CASA CORPULUI DIDACTIC

A JUDEŢULUI BIHOR
Oradea, Str. M. Eminescu, nr. 11
Tel. 0259 412 569, 035 9409 726
Fax. 0259 476 948

METODE INTERACTIVE
DE PREDARE - INVATARE

ORADEA, 2010
 OPIS

CRITERII ŞI CONDIŢII ADMINISTRATIVE

A) actul de înfiinţare care să ateste scopul şi obiectul de activitate a furnizorului de

programe de formare continuă
B) dovada deţinerii şi dreptului de folosinţă a spaţiului în care se desfăşoară activitatea
de formare
C) chitanţa fiscală de achitare a taxei de acreditare a programului de formare continuă

CRITERII CURRICULARE

Caracterizarea metodologică a programului:

 Utilitatea programului de formare

 Descrierea programului( denumire, categoria de program, tip de program,
forma de învăţământ, scop, obiective, competenţe)
 Curriculum-ul programului ( cursuri obligatorii, opţionale)
 Planul de învăţământ ( categorii de discipline, ore curs, ore activităţi
practice, ore evaluare)
 Categorii tematice:

 Învățarea interactiv-creativă
 Metode de predare-învățare interactivă
 Metode de fixare, consolidare și evaluare
 Metode de rezolvare de probleme prin stimularea
creativității

Strategii de formare utilizate:

 Mijloace utilizate
 Metode utilizate

Forme şi metode de evaluare:

Resurse umane şi didactico- materiale:

 Resurse umane:
 Structura administrativă şi managerială
 Organigrama
 Resurse didactico-materiale:
 Resurse de timp:
Modalităţi de colaborare în cadrul echipei:
Anexe:
 Anexa 1 – chestionar pentru investigarea nevoii de formare
 Anexa 2 – CV-urile echipei manageriale şi acte justificative
 Anexa 3 – Planul clădirii
 Anexa 4 – Contracte de colaborare
 Anexa 5- Resurse administrative şi didactico- materiale ale
unităţilor partenere
CRITERII ŞI CONDIŢII
ADMINISTRATIVE
 CRITERII ŞI CONDIŢII
CURRICULARE

CARACTERIZAREA METODOLOGICĂ A PROGRAMULUI

Denumire program: Metode interactive de predare-învățare

UTILITATEA PROGRAMULUI DE FORMARE

A. Metodele de predare-învățare ocupă un loc central în cadrul procesului didactic dat de faptul că
proiectarea și organizarea lecției se realizează în funcție de decizia strategică a profesorului, corelată
cu dorințele și interesele elevilor.Profesorul decide ce strategie va folosi în activitatea de predare-
învățare: receptarea activă a informațiilor, prin cercetare-descoperire, învățarea prin cooperare sau
prin competiție.
Numeroase studii demonstrează superioritatea metodelor cooperante față de cele competitive și
individuale în dezvoltarea proceselor cognitive superioare, a abilităților de comunicare, în
îmbunătățirea motivației, a stimei de sine, în dezvoltarea personalității.
Analizând poziția cadrului didactic în fața problemelor instruirii și ale învățării , profesorul
Ioan Neacșu afirmă că ”educatorii sunt solocitați astăzi, în mod continuu, să promoveze învățarea
eficientă.Și nu orice învățare eficientă, ci una participativă, activă și creativă.”(Ioan Neacșu,Instruire
și învățare, ediția a II-a, revizuită, 1999.)
În cadrul învățării interactiv-creative, elevul descoperă, imaginează, construiește și redefinește
sensurile, filtrându-le prin prisma propriei personalități și solicitând o profundă implicare
intelectuală, psihomotorie, afectivă și volițională.

B. Dezvoltarea ansamblului de mijloace de învățământ, concomitent cu integrarea noilor tehnologii

informaționale și comunicaționale în activitățile instructiv-educative, a condus la diversificarea
tipologiilor strategiilor didactice cu promovarea celor de tip interactiv.
Astfel, activitatea de formarea continuă a cadrelor didactice din judeţul nostru, în vederea
eficientizării procesului instructiv-educativ, constitue o prioritate a Casei Corpului Didactic a
Judeţului Bihor.
Pentru susţinerea ofertei de formare a Casei Corpului Didactic cu date relevante pentru nevoia
de cunoaştere şi formare continuă a cadrelor didactice din judeţul Bihor, în domeniul
managementului clasei de elevi au fost aplicate chestionare unui eşantion reprezentativ de x
subiecţi. În vederea obțineri unor date cât mai relevante pentru identificarea nevoii de formare au
fost chestionate persoane din toate categoriile de cadre didactice (educatoare, învățătoare, profesori)
provenind din unităţi şcolare situate atât în mediul urban cât şi în mediul rural.
Trebuie specificat faptul că alături de chestionarele aplicate în stabilirea curriculum-ului programului
s-a ţinut seama de:
 Obiectivele C.C.D.Bihor prevăzute în planul managerial pentru anul şcolar 2010/2011
şi ale I.S.J.Bihor vizând calitatea instruirii şi noile orientări ale M.E.C.T.S;
 situaţii statistice şi rapoarte ale responsabililor cu formarea continuă din şcoli;
 rapoarte ale metodiştilor ISJ;
 date provenind din fişele de evaluare ale cursurilor derulate de către CCD în anii
şcolari 2008/2009; 2009/2010.
 rapoarte ale formatorilor externi ai CCD;
 fişele de evaluare a cursurilor derulate în anul şcolar 2009/2010;
 discuții directe cu cadrele didactice ( special pregătite, sau în cadrul consilierii lor
de către profesorii metodişti)
 date furnizate de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor

C) În vederea susţinerii ofertei de formare a Casei Corpului Didactic cu date relevante pentru
nevoia de cunoaştere şi formare a cadrelor didactice din judeţul Bihor,au fost aplicate chestionare pe
un eşantion reprezentativ: 200 respondenți, provenind din unităţi şcolare din mediul urban şi rural.
1. Vârsta………………………………………………………………………..
20-30 30-40 40-50 50-60
Nr. 62 75 35 28
2. Sexul…………………………………………………………………………
feminin masculin
Nr. 165 35
3. Studii…De lungă durată……..………………………………………………
4. Specializarea…………………………………………………………………
Lb.romană Științe și Socio Arte și Teologie Pedagogie
și lb.străine tehnologii umane educație fizica înv.primar
Nr. 50 52 35 10 9 44
5. Gradul didactic………………………………………………………………
Debutant Definitiv Gradul II Gradul I
Nr. 30 62 42 66
6. Funcția didactică…………………………………………………………….
Profesor Institutor/învățător Educator
Nr. 134 44 22
7. Vechimea în învăţământ……………………………………………………..
1-5 5-10 10-15 15-20 20-25 peste 25
 Nr. 62 32 36 22 14 34
8. Unitatea de învățământ………………………………………………………
Urban Rural
Nr. 90 110
Q1) Opinia cadrelor didactice referitor la perfecționarea continuă a cadrelor didactice a fost
structurată astfel:
- Perfecționarea cadrelor didactice este necesară, utilă pentru o activitate benefică la clasă.
(150)
- Perfecționarea este binevenită, importantă în special pentru aplicații practice.(30)
- Cadrele didactice ar trebui să se perfecționeze continuu pentru a realiza performanțe.(20)

Q2) La întrebarea referitoare la utilitatea unui program de formare pe tema metodelor

interactive de predare-învățare-evaluare răspunsurile au fost:
Da Nu Nu știu
Nr. 194 2 4

Q3) Măsura în care metodele clasice sunt eficiente la generațiile actuale de elevi a fost
apreciată în mod diferit de respondenți astfel:

ÎN MICĂ MĂSURĂ 1_________2_________3_________4_________5 ÎN MARE MĂSURĂ

Nr. 10 30 96 44 20
 Q4) Au fost înregistrate următoarele răspunsuri,la întrebarea:” În ce domeniu simţiţi nevoia
de perfecţionare din punct de vedere al procesului de învățământ? ”(întrebare cu răspunsuri
multiple).
a) Managementul clasei
b) Proiectarea curriculumului bazat pe competențe
c) Conducerea, îndrumarea și controlul în procesul instructiv-educativ
d) Metode interactive de predare-învățare
e) TIC-ECDL

Q5) și Q7) La aceste întrebări, cadrelor didactice li s-a cerut să enumere metodele interactive
de predare-învățare și cele de fixare, consolidare și evaluare folosite la clasă.
Au fost amintite , fără o clasificare pe tipuri de lecție, mai multe metode: Brainstorming(60),
Metoda ciorchinelui(64), Turul galeriei(27), Explozia stelară(8),Cubul(32), Mozaicul(8), Joc de rol
(42), Munca în echipă (40), Metoda pălăriilor(12), Studiul de caz(20).

Q6) În ce măsură considerați că metodele de rezolvare de probleme prin stimularea

creativităţii sunt importante în activitatea didactică?
ÎN MICĂ MĂSURĂ 1_________2_________3_________4_________5 ÎN MARE MĂSURĂ
Nr. 2 2 24 68 104
 Q8. În ce măsură considerați că metodele interactive de fixare, consolidare și evaluare sunt
importante în activitatea didactică?

ÎN MICĂ MĂSURĂ 1_________2_________3_________4_________5 ÎN MARE MĂSURĂ

Nr. 2 0 22 80 96

Q9. În ce măsură considerați că este necesar să formăm la elevi abilități de comunicare,

colaborare, pentru cooperarea în echipă ?

ÎN MICĂ MĂSURĂ 1_________2_________3_________4_________5 ÎN MARE MĂSURĂ

Nr. 2 0 10 30 158
 Q10. Ce așteptări aveți în domeniul formării continue? (sugestii, propuneri)
- Cadrele didactice doresc să participe la cursuri de perfecționare continuă cu mai multe
aplicații practice.
- Desfășurarea cursurilor să se facă pe centre zonale, pentru a participa cadrele didactice din
județ.
- Să se folosească schimburile de experiență pe parcusul cursurilor.
- Să se insiste pe formare de competențe și abilități.

Completări
Prelucrarea şi interpretarea statistică a tuturor categoriilor de instrumente utilizate în investigarea
nevoii de formare a condus la construirea unei imagini asupra realităţii concrete din şcolile bihorene
din punct de vedere al formării continue în domeniului metodelor de predare-învățare, determinând
astfel următorul curriculum al programului

 Învățarea interactiv-creativă
MODULUL I
 Metode de predare-învățare interactivă

 Metode de fixare, consolidare și evaluare

MODULUL II
 Metode de rezolvare de probleme prin
stimularea creativitaţii
Denumire program: Metode interactive de predare-învățare

Categoria programului: Programe tematice sau modulare realizate prin stagii

nondisciplinare ( 2 )

Tipul programului: Modul lung, 65 de ore ( 20 credite), din care:

- activitate teoretică - 17 ore din care 10 online

- activitate practică - 40 ore
- evaluare parțială 2 ore
-evaluare finală 6 ore

Forma de învăţământ: zi

Curriculum-ul programului

Scopul programului:

Crearea şi menţinerea unui mediu de învăţare adecvat în care elevii să participe cu

entuziasm, în mod activ şi creativ la procesul instructiv-educativ reprezintă o adevărată provocare
pentru fiecare cadru didactic în parte. De aceea, prezenterea unor metode moderne, interactive,
utilizate în procesul de predare-învăţare, reprezintă o necesitate reală.
Aliniindu-se noii viziuni asupra educaţiei, cadrul didactic trebuie să desfăşoare o activitate
modernă, bazată pe competenţele dobândite în domeniul specialităţii, al psihopedagogiei şi al
metodicii în perioada studiilor universitare , în activitatea practică la catedră şi în cadrul cursurilor de
formare.
 Perfecţionarea profesională din punct de vedere al metodelor interactive presupune formarea
unui comportament flexibil, care să-i permită continua adaptare la progres, la schimbările continue
din societate.
Calitatea activităţii cadrului didactic, ca și coordonator al clasei de elevi, este dată de
capacitatea acestuia de a opera cu informaţia ştiinţifică, psihopedagogică şi de specialitate, asigurând
un nivelul optim de funcţionalitate a acesteia, atât în planul vehiculării conţinuturilor activităţii, cât
şi în cel larg al interacţiunii cu elevul, cu grupul de elevi, prin alegerea metodei optime pentru
atingerea obiectivelor propuse.
În concluzie scopul acestui program este formarea şi dezvoltarea unor competenţe şi abilități
cadrelor didactice în vederea creşterii calităţii şi eficienţei activităţii didactice, prin încurajarea
creativităţii la elevi, prin promovarea implicării active a elevilor în procesul de învăţare,formarea la
elevi a unor abilități de a comunica şi colabora în echipă,competenţe necesare în societatea actuală.

Obiectivele programului:

Obiective generale;

 cunoașterea, însușirea și înțelegerea noțiunilor, conceptelor și abordărilor teoretice ale

metodelor interactive de predare-învățare ca proces și ca activitate sistematică;
 cunoașterea și înțelegerea fundamentelor teoretice ale metodelor interactive de predare-învățare;
 formarea deprinderilor și abilităților de analiză,de decizie și de utilizare a datelor și ideilor
teoretice însușite;
 formarea competențelor de dezvoltare la elevi, a abilităților de comunicare și colaborare pentru
munca în echipă;
 dezvoltarea atitudinilor pozitive și de respect față de elevi și de părinți, ca parteneri în actul
educațional;
 optimizarea relaţiei profesor- elev din punct de vedere psihosocial, din punct de vedere
comportamental şi emoţional afectiv ;
 sporirea eficienţei procesului de învăţământ sub aspectul laturii sale formative ;
 dezvoltarea abilitățiltor de cooperare și toleranță față de opinia diferită a partenerilor;
 achiziţionarea de cunoştinţe şi exersarea abilităţilor necesare desfășurării procesului de învăţare.

Obiective operaționale:

 Să opereze corect și adecvat cu conceptele și teoriile specifice temei: planificare, organizare,

coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie;
 Să descrie principalele metode interactive, în condițiile activității educaționale concrete;
 Să identifice metoda interactivă optimă pentru atingerea obiectivelor propuse, în funcție de tipul
și tema activității didactice ;
 Să determine soluțiile pertinente pentru diferitele situații apărute pe parcursul desfășurării unei
metode;
 Să evalueze avantajele şi limitele unor metode interactive în situații educaționale specifice;
 Să conducă prin activitatea desfășurată la obţinerea de schimbări conceptuale şi practice în
procesul instructiv-educativ;
 Să elaboreze şi să utilizeze metode şi strategii (tradiţionale şi moderne) de organizare și
desfășurare a activităților, adecvate particularităţilor individuale/de grup, în condiţiile actuale;
 Să manifeste o conduită metodologică inovativă în plan profesional;
 Să manifeste deschidere faţă de tendinţele inovatoare necesare dezvoltării profesionale;
 Să formeze la elevi deprinderi de colaborare în cadrul unei activități didactice organizată pe grupe
și deschidere către situaţiile inedite care apar în cadrul acestora ;
 Să dezvolte la elevi implicarea activă și participarea creativă în cadrul activității la clasă;

Competenţe vizate de program

În plan teoretic:
 formarea capacităţilor de asimilare şi înţelegere, interpretare, argumentare a metodelor interactive
de predare-învățare;
 însuşirea şi înţelegerea ideilor-ancoră în vederea formării unui limbaj pedagogic ştiinţific;
 cunoaşterea diverselor metode de abordare ale procesului de învăţământ, formele, structurile
principale ale acestuia şi relaţiile dintre acestea din perspectiva predării,învățării și evaluarii;
 descrierea modului de utilizare a diverselor metode interactive specifice în practica şcolară pe
baza cunoaşterii obiectivelor propuse;

În plan acţional/operaţinal:
 aplicarea cunoştinţelor însuşite în identificarea, descrierea şi alegerea metodei optime fiecărei
situaţii pedagogice;
 schimbarea mentalităţii în raport cu rolul cadrului didactic şi importanţa comunicării cu elevii;
 formarea capacităţii de observare, adaptare, gestionare şi evaluare a sarcinilor ce revin elevilor în
cadrul activităților didactice;
 utilizarea cu succes a metodelor adecvate și crearea unor situaţii instructiv-educative pe baza
procedurilor învăţate, la diverse teme de specialitate;
 utilizarea unor metode variate şi flexibile de individualizare pentru clasa de elevi;
 exploatarea funcţiilor şi a rolurilor comunicării în procesele socio-relaţionale (interacţiuni) în
cadrul lecțiilor.
În plan creativ:
 stimularea creativităţii cadrelor didactice și elevilor;
 dezbaterea şi formularea de ipoteze, întrebări, sugestii;
 cooperarea în vederea rezolvării unor aspecte specifice disciplinelor, adaptarea la teme diverse și
la specificul vârstelor .
 identificarea principalelor strategii de intervenţie în situaţii particulare;
 Competenţe metodologice:
 Operaţionalizarea conceptelor şi teoriilor moderne din ştiinţele educaţiei privind optimizarea
procesului didactic ;
 Utilizarea instrumentelor moderne în predare-învațare-evaluare;
 Disponibilitatea față de însușirea și aplicarea metodelor interactive;

Competenţe de comunicare şi relaţionare:

 aplicarea strategiilor didactice, pedagogice şi educaţionale;
 utilizarea eficientă a metodelor didactice interactive în cadrul tuturor activităților desfășurate
în școală;
 adoptarea unui comportament adecvat în relaţia cu toți actorii implicaţi în educaţie;
 asimilarea tehnicilor moderne în vederea desfășurării unui proces didactic eficient ;
 participarea la propria dezvoltare profesională şi la definirea unui stil propriu de predare-
învățare-evaluare;

Competenţe psihosociale:
 aplicarea tehnicilor de cunoaştere a problematicilor socio- educaţionale care intervin în
procesul instructiv-educativ;
 proiectarea şi organizarea activităţilor instructiv –educative în funcţie de cerinţele actuale ale
societății;
 responsabilizarea pentru rolul social asumat;
 elaborarea de metode și strategii de predare-învățare-evaluare;
 deschidere faţă de tendinţele novatoare necesare dezvoltării profesionale;
 valorificarea oportunităţilor de dezvoltare profesională într-un mediu socio-profesional în
tranziţie.
 formarea unei atitudini pozitive faţă de relația profesor-elev în contextul dezvoltării
colaborării și cooperării în procesul instructiv-educativ;

Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională:

 elaborarea unor strategii de promovare a imaginii instituţiei;

 promovarea modelului şcolii în societate;
 implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în procesul de
învăţământ;
 CURRICULUM- UL PROGRAMULUI

Cursuri obligatorii
1. Învățarea interactiv-creativă

 Prof.univ.dr. ……….- activitate teoretică

 prof. grad I, ……activitate practică;

2. Metode de predare-învățare interactivă

 Prof.univ.dr. ……….- activitate teoretică

 prof. grad I, ……activitate practică;

3. Metode de fixare, consolidare și evaluare

 Prof.univ.dr. ……….- activitate teoretică

 prof. grad I, ……activitate practică;

4. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

 Prof.univ.dr. ……….- activitate teoretică

 prof. grad I, ……activitate practică;

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
 Categorii de discipline Ore de Ore de Ore Ore
curs curs activităţi evaluare
online practice

1. Învățarea interactiv-creativă 1 2h30’ 10

2. Metode de predare-învățare interactivă 2 2h30’ 10
Evaluare parțială 1
Evaluare finală 3
3. Metode de fixare, consolidare și evaluare 2 2h30’ 10
4. Metode de rezolvare de probleme prin 2 2h30’ 10
stimularea creativităţii 1
Evaluare parțială 3
Evaluare finală

Total 7 10 40 8
Programul presupune parcurgerea tuturor celor patru discipline obligatorii și participarea la evaluarea
finală.
CATEGORII TEMATICE

Tema: Învățarea interactiv-creativă

Susținătorul:
 Prof.univ.dr. x , Universitatea din x,Facultatea de x- activitate teoretică
 Prof. grad I, x , - activitate practică;

Număr de ore: 14 ore

Modalităţi de organizare:

Categorie de Ore curs Ore de curs Ore aplicaţii Evaluare

disciplină online
obligatorie 1 2h30’ 10 30’

Scop:
 familiarizarea cu aspecte teoretice şi aplicative legate de metodele interactive
 conştientizarea valorii utilizării metodelor active în sistemul educaţiei permanente.

Obiective:
 să înţeleagă semnificaţia metodei: pentru profesor este o tehnică de predare;
pentru pentru elevi este o tehnică de învăţare, iar pentru ambii un mod comun de
lucru;
 să utilizeze metodele interactive în funcţie de momentele activităţii de instruire;
 să - şi adapteze stilul didactic în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi
posibilităţile cognitive şi practice ale elevilor;
  să stimuleze elevii în elaborarea proiectelor personalizate de învăţare;
 să - şi asume responsabilitatea desfăşurării învăţării, conştientizând, aplicând,
evaluând, gestionând şi dobândind autonomie în propria formare;
Competenţe:
Competenţe generale
1.Proiectare, organizare,
desfăşurare şi evaluare a
activităţii didactice
Dezvoltarea , consolidarea
şi perfecţionarea
deprinderilor, capacităţilor
cognitive
Conţinutul curricular:
Nr. Conţinuturi
crt.
1 Învăţarea interactiv-
creativă
Delimitări
conceptuale.
2 Rolurile şi ipostazele
cadrului didactic în
instruirea
interactivă:
Competenţe specifice Categorii de activităţi
-Manifestarea unei conduite Reactualizarea continuă a
reflexive asupra activităţilor cunoştinţelor profesionale
didactice/ pedagogice proprii;
- deschidere faţă de tendinţele
novatoare necesare dezvoltării
profesionale;
Adoptarea de strategii didactice
care să permită utilizarea
eficientă a mijloacelor şi
auxiliarelor didactice în procesul
instructiv-educativ.
Stăpânirea conceptelor şi Însuşirea tehnicilor de învăţare
teoriilor moderne privind eficientă;
formarea” schemelor de acţiune” Dezvoltarea capacităţii elevului de
şi a capacităţilor de cunoaştere. a fi subiect conştient al propriei
Selectarea metodelor optime în formări;
vederea formării gândirii critice Aplicarea, implementarea,
şi deprinderilor practice utilizarea modelelor de acţiune
socio-profesionale
Nr. Nr. Aplicaţii practice Nr. Evaluare Nr.
ore ore ore ore
online
15’ 30’ Prelegere 2h30’
„Ce presupune
interactivitatea”
Ateliere de lucru
- Analiză comparativă a
unor forme de învăţare
colaborativă, constructivă,
dinamică.
15’ 40’ Şedinţă de brainstorming: 2h30’
profesorul care stimulează,
monitorizează activitatea;
- oferă sprijin,
 redirecţionează discuţiile;
-participă ca membru al
colectivului la activitate;

15’ 40’ Documentare 2h30’

3 Forme şi metode de Interviu
instruire interactivă: Ateliere de
lucru:elaborarea unei hărţi
a principalelor metode
interactive
4 Modalităţi de 15’ 40’ Dezbatere interactivă: 2h30’ Eseu:Şcoala 30’
stimulare a -conduita creativă a viitorului
creativităţii şi a dascălului;
activismului în - mediu interactiv;
procesul didactic: - relaţia profesor-elev;

Total 1h 2h30’ 10h 30’

Modalităţi de organizare a activităţilor:

prelegeri
dezbatere
ateliere de lucru
activităţi pe grupe, în perechi
Forme şi modalităţi de evaluare:
Evaluare pe parcurs: - implicarea cadrelor didactice în activităţile solicitate, calitatea sarcinilor
realizate
Evaluare finală: - proiecte individuale, proiecte de grup
- test de evaluare elaborat
- portofoliu tematic
- eseu: „Şcoala viitorului”

Rezumat:
În societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale să ţină pasul
cu evoluţia societăţii şi implicit a educaţiei. Transformările sociale implică necesitatea creării unui
mediu de învăţare care să eficientizeze tehnicile de învăţare şi de muncă intelectuală. Cadrele
didactice sunt incluse în mecanismul societăţii în continuă şi tot mai accelerată schimbare. Elevul
vine la şcoală cu o experienţă mediată prin întermediul mijloacelor moderne de comunicare în masă
care nu poate fi ignorată. Legile elaborate de către Kounin(apud Charles, 1992) sunt actuale. Acestea
subliniază că profesorul trebuie să urmărească
: 1. progresul – elevii să aibă permanent senzaţia că progresează, că au câştigat ceva important
în urma lecţiilor predate;
 2. provocarea – lecţiile trebuie să fie astfel alcătuite încât să îi provoace pew elev; 3.
varietatea - elevul de astăzi se plictiseşte foarte repede de un mod de instruire pe care cadrul
didactic îl preferă; de aceea cadrul didactic trebuie să aibă la îndemână o gamă variată de
metode.
Astăzi are loc o explozie a metodelor interactive în clasificările tradiţionale ale metodologiei
didactice. Sunt cunoscute dezbaterile conform căreia nu există în mod practic metode „active” şi
metode pasive toate metodele posedând deopotrivă un grad de pasivism şi unul de activism; acesta
din urmă variază de la metodă la metodă sau căteodată, de la un mod de aplicare /utilizare la altul al
aceleiaşi metode. Trebuie avut în vedere dimensiunea activă a metodelor dar în mod special
dimensiunea interactivă care presupune automat ca partenerii actului didactic sunt simultan activi.
Pierre Goguelin precizează că „a fi activ, nu în înseamnă că elevul face tot ce vrea şi nu
contează ce; chiar în metodele cele mai active e vorba, de o acţiune pedagogică”.
Activ este elevul care gândeşte, care depune efort de reflecţie personală, interioară, abstractă,
care intreprinde o activitate mintală de căutare, cercetare, de redescoperire a adevărurilor, de
elaborare a noilor cunoştinţe. Noţiunea de metodă activă nu trebuie confundată cu noţiunea de
metodă nouă, modernă, sau cu orice metodă însoţită de o acţiune concretă, exterioară, nici cu
metodele interogative sau cu cele captivante.
În lucrarea sa „Metode active în pedagogia adulţilor”, Roger Muchielli defineşte metodele
active ca „fundamentate pe însuşirea cunoştinţelor, pe luarea la cunoştinţă şi pe evoluţia reală a
personalităţii”aceasta - prin opoziţie cu metodele bazate pe modelul imitării , pe memorizare şi
repetiţie – modele expozitive sau de condiţionare. Autorul explică relaţia metodelor active cu
„autoperfecţionarea indivizilor şi autoformarea grupurilor, rolul lor în declanşarea – la mulţi- a
motivaţiilor şi creativităţii”.Privite sub acest aspect al stimulării curiozităţii ştiinţifice, al spiritului
de cercetare, de creativitate şi inovare, în categoria metodelor active, participative, pot fi incluse atât
unele din metodele mai vechi, cât şi unele din metodele mai noi.Utilizarea metodelor active,
participative sau interactive va fi întotdeauna preferată celor pasive, deoarece învăţarea cu ajutorul
lor este mai temeinică şi mai durabilă. Instruirea interactivă, asociată tipului superior de învăţare
şcolară, interactivă şi creativă, implică conjugarea eforturilor ambilor agenţi educaţionali (proesorul
– elevii) în construirea cunoaşterii.

Bibliografie:
 Planchard, Emile , Pedagogie şcolară contemporană, Editura didactică şi pedagogică
R.A. Bucureşti, 1992
 Salade, Dumitru, Dimensiuni ale educaţiei, Editura didactică şi pedagogică
R.A.Bucureşti,1997
 Marcu Vasile, Marinescu Mariana , Educaţia omului de azi pentru lumea de mâine,
Editura Universităţii din Oradea, 2003
 Comănescu Ioan, Prelegeri de didactică şcolară, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,
2003
 Jinga Ioan, Educaţia şi viaţa cotidiană, Editura didactică şi pedagogică, R.A.Bucureşti,
2005
 Cristea Sorin (coordonare generală), Curriculum pedagogic, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006
 Dimitriu-Tiron Elena, Dimensiunile educaţiei contemporane, Iaşi, Institutul European,
2006
  Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006

TEMA : Metode de predare-învățare interactivă

SUSŢINĂTORI:
 prof.univ.dr. , Universitatea din…….,Facultatea de ….- activitate teoretică
 prof. grad I, , inspector de specialitate, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, formator
pe educaţia adulţilor- activitate practică;

NUMĂR DE ORE:

Modalităţi de organizare:

Categorie de Ore curs Ore curs Ore aplicaţii Evaluare

disciplină online
obligatorie 2 2h30’ 10 30’

Scop:
Evidențierea și punerea în practică a principalelor metode și modele actuale de instruire care
vizează capacitatea educatorului de a organiza, planifica şi coordona, materialul de studiu ,
materialele didactice auxiliare, echipamentele aferente, mişcarea şi aşezarea copiilor , spaţiul de
desfășurare al activităților.Descoperirea de soluții flexibile, inovatoare cu scopul optimizării
procesului instructiv educativ, formarea unor competenţe necesare utilizării metodelor interactive în
activitatea didactică. Societatea actuală, model al societăţii viitorului, trasează noi coordonate şi pentru
modelele de predare –învățare.

Obiective:
 Să utilizeze corect şi adecvat conceptele şi teoriile din ştiinţele educaţiei, specifice metodelor
interactive;
 Să cunoască diverse metode interactive de predare-învățare;
 Să cunoască relaţiile dintre o metodă eficientă și învățarea eficientă;
 Să opereze corect cu etapele specifice unei metode interactive: planificare, organizare,
coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie;
 Să manifeste o conduită metodologică inovativă în plan profesional;
 Să conducă la obţinerea de schimbări conceptuale şi practice în procesul instructiv-educativ;
 Să fie capabili să evalueze avantajele şi limitele unor metode în situații educaționale specifice;
 Să-și formeze deprinderi și abilități de analiză și de utilizare a datelor și etapelor teoretice
însușite;
 Să fie capabili să construiască un climat favorabil din toate punctele de vedere pentru realizarea în
condiții optime a procesului educativ;
 Să dezvolte elevilor abilități necesare cooperării;
 Să formeze la elevi abilitatea de îmbina efortul individual cu cel colectiv și de a tolera opiniile
diferite ale partenerilor;
 Să dezvolte atitudini pozitive si de respect față de elevi, ca parteneri în actul educațional.

Competenţe:

Competenţe generale Competenţe specifice Categorii de activităţi

Alegerea și aplicarea
strategiei didactice
interactive optime în
proiectarea și organizarea
activităţilor didactice de
predare – învățare
Valorificarea oportunităţilor
de dezvoltare profesională
într-un mediu socio-
profesional în tranziţie
- Proiectarea de strategii
didactice interactive care să
plaseze elevul în situația de
învățare cea mai propice
- Coordonarea activităților
didactice în vederea creării
șanselor de implicare a elevilor
în situații concrete de învățare
- Deschiderea față de tendințele
novatoare necesare dezvoltării
profesionale
- Asigurarea și utilizarea
adecvată a materialelor și
auxiliarelor didactice și
integrarea acestora în procesul de
învățământ:
- Adaptarea eficientă
a metodelor interactive la
tipul și tema lecției
- Reactualizarea continuă a
cunoștințelor profesionale

Conţinutul curricular:
Nr. Conţinuturi Nr. Nr. Aplicaţii practice Nr. Evaluare Nr.
crt. ore ore ore ore
online
1 Clasificarea metodelor 20’ 25’ Prelegere: 1h40’
interactive de grup: Se vor prezenta şi
 Avantajele analiza rezultate de
interacțiunii cercetare în
 Prezentarea domeniu.
metodelor de predare-
învățare
2 Metoda predării/ 20’ 25’ Ateliere de lucru : 1h40’
învățării reciproce: Tehnici de studiere
 Rezumarea a unui text
 Punerea de întrebări
 Clarificarea datelor
 Prognosticarea

3 Metoda mozaicului: 20’ 25’ Metoda grupurilor 1h40’

 Etape şi faze interdependente:
 Avantajele metodei Tehnici de învățare
în echipă

4 Metoda „Schimbă 20’ 25’ Munca în perechi: 1h40’

perechea”: Tehnici de învățare
 Etapele metodei a cooperării,
 Teme de studiu a toleranței față de
 Avantajele metodei opinia celuilalt
5 Metoda piramidei: 20’ 25’ Studiu individual ; 1h40’
 Fazele de desfăşurare Studiu în cadrul
 Metode de modelare grupului:
Tehnici de
combinare a
studiului individual
cu studiul în grup
6 Problematizarea de 20’ 25’ Dezbatere: 1h40’ Proiect de 30’
grup: Tehnici de învățare lecție cu
 Etape posibile prin descoperire aplicarea
 Avantajele metode unei
metode
Total 2h 2h30’ 10h 30’

Modalităţi de organizare a activităţilor:

- ateliere de lucru
- activităţi individuale, frontale, în perechi
- activități organizate pe grupuri
- prelegeri,dezbateri
Forme şi modalităţi de evaluare:

- proiecte individuale, proiecte de grup, fișă de observație

Rezumat:
Activitatea oricărui cadru didactic stă sub semnul obţinerii eficienţei în activitatea sa de formare şi
de informare a elevilor (obiectivul pe termen scurt al activităţii profesorului). Eficienţa este raportul
între performanţele obţinute în soluţionarea unei probleme şi efortul depus pentru obţinerea lor.
Eficienţa învăţării este observată în capacitatea elevului de a rezolva relativ uşor, cu promptitudine şi
rapiditate situaţii problemă diverse, cu un grad sporit de dificultate, de a face faţă cu succes oricăror
solicitări, provocări (I Dumitru, 2000, p.36).
Cursul a fost realizat pornind de la premisa ca metodele interactive nu se referă numai la
deprinderile de a preda o disciplină specifică, ci la acele deprinderi aplicabile tuturor disciplinelor şi
activităţilor.
Se pune accent pe formarea competențelor necesare profesorului de a decide , a alege și a
coordona metoda interactivă optimă integrată într-o arie curriculară sau într-un program de studiu.
Prin abordarea acestei teme se urmăreşte prezentarea metodelor intercative didactice moderne ce
pot fi utilizate în cadrul activităților desfășurate în clasă şi a oportunităţilor pe care le oferă utilizarea
corectă a acestora. De asemenea, vor fi prezentate orientările moderne cu particularizări şi exemple
pentru tipuri și teme de lecții diferite.
În prima parte a cursului este argumentată actualitatea și necesitatea temei, în baza unor
fundamente teoretice și practice, apoi sunt prezentate deprinderile procesului instructiv-educativ,
componentele observabile, modul de proiectare, prezentare și evaluare a metodelor interactive .
In cadrul orelor de activitate practică vor fi elaborate modele de bună practică și se vor simula
activități pentru diferite discipline, caracteristice diverselor vârste ale elevilor.
Cursul dorește să evidențieze faptul că metodele interactive de predare-învățare au un rol
deosebit în vederea unei învățări eficiente,conștiente cu implicarea elevilor, oferind oportunități,
motive, scopuri,resurse și achiziții valoroase, diminuând efectele negative ce se pot manifesta asupra
sănătății, psihicului și personalității elevului.

Bibliografie:
 Marcu Vasile, Marinescu Mariana , Educaţia omului de azi pentru lumea de mâine,
Editura Universităţii din Oradea, 2003
 Ionescu , Miron, Instrucţie şi educaţie, paradigme, strategii, orientări şi modele, Cluj
Napoca, 2003
  Comănescu Ioan, Prelegeri de didactică şcolară, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,
2003
 Danciu E.L., Strategii de învățare prin colaborare, Editura de Vest, Timișoara, 2004
 Jinga Ioan, Educaţia şi viaţa cotidiană, Editura didactică şi pedagogică, R.A.Bucureşti,
2005
 Cristea Sorin (coordonare generală), Curriculum pedagogic, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006
 Dimitriu-Tiron Elena, Dimensiunile educaţiei contemporane, Iaşi, Institutul European,
2006
 Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006
 Cerghit Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom, București, 2006
 Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, EDP, R.A.Bucureşti, 2006

TEMA : Metode de fixare, consolidare şi evaluare

SUSŢINĂTORI:
 Conf.univ.dr. , Universitatea din Oradea,Facultatea de Științe- activitate teoretică
 prof. grad I, , Liceul Teoretic „ ”,Oradea, formator pe educaţia adulţilor- activitate
practică;

NUMĂR DE ORE:

Modalităţi de organizare

Categorie de Ore curs Ore curs Ore aplicaţii Evaluare

disciplină online
obligatorie 2 2h30’ 10 30’

Scop:

Dezvoltarea aptitudinile pedagogice în activitatea didactică pe care profesorul/conducătorul de

grup le exercită în raport cu elevii percepuţi ca grup, pentru fixarea, consolidarea sau evaluarea
învățării.

Obiective:
 să cunoască principalele metode interactive specifice consolidării sau evaluării adaptate la
clasa de elevi;
 să fie capabili să stabilească specificitatea caracteristicilor metodelor în raport cu disciplina și
vârsta elevilor;
 să opereze corect și benefic cu conceptele specifice metodei: etape, avantaje/dezavantaje,
limite, influențe educaționale;
  să creeze oportunități pentru elevi prin care să obțină succes în procesul de învățare/evaluare
și să dezvolte motivația învățării;
 să dezvolte la elevi capacitatea de a se implica activ în activitatea didactică;

Competenţe:

Competenţe generale Competenţe specifice Categorii de activităţi

1. Utilizarea de tehnici de - Selectarea metodelor optime în
stimulare a creativităţii şi a vederea formării unor deprinderi
motivaţiei în învăţare de consolidare a noțiunilor
învățate;
- Manifestarea unei conduite
psihopedagogice creative,
stimulatoare, motivaţionale;
2. Valorificarea - Manifestarea unei conduite
oportunităţilor de dezvoltare (auto) reflexive asupra
profesională în evaluarea activităților didactice/pedagogice
procesului didactic proprii;
- Deschidere față de metodele
interactive de evaluare necesare
dezvoltării profesionale.
-Însuşirea tehnicilor de învăţare
eficientă;
- Formarea deprinderilor de colaborare
și cooperare
- Dezvoltarea unei atitudini de
toleranță față de opinia diferită a
celorlalți.
- Valorizarea calităților umane și
asumarea principiilor deontologice
profesionale.
- Diversificarea metodelor de evaluare
aplicate clasei de elevi.

Conţinutul curricular:

Nr. Conţinuturi Nr. Nr. Aplicaţii Nr. Evaluare Nr.

crt. or ore practice ore ore
e online

1 Diagrama cauzelor şi a 20’ 20’ Ateliere de 1h20’

lucru:
efectului :
Analiză în
 Reguli de organizare fiecare grup
 Etapele de realizare pentru a
descoperi
 Stabilirea concluziilor şi a cauzele majore
importanţei cauzelor majore
2 Tehnica LOTUS: 20’ 20’ Brainstorming 1h20’
 Etapele tehnicii Vor fi
 Variante ale metodei determinate
modalități de
stimulare a
creativității
elevilor.

3 Relaţiile dintre formele de 20’ 20’ Dezbatere: 1h20’

evaluare:iniţială, formativă, Vor fi analizate
sumativă: și
  Obiectul evaluării, comparate
funcţii ,avantaje şi dezavantaje metodele
 Paralelă:evaluarea formativă clasice și cele
și evaluarea formatoare moderne de
 Evaluarea dialogată evaluare
 Evaluarea participativă
4 Portofoliul: 15’ 20’ Muncă pe 1h20’
grupe: Portofoliul
 Tipuri și conținuturi
Descrierea unui
 Evaluarea portofoliului
portofoliu pe
discipline
 Avantaje și dezavantaje
5 Hărțile conceptuale: 15’ 20’ Ateliere de 1h20’ Fișă de
 Tipuri și moduri de realizare lucru: observație
Realizarea unei
 Etape și aplicații hărți
conceptuale
6. Metode de evaluare a unei 15’ 25’ Studii de caz: 1h40’
secvențe sau activități: - Analiza unor
 Tehnica 3-2-1 situații reale
 Metoda R.A.I. - Discuții pe
perechi
 Fișa pentru activitatea
personală a elevului
7. Metode de evaluare a activității 15’ 25’ Ateliere de 1h40’ Realizarea 30’
pe un interval mediu sau lung: lucru: unui proiect
 Observarea sistematică Aplicarea uneia de
 Investigația din metode pe o evaluare
situație
 Proiectul concretă

Total 2h 2h30’ 10h 30’

Modalităţi de organizare a activităţilor:

- ateliere de lucru
- activităţi individuale, frontale, în perechi, de grup
- prelegeri, dezbateri

Forme şi modalităţi de evaluare:

- proiecte individuale, proiecte de grup;
- portofoliu, fișe de observație.

Rezumat:
Cursul își propune să diminueze, dacă nu să elimine, problemele survenite în evaluare, ceea ce
duce la lipsa motivației în învățare .
Pentru aceasta se cere identificarea metodelor clasice care duc la acest impas și adaptarea sau
îmbinarea lor, cu metodele interactive care să faciliteze succesul în învățare.
 În această parte a cursului sunt analizate critic și sugestiv o serie de metode interactive de
consolidare, aprofundare și evaluare, care pot duce la îmbunătățirea activității didactice.
Se pune accent pe formarea competențelor necesare profesorului de a decide , a alege și a
coordona metoda interactivă optimă integrată într-o arie curriculară sau într-un program de studiu
pentru a consolida sau aprofunda noțiuni specifice.
Cursul a fost realizat pornind de la premisa ca metodele interactive nu se referă numai la
deprinderile de a preda o disciplină specifică, ci la acele deprinderi aplicabile tuturor disciplinelor şi
activităţilor.
Se urmăreşte prezentarea metodelor intercative didactice moderne de evaluare ce pot fi
utilizate în cadrul activităților desfășurate în clasă şi a oportunităţilor pe care le oferă utilizarea
corectă a acestora.
In cadrul orelor de activitate practică vor fi elaborate modele de bună practică și se vor
simula activități pentru diferite discipline, caracteristice diverselor vârste ale elevilor.
Cursul dorește să evidențieze faptul că metodele interactive de evaluare au un rol deosebit în
vederea unei învățări eficiente,conștiente cu implicarea elevilor, oferind oportunități, motive,
scopuri,resurse și achiziții valoroase, diminuând efectele negative ce se pot manifesta asupra
sănătății, psihicului și personalității elevului.

Bibliografie:

 Joița E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998

 Ionescu , Miron, Instrucţie şi educaţie, paradigme, strategii, orientări şi modele, Cluj
Napoca, 2003
 Marcu Vasile, Marinescu Mariana , Educaţia omului de azi pentru lumea de mâine,
Editura Universităţii din Oradea, 2003
 Comănescu Ioan, Prelegeri de didactică şcolară, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,
2003
 Danciu E.L., Strategii de învățare prin colaborare, Editura de Vest, Timișoara, 2004
 Cerghit Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom, București, 2006
 Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, EDP, R.A.Bucureşti, 2006
 Cristea Sorin (coordonare generală), Curriculum pedagogic, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006
 Dimitriu-Tiron Elena, Dimensiunile educaţiei contemporane, Iaşi, Institutul European,
2006
 Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006
TEMA : Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

SUSŢINĂTORI:
 prof.univ.dr. , Universitatea din - activitate teoretică
 prof. grad I, , - activitate practică;

NUMĂR DE ORE: ore

Modalităţi de organizare:

Categorie de Ore curs Ore curs Ore aplicaţii Evaluare

disciplină online
obligatorie 2 2h30’ 10 30’

Scop:

Scopul cursului este acela de dezvoltare a competenţelor cursanţilor de a identifica, gestiona

și dezvolta implicarea conștientă a elevilor în activitatea didactică, de dezvoltare a unor competențe
necesare stimulării creativității în formularea soluțiilor.
Metodele interactive sunt esenţiale pentru crearea unui demers de predare - învăţare-
evaluare, orientat spre formarea deprinderilor de colaborare și rezolvarea sarcinilor în grup cu
participarea activă și conștientă a fiecărui membru al grupului.
Obiective:
 să aprofundeze conceptul de metode interactive pentru rezolvarea sarcinilor și evaluare ;
 să opereze corect cu conceptele specifice metodelor interactive;
 să cunoască metode și mijloace de rezolvare a problemelor ;
 să îmbine creativ strategiile tradiționale cu strategii moderne pentru rezolvarea problemelor;
 să aplice metode specifice de colaborare pentru a dezvolta în grup idei creative;
 să stimuleze la elevi creativitatea în determinarea soluțiilor;

Competenţe:

Competenţe generale Competenţe specifice Categorii de activităţi

1. Dezvoltarea, consolidarea - Stăpânirea conceptelor și - Însușirea tehnicilor de învățare
și perfecționarea deprinderi- teoriilor moderne privind eficientă;
lor în alegerea și metodele interactive de
gestionarea metodelor rezolvare de probleme;
interactive pentru - Selectarea metodelor optime în
stimularea creativității; vederea formării atitudinilor de
colaborare și deprinderilor
practice pentru stimularea
creativității;
- Manifestarea unei conduite
psihopedagogice inovative în
plan profesional/social;
2. Valorificarea - Manifestarea unei conduite
oportunităţilor de dezvoltare (auto) reflexive asupra
profesională într-un mediu activităților
socio-profesional în didactice/pedagogice proprii;
tranziţie. - Deschidere față de tendin- țele
novatoare necesare dezvoltării
profesionale;
- Dezvoltarea capacității elevului de
a fi partener, de a formula idei și de
a colabora pentru formularea
soluțiilor;
- Dezvoltarea capacității de a lua
decizii și de a rezolva probleme;
- Reactualizarea continuă a
cunoștințelor profesionale;
- Valorizarea calităților umane și
asumarea principiilor deontologice
profesionale;

Conţinutul curricular:

Nr. Conţinuturi Nr. Nr. Aplicaţii practice Nr. Evaluare Nr.

crt. ore ore ore ore
online
1. Modalităţi de stimulare 20’ 25’ Brainstorming: 1h40’
a creativităţii: Prezentarea unor
 Condiţii şi situaţii exemple concrete
specifice care conduc de activități
la dezvoltarea didactice și a
spiritului investigativ metodelor
 Modalităţi de interactive de
stimulare a stimulare a
ponteţialului creativ creativității
al elevilor

2. Brainstorming: 20’ 25’ Ateliere de lucru: 1h40’

 Etapa de pregătire Aplicarea etapelor
 Etapa de emitere de metodei pentru
alternative creative discipline diferite
 Etapa selecţiei ideior Dezbatere:
emise Analiza eficienței
 Avantaje şi limite ale metodei
metodei
3. Explozia stelară: 20’ 25’ Munca pe grupe: 1h40’
 Scopul metodei Aplicarea metodei
Etapele metodei în rezolvarea
Avantajele metodei diferirelor sarcini
de lucru

4. Metoda „Pălăriilor 20’ 25’ Studii de caz: 1h40’

gânditoare” Prezentarea unei
 Semnificaţia culorilor situații concrete și
 Organizarea şi aplicarea metodei
instruirea grupurilor pentru dezvoltarea
 Dezvoltarea cooperării
cooperării
participanţilor
5. Sinectica: 20’ 25’ Metoda R.A.I.: 1h40’
Scopul metodei Aplicații pe diferite
Etapele metodei discipline
6. Studiul de caz: 20’ 25’ Studii de caz: 1h40’ Proiect 30’
Scopul metodei Prezentarea și didactic
Etapele metodei analiza unor studii cu
Avantajele şi limitele de caz utilizarea
metodei unei
metode
Total 2h 2h30’ 10h 30’

Modalităţi de organizare a activităţilor:

- ateliere de lucru
- activităţi individuale, frontale, în perechi,pe grupuri
- prelegeri,dezbateri

Forme şi modalităţi de evaluare:

- proiecte individuale, proiecte de grup,portofoliu,analiza testelor elaborate

Rezumat:

În conceperea acestui curs am pornit de la faptul că fiecare elev poate avea idei pentru
rezolvarea unei probleme,dar are nevoie de ajutor pentru finalizarea soluției .
Pe parcursul cursului, cursanții sunt antrenați să analizeze inventarul metodologic din
perspectiva consolidării și aprofundării, în viziunea complexă a metodelor interactive în rezolvarea
unor sarcini de lucru.Se pune accent pe faptul că într-o abordare modernă, profesorul se preocupă de
crearea de ocazii de învățare pentru elevii săi, care să permită formularea unor idei creative de
rezolvare.In prezența unui inventar metodologic interiorizat activitățile elevilor pot fi anticipate
interactiv, și declanșate pe parcursul orelor.
Alături de o serie de chestiuni teoretice legate de strategiile didactice utilizate în vederea
rezolvării eficiente a problemelor sunt prezentate exemple de metode și tehnici interactive de
intervenție și coordonare.
Cursul se dorește a fi un ghid, în nici un caz un rețetar, care să faciliteze dobândirea de noi
achiziții didactice, schimbul de experiențe, adâncirea sensurilor.
 In concluzie, cursul propune un demers de învățare despre învățare, în cheie modernă,
spiralată, în care acela care învață își construiește propria învățare.
Prin tematica aleasă cursul se dorește a fi un suport real pentru cadrele didactice confruntate cu
probleme de disciplină la nivelul clasei.

Bibliografie:

 Roșca , Al., Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981

 Stoica, Ana, Creativitatea elevilor, Editura Didactică și Pedagogică, 1983
 Ionescu , Miron, Instrucţie şi educaţie, paradigme, strategii, orientări şi modele, Cluj
Napoca, 2003
 Marcu Vasile, Marinescu Mariana , Educaţia omului de azi pentru lumea de mâine,
Editura Universităţii din Oradea, 2003
 Comănescu Ioan, Prelegeri de didactică şcolară, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,
2003
 Danciu E.L., Strategii de învățare prin colaborare, Editura de Vest, Timișoara, 2004
 Cerghit Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom, București, 2006
 Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, EDP, R.A.Bucureşti, 2006
 Cristea Sorin (coordonare generală), Curriculum pedagogic, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006
 Dimitriu-Tiron Elena, Dimensiunile educaţiei contemporane, Iaşi, Institutul European,
2006
 Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006

BIBLIOGRAFIA CATEGORIILOR TEMATICE

 Roșca , Al., Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981

 Stoica, Ana, Creativitatea elevilor, Editura Didactică și Pedagogică, 1983
 Planchard, Emile , Pedagogie şcolară contemporană, Editura didactică şi pedagogică
R.A. Bucureşti, 1992
 Salade, Dumitru, Dimensiuni ale educaţiei, Editura didactică şi pedagogică
R.A.Bucureşti,1997
 Joița E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998
 Marcu Vasile, Marinescu Mariana , Educaţia omului de azi pentru lumea de mâine,
Editura Universităţii din Oradea, 2003
 Comănescu Ioan, Prelegeri de didactică şcolară, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,
2003
 Ionescu , Miron, Instrucţie şi educaţie, paradigme, strategii, orientări şi modele, Cluj
Napoca, 200
 Danciu E.L., Strategii de învățare prin colaborare, Editura de Vest, Timișoara, 2004
 Jinga Ioan, Educaţia şi viaţa cotidiană, Editura didactică şi pedagogică, R.A.Bucureşti,
2005
 Cristea Sorin (coordonare generală), Curriculum pedagogic, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006
 Dimitriu-Tiron Elena, Dimensiunile educaţiei contemporane, Iaşi, Institutul European,
2006
 Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, Editura didactică şi
pedagogică, R.A.Bucureşti, 2006
 Cerghit Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom, București, 2006
 STRATEGII DE FORMARE UTILIZATE

 strategii euristice
 strategii interactive
 strategii de muncă prin cooperare

 Mijloace utilizate

Pentru desfăşurarea în condiții optime a activităţilor de formare se vor utiliza mijloacele din
dotarea C.C.D. Bihor: calculatoare conectate la internet, flip-chart, videproiector, xerox,
imprimante, site-uri de pe internet, softuri educaţionale şi mape documentare, materiale
audio-video, volume din fondul bibliotecii.

 Metode ce se vor utiliza în cadrul activităţilor

1. Metoda Ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat

Este utilizată cu precădere în faza de evocare dar şi în cea de realizare a sensului, fiind o
modalitate de conştientizare, de către cursanți, a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect, o
problemă şi, totodată, a ceea ce nu ştiu şi ar dori să înveţe.
Procedura este relativ simplă.
Faza de evocare :
 Cursanților li se cere să inventarieze – procedând individual, prin discuţii în perechi sau în
grup – ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul sau tema investigaţiei ce va
urma. Aceste idei sunt notate în rubrica “Ştiu”
 Totodată ei notează şi ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori să ştie în legătură cu
tema respectivă. Aceste idei sunt grupate în rubrica “Vreau să ştiu “.
 Urmează studierea unei teme, realizarea unei investigaţii sau dobândirea unor cunoştinţe
referitoare la acel subiect , cunoştinţe selectate de profesor.
Faza de realizare a sensului:
 inventariază noile idei asimilate pe care le notează în rubrica “Am învăţat”.

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

În fiecare rubrică apar notate ideile corespunzătoare, evideţiindu-se clar situaţia de plecare
,sau ceea ce ştiau cursanții, aspectele şi întrebările la care au dorit să găsească răspunsuri,
consemnate în rubrica “Vreau să ştiu”şi ceea ce au dobândit în urma activităţii, procesului de
învăţare, idei consemnate în rubrica “Am învăţat”.
Metoda valorifică experienţa cognitivă şi personală a participanţilor, discuţia purtându-se în
jurul unei teme alese.

2. Metoda Turul galeriei

Presupune desfăşurarea activităţii pe grupe formate din trei/patru cursanți. Fiecare grup
dezbate o temă, îşi construieşte un punct de vedere, realizează un produs (o diagramă, un afiş, o
reprezentare grafică) pe care îl expune pe perete, în forma unei galerii. Grupurile se rotesc prin clasă,
examinează fiecare produs şi-l discută. Comentariile, sugestiile sunt trecute pe fiecare poster. După
turul galeriei, grupurile îşi reexaminează lucrările din perspectiva comentariilor şi prin comparaţie cu
celelalte lucrări.

3. Metoda Diamantul
Această metodă stimulează dezbaterile şi se aplică în cadrul grupurilor de lucru.
Fiecare grup are spre discuţie un set de afirmaţii pe care cursanții le vor ierarhiza în funcţie de
importanţa lor din perspectiva temei sau a soluţiei temei respective. Punctul de vedere al grupei se
trece într-o diagramă, unde, în spaţiul liber fiecare membru al grupului va nota opinia personală.

4. Învăţarea experienţială
Metoda presupune parcurgerea a cinci etape :
1. experimentarea – realizarea efectivă a activităţii
2. raportarea – cursantul se raportează la experienţa în care a fost implicat şi exprimă
reacţii, formulează aprecieri, observaţii
3. reflectarea – se realizează o analiză din perspectiva sentimentelor care au fost
experimentate
4. generalizarea – extinderea concluziilor asupra altor aspecte, cu caracter general
5. utilizarea / aplicarea – se realizează o schimbare comportamentală prin aplicarea a
ceea ce au experimentat

5. Metoda Mozaicul ( JIGSAW)

Se bazează pe învăţarea în echipă ( team – learning ) şi se mai numeşte „ metoda
grupurilor interdependente”.
Fiecărui participant îi revine o sarcină de studiu în care trebuie să devină
„expert”,urmând ca informaţiile asimilate să le transmită celorlalţi cursanți.
Etapele care trebuie parcurse sunt: pregătirea materialului de studiu, constituirea
echipelor de învăţare, constituirea echipelor de experţi, reîntoarcerea în echipa de învăţare, evaluarea.
Aplicarea evaluării orale presupune ca fiecărui participant să i se pună o întrebare
la care să răspundă fără sprijinul echipei.
Cuvintele cheie legate de metoda Mozaicul sunt: cooperare, reflectare, gândire
creativă, ascultare activă, rezolvare de probleme. Participanţii interacţionează, sunt puşi în situaţia de
a căuta, de a coopera în vederea realizării sarcinilor, de a identifica calea cea mai eficientă de a
transmite colegilor informaţiile legate de problema în care sunt experţi.

6. Metoda Explozia stelară ( starbursting )

Metoda stimulează creativitatea. Se porneşte de la un concept care „se revarsă”
prin răspunsul la întrebări, asemeni unei explozii stelare.
Se notează tema centrală / problema şi se pun cât mai multe întrebări legate de
aceasta: când?, ce?, unde?, ce?, de ce?
Desigur, întrebările iniţiale pot genera şi alte întrebări noi, care solicită un mare
efort de concentrare. Aplicarea ei în grup permite crearea de întrebări la întrebări, participarea activă
a cursanților.

7. Metoda Harta conceptuală

Se stabileşte un concept de referinţă pentru fiecare grup de lucru şi materialul se
organizează prin raportare la acesta.
Conceptul de bază se situează în centru, iar ideile derivate / conceptele conexe, de
jur-împrejurul acestuia.
Această hartă conceptuală se croieşte prin realizarea unor raţionamente,
comparaţii, clasificări, ierarhizări.
Tratarea unei teme prin această metodă presupune organizarea informaţiilor pe 4
dimensiuni, fiecare în atenţia unui grup de lucru.

8. Metoda Brainstorming sau „asaltul de idei”,

Este o metodă de grup ce stimulează gândirea divergentă şi imaginaţia constructivă.
Metoda constă în a supune atenţiei membrilor grupului o temă sau o problemă în legătură cu
care să emită idei nestingheriţi. Profesorul intervine în discuţie ulterior (evaluarea critică amânată),
pentru a nu influenţa sau inhiba cursanții. Metoda, bazată pe teoria lui Einstein, potrivit căreia
imaginaţia este mai importantă decât cunoştinţele, pune accent pe dezvoltarea creativităţii
cursanților.
Este un mod simplu şi eficient de a genera idei noi. Şedinţele de braistorming se
fundamentează pe două principii care se materializează în patru reguli.Principiile sunt:
1. Cantitatea determină calitatea. Participanţii trebuie să emită cât mai multe idei, cu atât
cresc şansele de a găsi idei valoroase şi folositoare în soluţionarea unor probleme. Unele idei ar putea
părea bizare sau imposibil de realizat, dar acest fapt nu este rău.
Asociaţia liberă, spontană de idei, cât mai multe , conduce la apariţia unor idei viabile şi inedite.
2. Amânarea evaluării, judecării ideilor celorlalţi. Aceasta dă posibilitatea fiecărui participant
la şedinţele de brainstorming să emită orice idee referitoare la problema în cauză, să se eliberze de
orice cenzură. Brainstormingul poate fi caracterizat ca o metodă , tehnică, strategie, care nu
tolerează nici un fel de critică.
Regulile brainstormingului ce derivă din aceste principii sunt:
a. stimularea unei producţii cât mai mare de idei;
b.preluarea ideilor emise de alţii şi fructificarea lor prin ajustări ajustări succesive şi asociaţii
libere asemenea unei reacţii în lanţ;
c. suspendarea oricărui gen de critică;
d. manifestarea liberă a imaginaţiei
Brainstormingul se poate realiza în perechi sau în grup.Toate ideile propuse se notează. În faţa
emiterii, producerii de idei trebuie încurajată participarea tuturor membrilor grupului chiar dacă
uneori se desemnează un conducător de şedinţă.
Mânuită cu profesionalism, flexibilitate şi inspiraţie brainstormingul este o metodă accesibilă ,
relativ simplă şi eficientă de învăţare care stimulează creativitatea .

9. Metoda Studiul de caz (metoda Harvard)

 Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală ,
autentică, luată drept exemplu reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente
problematice.Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică studiul de caz a fost extins şi în
problemele educaţiei.
Scopurile acestei metode interactive, valoroasă din punct de vedere euristic ,şi aplicativ,
constau în:
 realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe, cu scopul familiarizării acestora
cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale, operative, optime şi
abilităţile de a soluţiona eventualele probleme;
 verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor însuşite, a priceperilor şi
deprinderilor, a comportamentelor, în situaţia limitată;
 sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor , autoevaluarea din partea fiecărui participant în
parte , a gradului de aplicatibilitate a acestora în situaţiile create;
 educarea personalităţii, a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv,
tratarea cu maturitate a situaţiilor;
 exersarea capacităţilor organizatorice, de conducere, de evaluare şi de decizie , asemeni unei
situaţii reale.
Regulile desfăşurării metodei au în vedere în special “cazul”
În aplicarea metodei studiului de caz, se parcurg şase etape şi anume:
Etapa 1: Prezentarea cadrului general în care s-a produs evenimentul şi a cazului
şi a cazului respectiv:
 profesorul va alege mai întâi un” caz”semnificativ domeniului cercetat şi obiectivele propuse;
 cazul va fi preluat şi experimentat mai întâi pe un grup restrâns,apoi va fi propus
participanţilor spre analiză
 prezentarea trebuie să fie cât mai clară , precisă şi completă.
Etapa a 2-a: Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu înţelegerea necesităţii rezolvării de către
participanţi:
 are loc stabilirea aspectelor neclare;
 se pun întrebări de lămurire din partea participanţilor;
 se solicită informaţii suplimentare referitoare la modul de soluţionare a cazului
Etapa a 3-a: Studiul individual al cazului propus :
 documentarea participanţilor ;
 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţi
Etapa a 4-a: Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului:
 analiza variantelor , fie mai întâi în grupuri micişi apoi în plen,fiecare îşi expune varianta
propusă;
 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică acestora printr-o dezbatere liberă, moderată
de profesor;
 ierarhizarea variantelor;
Etapa a 5-a: Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanime.
Etapa a 6-a: Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi,
analizându-se gradul de participare.Rolul profesorului, în cazul apelului la metoda studiului de caz,
se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersului de rezolvare a cazului.El trebuie să
aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare faţă de greutăţile participanţilor de a soluţiona
cazul, punând accent pe participarea activă
şi productivă, individuală şi de grup. Prin faptul că situaţia- caz, aleasă de profesor, aparţine
domeniului studiat, iar cursanții sunt antrenaţi în găsirea de soluţii ,se asigură o apropiere a acestora
de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta.
10. Metoda R.A.I.
 Metoda R.A.I.are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii cursanților de a comunica prin
întrebări şi răspunsuri ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la iniţialele cuvintele
Răspunde – Aruncă – Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau aunei secvenţe
de lecţie, profesorul împreună cu cursanții săi, investighează rezultatele obţinute în urma predării-
învăţării, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un cursant la altul. Cel care
aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia predată celui care o prinde. Cel care prinde
mingea răspunde şi apoi aruncă mai departe altui coleg, adresând o nouă întrebare. Cursantul care nu
cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta
are ocazia de a mai pune o întrebare, aruncând mingea. În cazul în care, cel care interoghează este
descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favorea celui căruia i-a
adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un
răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei , pe parcursul ei sau la începutul activităţii, înaintea
începerii noului demers didactic, în scopul descoperirii, de către profesorul ce asistă la joc a
eventualelor lacune în cunoştinţele cursanților şi a reactualizării ideilor-ancoră.
Pot fi sugerate următoarele întrebări:
- Ce ştii despre ............(o anumită temă)?
- Despre ce ai învăţat în acest curs ?
- Care este importanţa faptului că..?
- Cum justifici faptul că......?
- Care sunt consecinţele faptului ....?
- Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată..?
- Ce întrebări ai în legătură cu subiectul propus...?
- Ce ţi-a părut mai dificil..?
- Ce ţi s-a părut mai interesant..?
- De ce alte experienţe sau cunoştinţe poţi lega ceea ce tocmai ai învăţat ?
Este o metodă de a realiza un feed-back rapid, într-un mod plăcut, energizant şi
mai puţin stresant decât metodele clasice de evaluare. Elevii sunt încântaţi de această metodă – joc
de constatare reciprocă a rezultatele obţinute, modalitate care se constituie în acelaşi timp şi ca o
strategie de învăţare ce îmbină cooperarea cu competiţia.
Este o metodă care permite reactualizarea şi fixarea cunoştiinţelor dintr-un domeniu, pe o
temă dată. Exersează abilităţile de comunicare interpersonală , capacităţile de a formula întrebări şi
de a găsi cel mai potrivit răspuns .Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi cursanți se
simt încurajaţi şi participă cu plăcere la activitate.

11. Tehnica “ciorchinelui”

Este o tehnică de predare- învăţare care încurajează pe cursanți

să gândească liber şi deschis.Ciorchinele este un “braistorming necesar” ,prin care se stimulează

evidenţierea legăturilor, conexiunilor dintre idei ; o modalitate de a construi sau realiza asociaţii noi
de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor.
Tehnica realizării unui ciorchine presupune parcurgerea câtorva paşi. În formă imperativă,
paşii de urmat presupun respectarea următoarelor prescripţii:
 Scrieţi un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul tablei, al unei hârtii de phlipchart sau al
unei pagini de caiet;
 Începeţi să scrieţi cuvinte sau sintagme care vă vin în minte în legătură cu tema sau problema
scrisă în mijloc;
 Legaţi cuvintele sau ideile produse de cuvântul sau sintagma iniţială, stabilită ca punct de
plecare, prin trasarea unor linii care evidenţiază conexiunile dintre idei ;
 Scrieţi toate ideile care vă vin în minte în legătură cu tema propusă;
Reguli pentru utilizarea ciorchinelui :
1. Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie.
2. Nu evaluaţi ideile produse, ci doar notaţi-le.
3. Nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vinîn minte sau pănă expiră timpul alocat.
4. Lăsaţi să apară cât mai multe idei şi variate conexiuni între idei .
Ciorchinele este o tehnică flexibilă care poate fi utilizată atât individual cât şi ca activitate în
grup.Tehnica ciorchinelui poate fi folosită în special în faza de evocare dar şi în cele de realizarea
sensului şi de reflecţie. În etapa de reflecţie se utilizează adesea ciorchinele revizuit, în care elevii
sunt ghidaţi, prin intermediul unor întrebări.
Adesea poate rezulta un ciorchine cu mai mulţi sateliţi.
Tehnica ciorchinelui poate fi folosită în utilizată şi în mod liber, fără nici un fel de restricţii.
 FORME ŞI MODALITĂŢI DE EVALUARE

A) Evaluarea pe parcursul desfăşurării cursurilor

- colocviu
- portofolii
- proiecte tematice
- fișe de observare

B) Evaluarea finală
Evaluarea formabililor va urmări dimensiunea calitativă şi cantitativă a formării realizate
prin program.
a) În ceea ce priveşte aspectul calitativ, se va avea în vedere măsura în care cursanţii au
dobândit competenţe vizate de program, propunând situaţii teoretice şi practice care permit
valorizarea acestora.
b) În ceea ce priveşte aspectul cantitativ, demersul evaluativ se va centra pe portofoliile ( pe
disciplină, tematice), proiectele (individuale, de grup), respectiv lucrările pe care formabilii le vor
susţine în şedinţa publică.
Aprecierea portofoliului se va face prin calificative ( Excelent, Foarte Bine, Bine, Suficient,
Insuficient).
 RESURSE UMANE ŞI DIDACTICO- MATERIALE

RESURSE UMANE

Structura administrativă şi managerială

Director: Virginia Tiurbe – profesor doctorand, grad didactic I

Compartimentul programe

Prof. drd. Gina Tiurbe – director C.C.D. Bihor

Prof. Adriana Luca – profesor metodist la C.C.D. Bihor
Prof. Konrad Katalin- – profesor metodist la C.C.D. Bihor
Prof. drd. Rodica Popa – profesor metodist la C.C.D. Bihor
Prof. Delia Mela – profesor metodist la C.C.D. Bihor
Prof. Gabriella Kecse – profesor metodist la C.C.D. Bihor
Prof. drd. Norbert Banto – profesor metodist la C.C.D. Bihor

Compartimentul informare – documentare

Angelica Barabaş – bibliotecar

Simona Stanciu - informatician

Serviciul administrativ

Angela Babău- -contabil şef

Echipa managerială şi coordonatorul programului

Coordonatorul programului:
  Profesor Virginia Tiurbe, director al Casei Corpului Didactic a Judeţului Bihor
e-mail: gtiurbe@yahoo.com
Tel. 074518801

Organigrama

Nr. Activitate
crt. Nume şi prenume Disciplina teoretică/
activitate
practică
1 Activitate
teoretică
2 Activitate
practică
3 Activitate
teoretică
4 Activitate
practică
5 Activitate
teoretică
6 Activitate
practică

7 Activitate
teoretică
8 Activitate
practică
9 Activitate
teoretică
10 Activitate
practică
11 Activitate
teoretică
12 Activitate
practică
13 Activitate
teoretică
14 Activitate
practică
 RESURSE MATERIALE

Casa Corpului Didactic a judeţului Bihor dispune de:

 Săli de cursuri – 2 săli cu o capacitate de 40 de locuri
Una dintre săli are o suprafaţă de 52,75 mp şi este destinată activităţilor de curs,
iar sala pentru activităţi practice are o suprafaţă de 52, 75 mp, fiind dotată cu mobilier modular.
– 1 sală ( sală workshop, pentru activităţi practice )cu o
capacitate de 20 de locuri;

 Echipamente

 Calculatoare - 45; reţea de calculatoare;

Există acces la internet, atât în sediul CCD, cât şi în unităţile şcolare alese ca locaţie pentru
cursurile de formare.

 Videoproiectoare – 4

 Ecrane – 2

 Servere – 3

 Tablă – 1

 Flip - chart - 3

 Xerox – 2 color
4 alb – negru
1 mini tipografie

 Radiocasetofoane – 2
  Scanere – 3

 Imprimante – 6

 Imprimantă multifuncţională -2
 Camere video 2

 Aparate foto – 1

 1 TV , 1 video

 Biblioteca – 24 662 volume

 Laptop- uri – 7

 Contracte de colaborare
Casa Corpului Didactic a Judeţului Bihor a încheiat contracte de colaborare cu unităţi
şcolare din judeţ, fapt care permite organizarea cursurilor de formare şi în afara municipiului Oradea:

 Centru de Documentare şi Informare din cadrul C T.”Alexandru Roman”, Aleşd

 Centru de Documentare şi Informare din Suplacu de Barcău
 Filiala CCD din Beiuş, CT „I. Ciordaş”
 CN „Arani Janos”, Salonta
 Şcoala cu clasele I-VIII „Miron Pompiliu”, Ştei

 Şcoala cu clasele I- VIII „George Coşbuc”, Oradea

 Şcoala cu clasele I- VIII „Oltea Doamna”, Oradea
 Casa Corpului Didactic a Judeţului Bihor

RESURSE DE TIMP

Categorii de Ore de curs Ore de curs Ore activităţi Ore evaluare Total
discipline online practice
Obligatorii 7 10 40 2 59

Evaluare 6 6
finală

TOTAL: 65 ore

Grupul ţintă : 20 cadre didactice / grup

Număr de formaţii: stagii/ an , a câte 65 de ore

CALENDARUL CURSURILOR ŞI MODALITĂŢILE DE ORGANIZARE A

CURSURILOR

 Cursurile de formare se vor desfăşura la sfârşit de săptămână ( vineri, sâmbătă, duminică);

 Activităţile de formare se vor desfăşura astfel:

-Vineri: - 2 sesiuni de formare a câte 1 oră şi 30 de minute, respectiv 20

minute pauză;
-Sâmbătă: - 4 sesiuni de formare a câte 1 oră şi 30 de minute, cu pauze de
20 de minute;
( 2 sesiuni inainte de prânz, două sesiuni după amiaza)
-Duminică:- 4 sesiuni de formare a câte 1 oră şi 30 de minute, cu pauze de
20 de minute;
( 2 sesiuni inainte de prânz, două sesiuni după amiaza)
 MODALITĂŢI DE COLABORARE ÎN CADRUL ECHIPEI

Propunătorii cursurilor au experienţa desfăşurării în parteneriat a activităţilor

de formare, a participării lor ca formabili la diferite cursuri de dezvoltare personală şi profesională,
respectiv a muncii în echipă. Manifestă deschidere spre relaţionare pozitivă, disponibilitatea de a
realiza schimburi de experienţă, de a se implica în acţiuni comune.Registrul larg al formelor de
organizare a activităţilor oferă oportunităţi multiple de cooperare.
ANEXE
 ANEXA 1
Chestionar pentru investigarea
nevoii de formare
 Chestionar pentru investigarea nevoii de formare

Se aplică cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, județele Bihor și Timiș

9. Vârsta………………………………………………………………………..
10. Sexul…………………………………………………………………………
11. Studii…………………………………………………………………………
12. Specializarea…………………………………………………………………
13. Gradul didactic………………………………………………………………
14. Funcția didactică…………………………………………………………….
15. Vechimea în învăţământ……………………………………………………..
16. Unitatea de învățământ………………………………………………………

Q1. Care este opinia dumneavoastră referitor la perfecționarea continuă a cadrelor didactice?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………............................................................
Q2. Considerați util un program de perfecționare pe tema metodelor interactive de predare-
învățare-evaluare?
a) da
b) nu
c) nu știu

Q3.Identificați pe o scală de la 1 la 5 (prin încercuire), conform gradației scalei de mai jos în ce

măsură considerați că metodele clasice folosite în procesul de predare-învățare-evaluare sunt
eficiente la generațiile actuale de elevi?

ÎN MICĂ MĂSURĂ 1___2___3___4___5 ÎN MARE MĂSURĂ

Q4. Din punct de vedere al procesului de învățământ, în ce domeniu simţiţi nevoia de

perfecţionare ? (întrebare cu răspunsuri multiple)

a) Managementul clasei
b) Proiectarea curriculumului bazat pe competențe
c) Conducerea, îndrumarea și controlul în procesul instructiv-educativ
d) Metode interactive de predare-învățare
e) TIC-ECDL

Q5. Care sunt metodele interactive de predare-învățare pe care le folosiți în activitatea la clasă?

1……………………………………………………………………………………………………
2……………………………………………………………………………………………………
3……………………………………………………………………………………………………
4……………………………………………………………………………………………………
5……………………………………………………………………………………………………

Q6. În ce măsură considerați că metodele de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

sunt importante în activitatea didactică?

ÎN MICĂ MĂSURĂ 1___2___3___4___5 ÎN MARE MĂSURĂ

Q7. Numiți cinci metode interactive de fixare, consolidare și evaluare pe care le folosiți la clasă
pentru un proces de învățare eficient .
1……………………………………………………………………………………………………
2……………………………………………………………………………………………………
3……………………………………………………………………………………………………
4……………………………………………………………………………………………………
5……………………………………………………………………………………………………

Q8. În ce măsură considerați că metodele interactive de fixare, consolidare și evaluare sunt

importante în activitatea didactică?

ÎN MICĂ MĂSURĂ 1___2___3___4___5 ÎN MARE MĂSURĂ

Q9. În ce măsură considerați că este necesar să formăm la elevi abilități de comunicare,
colaborare, pentru cooperarea în echipă ?

ÎN MICĂ MĂSURĂ 1___2___3___4___5 ÎN MARE MĂSURĂ

Q10. Ce așteptări aveți în domeniul formării continue? (sugestii, propuneri)

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................................................
 ANEXA 2 – CV-urile echipei
manageriale şi a coordonatorului de
program,
acte justificative
ANEXA 3 – Planul clădirii
ANEXA 4 – Contracte de colaborare
ANEXA 5 – Resurse administrative şi
didactico- materiale ale unităţilor
partenere
 RESURSE ADMINISTRATIVE ŞI DIDACTICO-MATERIALE

1. Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”, Aleşd

Resurse administrative:
- director: Ilea Viorel
- informatician: prof. Szabo Robert
- responsabil cu perfecţionarea: prof. Venter Dorina
- secretară: Dudaş Floare

Resurse didactico- materiale

- calculatoare: 5
- multifuncţională: 1
- TV color: 1
- Camera video: 1
- DVD player: 1
- Minisistem audio: 1

2. Şcoala cu clasele I-VIII „Oltea Doamna”, Oradea

Resurse administrative
-director: prof. Mircea Mitran
- responsabil cu perfecţionarea: prof. Tanc Mirela
- informatician: prof. Mihuţ Simona
- secretara: Todorici Carmen
Resurse didactico-materiale
-2 cabinete informatică – 60 de calculatoare conectate la Internet
- 1cabinet de lb română
- 1 cabinet de matematică
- 1 laborator de fizică
- 1 laborator chimie
- 1 laborator biologie

3. Şcoala cu clasele I-VIII „ Miron Pompiliu”, Ştei

Resurse administrative
- director: prof. Muşet Georgeta
- responsabil cu perfecţionarea: prof. Mihuţa Ştefana
- informatician: prof. Paşca Marius
- profesor documentarist: Mangra Adelina
- secretara: Popa Rodica
Resurse didactico- materiale

- spaţiu: o sală de studiu destinată activităţilor CDI

- echipamente: 7 calculatoare, 3 imprimante, 1 multifuncţional, un DVD player,
1 TV, 1 combină muzicală, camera video, camera foto digital, 1 videoproiector
,1 flipchart, sistem de boxe,căşti

4. Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaş”, Beiuş

Resurse didactico- materiale

- spaţiu – săli de clasă- 23
- cabinete- 7
- laboratoare- 8
- calculatoare- 116
- imprimante- 15
- acces internet- da
- retroproiector- 10
- videpproiector- 3
- video- 2
- scanere- 3
- xerox- 4
Resurse administrative
- director: prof. Nicolae Ilie
- responsabil cu perfecţionare: prof. Viorica Muşet
- secretar şef: Marioara Popa

5. Şcoala cu clasele I-VIII „George Coşbuc”, Oradea

Resurse administrative
- director: prof. Florica Copăceanu
- responsabil cu perfecţionarea: prof. Elena Pele
- secretar: Szekely Hajnal

Resurse didactico- materiale

- spaţiu: 36 săli de clasă
laboratoare de informatică: 2
- calculatoare: 60
- imprimante: 4
- multifuncţionale: 2
- copiatoare: 3
- scanner: 1
- proiector: 1
- DVD Home cinema: 1
- Cameră video digitală: 1
6. Colegiul Naţional „Arany Ianos”, Salonta
Resurse administrative
- director: prof. Galea Liviu
- responsabil cu perfecţionarea: prof. Lung Ioan
- informatician: prof. Maruşca Florentina
- secretar: Ardelean Florentina

Resurse didactico- materiale

- spaţiu: 55
- bibliotecă: 1306 volume
- 1 sală de lectură
- 3 cabinete de informatică
- 7 cabinete pe discipline
- calculatoare: 80
- acces la internet
- laptop-uri: 6
- videoproiectoare: 5
- table interactive: 2
- copiatoare: 6
- sistem audio- video
- reportofon: 1
- TV color: 1
- aparate video: 4
Prezentul dosar are .............file.

Semnătura

Director CCD BIHOR

prof. Virginia Tiurbe