Sunteți pe pagina 1din 19

ARGUMENT

Reproducerea reprezinta insusirea fundamentala a organismelor vii, trasatura biologica


utila pentru conservarea si perpetuarea speciei (sporirea numarului de indivizi atunci cand
necesitatea o solicita). Cunoasterea biologiei inmultirii vitei de vie si a factorilor de influenta
prezinta importan-ta teoretica si practica in obtinerea materialului saditor viticol.
Obiectivele urmarite prin complexul agrotehnic sunt:- mentinerea densitatii plantatiei;-
sporirea si mentinerea in limite relativ normale a potentialului productiv al plantatiilor;-
asigurarea si prelungirea longevitatii plantatiilor;- obtinerea an de an de recolte mari, de calitate
superioara si eficiente in acelasi timp.Aceste obiective se realizeaza prin aplicarea tehnologiei
de cultura sau a complexului tehnologic sau a complexului de masuri agrotehnice.
Complexul agrotehnic-reprezinta un ansamblu de masuri si procedee, astfel conceput
incat acestea sunt in stransa interdependenta, nu se pot substitui, se completeaza unele pe altele,
fiecare se valorifica in prezenta celorlalte.Tehnologia de cultura este diferentiata in raport cu
directia de productie, cu conditiile de mediu si varsta plantatiilor.Ansamblul de masuri si
procedee se poate sistematiza in: lucrari agrotehnice asupra plantei; lucrari agrotehnice asupra
solului.
Lucrari asupra plantei: taierea in uscat; copcitul; lucrarile in verde; combaterea factorilor
naturali critici; revizuirea mijloacelor de sustinere si legatul coardelor; combaterea bolilor si
daunatorilor; completarea golurilor - refacerea plantatiilor; recoltarea strugurilor si valorificarea
recoltei.
Lucrari asupra solului: mobilizarea - legata cu aplicarea erbicidelor si lucrari
superficiale; fertilizarea; irigarea; intretinerea lucrarilor de investitii, de prevenire si combatere
a eroziunii solului

3
CAPITOLUL. I. IMPORTANŢA VITICULTURII

- Valorifică superior fondul funciar. Valoarea producţiei realizată pe un hectar,


echivalează cu cea obţinută pe 5-10 ha culturi cerealiere;
- Utilizează eficient terenurile în pantă, slab productive, nisipurile şi solurile nisipoase,
în general improprii altor culturi;
- Bază de materii prime pentru economie;
- Sursă de venituri pentru populaţia care trăieşte în regiunile de deal;
- Importantă sursă de hrană pentru populaţie: strugurii reprezintă un aliment valoros,
conţinând o serie de substanţe nutritive necesare organismului uman: zaharuri, acizi organici,
săruri minerale, enzime, polifenoli etc. Vinul, ca principal produs obţinut din struguri este „cea
mai sănătoasă şi igienică băutură“ (L. Pasteur, 1878), consumat raţional are ca efect benefic
asupra organismului uman;
- Asigură locuri de muncă. Cultura viţei de vie necesită multă forţă de muncă, circa 80-
100 z.o./ha.
1.1. Situaţia viticulturii pe glob

Viţa de vie are o mare plasticitate ecologică, arealul ei de cultură formează două benzi,
una în emisfera nordică, care include cea mai mare parte a suprafeţelor cultivate cu viţă de vie
(cca. 92%), cuprinsă între izotermele de 9-25oC (35-51o latitudine nordică)şi a doua, mai
redusă, în emisfera sudică, cuprinsă între izotermele 10-25oC, respectiv 25-38o latitudine
sudică. Viţa de vie se cultivă cu bune rezultate în climatele temperat, subtropical şi tropical.
Suprafeţele cultivate cu viţă de vie au crescut continuu până în anul 1976, când s-a
înregistrat suprafaţa maximă de 10.200 mii ha, după care se constată o scădere a acestora,
suprafaţa cultivată cu viţă de vie era în anul 2000 de 7.917 mii ha (La lettre de L’O.I.V. N o
132/2001).
Europa deţine cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie de 5.020 mii ha (63,4
%), urmată de Asia 1,530 mii ha (19,3%), America 881 mii ha (11,1%), Africa (327 mii ha
(4,1%) şi Oceania 159 mii ha (2%).

Ţările mari cultivatoare de viţă de vie sunt Spania 1180 mii ha, Franţa 915 mii ha, Italia
906 mii ha, Turcia 602 mii ha, S.U.A. 379 mii ha, Portugalia 264 mii ha etc.
România, cu o suprafaţă viticolă de 251 mii ha (din care 138 mii hectare – 55,0% vii
nobile) se situează pe locul 8 în lume şi 6 în Europa.

4
Producţia mondială de struguri a fost în anul 2000 de 57,9 mil. tone, din care 40,5 mil.
tone (70%) a fost transformată în vin (281,4 mil. hl), 13,3 mil. tone (23%) reprezintă strugurii
pentru masă, iar 4,0 mil. tone (7%) struguri pentru stafide.
Cele mai mari ţări producătoare de vin sunt Franţa 57,5 mil. hl, Italia 51,6 mil. hl, Spania
41,1 mil. hl, Argentina 12,5 mil. hl etc.
România, cu o producţie anuală de 6,0 mil. hl vin ocupă locul 10 în lume şi 7 în Europa.
Producţia mondială de struguri pentru masă de 13,3 mil. tone este realizată în proporţie
de 52,1% (6,9 mil. tone) în Asia, 22,5% (3,0 mil. tone) în Europa, 14,2% (1,9 mil. tone) în
America, 10,7% (1,4 mil. tone) în Africa, 0,5% (0,06 mil. tone) în Oceania. Ţări mari
producătoare de struguri pentru masă sunt: Turcia 18,3 mil. q, China 17,9 mil. q, Iran 17,2 mil.
q, Italia 12,9 mil. q, Egipt 8,5 mil. q etc.
Din producţia mondială de stafide (961 mii tone), cea mai mare pondere o deţine Asia
51,9% (499 mii tone), urmată de America 31,4% (302 mii tone), Europa 9,9% (95 mii tone),
Oceania 4,0% (38 mii tone) şi Africa 2,8% (27 mii tone), cele mai mari producătoare de stafide
sunt: Turcia 350 mii tone, S.U.A. 255 mii tone, Grecia 87 mii tone, Australia 38 mii tone etc.
Raportat la populaţia globului, producţia de vin pe cap de locuitor este de 5,0 l, cea de
struguri pentru masă de 1,6 kg, iar cea de stafide de 0,19 kg.
Din punct de vedere al consumului de vin pe locuitor, Luxemburgul ocupă primul loc cu
64,5 l/an, urmată de Franţa 58,8 l/an, Italia 55,6 l/an, Portugalia cu 50,2 l/an, Spania 38,2 l/an,
iar în România se consumă 19,3 l/an/locuitor.

1.2. Situaţia viticulturii în românia


.
Suprafaţa cultivată cu viţă de vie în ţara noastră a atins un maxim de 300.400 ha în anul
1971, după care s-a redus continuu, astfel încât în anul 2000 ajunge la 251.000 ha.
După promulgarea Legii fondului funciar (Legea 18/1991) extinderea suprafeţelor
ocupate cu viţă de vie s-a realizat mai ales în sectorul privat cu hibrizi direct producători, care
au atins o suprafaţă de 113.000 ha (45,0%).
Plantaţiile de vii roditoare nobile ocupă o suprafaţă de 138.000 ha (55,0%), din care
115.000 (83,3%) sunt cultivate cu soiuri pentru struguri de vin, iar 23.000 ha (16,7%) cu soiuri
pentru struguri de masă.
Din suprafaţa cultivată cu soiuri pentru struguri de vin predomină soiurile pentru vinuri
albe (75%), care găsesc condiţii favorabile în toate regiunile viticole ale ţării; soiurile pentru

5
vinuri roşii au o pondere mai redusă (25%), cultivându-se numai în podgoriile din sudul ţării.
Dintre soiurile pentru struguri de vin, ponderea (60-70%) o deţin cele de calitate.
Producţia totală de struguri s-a ridicat în anul 2000 la 1.011.778 tone. Producţia medie la
hectar a evoluat de la 2,9 t/ha în anul 1950, la 10,1 t/ha în anul 1988, după care a scăzut,
ajungând în anul 2000 la 4,0 t/ha.
Sectorul pepinieristic viticol a atins în anul 1989 un total de peste 4000 ha, din care 2300
ha plantaţii de portaltoi şi 800 ha şcoli de viţă, cu o producţie anuală de 50 milioane viţe altoite
STAS şi 1,5-2 milioane viţe pe rădăcini proprii. După anul 1989 sectorul pepinieristic s-a redus
drastic la cca. 750 ha, din care 380 ha viţe portaltoi, cu o producţie anuală de 5 milioane viţe
altoite STAS.

6
CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR PEDOCLIMATICE
DIN ZONA HUŞI

2.1.Clima
Climatul. este de tip temperat continental, cu nuanţă moderat continentală la nivelul
dealurilor înalte şi excesiv-continentală la nivelul Depresiunii Huşi.
2.1.1. Temperatura
Temperatura medie anuală pentru arealul Huşi, este de 10,1C, ca valoare fiind egală cu
media ţării. Potrivit datelor înregistrate din teritoriul cercetat, reiese că temperatura medie
anuală a aerului în 2014 este de 11,1 oC cu o medie a minimelor lunare și anuale de 5,9C și a
maximelor de 16,5C.
Primul îngheț s-a înregistrat pe data de 27 octombrie, ultimul îngheț pe data de 18 martie,
numărul de zile fără îngheț fiind de 331
Bilanțul termic în 2014 : global – 3861 C
activ – 3587 
util – 1530 ˚C
2.1.2. Precipitațiile atmosferice
Cantitatea medie anuală de precipitaţii pentru oraşul Huşi în 2014, este de 1,72 mm.
Măsurarea cantităţilor de precipitaţii atmosferice s-a realizat în ferma şcolară care dispune
de staţie meteorologică computerizată.
Repartiţia precipitaţiilor este neuniformă în timpul anului, înregistrându-se un maxim în
luna iulie, 4,67 mm, şi un minim în luna iunie, 0,20 mm.
Formele de precipitaţii sunt variate după cum urmează:
 ploile predominante sunt condiţionate de masele de aer cu influenţe atlantice (
dinspre vest ). Uneori apar şi ploi adiabatice de tip averse cu grindină din partea de vest şi nord-
vest a oraşului Huşi;
 zăpezile sunt frecvente în lunile decembrie-martie. Grosimea medie a stratului de
zăpadă este de 31,3 cm iar groșimea maximă atînge cifra de 110 cm şi chiar mai mult . Topirea
bruscă a zăpezilor, provoacă primăvara, alunecări de teren şi uneori scurgerea de “gloduri”.
 brumele timpurii apar în septembrie-octombrie, iar cele târzii în primăvară, în aprilie-
mai;
 roua, prezentă în special primăvara-vara, aduce beneficiu în menţinerea umidităţii
atmosferice;

7
 ceaţa şi poleiul se întâlnesc frecvent toamna şi primăvara, respectiv iarna, cu efecte
negative în transporturi şi sănătatea populaţiei.
 chiciura sau promoroaca se manifestă în timpul iernii
2.1.3. Umiditatea aerului
Umiditatea relativă medie lunară și anuală a aerului atinge valoarea de 75,4 % , cea
minimă 52,9 % iar cea maximă 93 %.
2.1.4. Nebulozitatea
este de 5,5-5,6 zecimi medie anuală.
Evapotranspiraţia potenţială are valori de 550-600 mm anual, iar cea reală de 450-500
mm anual, astfel că deficitul de umiditate este de circa 100-150 mm anual, iar în iunie-iulie este
egal cu 75-100 mm anual ceea ce explică frecvenţa secetelor.
Măsurarea cantităţilor de precipitaţii atmosferice s-a realizat în ferma şcolară care dispune
de staţie meteorologică computerizată.
2.1.5. Insolatia Radiatia globala
Are valori în jur de 120 kcal/cm2/an, cu variaţii între 110 kcal/cm2/an pe versanţii slab
însoriţi şi 130 kcal/cm2/an pe cei mai bine expuşi incidenţei razelor solare.
Insolaţia ( durata medie de strălucire a soarelui ) este de sub 2000 ore/an în dealurile înalte,
şi peste 2100 ore/an în depresiunea Huşi ( 2120 la Huşi ).
Urmărind regimul mediu anual al valorilor radiative şi heliotermice, constatăm că ele se
menţin ridicate în toată perioada de vegetaţie ( inclusiv în septembrie şi octombrie), fapt ce
permite o bună dezvoltare vegetativă, fructificare şi maturare deplină a strugurilor, fructelor si
legumelor.
2.1.6. Vanturile
Dinamica atmosferică este strâns legată de circulaţia generală a maselor de aer deasupra
continentului european. Ca urmare, majoritatea vânturilor din zona oraşului Huşi bat dinspre
vest şi nord-vest, mai ales primăvara-vara, aducând precipitaţii abundente.
Iarna, vânturile din nord-vest aduc multe ninsori persistente, iar uneori vara, ploi reci.
Vânturile din nord bat mai mult iarna, ca şi cele din nord-est care produc iarna geruri prelungite
şi aduc puţină zăpadă. Uneori au viteze mari şi spulberă zăpada, caracteristic fiind Crivăţul.
În timpul verii, vânturile tropicale, nord-africane, favorizează în luna iulie zile toride
prelungite, numite popular zilele lui cuptor. Mai sunt cunoscute şi vânturile ce bat dinspre
Marea Caspică, aducând mult praf şi călduri prelungite.
Viteza vânturilor rareori atinge la Huşi valori ridicate de tipul furtunilor sau vijeliilor.
Aceasta şi datorită ramei de dealuri din jurul oraşului, care joacă rol de adăpost.

8
Primăvara şi vara, în zona pantelor abrupte ( de tip cuestă ) se resimt brizele de deal.
Astfel, dimineaţa, adie un vânt răcoros, de tip zefir, ce urcă pe pante dinspre oraş, iar seara
invers. Aerul mai rece, fiind mai greu, coboară noaptea pe părţile cele mai joase ale Huşului,
iar dimineaţă urcă pe pantele abrupte spre zonele mai înalte.Vântul are influenţă asupra
temperaturii şi a precipitaţiilor dintr-o regiune.
2.1.7. Accidente climatice
In podgoria Husi apar uneori accidente climatice cum ar fi:
-grindina apare o data la 6 ani in puncte diferite ale podgoriei;
-ingheturi tarzii de primavara,apar in zonele joase ale podgoriei odata la 3 ani;
-ingheturi timpurii de toamna o data la 10 ani;
-numarul de zile cu bruma este in medie de 30 de zile în 2014 a fost de 27,5 zile);
-primul inghet a fost in toamna anului 2014 pe data de 02/11/ (-0,5ºC);
-ultimul inghet a fost pe 25/03/2014 (-1,2ºC).
2.2.Factorii geopedologici
2.2.1. Conditii geologice si geomorfologice
În Depresiunea Huşi substratul litologic este constituit din sedimente ale sarmaţianului
mijlociu ( basarabian ) şi superior ( chersonian ), alcătuite din marne-argile, argile nisipoase şi
nisipuri, cu intercalaţii de gresii calcaroase şi calcare oolitice, iar pe dealurile înalte din vestul
şi sudul acesteia ( D. Lohan, D. Crasna, D. Dobrina. D. Huşi, D. Rusca ) sarmaţianul este
acoperit de faciesul nisipos ( cu intercalaţii de argile nisipoase şi gresii dure ale meoticului.
La aceste sedimente marine sarmaţian-meotice de fond, cu apariţii la zi pe coamele interfluviale
şi, local, pe versanţi ( parţial loessoidizate ), se adaugă cuvertura continuă a depozitelor
cuaternare, respectiv deluvio – coluvială pe versanţi
( cu textură dominant nisipo-lutoasă, provenită din amestecul gravitaţional al sedimentelor
menţionate ) şi aluvială pe terasele fluviale ( luturi loessoide cu nisipuri şi prundişuri în bază ),
sau pe luncile luto-nisipo-argiloase ale văilor actuale.
Relieful este determinat de structura geologică şi particularităţile litologice ale
depozitelor( nisipuri, argile, gresii ). Acesta este reprezentat prin Depresiunea Huşi, încadrată
la nord de Dealurile Ghermăneştilor, la vest de Dealurile Crasnei şi Lohanului, la sud de
Dealurile Fălciului şi la est de Valea Prutului.
Geomorfologic deci, se pun în contact două subunităţi distincte: una deluroasă în jur de 300 m
altitudine absolută şi una colinară depresionară cu o medie altitudinală de 150 m, albia Prutului
din sectorul la care ne referim coborând insesizabil de la 29 m la 22 m altitudine absolută.

9
Dealurile au orientări, caracteristici morfologice şi pante diferite, ca fundal pentru unele
plaiuri ale podgoriei.Astfel, Dealurile Crasna-Lohan, dintre Depresiunea Huşului ( E ) şi Valea
Crasnei ( V ), pornesc din trunchiul comun al Dealului Buneşti ( 402 m ) şi se dirijează spre
Sud, sub formă de două culmi paralele, separate de Valea Lohanului.
Dealurile menţionate interesează îndeosebi prin versanţii lor, pe care sunt amplasate,
masiv sau dispersate, numeroase plantaţii viticole. Declivitatea lor variază sectorial între 5o şi
25o, valorile mai mari de 10o-20o fiind frecvente pe coastele structurale, între care mai
importante sunt Coasta Crasnei şi Coasta Lohanului de pe stânga acestor văi Coasta Huşiului
de pe dreapta şi din bazinul de recepţie al pârâului cu acelaşi nume.
Dată fiind înclinarea, pretabilitatea litologică, plus despădurirea şi agrotehnica
neraţională din trecut, aceşti versanţi sunt puternic afectaţi de eroziunea areolară, organisme
torenţiale şi mai multe generaţii de alunecări ( stabilizate, semistabilizate şi reactivate ), procese
de degradare combătute parţial, îndeosebi prin tehnici de amenajare viticole, pomicole şi
silvice. Depresiunea Huşiului este delimitată de rama înaltă a dealurilor din S, V şi N, respectiv
de Valea Prutului la E.
Expozitia predominanta a dealurilor spre est, sud-est si sud-vest, permite valorificarea
radiatiei solare prin cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi.
2.2.2. Factorii hidrologici
Zona municipiului Husi este tributară râului Bârlad prin Crasna şi Lohan din zona
deluroasă vestică - văi cu scurgere permanentă, dar cu debite modeste şi oscilante în timpul
anului – şi Prutului prin totalitatea pâraielor ce drenează Depresiunea Huşiului, între care mai
mari şi aproape permanente sunt Valea Grecului-Gura Văilor, ce colectează toate pâraiele
semipermanente (Voloseni, Huşi unit cu Recea şi Valea lui Ivan) din sud-vestul depresiunii, şi
pârâul Şopârleni ( cu Ruginosu şi Barahoi ) care, împreună cu micile pâraie temporare Barboşi,
Luncani şi Valea Lupului, drenează partea de nord-est a acesteia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat de numeroase iazuri amenajate din
necesitatea asigurării unor debite permanente în zonă ( Benti, Galbena ).
Dintre apele subterane, cele mai importante sunt: stratul acvifer Arsura-Pâhneşti, cu debitul cel
mai mare captat în preajma satului Arsura şi pe Coasta Huşiului pentru alimentarea oraşului;
Apele subterane mentin partial debitul parâilor Draslavat si Răiesti. Apele freatice sunt
cantonate in depozite fine de nisip cu o grosime cuprinsa intre 0,5-1,5 metri situate la circa 2-
12 metri adancime.
Toate aceste surse de apă, majoritatea de calitate accesibilă, constituie o rezervă
importantă. Dacă totuşi regiunea şi îndeosebi Depresiunea Huşului, apare cu o deficienţă în

10
umiditate, se datorează insuficientei valorificări, inclusiv în viticultură, a resurselor hidrice de
care dispune.
2.2.3. Factorii edafici
Substratul litologic formează un inveliş destul de variat tipologic. In distribuţia lor se
poate urmări o zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei şi silvostepei(cernoziomuri,
cernoziomuri levigate,solurile cenuşii) la argiluvisolurile etajului forestier(soluri brune, brune
podzolite şi insular podzolice). Cernoziomurile levigate şi solurile cenuşii – cele mai răspandite
in Depresiunea Huşiului sunt şi cele mai valoroase pentru plantaţiile viticole, textura lor nisipo-
lutoasă care imbunătăţeşte proprietatăţile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază:
intensa activitate biologică, conţinut apreciabil de humus, capacitate mărită de schimb cationic,
reacţie neutrală slabacidă, grad ridicat de saturaţie in baze şi elemente nutritive.
Solurile: formează un inveliş destul de variat tipologic. In distribuţia lor se poate urmări
o zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei şi silvostepei (cernoziomuri, cernoziomuri
levigate, solurile cenuşii) la argiluvisolurile etajului forestier (soluri brune, brune podzolite şi
insular podzolice). Cernoziomurile levigate şi solurile cenuşii – cele mai răspandite in
Depresiunea Huşiului sunt şi cele mai valoroase pentru plantaţiile viticole, textura lor nisipo-
lutoasă care imbunătăţeşte proprietăţile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază:
intensa activitate biologică, conţinut apreciabil de humus, capacitate mărită de schimb cationic,
reacţie neutrală slab-acidă, grad ridicat de saturaţie in baze şi elemente nutritive.

11
CAPITOLUL 3 ÎNTREŢINEREA PLANTAŢIILOR DE PORTALTOI
ÎN PRODUCŢIE
Prin lucrările care se execută începând cu anul patru după plantare se urmăreşte
menţinerea potenţialului de producţie al butucilor o perioadă cât mai îndelungată. Lucrările de
întreţinere se execută începând de la sfârşitul iernii şi până toamna târziu.
3.1.Lucrările de întreținere
Dezmuşuroitul este o primă lucrare care se execută în acele zone în care butucii
portaltoi au fost protejaţi peste iarnă prin muşuroire. deoarece sunt mai rezistente la ger decât
viţele roditoare, viţele portaltoi se pot dezmuşuroi foarte devreme, atunci când apreciem că
temperatura nu mai scade sub -10°C. Lucrarea se execută cu sapa, având grijă să nu rărim
butucii.
Tăierea în uscat se execută după sistemul scurt, pe butuc rămânând numai cepi. Prin
acest sistem de tăiere se asigură creşteri vegetative puternice. Cepii cei mai corespunzători sunt
cei care au 1-2 ochi lungime. Lăsarea unor cepi de 3-4 muguri conduce la înălţarea scaunului
butucului. Înainte de tăiere se execută copcitul prin care se îndepărtează de pe butuc lemnul
multianual uscat după care se scurtează cu foarfeca în cepi de 1-2 ochi porţiunile de coardă
rămase în urma recoltării coardelor portaltoi. Se va avea în vedere ca cepii rămaşi să fie
repartizaţi cât mai uniform pe scaunul butucului.
În cazul viţelor portaltoi conduse pe spalierul cu braţe orizontale în formă de “T” se vor
lăsa pe cordoane tot cepi scurţi de 1-2 ochi. În cazul în care există cordoane distruse sau
degarnisite este necesară refacerea acestora din coardele anuale mai viguroase plasate la baza
vechilor cordoane.
Revizuirea sistemului de susţinere se face în fiecare primăvară deoarece în cazul
culturii viţelor portaltoi spalierul se deteriorează mult mai repede decât în cazul viţelor
roditoare. Cu această ocazie se înlocuiesc stâlpii rupţi, se îndepărtează dei înclinaţi, se întind şi
se completează sârmele lipsă.
Lucrările solului. O primă lucrare este arătura de primăvară, care se execută după
tăiere, la adâncimea de 15-18 cm cu răsturnarea brazdei spre mijlocul intervalului. În timpul
vegetaţiei solul se menţine afânat şi curat de buruieni prin 4-5 praşile mecanice între rânduri şi
3-4 praşile manuale pe rând. Toamna după recoltarea coardelor se execută arătura de toamnă
la 15-18 cm cu răsturnarea brazdei spre rândul de viţe, formându-se astfel un bilon în lungul
rândului care va proteja viţele pe timpul iernii. În zonele de cultură protejată a viţelor după
arătura de toamnă este necesară şi muşuroirea bazei butucilor.

12
Deoarece cultura de portaltoi este o cultură permanentă pentru îmbunătăţirea însuşirilor
fizice ale solului este necesară periodic afânare adâncă a solului. Lucrarea se execută cu
subsolierul pentru vie SPV-45M în agregat cu tractorul viticol, la 35-40 cm. Subsolajul se face
periodic, la 2-3 ani din două în două intervale, cu revenirea pe acelaşi interval o dată la 4-6 ani
pentru a nu afecta sistemul radicular al butucilor.
Erbicidarea este recomandată pentru a înlocui cel puţin parţial lucrările de afânare a
solului. În plantaţiile de portaltoi sunt utilizate mai mult erbicide preemergente (Caragard
cambi A50 -10-15 kg/ha, Gesatop50 -6-10 kg/ha). Erbicidele se administrează toamna sau
primăvara devreme în benzi late de 50-60 cm, de-a lungul rândurilor urmând a lucra mecanizat
numai intervalele dintre rânduri.
În plantaţiile susţinute pe spalierul orizontal în formă de “T” se pot aplica şi erbicide
postemergente în timpul vegetaţiei (Gramoxone), cu ajutorul maşinii de stropit MPSP-300 şi a
echipamentului de erbicidat EEV montat în faţa sau în spatele tractorului.
Lucrările şi operaţiile în verde care se execută în perioada de vegetaţie au drept scop
favorizarea creşterii lăstarului principal.
Plivitul lăstarilor, este o primă lucrare prin care se înlătură manual lăstarii de prisos.
Primul plivit se face când lăstarii au 15-20 cm ocazie cu care se lasă pe butuc sarcina de lăstari
stabilită. La nevoie lucrarea de plivit se repetă când lăstarii au 30-40 cm lungime lăsându-se pe
butuc 8-12 lăstari.
Copcitul şi legatul lăstarilor sunt lucrări în verde foarte importante care se execută de
mai multe ori în cursul vegetaţiei (după fiecare val de creştere). Copcitul constă în suprimarea
lăstarilor care se formează la subsioara frunzelor pe lăstarii principali. Copilii se îndepărtează
cu mâna când au 5-10 cm lungime şi se pot rupe uşor. Suprimarea se face sub prima frunză de
la bază. Este indicat ca odată cu copcitul să se îndepărteze şi cârceii de pe lăstar pentru a uşura
recoltarea coardelor toamna. Concomitent cu copcitul se execută şi legarea şi dirijarea lăstarilor
pe mijlocul de susţinere astfel încât să fie stimulată creşterea în lungime a acestora. Lăstarii se
dirijează şi se leagă în mănunchiuri pe sârmele oblice ale spalierului. În cazul spalierului cu
braţe orizontale nu mai este necesară legarea lăstarilor, aceştia autodirijându-se pe reţeaua de
sârmă a spalierului. este
Cârnitul lăstarilor este o altă lucrare în verde care se execută la sfârşitul lunii august,
începutul lunii septembrie. Ea constă în suprimarea vârfului lăstarilor cu ultimele 8-9 frunze,
care nu au ajuns să fie excedentare pentru a stopa creşterea şi a favoriza maturarea lemnului.
Lucrarea se poate executa cu mâna, cu foarfecele de tăiat via sau mecanizat.

13
Combaterea bolilor şi dăunătorilor este necesară pentru combaterea filoxerei galicole,
a omizilor defoliatoare, mai rar a acarienilor şi foarte rar pentru combaterea manei (numai în
cazul anumitor portaltoi în anii foarte favorabili atacului de mană).
Irigarea culturii – În plantațiile de portaltoi nu se aplică udări decât în cazuri
excepționale (zone sau ani secetoși). Udările pot fi executate prin aspersiune sau pe brazdă. Se
administrează câte 600 – 800 m³ apă la o udare. Ultima lună când se pot executa udări fără
riscul prelungirii perioadei de vegetație în dauna maturării coardelor, este luna august (decada
a II – a).
Fertilizarea este lucrarea necesară, deoarece din plantaţiile de portaltoi odată cu
producţiile mari de coarde se exportă anual şi cantităţi mari de substanţe nutritive care trebuie
compensate prin aplicarea îngrăşămintelor. O dată la 3-4 ani se administrează gunoiul de grajd
în doze de 30-40 t/ha. Administrarea se face toamna cu maşina de împrăştiat gunoi (MIGV-1),
după care gunoiul se încorporează în sol cu ocazia arăturii de toamnă.
Anual este necesară fertilizarea chimică, dozele de îngrăşăminte stabilindu-se în funcţie
de starea de aprovizionare a solului, regimul pluviometric şi de recolta de coarde planificată.
Orientativ dozele de îngrăşăminte sunt: 90-100 kg N, 100-120 kgP2O5, 120-140 kg K2O.
Fosforul şi potasiul se aplică toamna sub brazdă, iar azotul primăvara devreme.
3.2.Lucrări de selecție
Selecția în masă, negativă. În unitățile de producție mari producătoare de portaltoi, se
aplică selecția în masă după însușiri negative, prin marcarea butucilor impuri (cu vopsea de
culoare roșie), slab dezvoltați (cu galben) și bolnavi (cu albastru).
Selecția în masă, pozitivă. Pentru înmulțirea unor soiuri valoroase, în anumite plantații
se recomandă aplicarea selecției în masă după însușiri pozitive (marcarea se face cu culoare
albă).
Concomitent cu selecția biologică se aplică și selecția fitosanitară, în scopul eliminării de
la înmulțirii a plantelor debile, bolnave, puternic afectate de dăunători ( ex. filoxeră, forma
galicolă).
Selecția clonală. Se practică îndeosebi, în unitățile de cercetare și constă din observarea
timp de mai mulți ani a unor butuci cu însușiri valoroase.
Completarea golurilor. Golurile din plantațiile de portaltoi provenite din pieirea unor
butuci sau prin scoaterea ”impurităților”, se completează cu vițe din soiul și categoria biologică
a plantației, este indicat ca golurile să fie completate cu vițe portaltoi, fortificate în solarii, la
ghivece nutritive. Plantarea se face în lunile mai-iunie. În goluri se pot planta și vițe portaltoi
STAS în lunile martie-aprilie. În special, în plantațiile bătrâne, golurile pot fi completate și cu

14
marcote, trase de toamna, la adâncimea de 20-25 cm. După 1-2 ani, marcotele se despart (prin
tăiere) de butucii mamă.

Fig. 1 - Butași portaltoi la ghiveci


.
3.3.Lucrările de recoltare a coardelor portaltoi și păstrarea peste iarnă a butașilor de
portaltoi
Se face toamna la 2-3 săptămâni după căderea frunzelor.
Portaltoiul se taie la 10-15 cm de la punctul lor de inserţie pe butuc, iar lungimea coardelor
altoi trebuie să aibă minim 8 ochi viabili. Recoltarea trebuie executată numai în funcţie de
posibilităţile de fasonare şi însilozare.
Pentru obţinerea unui material de calitate este importantă parcurgerea unor secvenţe
tehnice atât în cazul portaltoilor, cât şi al coardelor altoi: fasonarea şi legarea butaşilor; aplicarea
tratamentului împotriva mucegaiurilor; depozitarea şi păstrarea peste iarnă a butaşilor
portaltoi/altoi.
Fasonarea şi legarea butaşilor se face prin curăţirea coardelor de cârcei şi copili şi
tăierea lor în butaşi lungi de trei sau două măsuri şi o măsură în cazul coardelor portaltoi. Se
îndepărtează vârfurile nematurate, porţiunile bolnave sau bătute de grindină şi cele vătămate,
cât şi cele prea subţiri (sub 7 mm grosime).
După clasare, butaşii altoi şi portaltoi fasonaţi se leagă în pachete de câte 100 bucăţi şi
se etichetează.

15
Aplicarea tratamentului împotriva mucegaiurilor. Pentru a obţine un material de calitate
se va face tratarea obligatorie a butaşilor altoi şi portaltoi înainte de depozitare. Se poate folosi
Topsin 0,3% + Champ 0,3%.

Fig. 2 – Pachete de butași portaltoi

Depozitarea şi păstrarea butaşilor se face în camere frigorifice, la o temperatură şi


umiditate controlate. În cazul depozitării în camere frigorifice, temperatura în timpul iernii
trebuie menţinută în jurul unor valori positive, cât mai aproape de 0 °C (1...4 °C). Umiditatea
relativă a aerului din încăpere trebuie menţinută în permanenţă la peste 85%.
În cazul în care nu există camere frigorifice, depozitarea butaşilor portaltoi/altoi se poate
face şi în silozuri de nisip, construite la suprafaţa solului. Grosimea stratului de nisip care
îmbracă pachetele de butaşi trebuie să fie de 35-40 cm. Se recomandă ca în perioada păstrării
să se facă controale periodice pentru a verifica starea fitosanitară a materialului

Fig. 3 – butași portaltoi depozitați în camere de păstrare

16
3.4.Mașini și utilaje folosite la lucrările de întreținere a plantațiilor de portaltoi

Denumirea utilajului
I Baza energetică
- Tractor V-445
- Tractor SV-445
II Lucrări aplicate solului
- Mașină pentru administrat gunoi MIGV-1
- Echipament pentru administrat îngrășăminte chimkice EIV
- Subsolier purtat pentru vie SPV-2,2
- Echipament de erbicidare EEV-2
- Plug cultivator pentru vie PCV-2,2
- Grapă cu colți elastici GEV-2,2 sau stelată
- Discuitor purtat pentru vkie DPV-1,5
- Freză purtată pentru vie FV-1-1,5
- Mașină dezaxabilă pentru săpat gropi MDG-1
III Lucrări în verde
- Aparat de legat lăstari de portaltoi

17
CAPITOLUL 4 DEVIZE DE LUCRARI LA ÎNTREȚINEREA PLANTAȚIILOR
DE PORTALTOI

Denumirea lucrării Categ U.M. Norma Volumul Cheltuieli de muncă


oria de lucrării Mecaniz. Manual
lucru ore agr. Z.O.
1 ha 20 1 ha 20
ha ha
1 Lucrări până la
intrarea în vegetație
- Încărcat., transp., desc.
îngr.azotoase și
insecticide II l 16,5 0,4 0,2 4 0,1 2
- Administr. îngr.
azotoase (mecaniz.) ha 1,3 1 0,6 12 0,1 2
- Revizii sistem de
susținere II ha 0,40 1 - - 2,5 50
- Desfăcut mușuroaie 1 mii but. 1,10 2,85 - - 2,6 52
- Tăiat, curățat și copcit
butuci IV mii but. 0,44 2,85 - - 6,5 130
- Mușuroit butuci
primăvara după tăiere
- Grăpat intervale I mii but. 1,63 2,85 - - 1,7 34
ha 5 1 1,6 32 - -
Total 1 - - - - 2,4 48 13,5 270
II Lucrări anexe
Fortificat vițe portaltoi
la ghivece pentru
completarea golurilor III - - 85 0,3 6 2,4 48
(toate lucrările)
Total II - - - 85 0,3 6 2,4 48
III Lucrările de
întreținere
-Administrat (mecaniz.)
insecticide+cultivat - ha 5,5 1 1,5 30 - -
-Prășit (mecanic) pe
intervale de 4 ori - ha 5,8 4 5,5 110 - -
-Prășit cu sapa pe rând
de 3 ori III ha 0,16 3 - - 18,7 374
- Plivit și legat lăstari (I) III mii but. 0,36 2,85 - - 7,9 158
-Plivit și legat lăstari
(II) III mii but. 0,28 2,85 - - 10,2 204
- Plivit și legat lăstari
(III-XV) I mii but. 0,25 37,05 - - 148,2 2964
-Adunat frunze gale de
filoxeră, de 2 ori I mii but. 1 5,7 - - 5,7 114
-Marcat butuci impuri,
bolnavi, debili IV Ha 0,5 1 - - 2,0 4

18
-Completat în goluri
vițe la ghivece ( 3%) III vițe 20 85 - - 4,2 84
-Cârnit cu foarfeca I mii but. 0,46 2,85 - - 6,2 124
-Cosit alei de 3 ori IV Ha 0,15 0,15 - - 0,4 8
-Întreținut drumuri și
canale de scurgere a
apei I m³ 150 150 - - 1,0 20
Total III - - - - 7,0 140 204,5 4090
IV Lucrările de
recoltare și însilozare
-Recoltat coarde
portaltoi III mii coarde 1,35 14,25 - - 10,6 212
-Transp.coarde portalt.
din câmp I mii but. 12,5 14,25 9,1 182 2,2 44
-Fasonat butași de 3
lungimi III mii but. 1,57 23,3 - - 14,8 296
Fasonat butași de 2
lungimi III mii but. 1,95 10 - - 5,1 102
-Fasonat butași de o
lungime III mii but. 2,15 10 - - 4,6 92
-Numărat butași de
două și trei lungimi I mii but. 32 43,3 - - 1,5 30
-Numărat și legat
butași de o lungime I mii but. 40 100 - - 2,5 50
-Tratat material înainte
de păstrare I mii but. 46,5 100 - - 2,1 42
-Legat butași în
mănunchiuri de trei mănun
pachete I chiuri 23 111 - - 4,8 96
-Pregătit saci și
introdus mănunchiuri I saci 90 111 - - 1,2 24
-Scris etichete și
etichetat saci I saci 200 111 - - 0,6 12
-Așezat saci în camere
frigorifice I saci 125 111 - - 0,9 18
-Supravegheat condiții
de păstrare (45 zile) I mii saci 2 5 - - 2,5 50
-Scos saci din camere
frigorifice I saci 100 111 - - 1,1 22
Total IV 91 182 54,3 1086
V Lucrările de
toamnă în plantații
- Încărcat., transp.,
desc. îngr. fosfatice și
potasice II t 16,5 1 0,5 1 0,2 4
- Administr. îngr.
fosfatice (mecanic) - ha 13 1 0,6 12 0,1 2
-Încărcat ,transportat, - 113 0,7 14
descărcat gunoi II t 11 10 7,2 144 0,8 16

19
-Încărcat și administrat ha 0,6 1
gunoi (mecanic) II t 14 10 13,3 266 0,7 14
-Arat pe intervale,
mușuroit și administrat
îngr.potasice - ha 4,8 1 1,7 34 - -
-Completat manual
mușuroitul - mii buc. 1 2,85 - - 2,8 56
Total V 24,0 480 4,6 92
Total general 42,8 856 279,3 5586

20
BIBLIOGRAFIE:
1. COTEA, şi colab.,, Viticultura-Ampelografie si Oenologie, Bucuresti, Editura
Didactica si pedagogica, 1998
2. ROTARU, LILIANA, Ampelografie, Iasi, 2008.
3. TARDEA, C.,şi colab., Viticultura, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,
1996.
4. TARDEA,C., Viticultura generala-Lucrari practice, Iasi, 1989.
5. VIRGIL G., Îndrumătorul pepinieristului viticol, Editura CERES București,
1980

21