Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8

ÎMPĂRŢIREA INTERMITENTĂ
CU AJUTORUL CAPULUI DIVIZOR

1. Scopul şi conţinutul lucrării

 Studierea structurii şi a modului de reglare a lanţurilor cinematice de poziţionare repetată.
 Cunoaşterea construcţiei şi funcţionării capului divizor.
 Însuşirea metodelor de poziţionare circulară intermitentă cu capul divizor.
 Studierea metodelor de împărţire rectilinie.

2. Consideraţii generale
2.1. Lanţurile cinematice pentru mişcări auxiliare
Prin structura cinematică a unei maşini-unelte se urmăreşte nu numai asigurarea
condiţiilor de prelucrare a suprafeţelor, dar şi o productivitate ridicată a procesului de lucru.
În acest sens, se acordă importanţă atât mişcărilor de generare, cât şi operaţiilor ce au loc în
afara procesului efectiv de lucru, precum operaţii:
 de alimentare (cu piese sau materiale);
 de comutare (a turaţiilor, avansurilor) sau de oprire-pornire, inversare a mişcării în diferite
lanţuri cinematice;
 de deplasare rapidă a unor subansambluri;
 de poziţionare a sculei (reglarea sau oprirea la cotă, controlul dimensional, divizarea etc.);
 de protecţie a operatorului, a maşinii şi a mediului înconjurător.
Ca urmare, maşina-unealtă va îngloba un număr de lanţuri cinematice, ce pot fi
clasificate după rolul funcţional, după natura elementelor componente, traiectoria organului
comandat, modalitatea de reglare ş.a.
După rolul funcţional, lanţurile cinematice se împart în:
 lanţuri cinematice generatoare, care asigură traiectoria şi vitezele mişcărilor de lucru,
pentru generarea traiectoriilor directoare şi generatoare. Între acestea, se disting:
 lanţuri cinematice generatoare tehnologice (de lucru) – ce asigură viteza de aşchiere şi
vitezele de avans; sunt subclasificate în lanţuri cinematice principale şi lanţuri cinematice
de avans;
 lanţuri cinematice generatoare complexe ‒ ce asigură corelarea/interdependenţa
mişcărilor pentru obţinerea unor curbe generatoare complexe (de ex: lanţul cinematic de
filetare; lanţul cinematic de rulare-divizare);
 lanţuri cinematice auxiliare ‒ asigură mişcările auxiliare, în afara procesului de aşchiere;
 lanţuri cinematice (circuite) de comandă;
 lanţuri cinematice (circuite) de automatizare;

BGS 08  aprilie 2016 1

 BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

 circuite şi instalaţii anexe.

Lanţurile cinematice pentru mişcări auxiliare se pot clasifica după natura
elementelor componente sau după legătura cu alte lanţuri cinematice. Astfel, după modul de
utilizare a elementelor componente ale lanţurilor cinematice de lucru (mai ales a celor de
avans), se disting:
 lanţuri cinematice auxiliare cu acţionare şi structură independentă; sunt subclasificate în:
 lanţuri cinematice pentru poziţionarea unor subansambluri masive ale maşinii-unelte
(mese rotative, traverse sau alte subansambluri grele);
 lanţuri cinematice pentru împărţirea intermitentă;
 lanţuri cinematice auxiliare cu acţionare şi structură parţial dependentă de lanţurile
cinematice de lucru;
 lanţuri cinematice ce utilizează integral lanţul cinematic de lucru.

2.2. Lanţurile cinematice auxiliare de poziţionare repetată

(pentru împărţire intermitentă)
În cadrul prelucrărilor prin aşchiere se impun deseori operaţii/mişcări de poziţionare
repetată a piesei, în vederea împărţirii circulare sau rectilinii. Este cazul prelucrării roţilor
dinţate şi a cremalierelor, executarea sau reascuţirea unor scule cu dinţi echidistanţi,
prelucrarea unor găuri, canale ori fante echidistante etc. Asemenea mişcări se întâlnesc şi la
schimbarea sculelor dispuse pe capul revolver (la strungurile revolver cu disc sau turelă), ori
la rotirea axelor maşinilor pluriaxe.
Mişcarea de poziţionare repetată cu paşi constanţi ‒ numită în mod uzual împărţire
intermitentă sau divizare, poate fi realizată prin diverse mecanisme sau dispozitive,
ori prin intermitenţa mişcării conducătoare. Împărţirea apare deci ca o mişcare de
poziţionare specială.
Lanţul cinematic de divizare îndeplineşte caracteristicile generale ale lanţurilor auxiliare:
sunt scurte; transmit eforturi mici; pot fi acţionate manual sau mecanic; viteza de acţionare
este mică, influenţând în mod negativ productivitatea. În plus faţă de caracteristicile generale
ale lanţurilor auxiliare, lanţurile cinematice de împărţire/divizare au în structura lor şi
subansamble cu rapoarte de transmisie variabile, cum ar fi: crucea de Malta, capetele
divizoare, discurile diferenţiale, mecanismele planetare, plăcile divizoare, lira cu roţi de
schimb.
Divizarea poate fi definită ca operaţia de poziţionare repetată a piesei, sculei sau
ansamblului de piese sau de scule aşchietoare, pentru efectuarea succesivă a unor
operaţii identice sau pentru executarea unor operaţii complexe, prin acţiunea
succesivă a mai multor scule.
Divizarea circulară presupune poziţionarea unghiulară repetată, prin rotirea piesei cu
unghiul la centru εp, denumit pas unghiular:
360°
𝜀𝑝 = (8.1)
𝑍
în care s-a notat cu Z numărul de divizări.
Mărimea ce caracterizează distanţa dintre două poziţii succesive, pe o traiectorie
circulară de raza r, este denumită pas circular:
2𝜋𝑟
𝑝𝑐 = (8.2)
𝑍

2 Iulian ROMANESCU
 Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
iar pe o traiectorie rectilinie, pas liniar (p) sau, simplu, pas.
Lanţurile cinematice de divizare se clasifică după mai multe criterii:
 după destinaţie: pentru divizarea pieselor şi pentru deplasarea periodică a organelor de
lucru;
 după forma traiectoriei (rectilinie sau circulară);
 după posibilităţile de reglare a pasului (divizare cu pas constant sau cu pas variabil);
 după periodicitate: cu funcţionare periodică în cadrul unor cicluri de lucru automate; cu
funcţionare neperiodică;
 după modul de acţionare şi comandă: cu acţionare manuală; cu acţionare mecanică şi
comandă manuală; cu acţionare mecanică şi comandă automată;
 după tipul mecanismului utilizat: cu cap divizor; cu «cruce de Malta»; cu liră cu roţi de
schimb; cu discuri diferenţiale; cu plăci divizoare;

2.2.1. Structura şi reglarea lanţului cinematic de divizare

 Între operaţiile de poziţionare repetată, ponderea cea mai mare o are divizarea circulară
faţă de împărţirea rectilinie.
 Lanţul cinematic de divizare circulară asigură, ca mărime de ieşire ye, un pas unghiular
εp (fig. 8.1), în care scop mărimea
de intrare yi = ε0 este executată
precis de un mecanism de indexare
Mi. Mecanismul de blocare DB
asigură menţinerea poziţiei
organului final. Transformarea a b
mărimii de intrare ε0 în mărime de Fig. 8.1. Structura lanţului cinematic de divizare
ieşire εp se face printr-un mecanism
de reglare MR.
 Lanţului cinematic de divizare rectilinie conţine, în plus faţă de cel pentru împărţire
circulară, un mecanism de transformare MT a pasului unghiular εp în pas liniar p (v. fig. 8.1
b).
În majoritatea cazurilor, mărimea de intrare ε0 este constantă, făcând necesară prezenţa
mecanismului de reglare MR, pentru a se asigura o mărime de ieşire εp (sau p) reglabilă. În
cazul pasului εp (sau p) constant, mecanismul MR poate lipsi, reglarea făcându-se prin alegerea
corespunzătoare a rapoartelor de transfer fixe i1 şi i2.
Dacă mărimea de intrare yi = ε0 este reglabilă într-un domeniu de reglare Rε0:
𝜀0𝑚𝑎𝑥
𝑅𝜀0 = (8.3)
𝜀0𝑚𝑖𝑛
în ideea realizării unui domeniu de reglare a mărimilor de ieşire Rεp:
𝜀𝑝𝑚𝑎𝑥
𝑅𝜀𝑝 = (8.4)
𝜀𝑝𝑚𝑖𝑛
lanţul cinematic poate conţine sau nu mecanismul de reglare MR.
Ecuaţia lanţului cinematic de divizare (v. fig. 8.1) se poate scrie în forma:
𝑦𝑒 = 𝑦𝑖 ∙ 𝑖 𝑇 = 𝑦𝑖 ∙ 𝑖1 ∙ 𝑖𝑅 ∙ 𝑖2 (8.5)
 Există situaţii în care lanţul cinematic de divizare este conectat într-o structură
cinematică complexă (fig. 8.2), în care comutatorul C permite cuplarea periodică a lanţului
cinematic de divizare LC2 – MD – L2.

BGS 08  aprilie 2016 3

 BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

Pentru realizarea divizării fără întreruperea lanţului cinematic de lucru LC1, structura
cinematică complexă conţine un diferenţial Dif (fig. 8.3). Printr-o comandă exterioară, este
eliberat discul de indexare D şi se închide cuplajul C, conectându-se lanţul cinematic de
divizare LC2. Mărimea de ieşire din acesta intră în diferenţialul Dif, iar mişcarea de divizare
se sumează cu mişcarea lanţului cinematic LC1.

Fig. 8.2. Structura complexă a lanţului Fig. 8.3. Structura complexă cu diferenţial a lanţului
cinematic de divizare cinematic de divizare

2.2.2. Împărţirea intermitentă circulară cu ajutorul capului divizor

Capul divizor este un dispozitiv (accesoriu) montat, în special, pe masa maşinii de
frezat şi folosit pentru împărţirea circulară sau rectilinie a unor semifabricate.
În prezent sunt utilizate mai multe tipuri de capete divizoare:
 cap divizor universal cu discuri;
 cap divizor universal;
 cap divizor optic.1
Capul divizor universal cu discuri (fig. 8.4) are ca element principal un angrenaj
melc-roată melcată 1-2, montat în interiorul unei carcase 3. Roata melcată 2 este montată rigid
pe un ax 4, numit ax de divizare, pe capătul căruia se fixează semifabricatul de divizat. Pentru
aceasta se poate utiliza alezajul conic din capătul axului (în care se centrează un vârf 5 sau un
dorn) sau filetul exterior 6, în care se montează un dispozitiv universal autocentrant
(mandrină) de prindere cu bacuri (nereprezentat în figură). În concluzie, semifabricatul poate
fi fixat în dispozitivul universal de prindere ‒ caz în care axa acestuia poate fi şi înclinată în
plan vertical, ori între vârfuri, vârful suplimentar 7 aparţinând păpuşii mobile 8 şi fiind
poziţionat (prin canalele în T ale mesei maşinii-unelte) în lungul axului de divizare (pentru
poziţia orizontală a acestuia).
În interiorul carcasei 3 se mai găsesc un angrenaj cilindric 9-10 şi unul conic 11-12,
iar la exterior un disc 13, numit disc divizor şi o manivelă 14, pe braţul căreia este montat un
indexor mobil 15. Pe discul divizor 13 sunt practicate găuri echidistante, dispuse, în număr
diferit, pe cercuri concentrice. Unele construcţii de capete divizoare au discul 13 de grosime
mai mare, găurile nestrăpunse şi ambele feţe active; cercurile concentrice, practicate pe
ambele feţe, acoperă o gamă de numere cuprinsă între 24 şi 66 de găuri. Alte construcţii
prezintă seturi de 3 discuri divizoare, mai subţiri şi cu găuri străpunse (cu o singură suprafaţă
activă). Discul divizor 13 (pe exteriorul carcasei) şi roata dinţată conică 12 (la interior) sunt
montate rigid pe un manşon, ce se poate roti independent de manivela 14 ‒ fixată pe axul roţii
cilindrice 10. În anumite cazuri discul 13 poate fi blocat la rotire cu ajutorul unui opritor (cui

1
În prezenta lucrare se va trata numai capul divizor universal cu discuri.

4 Iulian ROMANESCU
 Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
fixator) lateral 16.
În afara discului divizor 13, la împărţirea piesei se poate utiliza şi un alt disc 17, montat
rigid pe axul de divizare 4.
Pe exteriorul capului divizor poate fi montată o liră cu 4 roţi de schimb 17-18-19-20,
care preia mişcarea de la axul de divizare şi o transmite la axul roţii conice 8.
Operaţia de divizare constă, în principiu, în rotirea repetată a semifabricatului, cu un
unghi constant şi precis, prin deplasarea relativă disc divizor – indexor, cu un număr constant
de paşi unghiulari.
În funcţie de numărul de împărţit sau pasul unghiular impus, precum şi de montajul
folosit, sunt posibile trei metode de divizare cu capul divizor universal cu discuri:
 divizarea directă;
 divizarea indirectă simplă;
 divizarea indirectă diferenţială.

Fig. 8.4. Elementele constructive ale capului divizor universal cu discuri

 Divizarea directă
Metoda de divizare directă presupune împărţirea piesei prin utilizarea discului divizor
17, solidar cu axul de divizare 4. După cum se observă în schema montajului pentru divizarea
directă (fig. 8.5), realizarea intermitentă a paşilor unghiulari constanţi εp se face prin rotirea ‒
odată cu piesa, a discului D1 (poziţia 17 în fig. 8.4) în faţa unui indexor I1 imobil, montat într-
un canal în T pe carcasa capului divizor, în proximitatea discului D1. Rotirea simultană a
semifabricatului şi a discului D1 se face de obicei prin rotirea manuală a piesei sau prin
acţionarea unei manivele M1 montată pe axul de divizare, în partea opusă piesei (în ambele
cazuri şurubul melcat este scos din angrenare cu roata melcată, printr-o comandă exterioară),

BGS 08  aprilie 2016 5

 BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

dar se poate realiza şi prin acţionarea manivelei M, angrenajul cilindric z1 – z2 şi angrenajul

melcat k-zm (caz în care şurubul melcul este în angrenare cu roata melcată).
Prin cuplarea directă a manivelei M1, ecuaţia lanţului cinematic de divizare (8.5)
devine:
𝑦𝑒 = 𝑦𝑖 (8.6)
raportul global/total de transfer iT fiind egal cu unitatea.
Având în vedere modul în care se exprimă rotirea intermitentă a piesei:
1
𝑦𝑒 = 𝑛𝑝 = (8.7)
𝑍
şi forma sub care trebuie pusă mărimea de intrare:
𝐴
𝑦𝑖 = 𝑛𝑀 = (8.8)
𝐵
ecuaţia de reglare la divizarea directă capătă forma:
1 𝐴
𝑛𝑀 = = (8.9)
𝑍 𝐵
în care: Z este numărul de divizări de efectuat la nivelul piesei (v. rel. 8.1):
360°
𝑍= (8.10)
𝜀𝑝
B ‒ numărul total de găuri dispuse pe un cerc al discului divizor D1, adoptat ca multiplu al lui
Z; A ‒ numărul de intervale (pe cercul cu B găuri) cu care trebuie rotit discul D1 în faţa
indexorului I1.
Spre exemplu, pentru divizarea directă a unei piese în 6 părţi (deci Z = 6), se va alege
pe discul D1 un cerc care să totalizeze un număr de găuri B multiplu de 6. Pentru cercul adoptat
cu B = 24 de găuri, în ecuaţia de reglare se va calcula numărul de intervale A:
1 1 4 𝐴
𝑛𝑀 = = = = (8.9’)
𝑍 6 24 𝐵
Calculul impune deplasarea radială a indexorului I1 şi fixarea lui la nivelul diametrului
cercului cu B = 24 de găuri, eliberarea/indexarea acestuia într-una din găuri, blocarea axului
de divizare cu dispozitivul de
blocare DB (v. fig. 8.5) pentru
efectuarea prelucrării meca-
nice, după care urmează
divizarea propriu-zisă, ce
constă în deblocarea discului
(prin retragerea indexorului
I1), rotirea piesei – inclusiv a
discului cu A = 4 paşi/intervale
pe cercul cu B = 24 de găuri,
urmată de o nouă indexare,
blocare a axului şi prelucrare
mecanică.
Împărţirea directă are
aplicabilitate restrânsă, fiind
limitată la numere Z care sunt
factori ai numerelor de găuri Fig. 8.5. Schema montajului capului divizor pentru divizarea
de pe cercurile discului D1, directă

6 Iulian ROMANESCU
 Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
disc cu număr restrâns de cercuri (2-3). Alte dezavantaje ale metodei sunt datorate preciziei
scăzute (eroarea sistematică de divizare a discului este transmisă integral piesei), precum şi
dificultăţilor în schimbarea discului divizor.
 Divizarea indirectă se realizează prin intermediul angrenajului melcat 1-2 (v. fig. 8.4),
prin care se transmite semifabricatului mişcarea de rotaţie de la manivela 14, iar pentru
împărţire va fi utilizat discul divizor principal 13. În funcţie de numărul Z de împărţit, discul
divizor 13 poate fi fix sau mobil.
 Divizarea indirectă simplă
Pentru divizarea indirectă
simplă (fig. 8.6) indexorul I1 este
îndepărtat din locaşul săi (discul
D1 poate rămâne în continuare
montat pe axul de divizare A1, fără
însă a fi utilizat). Melcul k este pus
în angrenare cu roata melcată zm,
iar discul divizor D este blocat de
carcasă prin intermediul cuiului
fixator lateral OP.
Metoda de divizare
indirectă (simplă) constă, în
principiu, în rotirea intermitentă a
manivelei M (elementul conducă-
tor al lanţului cinematic de
divizare), astfel ca indexorul I să
efectueze un număr de A paşi Fig. 8.6. Schema montajului capului divizor pentru
divizarea indirectă simplă
unghiulari pe cercul cu B găuri de
pe discul divizor D ‒ blocat
împotriva rotirii, mişcarea manivelei M fiind transmisă axului de divizare A1 şi
semifabricatului (ca element condus) prin intermediul angrenajului cilindric z1 – z2 şi a
angrenajului melcat k – zm.
Prin urmare, pentru împărţirea intermitentă a piesei în Z părţi, între două prelucrări
succesive, manivela trebuie rotită cu nM = yi (mărimea de intrare în lanţ) ‒ scrisă sub forma
raportului A/B (v. rel. 8.8), iar la semifabricat trebuie să se obţină mărimea np = ye (mărimea
de ieşire din lanţ) ‒ exprimată în forma (8.7).
Având în vedere prezenţa angrenajului cilindric şi a celui melcat, raportul global de
transfer al lanţului cinematic de divizare este:
𝑧1 𝑘 𝑧1 1
𝑖 𝑇 = 𝑖𝑐𝑖𝑙 ∙ 𝑖𝑚𝑒𝑙𝑐 = ∙ = ∙ (8.8)
𝑧2 𝑧𝑚 𝑧2 𝑘𝐷
în care:
 icil este raportul de transfer al angrenajului cilindric, în general egal cu unitatea (z1 = z2);
 imelc ‒ raportul angrenajului melcat, în care k este numărul de începuturi ale şurubului melc
(în mod frecvent 1), iar km este numărul de dinţi ai roţii melcate. Inversul raportului imelc
reprezintă o caracteristică a mecanismului, numită constanta capului divizor2 kD.

2
În mod frecvent, pentru capetele divizoare, KD = 40, în timp ce platourile sau mesele divizoare au

BGS 08  aprilie 2016 7

 BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

Prin urmare, ecuaţia generală a lanţului cinematic (8.5) poate fi dezvoltată, ţinând cont
de relaţiile (8.7) şi (8.8):
𝑧1 1 1 𝑧1 1
𝑦𝑒 = 𝑦𝑖 ∙ 𝑖 𝑇 = 𝑛𝑀 ∙ ∙ sau 𝑦𝑒 = = 𝑛𝑀 ∙ ∙ (8.12)
𝑧2 𝑘𝐷 𝑍 𝑧2 𝑘𝐷
ceea ce conduce la ecuaţia de reglare pentru divizarea indirectă simplă:
𝑘𝐷 𝐴 𝑘𝐷 𝐴 𝐴′
𝑛𝑀 = = sau, dacă A > B3 𝑛𝑀 = = =𝑁+ (8.14)
𝑍 𝐵 𝑍 𝐵 𝐵
 Exemplu de calcul: Se consideră divizarea numărului Z = 100 (pentru condiţiile generale z1
= z2 şi kD = 40). Se aplică relaţia (8.14) şi se caută, într-o prima etapă, un cerc cu B găuri
echidistante care să satisfacă raportul (8.14’),
𝑘𝐷 40 2
𝑛𝑀 = = = (8.14’)
𝑍 100 5
adică să fie multiplu de 5.
Având în vedere şirul numerelor de găuri practicate pe cele două feţe active ale discului
principal D (faţa 1: 24, 25, 28, 30, 34, 37, 38, 39, 41, 42, 43; faţa 2: 46, 47, 49, 51, 53, 54, 57,
58, 59, 62, 66), se alege B = 25, ceea ce înseamnă că ecuaţia de reglare (8.14) devine:
𝑘𝐷 40 2 10 𝐴
𝑛𝑀 = = = = = (8.14”)
𝑍 100 5 25 𝐵
iar operaţia de divizare între două prelucrări succesive presupune deplasare indexorului I
peste 10 găuri (sau efectuarea a 10 paşi unghiulari), pe cercul cu 25 de găuri.
Exemplul de mai sus demonstrează faptul că divizarea indirectă simplă acoperă o gamă
mai largă de numere decât divizarea directă, în primul rând pentru numerele mari, care se pot
simplifica cu kD şi pot fi puse sub forma raportului A/B. Numărul Z = 100 este un exemplu în
acest sens, deoarece nu poate fi divizat direct.
Există însă multe cazuri în care nu poate fi efectuată nici divizarea indirectă simplă,
adică nu se poate găsi un raport A/B pentru un Z impus.
 Divizarea indirectă diferenţiala (divizarea diferenţială)
Când turaţia manivelei nM, scrisă ca raport kD/Z, nu poate fi rezolvată printr-o fracţie
ordinară de forma A/B (rel. 8.15), numărul Z nu poate fi divizat indirect simplu:
𝑘𝐷 𝐴
𝑛𝑀 = ≠ (8.15)
𝑍 𝐵
În acest caz se încearcă divizarea diferenţială. Mărimea de intrare nM este realizată în aceste
situaţii prin însumarea algebrică a două mărimi:
𝑛𝑀 = 𝑛0𝑀 + 𝑛𝐷 (8.16)
în care membrul drept va fi scris ca o sumă de fracţii ordinare, de aceeaşi formă cu nM. Ar fi
însă greu de operat dacă ambele fracţii ar fi necunoscute. Lucrurile se simplifică, dacă una
dintre ele ‒ spre exemplu n0M, se impune, de pildă sub forma:
𝑘𝐷
𝑛0𝑀 = (8.17)
𝑍0
în care Z0 este un număr adoptat cât mai aproape de Z, cu condiţia ca Z0 să poată fi divizat
indirect simplu. Ulterior, rămâne de găsit modalitatea de calculare şi obţinere efectivă a

constanta egală cu 80 sau 120.

3
În mod frecvent, când A > B, se scoate întregul din fracţie, rezultând a fi efectuat un număr N de
rotaţii complete ale manivelei şi, în plus, A’ paşi unghiulari pe cercul cu B găuri.

8 Iulian ROMANESCU
 Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
mărimii nD, pentru ca, în final, să fie determinat nM.
Există mai multe soluţii pentru realizarea mărimii finale de intrare nM (fig. 8.7):
 realizarea celor doi termeni cu mecanisme divizoare distincte şi sumarea lor cu un mecanism
diferenţial, de unde şi denumirea metodei de divizare diferenţială (fig. 8.7 a);
 utilizarea unui singur mecanism de împărţire cu cap divizor, şi a construcţiei acestuia, care
permite ca turaţia suplimentară nD să poată fi obţinută cu ajutorul unei lire cu roţi de schimb
de la mărimea de ieşire np, adică de la axul de divizare (fig. 8.7 b).

a b
Fig. 8.7. Principiul divizării diferenţiale: (a) ‒ cu două mecanisme de împărţire şi diferenţial;
(b) ‒ cu cap divizor şi liră cu roţi de schimb

 Metoda divizării diferenţiale cu cap divizor şi liră cu roţi de schimb (v. fig. 8.7 b) constă în
principiu în parcurgerea câtorva etape (fig. 8.8):
1. Se deblochează discul divizor D, prin îndepărtarea opritorului lateral OP.
2. Se alege un număr Z0 cât mai apropiat de Z, pentru care se rezolvă ecuaţia reglării indirecte
(8.18):
𝑘𝐷 𝐴
𝑛0𝑀 = = (8.18)
𝑍0 𝐵
şi se face reglarea indexorului I pe discul D, pentru efectuarea numărului A de paşi unghiulari
pe cercul cu B găuri. În mod evident, rotaţia n0M este diferită de cea dorită nM.
3. Se montează lira cu roţi
de schimb cu raportul iL,
pentru realizarea rotirii
compensatorie nD a discului
divizor D (v. rel. 8.16).
Elementul conducător al
acestei mişcări este axul de
divizare A1, mişcarea fiind
transmisă prin roţile de
schimb ale lirei şi prin
angrenajul conic z3 – z4 (roţi
cu număr egal de dinţi) la
manşonul pe care este montat
discul divizor D.
În aceste condiţii,
rotirea piesei de divizat va
corespunde unei deplasări Fig. 8.8. Schema montajului capului divizor pentru divizarea
relative nM a manivelei M în indirectă diferenţială

BGS 08  aprilie 2016 9

 BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

faţa discului divizor mobil, cu respectarea condiţiei (8.16).

 Pentru divizarea practică trebuie parcurse mai multe etape de calcul:
a. Se alege un număr Z0 cât mai aproape de Z (Z0 poate fi mai mare sau mai mic decât Z, la o
diferenţă de maxim 3) pentru care este satisfăcută relaţia (8.18) şi se rezolvă această relaţie.
Aceasta presupune adoptarea unui număr de găuri B din şirul cunoscut, calcularea numărului
A şi reglarea poziţiei indexorului I în vederea parcurgerii unui număr A de intervale pe cercul
cu B găuri.
Pe schema din figura 8.9 se poate urmări poziţia indexorului şi a discului divizor. Într-
o primă poziţie de lucru (înainte de divizarea efectivă), indexorul I va ocupa pe cercul cu B
găuri o poziţie notată cu 0/B. Braţul din stânga al limitatorului unghiular reglabil Ls (v. 21 din
fig. 8.4) va fi adus în contact cu indexorul, iar braţul drept Ld va fi rotit până va materializa
poziţia ulterioară a indexorului (după divizare), adică gaura A de pe cercul adoptat cu B găuri.
După reglarea unghiului ε0M, cele două braţe se blochează între ele, subansamblul urmând a
fi rotit la fiecare etapă de divizare, pentru marcarea indexărilor viitoare.
b. Se calculează raportul lirei cu roţi de schimb iL, ce va fi ulterior materializat prin alegerea
a patru roţi dintr-un set existent în dotarea mecanismului (v. fig. 8.8):
𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = ∙ (8.19)
𝑧𝑏 𝑧𝑑
Astfel, prin mişcarea de compensare nD dată discului, mişcarea finală nM rezultă prin
însumarea mişcării manivelei n0M şi a discului nD, conform relaţiei (8.16).
Rotaţia discului nD rezultă din ecuaţia de reglare a lanţului cinematic de divizare, ce
are ca element condus discul D şi ca element conducător axul de divizare A1:
𝑧3 1
𝑛𝐷 = 𝑛𝑝 ∙ 𝑖𝐿 ∙ sau, deoarece z3 = z4, iar np = 1/Z (v. rel. 8.7): 𝑛𝐷 = ∙ 𝑖𝐿 (8.20)
𝑧4 𝑍
Prin înlocuirea lui nM din (8.15), a lui n0M (din 8.17) şi a lui nD din (8.20), relaţia (8.16) devine:
𝑘𝐷 𝑘𝐷 1
= + ∙𝑖 (8.21)
𝑍 𝑍0 𝑍 𝐿
de unde se stabileşte
expresia raportului lirei iL, ce trebuie materializat ca produs de 2 rapoarte (v. rel. 8.19):
𝑘𝐷 𝑧 𝑧
𝑖𝐿 = (𝑍0 − 𝑍) = 𝑎 ∙ 𝑐 (8.22)
𝑍0 𝑧𝑏 𝑧𝑑

a b
Fig. 8.9. Poziţia indexorului şi a discului la divizarea diferenţială, pentru:
(a) Z0 > Z; (b) Z0 < Z

10 Iulian ROMANESCU
 Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
Raportul lirei se va scrie sub forma unui produs de două rapoarte, simplificate la
maximum posibil, după care se va proceda la amplificarea acestora, până ce valorile obţinute
(notate cu za, zb, zc, zd) se vor regăsi printre roţile dinţate disponibile în setul lirei:
20, 25, 30, 35, 38, 40, 50, 55, 60, 62, 65, 70, 71, 71, 80, 85, 90, 100, 100, 113, 115.
Prin mişcarea compensatorie cu unghiul εD (v. fig. 8.9), gaura A, marcată cu braţul Ld
al limitatorului unghiular, va ajunge în poziţia finală Af, astfel că unghiul real pe care-l va
efectua manivela este ε0 (de kD ori mai mare decât unghiul εp de divizare la nivelul
semifabricatului).
c. Se identifică sensul de rotire a discului divizor în raport cu sensul de rotire a manivelei M
şi se verifică condiţiile de angrenare şi de evitare a interferenţei dintre roţile lirei.
Lira este practic formată dintr-un suport vertical (o placă nereprezentată în figurile 8.4
şi 8.8), înclinabilă în jurul axului A1 şi un ax intermediar paralel cu A1 ‒ deplasabil în lungul
unui canal. Pe capătul axului A1 se montează roata za, pe axul intermediar se montează zb şi
zc, se deplasează axul şi se blochează pe poziţie după aducerea în angrenare a roţii za cu zb,
după care se ridică placa lirei, pentru cuplarea lui zc cu zd.
Dacă numărul arbitrar ales Z0 > Z, raportul lirei iL rezultă pozitiv (v. rel. 8.22), iar
mişcarea compensatorie nD a discului va avea acelaşi sens cu mişcarea manivelei M şi a
indexorului I (v. fig. 8.9 a). Dacă Z0 < Z, raportul iL < 0, iar sensul de rotire a discului (cu
unghiul εD) trebuie inversat, prin introducerea unei roţi intermediare în lira cu roţi de schimb4.
În funcţie de numerele de dinţi ale celor patru sau cinci roţi din liră, există pericolul de
interferenţă între dantură şi arbori. În mod frecvent, se întâlnesc câteva situaţii critice:
 După montarea roţilor zb şi zc pe arborele intermediar (v. fig. 8.8), este posibil ca roata zb să
nu poată fi cuplată cu za deoarece dantura roţii zc ar lovi arborele A1 (ori piuliţa ce împiedică
ieşirea roţii za). De aceea, se impune o condiţie de minim a numărului de dinţi ai roţii zc în
raport cu za şi zb:
𝑧𝑎 + 𝑧𝑏 ≥ 𝑧𝑐 + 20 (8.23)
 La cuplarea roţii zc cu roata zd este posibil ca roata zb să lovească în arborele A4 (dacă zb este
pronunţat mai mare ca zc + zd). Se impune verificarea condiţiei:
𝑧𝑐 + 𝑧𝑑 ≥ 𝑧𝑏 + 20 (8.24)
Neîndeplinirea uneia dintre condiţiile (8.23) sau (8.24) nu implică în mod absolut
înlocuirea roţii zb sau a roţii zd din liră; deseori interferenţa se poate evita prin schimbarea
poziţiei în liră a roţii respective, adică prin inversarea între ele a roţilor de la numărătorul sau
de la numitorul rapoartelor în relaţia (8.22), păstrând astfel neschimbat raportul lirei iL.
 Exemplul 1 de calcul.
Se consideră cazul divizării numărului Z = 97 cu un cap divizor universal cu kD = 40.
Numărul Z nu poate fi divizat prin metoda indirectă simplă, deoarece este număr prim, iar în
şirul de numere B valoarea maximă este 66. Observaţia se scrie în forma:
𝑘𝐷 40 𝐴
𝑛𝑀 = = ≠ (8.15’)
𝑍 97 𝐵
Se aplică metoda diferenţială şi se alege Z0 = 100.
a. Se divizează indirect simplu numărul adoptat Z0, cu determinarea lui B şi A:

4
Roata intermediară poate fi introdusă între za şi zb sau între zc şi zd (în mod frecvent); ea schimbă
numai sensul de rotaţie al lirei, fără a modifica valoarea raportului iL.

BGS 08  aprilie 2016 11

 BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

𝑘𝐷 40 2 10 𝐴
𝑛0𝑀 = = = = = (8.18’)
𝑍0 100 5 25 𝐵
A fost ales cercul cu B = 25 de găuri, pe care se parcurg, la fiecare divizare, A = 10 intervale.
b. Se calculeaza raportul lirei şi se aleg cele patru roţi:
𝑘𝐷 2 2 3 20 90 𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = (𝑍0 − 𝑍) = (100 − 97) = ∙ = ∙ = ∙ (8.22’)
𝑍0 5 5 1 50 30 𝑧𝑏 𝑧𝑑
c. Se verifică condiţiile de angrenare şi neinterferenţa, conform relaţiilor (8.23) şi (8.24):
𝑧𝑎 + 𝑧𝑏 = 20 + 50 < 𝑧𝑐 + 20 = 90 + 30 (8.23’)
𝑧𝑐 + 𝑧𝑑 = 90 + 30 ≥ 𝑧𝑏 + 20 = 50 + 20 (8.24’)
Se observă că inegalitatea (8.23) nu este respectată, pentru că zc este prea mare. Pentru ca
ambele inegalităţi să se verifice, se vor schimba rapoartele între ele, astfel că raportul lirei
(8.22’) se va scrie sub forma (8.22”):
20 90 90 20 𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = ∙ = ∙ = ∙ (8.22”)
50 30 30 50 𝑧𝑏 𝑧𝑑
 Exemplul 2 de calcul.
Se propune divizarea indirectă a numărului Z = 103, cu acelaşi cap divizor universal
cu kD = 40. Z nu poate fi divizat indirect simplu deoarece este număr prim, iar în şirul de
numere B cel mai mare este 66. Se poate scrie, deci:
𝑘𝐷 40 𝐴
𝑛𝑀 = = ≠ (8.15”)
𝑍 103 𝐵
Se aplică metoda diferenţială şi se alege (în mod voit) acelaşi număr Z0 = 100.
a. Pentru divizarea indirectă simplă a lui Z0, se poate adopta B = 25 sau 30, ca multipli ai
numitorului 5 (v. rel. 8.18’). Se propune alegerea lui 25, adică alegerea aceloraşi condiţii ca-
n exemplu precedent (B = 25; A = 10).
b. Se calculeaza raportul lirei şi se aleg cele patru roţi:
𝑘𝐷 2 2 3 20 90 𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = (𝑍0 − 𝑍) = (100 − 103) = − ∙ = − ∙ =− ∙ (8.25)
𝑍0 5 5 1 50 30 𝑧𝑏 𝑧𝑑
Cu toate că pentru raportul iL puteau fi alese şi alte roţi de schimb, s-a preferat utilizarea
aceloraşi patru roţi ca în calculul lui Z = 97, pentru a se pune în evidenţă că singura deosebire
între cele două exemple este dată de sensul invers de rotire a discului divizor. Mai precis,
pentru Z = 103, raportul lirei rezultă negativ (v. rel. 8.25), ceea ce impune introducerea unei
roţi intermediare.
c. Referitor la condiţiile de angrenare (8.23) şi (8.24), se menţionează că, în cazul intercalării
roţii suplimentare între zc şi zd, trebuie verificată numai prima inegalitate (8.23), ceea ce
presupune schimbarea între ele a roţilor za şi zc, astfel că raportul iL poate fi scris în forma
(8.25’):
20 90 90 20 𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = ∙ = ∙ = ∙ (8.22”)
50 30 50 30 𝑧𝑏 𝑧𝑑
Montajul celor 5 roţi se poate face, chiar dacă condiţia (8.24) nu este satisfăcută, deoarece
introducerea roţii intermediare determina creşterea distanţei dintre axul intermediar şi axul A4
(axul roţii zd) (v. fig. 8.8).

12 Iulian ROMANESCU
 Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8

Divizarea în grade cu capete divizoare cu discuri

În cazurile în care poziţionarea repetată nu este condiţionată de un număr întreg Z, ci
de paşi unghiulari precişi εp (definiţi în grade întregi) (v. rel. 8.1 şi 8.10),
ecuaţia de reglare (8.14) pentru divizarea indirectă simplă devine:
𝑘𝐷 𝑘𝐷 ∙ 𝜀𝑝 (°) 40 ∙ 𝜀𝑝 (°) 𝜀𝑝 (°) 𝐴
𝑛𝑀 = = = = = (8.26)
𝑍 360° 360° 9° 𝐵
Se observă că, prin multiplicarea cu 6, rezultă la numitor 54, număr care se regăseşte
pe discul divizor D al capului divizor universal.
 Exemplu de calcul
Pentru poziţionarea repetată la pasul unghiular εp = 61º se aplică ecuaţia (8.26):
𝜀𝑝 (°) 61 7 7∙6 42 𝐴
𝑛𝑀 = = =6+ =6+ =6+ =𝑁+ (8.26’)
9° 9 9 9∙6 54 𝐵
şi rezultă că, pentru divizare, se va alege cercul cu B = 54 de găuri, pe care vor fi efectuate N
= 6 rotaţii complete ale manivelei şi A = 42 de intervale.
Dacă pasul unghiular εp conţine şi un număr de minute, atunci operarea trebuie făcută
în minute, iar ecuaţia de reglare (8.26) devine:
𝜀𝑝 (°) 𝜀𝑝 (′) 𝐴
𝑛𝑀 = = = (8.27)
9° 540′ 𝐵
Este de la sine înţeles faptul că pot fi rezolvate numai cazurile particulare, în care unghiul εp
(exprimat în minute) conţine factorii primi care simplifică numitorul (540) până la valori care
se regăsesc în şirul de găuri B de pe discul divizor D.

2.2.3. Împărţirea liniară/rectilinie cu ajutorul capului divizor

Poziţionarea repetată pe o traiectorie rectilinie, fără a fi propriu-zis o operaţie de
divizare, se rezolvă pe aceleaşi principii ca şi divizarea circulară. În acest sens, pot fi utilizate
lanţuri cinematice cu liră cu roţi de schimb, cu discuri sau platouri divizoare, ori lanţuri
cinematice cu cap divizor.
În cazul lanţului cinematic cu cap divizor, utilizat la împărţirea rectilinie pe maşina
de frezat (fig. 8.10), deplasarea repetată a piesei şi mesei longitudinale cu pasul p se realizează
prin rotirea intermitentă a şurubului conducător cu turaţia nS:
𝑝
𝑛𝑆 = (8.28)
𝑝𝑆
în care pS este pasul şurubului de avans longitudinal al maşinii (realizat de constructor).
La divizare se utilizează capul divizor (fixat pe masa maşinii) în montaj indirect
simplu. Va fi deci utilizat discul principal D, blocat de carcasă prin opritorul lateral OP.
Mişcarea conducătoare este considerată mişcarea de rotaţie a manivelei nM, turaţia condusă
este nS, iar raportul global de transfer al lanţului cinematic de divizare va fi (v. fig. 8.10):
𝑛𝑆 𝑧1 𝑘 𝐴𝐷 𝑘 𝐴𝐷 𝑘
𝑖𝑇 = = ∙ ∙ = ∙ = ∙𝑖 (8.29)
𝑛𝑀 𝑧2 𝑧𝑚 𝐵𝐷 𝑧𝑚 𝐵𝐷 𝑧𝑚 𝐶
în care raportul iC poate fi impus sau adoptat, prin alegerea roţilor AD şi BD.
Din relaţia 8.29 şi 8.28, rezultă turaţia manivelei:
𝑛𝑆 𝑝 𝑧𝑚 1 𝑝
𝑛𝑀 = = ∙ ∙ = 𝑘𝐷 (8.30)
𝑖 𝑇 𝑝𝑆 𝑘 𝑖𝐶 𝑝𝑆 ∙ 𝑖𝐶

BGS 08  aprilie 2016 13

 BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

şi ecuaţia de reglare:
𝑝 𝐴
𝑛𝑀 = 𝑘 𝐷 = (8.31)
𝑝𝑆 ∙ 𝑖𝐶 𝐵

Fig. 8.10. Lanţul cinematic de divizare rectilinie cu cap divizor la frezare

3. Materiale şi utilaje necesare desfăşurării lucrării practice

 Maşina de frezat FU 1, cu cap divizor montat.
 Discuri divizoare şi set de roţi pentru lira cu roţi de schimb.
 Maşina de frezat pentru sculărie FUS 25, cu cap divizor şi discuri divizoare.
 Planşă de prezentare a capului divizor universal cu discuri.

4. Metodologia desfăşurării lucrării practice

 Se identifică elementele constructive ale capetelor divizoare montate pe maşinile de frezat
FU 1 şi FUS 25 şi modul de poziţionare şi fixare pe masa maşinii.
 Se analizează schemele cinematice pentru fiecare tip de divizare în parte.
 Se rezolvă teoretic divizările circulare (plecând de la numărul de divizări Z şi de la paşii
unghiulari εp) impuse de conducătorul lucrării, în următoarea ordine:
 se divizează prin metoda directă toate numerele posibile;
 se divizează indirect numerele divizate prin metoda directă, precum şi celelalte numere
nedivizabile direct;
 numerele ce nu s-au divizat nici direct nici indirect simplu vor fi divizate prin metoda
diferenţială, parcurgându-se cele trei etape de rezolvare:
a. divizarea indirectă simplă a numărului ales arbitrar Z0, cu determinarea numerelor B şi A.
b. calcularea raportului lirei cu roţi de schimb şi alegerea celor patru roţi din liră;

14 Iulian ROMANESCU
 Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
c. precizarea sensului de rotire a discului divizor şi verificarea condiţiilor de angrenare şi de
neinterferenţă.
 Şirul numerelor de găuri B de pe cele două feţe ale discului divizor principal sunt:
24, 25, 28, 30, 34, 37, 38, 39, 41, 42, 43; 46, 47, 49, 51, 53, 54, 57, 58, 59, 62, 66.
 Setul de roţi dinţate pentru formarea lirei cu roţi de schimb prezintă următoarele numere:
20, 25, 30, 35, 38, 40, 50, 55, 60, 62, 65, 70, 71, 71, 80, 85, 90, 100, 100, 113, 115.
 Se face reglarea practică a capului divizor şi a lirei cu roţi de schimb, pentru divizările
impuse de conducătorul lucrării practice.
 Se analizează montajul pentru utilizarea capului divizor în cazul împărţirii rectilinii.

5. Conţinutul referatului
 Ca parte teoretică, referatul va trebui să cuprindă în mod obligatoriu următoarele puncte:
 Definiţia divizării;
 Structura lanţului cinematic de divizare circulară şi rectilinie (inclusiv figurile 8.1÷8.3);
 Schemele capului divizor pentru divizarea circulară directă, indirectă simplă şi diferenţială
(figurile 8.5, 8.6 şi 8.8) şi ecuaţiile de reglare/calcul corespunzătoare.
 Ecuaţia de reglare pentru divizarea circulară în grade, precum şi în grade şi minute;
 Ca parte practică, referatul trebuie să conţină ‒ într-o prezentare ordonată, etapele de calcul
pentru divizarea tuturor numerelor şi paşilor unghiulari impuşi de conducătorul lucrării:
 divizările prin metoda directă;
 divizările indirecte simple;
 divizările prin metoda indirectă diferenţială;
 divizările cu paşi unghiulari, în grade şi minute.

6. Referinţe bibliografice
1. Botez, E. ‒ Maşini-unelte, vol.1, Bucureşti, Editura Tehnică, 1973.
<pag. 95-101>
2.Ţura Livia, Croitoru Irina, Carata E., Horodincă M. ‒ Maşini-unelte, prelucrări prin aşchiere
şi control dimensional. Îndrumar pentru lucrări practice. Iaşi, Tipografia Universităţii
Tehnice „Gheorghe Asachi”, 2003.
<pag. 95-101>
3. Ţura Livia ‒ Maşini-unelte şi prelucrări prin aşchiere. Iaşi, Editura «Satya», 1997.
<pag. 95-96> <pag. 188-194> <pag. 198-199>
4. * * * ‒ Cartea tehnică. Capul divizor Cugir.

7. Verificaţi-vă cunoştintele
 Clasificaţi lanţurile cinematice ale maşinilor-unelte după rolul funcţional.
 Definiţi divizarea şi precizaţi parametrii caracteristici: pasul unghiular, circular şi liniar.
 Clasificaţi lanţurile cinematice de divizare.
 Prezentaţi structura lanţului cinematic de divizare circulară şi de divizare rectilinie.
 Schematizaţi şi explicaţi capul divizor pentru metoda de împărţire circulară directă,
precizaţi mărimile de intrare şi de ieşire şi deduceţi ecuaţia de reglare.
 Schematizaţi şi explicaţi capul divizor pentru metoda de divizare indirectă simplă, precizaţi
mărimile de intrare şi de ieşire şi deduceţi ecuaţia de reglare.

BGS 08  aprilie 2016 15

 BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

 Prezentaţi schema capul divizor pentru divizarea indirectă diferenţială şi explicaţi modul de
funcţionare. Precizaţi mărimile de intrare şi de ieşire şi deduceţi ecuaţia de reglare. Stabiliţi
raportul lirei cu roţi de schimb şi explicaţi condiţiile de angrenare şi de evitare a interferenţei
între roţile lirei.

8. Subiecte de examen
S. Structura lanţului cinematic de divizare.
S. Construcţia capului divizor universal cu discuri. Divizarea directă.; exemplu de calcul.
S. Divizarea indirectă simplă cu capul divizor. Montajul capului divizor şi exemplu de
calcul.
S. Divizarea indirectă diferenţială cu capul divizor. Montajul capului divizor şi etape de
calcul.

16 Iulian ROMANESCU