-sinonime frazeologice:a da in vileag=a da de gol,a da bir cu fugitii=a
o lua la sanatoasa,de buna seama=farad oar si poate.

B.Antonimele-sunt cuvinte cu sens opus(si forma diferita):dragoste-ura,a

iesi –a intra,departe-aproape.

C.Paronimele-cuvinte cu forma aproape identica si inteles diferit:a emite-a

omite, vedeta-vendeta, orar-oral.

D.Omonimele-sunt cuvinte cu aceeasi forma si intelesuri total diferite:rac-

animal acvatic ,cancer;sah-sport al mintii,rege al Iranului;liliac-
planta,mamifer.

E. Cuvinte polisemantice-sunt cuvinte care au mai multe sensuri:

 Nu pot manca un mar crud.(necopt)
 Tatal ei parea un om crud.(dur)
 Unul dintre copii inca era crud.(nedezvoltat)
 2.6.Mijloace de imbogatire a vocabularului

A.Mijloace interne de imbogatire

1.Derivarea-inseamna formarea de cuvinte noi cu ajutorul prefixelor si

sufixelor.
Prefixul-este sunetul sau grupul de sunete care se adauga in fata radicalului
pentru a forma un cuvant nou.
Derivarea cu prefixe-cele mai intalnite prefixe in limba romana sunt:
re-,in-,ne,des-,dez-, ras-,raz-,stra-.
Exemple:re-face,re-gasi
In-doi,in-nobila
Ne-curata, ne-infrant
Des-cantec,des-pagubi,
Dez-amagi,dez-nadejde
Raz-bate,raz-gandi
Ras-talmaci
Stra-bunic,stra-luci
In afara prefixelor romanesti ,in derivare se folosesc si prefixe
neologice:anti-(anti-statal),ante-(ante-mergator),super-(super-arbitru),ultra-
(ultra-sunet),arhi-(arhi-cunoscut),inter-(inter-continental)etc.
Derivarea cu sufixe

Sufixul-este sunetul sau grupul de sunete care se adauga supa radicalul unui
cuvant de baza pentru a forma un cuvant nou.
Tipuri de sufixe:
 lexicale-formeaza cuvinte noi:crea-tor,gradin-ar,roman-esc,barbat-
este,iaur-giu.
 Gramaticale –creeaza diferite forme gramaticale:veni-sem,cite-asca,
 Lexico-gramaticale-exprima un sens nou,dar formeaza si o categorie
gramaticala:vede-re,cit-et,doctor-ita,elev-aetc.
In functie de partea de vorbire realizata prin sufixare exista sufixe:
 Substantivale:scrii-tor,tuf-is,bucurest-ean.
 Adjectivale:munten-esc,lun-ar,alb-uriu
 Pronominale:nimic-uta
 Verbale:final-iza,electr-ifica
 Adverbiale:englez-este,actual-mente
Pot exista sufixe:
 Diminutivale:furnic-uta, frat-ior
  Augumentative:copil-andru,cas-oaie
 Collective:frunz-is, tiner-et
Derivarea parasintetica-ne-primi-tor,raz-gandi-re,im-part-ial.

2.Compunerea-formarea unor cuvinte noi prin alaturarea unor termini deja

existenti in limba.Compunerea se poate realize prin:
 Unire(sudare,contopire):binemeritat,altceva,treisprezece
 Alaturare(cu sau fara cratima):floare-de –colt,de la,doua sute etc.
 Abreviere:TAROM,UE,NATO,CFR etc.

B.Mijloace externe de imbogatire a vocabularului

1.Imprumuturile-fenomenul de preluare a unor cuvinte din alte limbi:

-franceza:bandaj,degradant.
-engleza:feedback,escalator
-germana:clama,doctorand
-italiana:balsam,capodopera etc.

2.Schimbarea valorii gramaticale(conversiune)-formarea d ecuvinte noi

prin trecerea de la o parte de vorbire la alta:-se pot forma substantive din:
 Adverb:Nu da binelui cu piciorul.
 Adjectiv:E satul de dulce.
 Verb:Este d epe vremea lui Cauta.
 Numeral:Unde s-a dus mia,duca-se si suta.
-pot deveni adjective:
 Substantive:Zoe,fii barbata…
 Participiu:Cadoul daruit m-a bucurat.
 Adverb:La asa cap,asa caciula.

-adverbe se pot forma din:

 Substantive:Bat mai tare,poate auzi.
 Pronume:Tace ce tace,apoi porneste.
 Numeral:Prostul isi spune cel dintai parerea.
 TEST DE EVALUARE

1.Gasiti substantive derivate su sufixele:-eala,-ime,-ura,din aceeasi familie

cu:a arde,a apuca,cald,crud,candidat. 1p.

2.Formati substantive ,nume de locuitori din cuvinte care denumesc tarile de

mai jos,explicand formarea:Albania,Belgia,franta,Olanda,Polonia. 1p.

3.Gasiti cuvinte alcatuite cu prefixele:des-,dez-,ras-,ne-. 1p.

4.Explicati cum s-au format cuvintele:inginer-sef,buna-vointa. 1p.

5.Alcatuiti enunturi in care cuvintele-ochi,toc,lac-sa aiba sensuri diferite. 1p

6.Alcatuiti familia lexicala a cuvintelor: floare,tanar. 1p.

7.Introduceti in contexte potrivite urmatoarele perechi de paronime:

eminent/imminent,mortal/mortar,lacuna/laguna. 1p.

8.Alcatuiti doua enunturi in care cuvantul “sange”sa aiba,pe rand,sens

propriu si sens figurat. 1p.

9.Explicati sursele omonimiei in urmatoarele situatii: cer,lin,luna. 1p.

10.Construiti enunturi in care sa existe cuvinte formate prin

derivare,compunere si schimbarea valorii gramaticale. 1p.