Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎMPĂRŢIREA INTERMITENTĂ
CU AJUTORUL CAPULUI DIVIZOR
2. Consideraţii generale
2.1. Lanţurile cinematice pentru mişcări auxiliare
Prin structura cinematică a unei maşini-unelte se urmăreşte nu numai asigurarea
condiţiilor de prelucrare a suprafeţelor, dar şi o productivitate ridicată a procesului de lucru.
În acest sens, se acordă importanţă atât mişcărilor de generare, cât şi operaţiilor ce au loc în
afara procesului efectiv de lucru, precum operaţii:
de alimentare (cu piese sau materiale);
de comutare (a turaţiilor, avansurilor) sau de oprire-pornire, inversare a mişcării în diferite
lanţuri cinematice;
de deplasare rapidă a unor subansambluri;
de poziţionare a sculei (reglarea sau oprirea la cotă, controlul dimensional, divizarea etc.);
de protecţie a operatorului, a maşinii şi a mediului înconjurător.
Ca urmare, maşina-unealtă va îngloba un număr de lanţuri cinematice, ce pot fi
clasificate după rolul funcţional, după natura elementelor componente, traiectoria organului
comandat, modalitatea de reglare ş.a.
După rolul funcţional, lanţurile cinematice se împart în:
lanţuri cinematice generatoare, care asigură traiectoria şi vitezele mişcărilor de lucru,
pentru generarea traiectoriilor directoare şi generatoare. Între acestea, se disting:
lanţuri cinematice generatoare tehnologice (de lucru) – ce asigură viteza de aşchiere şi
vitezele de avans; sunt subclasificate în lanţuri cinematice principale şi lanţuri cinematice
de avans;
lanţuri cinematice generatoare complexe ‒ ce asigură corelarea/interdependenţa
mişcărilor pentru obţinerea unor curbe generatoare complexe (de ex: lanţul cinematic de
filetare; lanţul cinematic de rulare-divizare);
lanţuri cinematice auxiliare ‒ asigură mişcările auxiliare, în afara procesului de aşchiere;
lanţuri cinematice (circuite) de comandă;
lanţuri cinematice (circuite) de automatizare;
2 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
iar pe o traiectorie rectilinie, pas liniar (p) sau, simplu, pas.
Lanţurile cinematice de divizare se clasifică după mai multe criterii:
după destinaţie: pentru divizarea pieselor şi pentru deplasarea periodică a organelor de
lucru;
după forma traiectoriei (rectilinie sau circulară);
după posibilităţile de reglare a pasului (divizare cu pas constant sau cu pas variabil);
după periodicitate: cu funcţionare periodică în cadrul unor cicluri de lucru automate; cu
funcţionare neperiodică;
după modul de acţionare şi comandă: cu acţionare manuală; cu acţionare mecanică şi
comandă manuală; cu acţionare mecanică şi comandă automată;
după tipul mecanismului utilizat: cu cap divizor; cu «cruce de Malta»; cu liră cu roţi de
schimb; cu discuri diferenţiale; cu plăci divizoare;
Pentru realizarea divizării fără întreruperea lanţului cinematic de lucru LC1, structura
cinematică complexă conţine un diferenţial Dif (fig. 8.3). Printr-o comandă exterioară, este
eliberat discul de indexare D şi se închide cuplajul C, conectându-se lanţul cinematic de
divizare LC2. Mărimea de ieşire din acesta intră în diferenţialul Dif, iar mişcarea de divizare
se sumează cu mişcarea lanţului cinematic LC1.
Fig. 8.2. Structura complexă a lanţului Fig. 8.3. Structura complexă cu diferenţial a lanţului
cinematic de divizare cinematic de divizare
1
În prezenta lucrare se va trata numai capul divizor universal cu discuri.
4 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
fixator) lateral 16.
În afara discului divizor 13, la împărţirea piesei se poate utiliza şi un alt disc 17, montat
rigid pe axul de divizare 4.
Pe exteriorul capului divizor poate fi montată o liră cu 4 roţi de schimb 17-18-19-20,
care preia mişcarea de la axul de divizare şi o transmite la axul roţii conice 8.
Operaţia de divizare constă, în principiu, în rotirea repetată a semifabricatului, cu un
unghi constant şi precis, prin deplasarea relativă disc divizor – indexor, cu un număr constant
de paşi unghiulari.
În funcţie de numărul de împărţit sau pasul unghiular impus, precum şi de montajul
folosit, sunt posibile trei metode de divizare cu capul divizor universal cu discuri:
divizarea directă;
divizarea indirectă simplă;
divizarea indirectă diferenţială.
Divizarea directă
Metoda de divizare directă presupune împărţirea piesei prin utilizarea discului divizor
17, solidar cu axul de divizare 4. După cum se observă în schema montajului pentru divizarea
directă (fig. 8.5), realizarea intermitentă a paşilor unghiulari constanţi εp se face prin rotirea ‒
odată cu piesa, a discului D1 (poziţia 17 în fig. 8.4) în faţa unui indexor I1 imobil, montat într-
un canal în T pe carcasa capului divizor, în proximitatea discului D1. Rotirea simultană a
semifabricatului şi a discului D1 se face de obicei prin rotirea manuală a piesei sau prin
acţionarea unei manivele M1 montată pe axul de divizare, în partea opusă piesei (în ambele
cazuri şurubul melcat este scos din angrenare cu roata melcată, printr-o comandă exterioară),
6 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
disc cu număr restrâns de cercuri (2-3). Alte dezavantaje ale metodei sunt datorate preciziei
scăzute (eroarea sistematică de divizare a discului este transmisă integral piesei), precum şi
dificultăţilor în schimbarea discului divizor.
Divizarea indirectă se realizează prin intermediul angrenajului melcat 1-2 (v. fig. 8.4),
prin care se transmite semifabricatului mişcarea de rotaţie de la manivela 14, iar pentru
împărţire va fi utilizat discul divizor principal 13. În funcţie de numărul Z de împărţit, discul
divizor 13 poate fi fix sau mobil.
Divizarea indirectă simplă
Pentru divizarea indirectă
simplă (fig. 8.6) indexorul I1 este
îndepărtat din locaşul săi (discul
D1 poate rămâne în continuare
montat pe axul de divizare A1, fără
însă a fi utilizat). Melcul k este pus
în angrenare cu roata melcată zm,
iar discul divizor D este blocat de
carcasă prin intermediul cuiului
fixator lateral OP.
Metoda de divizare
indirectă (simplă) constă, în
principiu, în rotirea intermitentă a
manivelei M (elementul conducă-
tor al lanţului cinematic de
divizare), astfel ca indexorul I să
efectueze un număr de A paşi Fig. 8.6. Schema montajului capului divizor pentru
divizarea indirectă simplă
unghiulari pe cercul cu B găuri de
pe discul divizor D ‒ blocat
împotriva rotirii, mişcarea manivelei M fiind transmisă axului de divizare A1 şi
semifabricatului (ca element condus) prin intermediul angrenajului cilindric z1 – z2 şi a
angrenajului melcat k – zm.
Prin urmare, pentru împărţirea intermitentă a piesei în Z părţi, între două prelucrări
succesive, manivela trebuie rotită cu nM = yi (mărimea de intrare în lanţ) ‒ scrisă sub forma
raportului A/B (v. rel. 8.8), iar la semifabricat trebuie să se obţină mărimea np = ye (mărimea
de ieşire din lanţ) ‒ exprimată în forma (8.7).
Având în vedere prezenţa angrenajului cilindric şi a celui melcat, raportul global de
transfer al lanţului cinematic de divizare este:
𝑧1 𝑘 𝑧1 1
𝑖 𝑇 = 𝑖𝑐𝑖𝑙 ∙ 𝑖𝑚𝑒𝑙𝑐 = ∙ = ∙ (8.8)
𝑧2 𝑧𝑚 𝑧2 𝑘𝐷
în care:
icil este raportul de transfer al angrenajului cilindric, în general egal cu unitatea (z1 = z2);
imelc ‒ raportul angrenajului melcat, în care k este numărul de începuturi ale şurubului melc
(în mod frecvent 1), iar km este numărul de dinţi ai roţii melcate. Inversul raportului imelc
reprezintă o caracteristică a mecanismului, numită constanta capului divizor2 kD.
2
În mod frecvent, pentru capetele divizoare, KD = 40, în timp ce platourile sau mesele divizoare au
Prin urmare, ecuaţia generală a lanţului cinematic (8.5) poate fi dezvoltată, ţinând cont
de relaţiile (8.7) şi (8.8):
𝑧1 1 1 𝑧1 1
𝑦𝑒 = 𝑦𝑖 ∙ 𝑖 𝑇 = 𝑛𝑀 ∙ ∙ sau 𝑦𝑒 = = 𝑛𝑀 ∙ ∙ (8.12)
𝑧2 𝑘𝐷 𝑍 𝑧2 𝑘𝐷
ceea ce conduce la ecuaţia de reglare pentru divizarea indirectă simplă:
𝑘𝐷 𝐴 𝑘𝐷 𝐴 𝐴′
𝑛𝑀 = = sau, dacă A > B3 𝑛𝑀 = = =𝑁+ (8.14)
𝑍 𝐵 𝑍 𝐵 𝐵
Exemplu de calcul: Se consideră divizarea numărului Z = 100 (pentru condiţiile generale z1
= z2 şi kD = 40). Se aplică relaţia (8.14) şi se caută, într-o prima etapă, un cerc cu B găuri
echidistante care să satisfacă raportul (8.14’),
𝑘𝐷 40 2
𝑛𝑀 = = = (8.14’)
𝑍 100 5
adică să fie multiplu de 5.
Având în vedere şirul numerelor de găuri practicate pe cele două feţe active ale discului
principal D (faţa 1: 24, 25, 28, 30, 34, 37, 38, 39, 41, 42, 43; faţa 2: 46, 47, 49, 51, 53, 54, 57,
58, 59, 62, 66), se alege B = 25, ceea ce înseamnă că ecuaţia de reglare (8.14) devine:
𝑘𝐷 40 2 10 𝐴
𝑛𝑀 = = = = = (8.14”)
𝑍 100 5 25 𝐵
iar operaţia de divizare între două prelucrări succesive presupune deplasare indexorului I
peste 10 găuri (sau efectuarea a 10 paşi unghiulari), pe cercul cu 25 de găuri.
Exemplul de mai sus demonstrează faptul că divizarea indirectă simplă acoperă o gamă
mai largă de numere decât divizarea directă, în primul rând pentru numerele mari, care se pot
simplifica cu kD şi pot fi puse sub forma raportului A/B. Numărul Z = 100 este un exemplu în
acest sens, deoarece nu poate fi divizat direct.
Există însă multe cazuri în care nu poate fi efectuată nici divizarea indirectă simplă,
adică nu se poate găsi un raport A/B pentru un Z impus.
Divizarea indirectă diferenţiala (divizarea diferenţială)
Când turaţia manivelei nM, scrisă ca raport kD/Z, nu poate fi rezolvată printr-o fracţie
ordinară de forma A/B (rel. 8.15), numărul Z nu poate fi divizat indirect simplu:
𝑘𝐷 𝐴
𝑛𝑀 = ≠ (8.15)
𝑍 𝐵
În acest caz se încearcă divizarea diferenţială. Mărimea de intrare nM este realizată în aceste
situaţii prin însumarea algebrică a două mărimi:
𝑛𝑀 = 𝑛0𝑀 + 𝑛𝐷 (8.16)
în care membrul drept va fi scris ca o sumă de fracţii ordinare, de aceeaşi formă cu nM. Ar fi
însă greu de operat dacă ambele fracţii ar fi necunoscute. Lucrurile se simplifică, dacă una
dintre ele ‒ spre exemplu n0M, se impune, de pildă sub forma:
𝑘𝐷
𝑛0𝑀 = (8.17)
𝑍0
în care Z0 este un număr adoptat cât mai aproape de Z, cu condiţia ca Z0 să poată fi divizat
indirect simplu. Ulterior, rămâne de găsit modalitatea de calculare şi obţinere efectivă a
8 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
mărimii nD, pentru ca, în final, să fie determinat nM.
Există mai multe soluţii pentru realizarea mărimii finale de intrare nM (fig. 8.7):
realizarea celor doi termeni cu mecanisme divizoare distincte şi sumarea lor cu un mecanism
diferenţial, de unde şi denumirea metodei de divizare diferenţială (fig. 8.7 a);
utilizarea unui singur mecanism de împărţire cu cap divizor, şi a construcţiei acestuia, care
permite ca turaţia suplimentară nD să poată fi obţinută cu ajutorul unei lire cu roţi de schimb
de la mărimea de ieşire np, adică de la axul de divizare (fig. 8.7 b).
a b
Fig. 8.7. Principiul divizării diferenţiale: (a) ‒ cu două mecanisme de împărţire şi diferenţial;
(b) ‒ cu cap divizor şi liră cu roţi de schimb
Metoda divizării diferenţiale cu cap divizor şi liră cu roţi de schimb (v. fig. 8.7 b) constă în
principiu în parcurgerea câtorva etape (fig. 8.8):
1. Se deblochează discul divizor D, prin îndepărtarea opritorului lateral OP.
2. Se alege un număr Z0 cât mai apropiat de Z, pentru care se rezolvă ecuaţia reglării indirecte
(8.18):
𝑘𝐷 𝐴
𝑛0𝑀 = = (8.18)
𝑍0 𝐵
şi se face reglarea indexorului I pe discul D, pentru efectuarea numărului A de paşi unghiulari
pe cercul cu B găuri. În mod evident, rotaţia n0M este diferită de cea dorită nM.
3. Se montează lira cu roţi
de schimb cu raportul iL,
pentru realizarea rotirii
compensatorie nD a discului
divizor D (v. rel. 8.16).
Elementul conducător al
acestei mişcări este axul de
divizare A1, mişcarea fiind
transmisă prin roţile de
schimb ale lirei şi prin
angrenajul conic z3 – z4 (roţi
cu număr egal de dinţi) la
manşonul pe care este montat
discul divizor D.
În aceste condiţii,
rotirea piesei de divizat va
corespunde unei deplasări Fig. 8.8. Schema montajului capului divizor pentru divizarea
relative nM a manivelei M în indirectă diferenţială
a b
Fig. 8.9. Poziţia indexorului şi a discului la divizarea diferenţială, pentru:
(a) Z0 > Z; (b) Z0 < Z
10 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
Raportul lirei se va scrie sub forma unui produs de două rapoarte, simplificate la
maximum posibil, după care se va proceda la amplificarea acestora, până ce valorile obţinute
(notate cu za, zb, zc, zd) se vor regăsi printre roţile dinţate disponibile în setul lirei:
20, 25, 30, 35, 38, 40, 50, 55, 60, 62, 65, 70, 71, 71, 80, 85, 90, 100, 100, 113, 115.
Prin mişcarea compensatorie cu unghiul εD (v. fig. 8.9), gaura A, marcată cu braţul Ld
al limitatorului unghiular, va ajunge în poziţia finală Af, astfel că unghiul real pe care-l va
efectua manivela este ε0 (de kD ori mai mare decât unghiul εp de divizare la nivelul
semifabricatului).
c. Se identifică sensul de rotire a discului divizor în raport cu sensul de rotire a manivelei M
şi se verifică condiţiile de angrenare şi de evitare a interferenţei dintre roţile lirei.
Lira este practic formată dintr-un suport vertical (o placă nereprezentată în figurile 8.4
şi 8.8), înclinabilă în jurul axului A1 şi un ax intermediar paralel cu A1 ‒ deplasabil în lungul
unui canal. Pe capătul axului A1 se montează roata za, pe axul intermediar se montează zb şi
zc, se deplasează axul şi se blochează pe poziţie după aducerea în angrenare a roţii za cu zb,
după care se ridică placa lirei, pentru cuplarea lui zc cu zd.
Dacă numărul arbitrar ales Z0 > Z, raportul lirei iL rezultă pozitiv (v. rel. 8.22), iar
mişcarea compensatorie nD a discului va avea acelaşi sens cu mişcarea manivelei M şi a
indexorului I (v. fig. 8.9 a). Dacă Z0 < Z, raportul iL < 0, iar sensul de rotire a discului (cu
unghiul εD) trebuie inversat, prin introducerea unei roţi intermediare în lira cu roţi de schimb4.
În funcţie de numerele de dinţi ale celor patru sau cinci roţi din liră, există pericolul de
interferenţă între dantură şi arbori. În mod frecvent, se întâlnesc câteva situaţii critice:
După montarea roţilor zb şi zc pe arborele intermediar (v. fig. 8.8), este posibil ca roata zb să
nu poată fi cuplată cu za deoarece dantura roţii zc ar lovi arborele A1 (ori piuliţa ce împiedică
ieşirea roţii za). De aceea, se impune o condiţie de minim a numărului de dinţi ai roţii zc în
raport cu za şi zb:
𝑧𝑎 + 𝑧𝑏 ≥ 𝑧𝑐 + 20 (8.23)
La cuplarea roţii zc cu roata zd este posibil ca roata zb să lovească în arborele A4 (dacă zb este
pronunţat mai mare ca zc + zd). Se impune verificarea condiţiei:
𝑧𝑐 + 𝑧𝑑 ≥ 𝑧𝑏 + 20 (8.24)
Neîndeplinirea uneia dintre condiţiile (8.23) sau (8.24) nu implică în mod absolut
înlocuirea roţii zb sau a roţii zd din liră; deseori interferenţa se poate evita prin schimbarea
poziţiei în liră a roţii respective, adică prin inversarea între ele a roţilor de la numărătorul sau
de la numitorul rapoartelor în relaţia (8.22), păstrând astfel neschimbat raportul lirei iL.
Exemplul 1 de calcul.
Se consideră cazul divizării numărului Z = 97 cu un cap divizor universal cu kD = 40.
Numărul Z nu poate fi divizat prin metoda indirectă simplă, deoarece este număr prim, iar în
şirul de numere B valoarea maximă este 66. Observaţia se scrie în forma:
𝑘𝐷 40 𝐴
𝑛𝑀 = = ≠ (8.15’)
𝑍 97 𝐵
Se aplică metoda diferenţială şi se alege Z0 = 100.
a. Se divizează indirect simplu numărul adoptat Z0, cu determinarea lui B şi A:
4
Roata intermediară poate fi introdusă între za şi zb sau între zc şi zd (în mod frecvent); ea schimbă
numai sensul de rotaţie al lirei, fără a modifica valoarea raportului iL.
𝑘𝐷 40 2 10 𝐴
𝑛0𝑀 = = = = = (8.18’)
𝑍0 100 5 25 𝐵
A fost ales cercul cu B = 25 de găuri, pe care se parcurg, la fiecare divizare, A = 10 intervale.
b. Se calculeaza raportul lirei şi se aleg cele patru roţi:
𝑘𝐷 2 2 3 20 90 𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = (𝑍0 − 𝑍) = (100 − 97) = ∙ = ∙ = ∙ (8.22’)
𝑍0 5 5 1 50 30 𝑧𝑏 𝑧𝑑
c. Se verifică condiţiile de angrenare şi neinterferenţa, conform relaţiilor (8.23) şi (8.24):
𝑧𝑎 + 𝑧𝑏 = 20 + 50 < 𝑧𝑐 + 20 = 90 + 30 (8.23’)
𝑧𝑐 + 𝑧𝑑 = 90 + 30 ≥ 𝑧𝑏 + 20 = 50 + 20 (8.24’)
Se observă că inegalitatea (8.23) nu este respectată, pentru că zc este prea mare. Pentru ca
ambele inegalităţi să se verifice, se vor schimba rapoartele între ele, astfel că raportul lirei
(8.22’) se va scrie sub forma (8.22”):
20 90 90 20 𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = ∙ = ∙ = ∙ (8.22”)
50 30 30 50 𝑧𝑏 𝑧𝑑
Exemplul 2 de calcul.
Se propune divizarea indirectă a numărului Z = 103, cu acelaşi cap divizor universal
cu kD = 40. Z nu poate fi divizat indirect simplu deoarece este număr prim, iar în şirul de
numere B cel mai mare este 66. Se poate scrie, deci:
𝑘𝐷 40 𝐴
𝑛𝑀 = = ≠ (8.15”)
𝑍 103 𝐵
Se aplică metoda diferenţială şi se alege (în mod voit) acelaşi număr Z0 = 100.
a. Pentru divizarea indirectă simplă a lui Z0, se poate adopta B = 25 sau 30, ca multipli ai
numitorului 5 (v. rel. 8.18’). Se propune alegerea lui 25, adică alegerea aceloraşi condiţii ca-
n exemplu precedent (B = 25; A = 10).
b. Se calculeaza raportul lirei şi se aleg cele patru roţi:
𝑘𝐷 2 2 3 20 90 𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = (𝑍0 − 𝑍) = (100 − 103) = − ∙ = − ∙ =− ∙ (8.25)
𝑍0 5 5 1 50 30 𝑧𝑏 𝑧𝑑
Cu toate că pentru raportul iL puteau fi alese şi alte roţi de schimb, s-a preferat utilizarea
aceloraşi patru roţi ca în calculul lui Z = 97, pentru a se pune în evidenţă că singura deosebire
între cele două exemple este dată de sensul invers de rotire a discului divizor. Mai precis,
pentru Z = 103, raportul lirei rezultă negativ (v. rel. 8.25), ceea ce impune introducerea unei
roţi intermediare.
c. Referitor la condiţiile de angrenare (8.23) şi (8.24), se menţionează că, în cazul intercalării
roţii suplimentare între zc şi zd, trebuie verificată numai prima inegalitate (8.23), ceea ce
presupune schimbarea între ele a roţilor za şi zc, astfel că raportul iL poate fi scris în forma
(8.25’):
20 90 90 20 𝑧𝑎 𝑧𝑐
𝑖𝐿 = ∙ = ∙ = ∙ (8.22”)
50 30 50 30 𝑧𝑏 𝑧𝑑
Montajul celor 5 roţi se poate face, chiar dacă condiţia (8.24) nu este satisfăcută, deoarece
introducerea roţii intermediare determina creşterea distanţei dintre axul intermediar şi axul A4
(axul roţii zd) (v. fig. 8.8).
12 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
şi ecuaţia de reglare:
𝑝 𝐴
𝑛𝑀 = 𝑘 𝐷 = (8.31)
𝑝𝑆 ∙ 𝑖𝐶 𝐵
14 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
c. precizarea sensului de rotire a discului divizor şi verificarea condiţiilor de angrenare şi de
neinterferenţă.
Şirul numerelor de găuri B de pe cele două feţe ale discului divizor principal sunt:
24, 25, 28, 30, 34, 37, 38, 39, 41, 42, 43; 46, 47, 49, 51, 53, 54, 57, 58, 59, 62, 66.
Setul de roţi dinţate pentru formarea lirei cu roţi de schimb prezintă următoarele numere:
20, 25, 30, 35, 38, 40, 50, 55, 60, 62, 65, 70, 71, 71, 80, 85, 90, 100, 100, 113, 115.
Se face reglarea practică a capului divizor şi a lirei cu roţi de schimb, pentru divizările
impuse de conducătorul lucrării practice.
Se analizează montajul pentru utilizarea capului divizor în cazul împărţirii rectilinii.
5. Conţinutul referatului
Ca parte teoretică, referatul va trebui să cuprindă în mod obligatoriu următoarele puncte:
Definiţia divizării;
Structura lanţului cinematic de divizare circulară şi rectilinie (inclusiv figurile 8.1÷8.3);
Schemele capului divizor pentru divizarea circulară directă, indirectă simplă şi diferenţială
(figurile 8.5, 8.6 şi 8.8) şi ecuaţiile de reglare/calcul corespunzătoare.
Ecuaţia de reglare pentru divizarea circulară în grade, precum şi în grade şi minute;
Ca parte practică, referatul trebuie să conţină ‒ într-o prezentare ordonată, etapele de calcul
pentru divizarea tuturor numerelor şi paşilor unghiulari impuşi de conducătorul lucrării:
divizările prin metoda directă;
divizările indirecte simple;
divizările prin metoda indirectă diferenţială;
divizările cu paşi unghiulari, în grade şi minute.
6. Referinţe bibliografice
1. Botez, E. ‒ Maşini-unelte, vol.1, Bucureşti, Editura Tehnică, 1973.
<pag. 95-101>
2.Ţura Livia, Croitoru Irina, Carata E., Horodincă M. ‒ Maşini-unelte, prelucrări prin aşchiere
şi control dimensional. Îndrumar pentru lucrări practice. Iaşi, Tipografia Universităţii
Tehnice „Gheorghe Asachi”, 2003.
<pag. 95-101>
3. Ţura Livia ‒ Maşini-unelte şi prelucrări prin aşchiere. Iaşi, Editura «Satya», 1997.
<pag. 95-96> <pag. 188-194> <pag. 198-199>
4. * * * ‒ Cartea tehnică. Capul divizor Cugir.
7. Verificaţi-vă cunoştintele
Clasificaţi lanţurile cinematice ale maşinilor-unelte după rolul funcţional.
Definiţi divizarea şi precizaţi parametrii caracteristici: pasul unghiular, circular şi liniar.
Clasificaţi lanţurile cinematice de divizare.
Prezentaţi structura lanţului cinematic de divizare circulară şi de divizare rectilinie.
Schematizaţi şi explicaţi capul divizor pentru metoda de împărţire circulară directă,
precizaţi mărimile de intrare şi de ieşire şi deduceţi ecuaţia de reglare.
Schematizaţi şi explicaţi capul divizor pentru metoda de divizare indirectă simplă, precizaţi
mărimile de intrare şi de ieşire şi deduceţi ecuaţia de reglare.
Prezentaţi schema capul divizor pentru divizarea indirectă diferenţială şi explicaţi modul de
funcţionare. Precizaţi mărimile de intrare şi de ieşire şi deduceţi ecuaţia de reglare. Stabiliţi
raportul lirei cu roţi de schimb şi explicaţi condiţiile de angrenare şi de evitare a interferenţei
între roţile lirei.
8. Subiecte de examen
S. Structura lanţului cinematic de divizare.
S. Construcţia capului divizor universal cu discuri. Divizarea directă.; exemplu de calcul.
S. Divizarea indirectă simplă cu capul divizor. Montajul capului divizor şi exemplu de
calcul.
S. Divizarea indirectă diferenţială cu capul divizor. Montajul capului divizor şi etape de
calcul.
16 Iulian ROMANESCU