Introducere

Industria cărniî nu este una dintre cele mai valoroase sectoare ale economii
naţionale însă, în primele trei trimestre aJe 2014, producţia de came a Republicii
Moldova a crescut cu 25,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut,
ajungând Ui 162,300 de tone, conform uftimului raport publicat de Biroul
Naţional de Statistică a Republidi Moldova. Până Ia sfIrşrtul anului, Republica
Moldova a produs peste 200.0001 de came, cu un sfert peste nivelul realizat în
2013. Raportul Biroului Naţional de Statistică intitulat tfTndicatorii

socio>economici ai Republicii Moldova: ianuarie-septembrie 2014” arată că

producţia de pui a avut evoluţie mai rapidă decât alte segmente ale industriei
cărnii. In prima jumătate a acestui an, Republica Moldova a produs aproximativ
48.0001 de came de pasăre, ceea ce reprezintă o creştere cu 28,4%, comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului trecut.
Gama produselor în Republica Moldova se situeaza Ia un nivel mediu spre
premium, marcîndu-se pe diversitatea sortimentelor şi pe calitatea produselor,
ponderea de consum fiind deţinută de produsele fiert-afumate Pe partea de retai1,
predominante sunt magazinele tradiţionale, iar dintre lanţurile de retail modern
importante sunt prezente Metro Cash&Carry şi alte doua lanţuri de magazine
ucrainiene.
Cristina Ciumac, manager al Patronatului întreprinderilor Industriei
Prelucratoare de Came din Republica Moldova, vorbeşte despre evoluţia pietei
cămii din Republica Moldova afirmînd că actualmente, se atesta o vadită maturitate
a pieţei. Acest lucru se afirma prin tendinţa procesatorilor de came autohtoni care
doresc sa atingă standardele europene privind producţia de came şi preparate din
came prin achiziţionarea de utilaje de ultima ora, tehnologii avansate, sau investînd
considerabil în segmentul resurselor umane (efectuarea training-urilor, seminarii),
precum şi în dezvoltarea propriu-zisa a întreprinderilor. La ora actuală, este o
concurenţa pe piaţa, fapt ce determina întreprinderile producatoare de came sa-şi
reevalueze strategiile de lucru, pentru a-şi asigura o competitivitate sanatoasa .
In perioada cercetărilor efectuate de catre autor Ia TM wFarm Meat Sudu SRL
sa observant că contabilitatea managerială nu are un nivel destul de înalt de
dezvoltare. Aceasta se explică prin faptul că în Republica Moldova contabilitatea
managerială a fost acceptată abia în 1997 Ia 24 decembrie de către Guvemul
Republicii. Actualmente contabilitatea de gestiune se dezvoltă în două direcţii
principale, prima este bazată pe adaptarea tehnicilor şi metodelor demult testate şi
aplicate în lume, care au adus utilizatorilor Ior succesul în afecere şi a doua direcţie
est studierea şi cercetarea tehnicilor şi metodelor realtiv noi pentm entităţi.
Scopul tezei constă în examiniarea contabilităţii costului de producţie şi perfecţionarea
acestuia în conformitate cu principiile şi convenţiile actuale ale economiei autohtone. Cu
scopul de a avea un sistem contabil adecvat cercetînd mai multe tipurilor de costuri şi
modul de includerea a acestora în costul produselor fabricate în cadrul entităţii uFarm Meat
Sud” SRL . Pentru realizarea scopului au fost stabilite următoarele sarcini:
> analiza critică a actelor legislative şi normative aferente evidenţei costului de
producţie;
> identificarea problemelor legate de contabilizarea costurilor de producţie;
> indentificarea costurilor directe şi indirecte Ia entitate de prelucrare a cărnii;
> studierea şi cercetarea tuturor documentelor aferente operaţiunilor prezente în
contabilitatea costului de producţie;
> constatarea aspectelor pozitive şi depistarea aspectelor nefavorabile în sectorul dat al
contabilităţii;
> elaborarea propunerilor aferente perfecţionării acestora;
> formularea propunerilor concrete privind perfecţionarea contabilităţii
costului de
producţie.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei. Investigaţiile efectuate în teza de
master au avut Ia bază metoda universală de cunoaştere a materiei, fenomenelor, proceselor
- metoda dialectică cu următoarele componente: analiza, sinteza, inducţia, deducţia, precum
şi metodele specifice disciplinei economice - observaţia, compararea, selectarea, gruparea,
raţionamentul, etc.
Obiectul cercetării constituie întreprinderea mixtă “Farm Meat Sud “ S.R.L este e
entitate privaik, fondată în confirmitate cu „Legea cu privire Ia antreproniat şi
înterprindere”, ,JLegea cu privire Ia privatizare”, Ia 23 decembrie 2008, fiind înregistrată Ia
Camera înregistrării de stat de pe lîngă Ministerul Justiţiei a Republicii Moldova cu
numărul de identificare de stat- codul fiscal 1008600058932 si nr.TVA 0306836,
principalul gen de activitate a întreprinderii fiind: prelucrarea si comercializarea carnii de
gaina, bovina şi porcina.
Forma organizatorico-juridică a entităţii este societate cu răspundere limitată, care
activează în baza autogestiunii, autofinanţării, dispune de patrimoniu separat cu titlu de
proprietate, are balanţa autonomă, cont bancar, ştampila cu denumirea societăţii şi alte
atribute.
In cadrul fof “Farm Meat Sud” SRL ţinerea evidenţei contabile se face în baza
statutului, politicii de contabilitate, bazîndu-se pe prevederile S.N.C. l”Politica de
 contabilitate”, în care se stabilesc principiile, convenţiile, regulile şi procedeele de ţinere a
contabilităţii şi a întocmirii rapoartelor financiare şi desigur se conduce de sistemul de
reglementare normativă f
contabllltlţl! a |( Mold<rva întreprinderea di*pwne âi departatncfHe curr< w ft
mafK*grmcfl^ pcr*onal, cont$bllitMtC, producere Hocl&l%i&'4 pnc evidenţa
MMd$feit]& 'fft partidâ duWi V întocmeffe tirtii de FW!)tt)fi fw$nc')*rc, iiiHtfaiUs$ ţi
d<r *pecialh.afe în ffiM&uî >s>MuH 4t le^nlaţie f* regulamentele HocidA{ii
ContăbîiltAtcu w. w$tw%&M& 'in tnoâ %uUwt$r/M >rrAc %e in%crtu to volum deplin
dale veridice care reflectă veniturile )î chdtuidiJe, adiveU; ft pawvete, profr>' fi
pierderile, operaţiile efecfua(e în va!utA <ttr5in4 împrumuturile ţf afcâ informaţie
neoewă peofPJ reflectarea activităţii ei ecotwmico>financiare. Serviciul de comabilitate â
eratitaiii IM ~Farm Meal Sud” SKL e#tc organizat ?// condu» \n mod coreapunzător
normek>r tegaJe y pr'tnctptiU# I conlabilitAţii. întocmirea 9'1 perfectarea doeumentelor
primare %e efectuazâ zilnic, informaţia este CÎflrfi şi precisă şi cuprinde dale complete
cure tdnt furnizate conducerii umtâţii .>/ utiJjzatorik>r interesaţi în cunoaşterea
re/ultatelor obţinute ţi gestionarea patrimoniului
Structura lucrArH Teza include: iniroduccre, trei capHole, concfuzî» f* recomandări,
bibliografie, adnotaţiile în limba română ţi engleză ,anexe,
Cupitolul / l4ZIuzeIe teoretice ale contabilitâţii costurilor de producţie” este expus în doua
paragrafe dintre care primul reflecă abordări teoretice ale costurikw de producţie pe
plan naţkmal şi international cît şi clasificarea costurilor în dependeţă de fijncţîa Jor AI
doi)ea paragraf specifică influentă particularităţilor activitâţii de prelucrare a cărnii
asupra contabilităţii costurilor de producţie, aspectele privind proc@su? de prelucrare a
cărnii şi evidenţa în contabilitate a acesteia.
Cupitolul H ftAhorduri ale contabilităţii costurilor de producţie” s-a caracterizat din
punct de vedere contabil procesul tehnologic de prelucrare a cărnii, s-au enumerat
documentele primare şi secundare utilizate în producere Ia detreminarea consumurilor
directe şi indirecte de producţie. Tot aici s-a prezentat metodele de contabilizare şi
repartizare a costurilor directe şi indirecte de producţie în cadrul întreprinderii mixte
“Farm Meat Sud“ SRL.
Capitolul /// vCdile de perfecţionare a contabilităţii costurilor de producţie” în cadrul
ÎM ”Farm Meat Sud“ SRL a prezentei lucrări s-au propus metode performante pentru
repartizarea costurilor directe de materiale şi cu personalul. S-a propus înlocuirea
sistemului de salarizare a angajaţilor în regie prin forma în acord, s-au specificat lacunele
depistate în contabilitatea managerială, precum şi raportele care se întocmesc în cadrul
entitaţii şi modul de luare a deciziei pe baza rapoartelor întocmite de catre contabili şi
manageri

în baza indicatorilor din raportul financiar (Anexa 1 şi 2) al entităţii se prezintă

anal1z2succintă a activităţii economice Ia IM “Farm Meat Sud” SRL.
contabilităţii a R.Moldova. întreprinderea dispune de
departamente cum ar fi: management, personal,
contabilitate, producere. Societatea ţine evidenţa contabilă
în partidă dublă şi Iîntocmeşte dări de seamă financiare,
statistice şi de specialitate în modul stabilit de legislaţie şi
regulamentele societăţii. ContabUitatea se organizează în
mod automatizat unde se înscriu în ^Bvo/um deplin date
veridice care reflectă veniturile şi cheltuielile, activele şi
pasivele, profitul şi ^Hpierderrfe, operaţiile efectuate în
valută străină, împrumuturile şi altă informaţie necesară
pentru ^Kreflectarea activităţii ei economico-financiare.
Serviciul de contabilitate a entitatii BM ”Farm ^mMeat
Sud” SRL este organizat şl condus în mod corespunzător
normelor legale şi principiilor ^Bcontabilităţii. întocmirea şi
perfectarea documentelor primare se efectuază zilnic ,
informaţia este Iclară şi precisă şi cuprinde date complete
care sInt furnizate conducerii unităţii şi utilizatorilor
^Pinteresafi în cunoaşterea rezuhatelor obţinute şi
gestionarea patrimoniului.
Structura lucrării. Teza include: introducere, trei
capitole, concluzii şi recomandări, ^Kbibiiografie, adnotaţiile în
limba română şi engleză ,anexe.
Capitolul I “Bazele teoretice ale contabilităţii costurilor
de producţie” este expus în doua ^mparagrafe dintre care primul
reflecă abordări teoretice ale costurilor de producţie pe plan
naţional şi international cît şi clasificarea costurilor în dependeţă
de iuncţia lor. Al doilea paragraf ^K specifică influenţă
particularităţilor activităţii de prelucrare a cărnii asupra
contabilităţii ^McosturiIor de producţie, aspectele privind
procesul de prehicrare a cărnii şi evidenţa în ■contabilitate a
acesteia.
Capitolul JI nAbordari aIe contabilităţii costurilor de producţie” s-a
caracterizat din Bpunct de vedere contabil procesul tehnologic de
prelucrare a cărnii, s-au enumerat documentele
V primare şi secundare utilizate în producere Ia detreminarea
consumurilor directe şi indirecte de
V producţie. Tot aici s-a prezentat metodele de contabilizare şi
repartizare a costurilor directe şi B/ndirecte de producţie în cadrul
întreprinderii mixte “Farm Meat Sud“ SRL.
Capitolul III ”CăiIe de perfecţionare a contabilităţii costurilor
deproducfie” m cadrul WA
■ ”Farm Meat Sud“ SRL a prezentei lucrări s-au propus metode
performante pentru repartizarea
■ costurilor directe de materiale şi cu personalul. S-a propus înlocuirea
sistemului de salarizare a I angajaţilor în regie prin forma în acord, s-
 au specificat lacunele depistate în contabilitatea
■ managerială, precum şi raporteIe care se întocmesc în cadrul entitaţii
şi modul de luare a decizie pe baza rapoartelor întocmite de catre
contabili şi manageri.

în baza indicatorilor din raportul fmanciar (Anexa 1 şi 2) al entităţii

se prezintă ana! succintă a activităţii economice Ia M tTarm Meat Sud”
SRL.
 a hi*nlii*>r M<WtiW iiM*rtr* * IM
*F»n* M«a«* Srf" SJSJU

X '<MMl <tKn v*M*ri. mii k>

AotmW pimi ta (1777)

PffAtti Kt (1777)
nsjsfes S JiCtlVe<Of. 49433
RMl aKl
Vafosres eaedfe (1962) (3092)
capMaktfcuvmzinJor.
ReatabSkabem
propriu, 17,47 + 0.7
Mkt
(ttl3/rtLI)*lOO
HX ReatabiHtatca 0.45 7,75 4-
ac&vefor. % 73
II. (nLS/nL7)*t00 90,57 118,76 + 28.19
ReatatHtiateacapnatuhupr
opriu,*, j (nL&rd8)*I00

JFn baza datek>c din tabei se observă o creştere

esenţială a venitului din vînzări, ceea ce se cxptid prin
imptimentare& unui sistem performant al managementului
c&Utăţii şî lărgirea asorthneotukri produselor. O tendinţă de
majorare înregistrează şi profitul brut cu 4827 mii Iei în
cotBpanpe cu anul precedent: Creşterea costuhu vmzăriJor
cu 18211 mii Iei nu a influenţat oesath mărimea pmtituhu
brut.
De asemenea se observă o tendinţă de majorare a profitului
net, care a înregistrat un ritm d creştere de 215,59% comparativ
cu anul precedent. Rentabilitatea vînzărilor s-a majorat cu O mii
iei sau cu - 1732% în comparaţie cu dateie anului 2013, Pentru
majorarea acestui indica întreprinderea trebuie să găsească noi
pieţe de desfacere a produselor sate, să reducă stocu
 produselor fabricate. Rentabilitatea activelor a înregistrat un ritm de
creştere de doar 1,3%.
/ Rentabilitatea capitalului propriu are o tendinţă negativă de micşorare
comparativ cu anul ţ p r e c e d e n t de Ia 90,57 Ia 118,76%. Rentabilitatea
capitalului propriu este indicatorul clasic de ^K rentabilitate, urmărit de
manageri. El reprezintă eficienţa cu care este utilizat capitalul investit în firmă.
Asupra modificării rentabilităţii capitalului propriu influenţează următorii factori:
contribuţia capitalului propriu Ia finanţarea activelor, presiunea fiscală,
rentabilitatea activelor.
După studierea aprofundată a contabilităţii întreprinderii atît din punct de
vedere teoretic, cît şi în baza datelor practice puse Ia dispoziţie autorului s-au
formulat concluzii şi recomandări cfare s-au adus Ia cunoştinţa conducerii
firmei. Există posibilitatea aplicării unor recomandări prezentate privind
perfecţionarea contabilităţii Ia entitate.
CapitoIuJ 1 . BazeIc teoretice ale contabiiitaţii costurilor de producţie

1. 1. Abordiri teoretice ale costurilor de producţie pe pbn naţional

şi
internaţional
Orice firmă are delimitări ţi constrîngeri. Teoria tradiţională a firmei presupune
că B principalul obiectiv al firmei îl constituie maximizarea profitului care este,
de fapt, şi raţiunea
V existenţei sale pe piaţă
In anumite situaţii, firmele pot urmări diferite obiective, cum
ar fi maximizarea cifrei de ■ afaceri fi îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă, obiective care în fond sunt subsumate obiectivului B principal
de maximizare a profitului.
Comunicarea informaţiilor prin limbajul contabil porneşte de Ui
ideea alocării resurselor în
■ vederea atingerii unui scop sau obiectiv, în sfera largă a resurselor
utilizându-se atât mijloace
■ financiare, tehnice, cât şi resurse umane. Resursele sunt administrate de
către un gestionar care
■ decide atât alocarea, cât şi utiUzarea ior şi care are nevoie de informaţii
privind consecinţele
■ alocării resurselor în vederea optimizării raportului resurse consumate —
rezultate obprmte.
I Informaţiile vizează şi nevoia de comparare a alocării reate cu cea prevăzută, a
consecinţelor
1 reale cu cele previzionate [2.7, p.20].
La nivel internaţional au avut Ioc diverse cercetări bazate atât pe
popularizările teoretice ale I diverselor metodologii de calcul a1 costuriJor,
cât şi pe informaţii stocate în arhivele unor I întreprinderi. în lucrările de
specialitate s-a remarcat că marile exploataţii agricole au anticipat,
I prin metodele de gestiune specifice, fenomenele industriale. Se estimează, de
asemenea, ca I exista o contabilitate a costurilor din Egiptul Antic, anuI 3000
t.Hr., pentru a determina impozite f echitabile aplicate recoltelor [2.7, p. 10].
lnMareaBritanie, nevoia de control al costurilor cu scopul de a creşte
productivitatea, de a îmbunătăţi eficienţa în industrie a oferit contabilităţii de
gestiune un Ioc important în managementul ştiinţific. Până în anii '30, un grup
de specialişti economişti au abordat proceduri contabile în afaceri, cu accent
pe contabilitatea costurilor. Aceste teorii au fost aplicate în tractică şi au fost
actualizate în contabilitatea tradiţională.
Oostul de producţie din Franfa se bazează pe două abordări contradictorii,
dar, totodată, şi B complementare: o analiză a costurilor pentru evaluare şi 0
abordare folosită în scopul luării
■ deciziilor, denumită Tabloul de bord. Spre deosebire de situaţia din SlJAil unde
doar industriile B au legătură cu Guvernul şi trebuie să urmeze anumite reguli în
caJcuiaţia costurilor, abordarea
■ franceză impune aplicarea ?n toate ramurile industriale, chiar dacă acestea au
relaţie cu statul sau Inu [2.15, p.344].
Analiza costurilor In genere reprezintă un domeniu important în
funcţionarea eficieată a
■ întreprinderii în condiţiile limitării resurselor, sarcina acesteia constă în
furnizarea informaţiilor I necesare managerilor în vederea elaborării deciziilor
necesare. Prognozarea de către manageri a
■ volumlui de producţiei, cantitaţilor consumate ale factorilor şi a preţuilor Ia
care aceştia pot fi I procuraţi necesită cunoaşterea, mai întaîi de toate, a
componenţei şi variaţiei costurilor în funcţie I de volumul producţiei, precum şi a
posibilitătiIor de minimizare a acestuia. Examinarea acestor
■ aspect ale comportamentului costului de producţie, care sînt evident
importante, trebuie I precedată, însa, de careva precizari ale noţiunii de cost sub
aspect economic.
Din punct de vedere etimologic, costul este de origine latină şi derivă din
verbul K “constare”, care în traducere liberă înseamnă “a stabili, a fixa “. Plecînd
de Ia acest cuvînt, se I conturează mai tîrziu noţiunea de “cost“ care a fost
utilizată pentru a exprima un consum I ocazional de producere unui obiect. De Ia
acesta noţiune se ajunge Ia cea de “cost “ , utilizată în [ prezent în literatura de
specialitate [2.5, p. 15].
După V.Turcanu costul este un indicator foarte important care reflectă
eficienţa resurselor utilizate în producţie, nivelul de specilizare şi cooperare,
calitatea materiilor prime şi a muncii consumate [2.16, p. 19]
O difinire mai simplă a costului ne-o oferă Dumitru Moldoveanu care spune
ca costul este
o totalitate de chetuieli, în expresie monetară, pe care producătorul Ie suportă
pentru fabricarea şi vînzarea bunurilor economice [2.3, p. 102].
După SNC 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”
consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor,
executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit.
în Republica Moldova, în baza Ordinului MF nr. din nr. 166 din
28.11.2013 , din 2014 au fost puse în aplicare SNC noi cu titlu de recomandare,
iar din 2015 — obligatorii. Conform Ordinului ministrului finanţelor nr. 118 şi
Ordinului ministrului finanţelor 119 din 6 august 2013 au fost aprobate 16 SNC,
2 indicaţii metodologice şi planul general de conturi , unul din ele fiind
“Indicaţii metodice privind contabilitatea costurilor de productie şi
calculaţia costului ^produselor şi serviciilor “ unde este difinit şi
explicat costul de producţie.
A suferit modificări în legătura cu trecerea Ia SNC noi şi Legea
contabilităţii, în care au Ifbst ajustate noţiunile în conformitate cu
SNC, noţiuni noi ce ţin de costul de producţie sunt :
 Discordanţele între noţiunile de bazS utilizate in noOe SNC şi în
cele aplicate pînă Ia data
tranziţiei ta acestea
Tabelul 1.1.
BHf Denumirea noţiunilii conform SNC
H^ Aplicate pîna Ia data Noi
tranziţiei Ia SNC noi
J Bilanţ contabil Bilanţ I
I Metoda calculării, specializarea Contabilitatea de angajament
exerciţiilor 1
^HConturi ale contabilităţii de Conturi de gestiune
gestiune
I Consumuri/cheltuieli Costuri
^B"Consurauri/cheltuieli privind Costuri cu personalul
retribuirea I muncii
^mVaîoărea de intrare Cost de intrare
Hpotitica de contabilitate PoUtici contabile
■ Rapoarte financiare Situaţii financiare
Sursa:[ 1.7p. 4]

Totodată, conform Legii contabilităţii, art. 16 este prevăzut: dacă sistemul de

reglementare I normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a
contabilităţii referitor Ia o problemă I concretă, entitatea este în drept să elaboreze
metoda respectivă de sine stătător sau cu atragerea firmei de consultanţă.
Actul normativ ce reglementează costul de producţie pe plan naţional din
01.01.2015 este “Indicaţii metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi
calculaţia costului produselor şi serviciilor" - obiectivul prezentelor indicaţii
metodice constă în stabilirea modului
de contabilizare a costurilor de producţie şi de calculaţie a costului produselor
fabricat^serviciik>r prestate.
Indicaţitie metodice sînt aplicabile entitîţilor care utilizează standardele
naţionale de contabilitate şi desftşoară activităţi de producţie şi/sau de prestiri
servicii.
Ce ţine de costul de producţie, el este un indicator economic important pentru
firmele producătoare cu o sferă largă de utilizare. La baza obţinerii unui bun, stau
resursele. Acestea sunt limitate, imprimând acelaşi caracter şi bunurilor economice
produse. Din acest motiv, bunurile economice, ca şi resursele, se achiziţionează în
schimbul unui preţ. Decizia de a produce un bun economic presupune renunţarea
Ia utilizarea unor resurse într-un scop alternativ. Din acest considerent, toate
costurile sunt costuri de oportunitate, acesta reprezintă principala restricţie a
firmelor producătoare în maximizarea profitului.
Costul de producţie se calculează în orice domeniu de activitate,
deoarecere în fiecare activitate are Ioc un consum de resurse şi astfel trebuie să se
cunoască mărimea cheltuielilor afectuate sau necesare şi să se acţioneze în direcţia
reducerii lor. Astfel, se poate spune că orice activitate economică este ghidată de
costuri.
Costurile de producţie se evaluează Ia valoarea contabilă a stocurilor
consumate, suma retribuţiilor efectiv calculate personalului încadrat nemijlocit în
procesul de fabricaţie a produsek>rfprestare a serviciilor, suma contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală aferente retribuţiilor calculate, suma amortizării activelor imobilizate cu
destinaţie de producţie, valoarea serviciilor procurate de Ia terţi etc.
în cadrul firmelor producătoare, atît pe plan naţional cît si plan internaţional
costul îndeplineşte o serie de funcţii economice şi sociale:
a) Funcţia de măsurare şi evaluare a activtăţii economice. Aceasta constă în
măsurarea, cu ajutorul cheltuielilor, a producţiei şi a veniturilor rezultate, precum
şi comensurarea corelaţiilor necesare între eforturile depuse şi efecte.
b)Funcţia de producţie - face referire Ia rolul important pe care îl joacă costul în
reaJizarea concepţiei constructive şi tehnologice a producţiei.
c) Funcţia de personal — se referă pe de o parte Ia cheltuielile afectuate cu
pregăurea forţei de muncă şi, pe de altă parte, Ia condiţiile în care are Ioc sporirea
productivităţii şi a calităţi bunurilor obţinute.
d) Funcţia comercială - evidenţiază efectul pozitiv al cheltuielilor legate de
distribuţia bunurilor.
e) Funcţia financiar - contabilă - evidenţiază cheltuielile care se fac cu asigurarea
fondurilor băneşti necesare producţiei, în dependenţă cu mărimea, structura şi
calitatea bunurilor impuse de
o activitate economică rentabilă.
f) Funcţia de optimizare - presupune asigurarea şi determinarea celui mai mic cost
de producţie care revine Ia un nivel maximum de producţie.
g) Funcţia de control şi reglare - evidenţiază modul de fundamentare şi de adoptare
a deciziilor economice. [2.9, p. 7]
Prin funcţiile sale, costul este un indicator factorial, rezultativ şi de eficienţă,
extrem de util în adoptarea tuturor deciziilor economice. în funcţie de sursa
 factorilor de producţie antrenaţi în activitatea economică, se disting costuri
implicite şi explicite de producţie. Cele explicite sau contabile corespund plăţii
factorilor de producţie pe care firma îi echiziţionează din exterior. Sunt incluse
plata salariilor, plăţile efectuate cu achiziţionarea de materii prime necesare
producerii, taxelor, impozitelor.
Principalele criterii dupa care se structureaza costurile de producere a unui
bun şi/sau serviciu sunt:
a) Dupa modul cum se modifică Ia schimbarea volumului producţie,
distingem: costuri variabUe şi costuri fixe. Importanţa grupării costurilor de
producţie în fixe si variabile rezidă din urmatoarele: sta Ia baza metodei de
calculaţie „direct costing” şi a previziunii costului; fumizeaza informaţii necesare
fundamentarii deciziilor de preţ, respectiv optimizarea diferiţelor strategii ale
firmei.
b) Dupa modul de individualizare a costurilor de producţie, acestea se pot
grupa în urmatoarele categorii:
^xtsturite directe sunt acelea ce se pot individualiza pe produs sau grupa de
produse omogene, faze ale procesului de producţie şi se pot include direct în
costul acestora (materii prime si materiale directe, salarii directe, contribuţi
asigurării sociale, combustibil, energie, alte costuri directe).
-costurile indirecte sunt acelea ce nu se pot localiza, sunt comune mai multor
produse sau grupe de produse (costuri de regia, secţie, costuri generale ale firmei,
costuri cu promovarea etc.). Aceste costuri se repartizeaza asupra produselor în
raport cu: costurile comune secţie, salarii directe, consumurile de materii prime,
ore de funcţionare utilaje etc.
c) După funcţia Ior în cadrul cicluhii de afaceri:
• costul produsului: include toate elementele de cost care sunt generate de
realizarea unui produs, executarea unei lucr&ri sau prestarea unui serviciu.
Astfel, costul produsului cuprinde costurile materiale, costurile salariate şi alte
costuri de producţie.
- costul perioadei: are în vedere toate elementele de cost care nu au fost
incluse în costul produsului, dar înglobează costuri care s-au realizat în cursul
exerciţiului financiar de referinţă. Exemple de cheltuieli recunoscute în costul
perioadei ar fi: cheltuielile general administrative; cheltuielie de distribuţie;
cheltuielile cu plata chiriilor pentru spaţiile de birouri, cheltuieli cu asigurarea
clădirii administrative. Costurile de vânzare şi cele administrative sunt tratate ca
fiind costuri ale perioadei, fiind considerate ca av&nd un caracter indirect.
d) /n funcţie de gradul de control şi posibiUtatea managementului de a
influenţa costurile:
-costuri controlabile: reprezintă acele elemente de cost asupra cărora
managerul are posibilitatea de a-1 influenţa. Exemplu de cost controlabil: costul
salarial.
costuri necontrolabile: include acele elemente de cost care sunt
-

determinate de terţe părţi din mediul extern al entităţii şi asupra c&rora

managerul nu poate interveni. Exemplu de cost necontrolabil: costul generat de
primele de asigurare ale spaţiului productiv.[ 2.10, p.l0]
Costurile de producţie corespunzătoare resurselor proprii ale firmei,
constituie costurile implicite, sau imputabile. Ele reflectă consumul factorilor de
producţie pe care firma îi deţine, pămÂntul şi capitalul propriu, munca
proprietarilor, precum şi riscul pe care-1 presupune activitatea economică a
firmei. Costurile economice includ atât costuri explicite cât şi implicite.
Gestiunea economici a firmelor presupune calcul economic, respectiv
evaluarea în bani a consumului de factori sau, mai bine zis, cunoaşterea
costurilor. Nevoia de gestiune economică presupune a anumită rigurozitate în
măsurarea costurilor drept punct de plecare în formarea costurilor, în alegerea
celei mai bune variante de producţie în evaluarea eficienţei economice şi în
fundamentarea politicii de reducere a consumului de resurse.
Mărimea costului poate fi calculată pe unitatea de produs, pe întreaga
producţie omogenă realiztă de o firmă şi pe ansamblul producţiei eterogene
obţinut de către o firmă. De asemenea, mărimea costurilor e diferită de Ia un
produs Ia altul, în funcţie de consumul de factori de producţie solicitaţi; este
diferită de Ia unul şi acelaşi produs, însă de Ia un producător Ia altul, în funcţie
de relaţia existentă între gradul de dezvoltare şi de eficienţă economică; în
acelaşi timp, diferit U unul şi acelaşi producător, însă de Ia o perioadă Ia alta, în
funcţie de schimbările realizate în dotarea tehnică, gradul de pregătire al
angajaţilor, precum şi în funcţie de modul de organizare şi conducere al firmei.
 Costul de producţie desemnează toate costurile suportate de agenţii economici, atât pentru
producerea bunurilor, cât şi pentru comercializarea acestora.

a) în ftincţie de
procesul tehnologic:
- costuri de baz& sau
tehnologice: salariile,
amortizarea capitalului
fix, cheltuieli cu
materiale de producţie;
- costuri de regie,
organizare şi conducere:
cheltuielile generale şi
salariile conducătorilor;

c) în funcţie de natura activităţii: d) după gradul de omogenitate,

- costuri productive, ocazionate respectiv în funcţie de complexitatea
de procese raţionale de diferitelor componente de cost:

producţie; - costuri - costuri - simple (monoelementare);

- complexe (polielementare);
neproductive, ocazionate de
proasta gestionare a factorilor
de producţie.
e)după orizontul de timp luat în
considerare: -fixe;
-variabile.

Figura 1.1 Clasificarea costurilor de producţie. Sursa :[2.9 p. 7]

Modul de contabilizare a costurilor de producţie pe plan national şi

internaţioanal se alege de către fiecare entitate de sine stătător în funcţie de
mărimea, particularităţile organizaţional- tehnologice şi necesităţile
informaţional-decizionale ale acesteia.
 Costul de producţie este reprezintat de suma costurilor, ca expresie valorică
a coaumunk* factorilor de producţie, efectuate cu ocazia fabricarii unui produs,
executării unui lucrări sau prestării unui serviciu
întreprinderea mixta 44Farm Meat Sud 44 S.R.L este e întreprindere privată,
fondată in confirmitate cu „Legea cu privire Ia antreproniat şi înterprindere",
„Legea cu privire Ia privatizare”, Ia 23 decembrie 2008, fiind înregistrată Ia
Camera înregistrării de stat de pe HngS Ministerul Justiţiei a Republicii
Moldova cu numărul de identificare de stat- oodul fi*cal 1008600058932 si
nr.TVA 0306836, principalul gen de activitate a întreprinderii fiind prelucrarea
si comercializarea camii de gaina, bovina şi porcina
Societatea răspunde pentru obligaţiile sale cu întreg patrimoniul care-i
aparţine cu dreptul de proprietate. Adresajuridică deplină a locului principal de
desfăşurare a activităţii economice a esteîn munChişinău, str. Independenţei
30/4
Organigrama întreprinderii este formata din mai multe sectoare care sunt
conduse de directorul genaral care dirijeaza direct cu :
-serviciu revizie şi control,
-manager administrativ
Managerul administrativ Ia rîndul sau are în subordine 10 sectoare : serviciu
control veterinar-sanitar, serviciu resurse umane, departamentul economo-
finaciar contabil, sector aprovizionare, sector tehnologie şi informare, fabrica,
serviciu mecanic şi sector secţia comerţ.
Contabilitatea costurilor de producţie în cadrul I.M. “Farm Meat Sud “
S.R.L. reprezintă un domeniu distinct în cadrul evidenţei contabile, avînd drept
obiectiv principaJ măsurarea, colectarea darilor de Seaman7 prelucrarea datelor
şi introducrea Ior în programa informatica IC, transmiterea informaţiei pentru
planificare 0>ugetare), calculaţie, control si analiza executării bugetelor în
scopul pregătirii rapoartelor interne pentru hiarea deciziilor manageriale
Evideţa manageriala începe cu urmarirea tuturor intrarilor de materiale si
materie prima, prelucrări, mişcari ce se efectuiaza în fiecare secţie zilnic, dupa
care conform documentelor primare informaţia este prelucarta şi întocmită în
programa IC pentru calcularea şi indentificarea costul fiecraui produs în parte
din cadrul DVf nFarm Meat Sud” SRL.
în consecinţa, autorul consideră că sistemul de control de gestiune reprezintă
un ansamblu de procese de identificare şi management al riscurilor de acuvitate
a căror sarcină principală constă în organizarea fluxurilor şi operaţiunilor
tehnologice şi informaţiorate astfel, încât obiectivele entităţii să fie realizate în
condiţii de cheHuieli minime.
 în acestparagraf s-au expus abordări teoretice ale costurilor de producfie pe
plan naţional şi international, difinind noţiunea de cost de producţie cît şi
clasificarea acestuia în dependenţă de funcţia lor.

1.1. Influenţa particularităţilor activităţii de prelucrare a cărnii

asupra contabitităţii costurilor de producţie.

Contabilitatea costurilor reprezintă determinarea costurilor necesare

produselor şi serviciilor furnizate de o entitate. In acest sens se urmăresc
colectarea şi analiza costurilor, măsurarea producţiei în diferitele etape de
manufacturare şi corelarea costurilor cu produsele fabricate. De fapt rezultă
diferite sisteme de costuri, cum ar fi: costul istoric sau actual, costul estimat,
costul standard; diferite metode de calcul a costurilor: pe comenzi, procese, faze,
activităţi etc.; diferite tehnici de calcul a costurilor: costul marginal, costul total,
costul direct etc. Contabilizarea costurilor este un proces care începe cu
înregistrarea cheltuielilor şi se sfârşeşte cu pregătirea datelor statistice iar
controlul costurilor reglează prin acţiuni operative a nivelului acestora. Costul
poate fi controlat prin standarde, bugete, rapoarte şi audit.
Controlul bugetar implică compararea bugetelor întocmite pe
responsabilităţi şi cerinţe ale politicii entităţii cu realitatea, în scopul evidenţierii
modului în care se vor atinge obiectivele previzionate. In consecinţă estimările
din bugete se pot menţine sau se pot revizui în raport cu realitatea şi tendinţele
imediateia iar auditul costurilor verifică corectitudinea procedurilor de
contabilizare.
Obiectivele contabilităţii costurilor sunt: cunoaşterea costurilor, stabilirea
preţurilor de vânzar, determinarea şi controlul eficienţei, determinarea bazei de
evaluare şi furnizarea informaţiilor.
Contabilitatea costurilor Ia întreprinderile de prelucrare a cărnii este creată în
funcţie de structura organizatorică a entităţii care depinde de forma de organizare
a gestiunii: liniară (pe orizontală), funcţională (pe verticală, pe funcţii anumite),
liniar-funcţională, matriceală. Structura organizatorică actuală a acestor entităţi se
deosebeşte de structura financiară prin faptul că ea se bazează pe specializarea
funcţională şi mai puţin pe relaţiile financiare şi economice între centre şi
subdiviziuni, reflectă mai mult o ierarhie a subordonării decât a responsabilităţilor
şi este legată mai puţin de scopurile economice. în acest context, investigaţiile
efectuate de către
Mihaila S. subliniază că unele centre de responsabilitate sunt slab corelate cu
centrele ierarhice, unele subdiviziuni sunt supuse direct conducerii, iar altele, deşi
întrunesc diferite funcţii, sunt gestionate de un singur manager. Această structură
nu permite realizarea suficientă a analizei costuriior şi indicatorilor de eficienţă pe
direcţii de activitate, nu asigură un control riguros şi o motivare a managerilor.
în cadrul I.M. ”Farm Meat Sud” S.R.L ţinerea evidenţei contabile se face în
baza statutului, politicii de contabilitate, bazîndu-se pe prevederile S.N.C.
l"Politica de contabilitate”, în care se stabilesc principiile, convenţiile, regulile şi
procedeele de ţinere a contabilităţii şi a întocmirii rapoartelor financiare şi desigur
se conduce de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii a R.Moldova,
principalele acte normative fiind: legea contabilităţii Nr.ll3 din 27.04.2007,
Standardele naţionale de contabilitate ale R.Moldova şi comentariile Ior aprobate
de Ministerul FinanteIor RM Nr.l74 din 25.12.1997, Planul de conturi contabile al
activităţii economico-fmanciare a întreprinderilor, aprobat de Ministerul Finantelor
RM Nr.l74 din 25.12.1997, Legea anuală a bugetului de stat şi a asigurărilor
sociale de stat, alte acte legislative si normative, etc.
întreprinderea ţine evidenţa contabilă în partidă dublă şi întocmeşte dări de
seamă, rapoarte financiare, statistice în modul stabilit de legislaţie şi regulamentele
societăţii. Documentaţia reflectă în mod integral veniturile şi costurile perioadei,
activele şi pasivele, profitul şi pierderile, operaţiile făcute în valută străină,
operaţiunile de hnport-Export, împrumuturile şi alte informaţii necesare pentru
reflectarea activităţii economico-financiare a socieţaii. Conform politicii de
contabilitate responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea evidenţei contabile o
poartă directorul general, iar contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea integrală
şi veridică a operaţiunilor în conturile contabile. Pentru a obţine rezultatele
adecvate departamentul de contabilitate îşi propune cîteva obiective: furnizarea
informaţiei corecte privind patrimonial întreprinderii, ţinerea evidenţei sintetice şi
analitice a tuturor activelor şi pasivelor, efectuarea decontărilor, calculul costului
mărfurilor, calculul şi plata impozitelor, întocmirea şi prezentarea Ia timp a dărilor
de seamă si a rapoartelor financiare.
Este evident ca toate operaţiunile au legătură între ele şi sunt controlate de
contabilul-şef, care este ajutat de adjunctul sau. Contabilul-şef se ocupă mai mult
de contabilitatea managerială, nemijlocit de calculatia costurilor producţiei.
în cardul întreprinderii „Farm Meat Sud SRL sunt opt secţiile de producere de
care raspund material şeful de secţie. Şeful de secţie planifica zilnic cantitatea
21 de
materia prima şi materialile în dependenţa de comnada venită de Ia cumpărător,
comanda cumparatorului fiind transmisă operatorilor entitaţii cu 2 zile înainte de
producrea produselor finite.

21
 Prelucrarea a cărnii proaspătă îndeplineşte condiţii stricte de provenienţă,
abatorizare autorizata, inspectare post-mortem, manipulare în conâtţii de igiena
strictă, marcare, ambalare, depozitare si transport Constant, autoritatea veterinară
centrala asigura, In conformitate cu metodele recunoscute ştiintific şi
demonstrate Ia nivel internaţional, teste de determinare a rezidurilor si verifică
respectarea normelor sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere ţi
control. în incinta secţiilor de producere De asemenea, personalul veterinar
oficial intem asigura inlaturarea riscurilor de contaminare, de-a lungul intregului
Iant tehnok>gic, intensificând permanent controalele Ia carnea de vită, porc si
gaină obţinute dupa abatorizare, controlînd totodata efectivele de came din
exploataţiile de origine.
Şeful de producţie planifici materia primi şi materiale pentru intreaga
entitate coordon1nd direct cu departamentul achiziţii, aceştea fiind reponsabili de
căutare furnizorilor fideli, calitate materiei cît şt preţuri mici
Entitatea uFarm Meat Sud” SRL dispune de opt secţii de producere .

Figura 1.2 Schema *m secţiilor din

cadrul entităţii uFarm Meat SudftSRL
Sursa: Ekiborat de autor in baza
procesului tehnologic de kt "Farm Meat
Stuif' SRL
Prima etapa în producere
începe cu primirea materiei prime de carne
de vita, porc, gaină Ia ecţiile de
transare, aici carnea se dezosează şi se transmite celorlalte sectoare pentru
prelucrăi.
Transarea este operaţia de secţionare a carcasei în porţuni anatomice mari, în
vederea ezosarii si alegerii pe calitati. Dezosarea (ciontolirea) este operaţia V
de separare a oaselor de pe UTie Alegerea (alesul) camii este operaţia prin care
se îndeparteaza grasimea şi ţesuturile cu
valo*re nUnwuutvrt unUish» QUHQiCUtt nub denuntiien de llnxuri, tendoane,
cartilaje, aponevroze, chengutl do Nfnge Odntn cu nlcgoicn oărflll Ne Tiice şl
sortnreu pe calita|i, iar camea este taiata în buQfttl de I(HW)OO g
Opwnţiile do trnnşnic, de/o*nrc .ii nlegerc n carni) se efectuează în spaţii
special amenajate, de oAti* peiMonnl cnlitlcnt, In o Ietnperntura de mnximum
IOu si o umiditate relativa de 80%. Oupn tUwoNnren $i alagerea cAmii de porc
rezultă urmntonrele sortimente:
Cnrne de porc Iucni- rezultA din fasonarea pieptului, pulpei, spatei. Camea
se prezintă în bucn(i de 100 gr lHrA llnxuri, chenguri de sange, resturi de oase,
şorici. Conţinutul de grasime al cnmH porc lucru trebuie sn Ile mnximum de
35%,
Carne pulpa Iucru- cnnd se de/osca/a pulpele si spetele pentru came lucru.
Slănina tare este slAnina de guşA precum şi slAninn de acoperire a musculaturii
dorsale, rezultată din degresarea cnrcnselor cu snu fhrft şorici Se prezintă în
bucaţi întregi, de forme regulate şi se folosesc ca slAninA sare pentru slănina
Oartn cu boia si slanina afumata.
SIAnina moale- este slănina rezultată din zona burţii, din fasonarea pieselor
anatomice şi a carcaselor de porui.
Atft slănina tnre cît şi slanina moale sunt fblositoare Ia fabricarea
preparatelor din came şi sunt denumite slănina lucru, şi se prezintă în bucaţi nu
mai mari de 300 g, fără şorici, păr, chenguri de sînge, resturi de oase. Şoriciul
reprezintă stratul dermic care acopera suprefaţa extema a slăninii.
La aprecierea calităţii cărnii un rol foarte important îl au caracteristicile
organoleptice. Ele servesc pentru stabilirea gradului de prospeţime şi pentru
identificarea unor defecte determinate de starea animalelor sau de operaţiunile
de sacrificare, prelucrare şi conservare ale cămii. La aprecierea calităţii cărnii
tranşată şi preambalată se iau în consideraţie şi alte criterii şi anume: cantitatea
maximă de os Ia 1 kg, numărul de bucăţi din ambalaj, greutatea celei mai mici
bucăţi, gradul de finisare, grosimea stratului de slănină din came de porc, starea
seului Ia carnea de bovine şi de gaină.
La sectoarele de ambalare carnea se feliază, defolchează în bucăţi precum
gulaş, steak, friptura, care mai apoi se împachetează şi se transmite Ia magazine.
Sectorul cîmaciori face compoziţia de cimaciori care mai apoi este
transmisă depozitului tocături, cîrnaciori şi marinate, unde se spriţează
cîrnaciorul, aici se mai realizează şi toate tipurile de tocaturi şi marinate .
Pentru fabricarea unor anumite produse din came (mai ales a
celor cu tocătură fină) se I utilizează ingrediente proteice: glutenul,
concentratele şi izolatele din soia, laptele praf degresat,
■ zerul praf. cazeina, plasma sanguin& şi derivatele proteice
colagene. Adaosurile proteice se 1 utilizeazi sub formă de pulberi
sau în stare hidratată (emulsii, geluri, dispersii în saramură).
în procesul de fabricare a produselor din came se utilizează şi
alte ingrediente: apă [ potabilă, aromatizanţi, sare, azotaţi şi azotiţi,
acid ascorbic, zahăr, agenţi de hidratare I (polifosfaţi). condimente
şi plante condimentare, lichid de fum, potenţiatori de arome,
culturi pure de bacterii şi mucegaiuri, membrane naturale,
artificiale şi sintetice.
Sarea se foloseşte Ia obţinerea produselor din carne, pentm
formarea gustului, ca agent de conservare a materiilor prune şi
pentru favorizarea procesului de maturare.
Secţia producre ambaleză toate tipurile de produse de came
de vită, porc si gaină care au tip amabalj caserolă.

Procurarea I
C'J
■ Tranşare
V^
Prriucrarea ■
r'j
■ Ambalare
^O
_ Distribuirea ■

w
Figura 1.3 Schema procesului de producere a cărnii în cadrul entităţii
Farm Meat
SudwSRL
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia "Farm Meat Sud ”
SRL
Entitatea tTarm Meat Sud” SRL pe parcursul procesului de prelucrare a
cămii | întregistrează pierderi, aceste pierderi sunt: pierderile de Ia defrost
(atunci cînd carnea este decongelată), pierderi transare (depistate în urma
procesului de tranşare) şi pierderi de perisabilitate ( o pierdere naturală -
scurgere, uscare). Evidenţa acestor pierderi este strictâ, fiind coordonată
direct de şeful de producere.
Ficare sectorul întocmeşte dări de seamă zilnic pentru
evidenţa consumului de came şi condimente conform fişelor
 de consum. Darea de seamă conţine preIucariie care se
realizează în caduJ sectorului cît si toate mişcarile de intrare
şi iesire de Ia depozit Prelucarile reprezintă un act de
prelucrare a costurilor unde şeful de secţie scrie cxt came,
condimente şi materiale au fost folosite pentru producrea
fiecarui articol de carne în cadrul secţiei sale.
Costurile sunt gestionate de catre şeful de secţie, şeful
de producţie cît si managerul general care semnează fiecare
act de casare întocmit în cadrul întrepinderii
In al doilea paragraph sH* explicat procesul de prelucrare a
cărnii, cît şi circuitul documentelor în cadrul entităţii aferent
procesului de prelucrare, nominalizînd semnificaţia pierderilor şi tipul
lor.
CapUohd J- “Bazele teoretice <de contabilitaţii costurUor de producţie
” este expus in doua paragrafe dintre care primul reflectă abordări
teoretice ale costurilor de producţie pe pUm naţional şi international cît
 şi cktsificarea costurilor în dependeţă de funcţia lor. Al doilea paragraf
s^t explicat procesul de prelucrare a cărnii, cît şi circuitul documentelor
în cadrul entităţii aferent procesului de prelucrare, nominalizînd
semnificaţia pierderilor şi tipul lor.
Capitolul 2 . AbordAri ale contabilităţii costurilor de producţie

2.1. Aspcctc privind organizarea contabilităţii costurilor directe de producţie

Toate entităţile economice care activează în mediul de business, indiferent

de domeniul de [ activitate în care activează sunt preocupate de elementele de
cost pe care Ie generează realizarea | activităţilor lor. însă. modul în care
aceste elemente de cost s-ar putea clasifica, diferă, în funcţie
I de sectorul de activitate din care fac parte. Multitudinea de entităţi economice
care activează în
I Iumea afacerilor le-am putea clasifica pe trei mari categorii: entităţi de
producţie
| (manufacturing); entităţi de comerţ (merchandising); entităţi de servicii
(services).
[ Cuantificarea eforturilor depuse de firme pentru executarea bunurilor si
serviciilor, aprecierea flnalitaţii economice, presupune cunoaşterea structurii
costurilor. Aceasta ofera [ posibilitatea recunoaşterii componentelor ce
influenţeaza cheltuielile şi preţurile de vînzare ale bunurilor. Având în vedere
predominanţa evidentă a entităţilor economice care activează în I activitatea de
producţie, în cele ce urmează, ne vom focusa pe o clasificare a elementelor de
cost,
I adresabilă în special acestui segment.
In teoria economică se identifică o diversitate de structuri ale costurilor de
producţie,
I flecare clasificare cautînd sa pună cît mai mult în evidenţa componentă
cheltuielilor flrmei, sa releve specificul flecarui proces de producţie şi sa
permită, în viitor, opţiuni pentru variante tehnologice optime (avantajoase).
Autorul tezei de doctor “ Contabilitatea şi controlul de gestiune Ia
întreprinderile de prelucrare a cărnii” Mihaila Svetlana, a efectuat o
sistematizare a centrelor de responsabilitate Ia întreprinderile de prelucrare a
cărnii , în funcţie de mărimea entităţii şi specificul activităţii, grupându-le după
diferite criterii, flecare tip, în acest caz, având atribuţiile şi funcţiile sale.
Varietatea centrelor de responsabilitate depinde de specificul ramurii, tehnologia
şi organizarea procesului de producţie, caracterul fluxurilor informaţionale,
nivelul bazei tehnice şi alţi factori sociaJ-psihologici.
Organizarea contabilităţii şi controlului costului pe centre de responsabilitate
presupune parcurgerea unor etape, care încep de Ia formarea structurii
financiare, crearea centrelor de responsabilitate, cu atribuirea acestora a
indicatorilor de eficienţă, elaborarea documentelor normative, rapoartelor
manageriale şi flnalizându-se cu etapa de implementare. Fiecare etapă include
paşi concreţi, precum urmează:
 I. Examirtarea structurii organizatorice, tehnologice şi economice;
II. Formarea centrelorde responsabilitate şi a structurii financiare;
III. Orcanizarea contabilităţii pe centre de responsabilitate, inclusiv
automatizarea proceselor de bugetare, evidenţă, control şi analiză [2.12, p 14).

Ceatre de resp oas abitttafe — '1'

"
C>ria(f şi pnncipii de org.ioizare Formsnrea centrelor de r*spaas*biBt*t*
(etapa 2)
Cenb eIe de i*spom<bJitit< b
ebtue coreiate cu structura grafic de prezentare a acestora
orf>naitoricj ţi cea de producţie
Fiecâr 2. Evidenţisrea
ui centra u ett» centrel01 tehnologice de
atnbiut un responsabditate, stabibrea
u>dicator de indicatorilor — scop. analiza
evahure a activităţii, mvelului de control asupra Ior ţi
de motivare ţi o stabiUrea centrelor de
bazâ de repnrtizaxe responsabiUtate
a
CO %tKBlloi 3. Determmarea
peobu fiecare centru de
Conducerea responsabUitate a setului de
centrulu)l este indicntori de care e responsabd
aa^ivatâ de im managerul
managsr — persoana
responsabilă de 4 DeteiTOinarea indicatorilor de
activitatea acestuu eficienţă 9 performanţa pentru
fiecare centru şi a lepiuhi cu
Fiecare centru sistemul de motivare a
cii^pune de im set de managerilor de centre
rapoarte, buşete şi
Maoagerul fiecărui
centra de
responsabilitate are o
sfera şi UaMt3responsabibtifn şi i
atribupdor saie. s
A1Ianagenil posrtâ t
r
u
1 c
t
A u
h r
i a
b i
u
i ş
r »
e
a a
c
i t
a i
b \
d i
i t
v â
m ţ
i i
m l
l o
răspundere doar ctmtrohi 5.Elaborarea pentru
pentru acei indicatori fiecare centru de responsabtfitate
pe care n poate a un\u model de structură a
bugetului şi a algoiitnmhri de
r calctd al indicatorilor bugetap şi
efectivi
d
e
6Eiaboiarea tipuiilor şâ structurii
b rapoartelor pe fiecare centru de
a
z
responsabiHtafe
ă

n
m
s

c
e
n
t
r
a

d
e
r
e
s
p
o
n
s
a
b
d
i
t
a
t
e

ş
i

s
t
a
b
i
l
i
r
e
a

f
e
L
p
t
d
t
2
i

a
c
e
s
t
v
o
a
 Obligapa managerilor 7 Elaborarea bazei normative
centrelor de inîeme privind activitatea centrelor
reqx)nsabiiitate de a de responsabiHtate (a
efectua anatiza reguJa1neut1d1u intern privind
activităţii centrului de structura financiară p a
responsabtfitate şi a regulamentului intern ^privind
întocmi bugete pentru dreptimie şi obHgaţule cent1el0r)
perioadele viitoare

Figura 2.1. Corelaţia paşilor etapei a II-a de creare a centrelor de responsabilitate ci

cerinţele şi principiile de organizare a acestora

Sursa: [ 2.12, p 13]

 Cercetătoarea Mihaila Svetlana, a argumentat necesitatea
respectării unor principii şi cerinţe Ia crearea centrelor de
responsabilitate, care au fost corelate cu paşii etapei a doua,
fapt indicat Tn Ilgura 2.1.
fn cadrul etapei a lll-a. “Organizarea contabilităţii pe
centre de responsabilitate, inclusiv automatizarea proceselor de
bugetare, evidenţă, control şi analiză”, autorul a propus
codificarea centrelor de responsabilitate şi organizarea
evidenţei analitice Deşi conturile de gestiune Ia întreprinderile
de prelucrare a cămii prezintă multiple avantaje, totuşi,
aplicarea Ior are unele neajunsuri, generate de faptul că nu
permit formarea unor informaţii ce ţin de venituri în cadrul
centrelor de responsabilitate, nu asigură determinarea
rezultatelor pe activităţi, pe centre de responsabilitate şi nu
îngăduie calcularea unor rezultate intermediare, nepermiţînd
contabilizarea tranzacţiilor de previziune sau a elementelor
bugetate [2.12, p. 14].
Costurile directe sunt acelea ce se pot individualiza pe produs
sau grupa de produse omogene, faze ale procesului de producţie
şi se pot include direct în costul acestora (materii prime si
materiale directe, salarii directe, asigurările sociale,
combustibil, energie, alte costuri directe.
în continuare examinăm patricularitaţile costurilor de
producţie care:
- sunt nemijlocit legate de procesul de producţie;
- se include în costul stocurilor fabricate sau a serviciilor prestate;
- se referă în capitolul 2 a activului bilanţului.
Conform “Indicaţii metodice privind contabilitatea costurilor de
producţie si caVculaţla costului produselor si serviciilor “, în costul
produselor fabricate se include 3 grupe de costuri:
• Costuri directe de materiale (CDM) ;
• Costuri directe cu personalul (CDPM) ;
• Costuri indirecte de producţie (CIP).
In continuare vom analiza componeţacosturilor directe de producţie în
baza produselor
fabricate Ia IM “Farm Meat Sud “ SRL, care cuprind :
 bi componenţa costurilor directe de materiale se include :
- Materia primă şi materile, care constituie elementele de baza a
produsului fabricat.
- semifabricate achiziţionate şi articole accesorii, dupa rolul Ior
funcţional î procesul de producţie reprezintă material de bază;
- valoarea serviciilor cu caracter productiv;
• ambalajele şi materialele de ambalat utilizate direct în cadrul
secţiilor de produc(ie, iar ca ambalaj este folosită pelicula, în conformitate cu
“Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia
costului produselor şi serviciilor “ recunoaşterea are Ioc în felul următor:
Costurile materiei directe şi repartizabile aferente activitaţilor de bază se
contabilizează separat pe obiecte de evidenţă şi de calculaţie a costurilor. Aceste
costuri se recunosc în perioada utilizării efective a stocurilor sau altor resurse
materialilor în procesul de fabricaţie a produselor sau de prestare a serviciilor şi
se înregistreză ca majorarea costurilor activitaţilor de bază şi diminuarea a
stocurilor sau majorarea a datoriilor curente. Stocurile cosumate se evaluează în
conformitate cu SNC „Stocuri”. Stocurile se recunosc ca activc circulante Ia
respectarea simultană a următoarelor condiţii: sînt controlate de entitate, adică
se află în proprietatea acesteia, există probabilitatea obţinerii de către entitate a
beneficiilor economice viitoare din utilizarea stocurilor, sînt destinate utilizării
în ciclul normal de producţie sau vor fi vîndute în termen de 12 luni, şi costul de
intrare poate fI determinat în mod credibil [1.5].
Stocurile recunoscute iniţial se evaluează Ia cost de intrare care se
determină în funcţie de sursa de provenienţă a stocurilor cum ar fi:
achiziţionarea, fabricarea, intrarea ca aport în natură Ia capitalul social, primirea
cu titlu gratuit, ieşirea/reparaţia activelor imobilizate şi obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, înregistrarea deşeurilor recuperabile, transferare din
active imobilizate etc.
IM “Farm Meat Sud” SRL recunoaşte costurile de materie primă şi
materiale în perioada utilizarii efectivă, adică toată catitatea de came,
condimnete şi alte materiale care se folosesc în procesul de prelucararea a cărnii
timp de o lună.
Costurile de materiale se reflectă în contabilitate IM “Farm Meat Sud “
SRL în baza documentelor primare, în care sunt indicate direcţiile concrete de
utilizare a materialelor.
Costurile cu personalul directe şi repartizabile se recunosc în perioada
calculării acestora şi se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor
activitaţilor de bază şi datoriilor curente Ia sfîrşitul luni ca şi în cadrul entităţii
de prelucrare a cămii.
In baza studului efectuat Ia IM“Farm Meat Sud“ SRL se menţiona că
evidenţa consumurilor directe în cadrul entităţii se duc cu ajutoml contului 811
“Activităţii de bază “. De remarcat este faptul, că Ia entităţile de prelucare a
cămii acest cont formează mai multe subconturi:
 I Ciwiuri Jc*|i# cortttritar MPtcw
'
• I ■M [ 812 ''Aftivit*(li | |Ka#iC
Sl I "Acri' il*t<* Jf
tO 3 ” lYwn*arc*'
auîriUafe”

Sutvo**uri: Suhctwturl;
1 Rl1.1 *C«snni directe dc materiale"
I g| 1.2 Toauri directe cu 823,1
personalul" j 81 1.3 “Tranţaw
"Costuri directe privind >
&siguarea soeialâ şi
medicalA " j 811.4
~Uzura ţi costurile privind
inBttinen» myocelor Iixe
din j producere ”

Figura 2.2. Chisifiearea conturilor Ue evidenţă a

costurilor de producţie dlrectc
Sursa:Planul <A* lucru fM "Farnt MetU
Su<l "SRL
Sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte
metodele de ţinete u contabilitâpi referitor Ia procesul de tranşare a cărnii de
porc, bovină, şi gaină Ia entitatea dc prelucrare a cămii, asfel IM "Farm
Meat Sud” SRL elaboreză de sine stătător evidenţa transări/or cu ajutorul
contului 823.1 "Tranşare".
Contul 823,1 ‘Tranşare” este un cont de activ în debitului care. întră
camea care trebuie tranşată (o poziţie), iar prin credit iese camea deacum
tranşată pe poziţii (2 sau mai multe pozIţiii) în parte de care are nevoie
secţia pentru a-şi îndeplini comanda venitft de U\ cumparator. E\indeţa
tranşărilor se ţine în documente aparate cu denumurea de "Fişa de dezosarc-
trasnave". care este întocmită şi semnată de şeful de secţie şi şeful de
producere.
La IM “Farm Meat Sud” SRL se utilizează următoarele documente primare
privind consumul de materiaie:
L Act de prelucrare (Anexa S) - este documenul Intoctnit pentru evidenţa
30

prelucrărilor şi amhaiarilor. Documentul cuprinde tnateria primă şi

materialele se sunt folosite penlrvt fabricare unui produs anumit, unitate de
rnasura a acestora (kg. buc, 1). norma, cantitatea efectivă folosita şi
 I Ciwiuri Jc*|i# cortttritar MPtcw
abateria. Fiecare act este întocmit zilnic pentru fiecare produs labricat

30
 în parte şi anexat Ia darea de sciiiîiA ii secţic, Ilind semnat dc şeful du
secţie şi şeful de produecre ,
2. Act Uc primire-prediirc (Anexa 7 ) - *c utili/en/fl pentru evidenţa mişcflrii
materiei prime şi materialelor în inferiorul întreprinderii, în acest
document se gascştc denumirea materiei primc sau materialelor care
urmca/A .sa Ile predate, articolul, comanda, cantitfltca electivă şi
obligatoriu semnaturile persoanei care prcdfl şi cclci carc primeşte
produsele.
3. Fişa de dczosarc-tranşarc (Anexa 5) este Ibrmatfl din denumirea produsului
care se treaşea/fl, articolul lui, cantitatea pînfl Ia de/osare, proccntc (acesta
Hind în permanenţă 100 %), denumirea produselor obţinute în urnia
traşârii, articolul lor, cantitatea după dezosare şi procentul ee aparţine
acestora din catitatea totalfl. I*'işa se întocmcstc pentru orice transare
eicctuatfl în cadrul secţiei de producere, este semnată de şelul de secţie şi
şeful de producere anexînduse Ia darea de seamfl
Factură fiscală zilnică a secţiei.
Factură

I • Factură fiscală A
Actde primire-predare
• Factură --------- --- . .. .... ^

• Fişa de dezosare-tranşare
• Act de prelucrare
Figaura 2.3 Circuitul documentelor în cadrul
Act de primire-predare
entităţii Sursa : Elaborat de autor în haza informa|iei de Ia "Farm
Meat Sud "SRL
In cadrul entităţii “Farm Meat Sud” SRL se practiă metoda de
calculare a costului pe comenzi, caracteristica principală fiind
fabricarea produselor finite într-o anumită cantiate, deoarece carnea este un produs
cu un termen dc valabilitate mic şi fabricareă produselor în cantităţi mari ar duce Ia
majorarea pierderilor şi retururilor.
 în calitate de obiect de evidenţă se utilizeaza comanda, iar în calitate de
obiect de calcula(ie tipurile de produse lansate cu comanda respectiva.
Metoda pe comenzi presupune urmatoarele etape:
Primirea comenzii de Ia clienţi (încheierea contractului); i > înregistrarea
comenzii în
Registrul comenzilor J ^întocmirea
documentului „Comanda”; « ■ > lansarea comenzii;
=>deschiderea fisei de evidenta analitica a consumurilor; *=> calcularea
comenzi totale;1==^ terminarea (sistarea) comenzii.
O comanda reprezintă ordinul unui client pentru o anumită cantitate de
produse fabricate. Comanda cumparatorului se realizează înainte cu 3 zile de Ia
recepţionarea produselor. Operatorii string comenzile în prima zi, apoi în a doua
zi şeful de producere asigura secţile cu materie prima şi materiale, apoi şeful de
secţie colecteză comenzile pentru fabricarea cantităţii de came dorită de
cumparator, iar în a 3 zi produsele sunt expediate clienţilor în dependeţă de
comandă.
în cadrul producerii IM “Farm Meat Sud” sunt determinate norme de
consum pentru fiecare produs în parte. Norma de consum se stabileşte de o
comisie formată din specialişti în domeniul respectiv, avînd Ia baza o serie de
calcule şi studii, flind aprobata de conducătorul entităţii.
Pentru determinarea corectă normei de consum, se întocmita fisa
tehnologica pe fiecare produs în parte, care cuprinde denumirea produsului,
carecteristicile acestuia (spre exemplu, daca este vorba de produse din came: cu
os, fara os, procentul de grasime, animalul de provenienţa etc), fazele
(operatiile) de prelucrare (taiere, tocare, topire), eventual utilajele utilizate
pentru realizarea operaţiilor respective, consumurile pe o unitate de produs
specifice flecarei faze, pierderile care pot aparea în timpul prelucrării.
în contabilitatea entităţii de prelucrare a cămii se ţine cont doar de
consumuri efective, iar consumurile efective cele care trec peste cele specificate
în norma de consum se face o analiză a fiecarui element constitutiv al normei,
pentru a se depista ce a dus Ia creştere consumurilor.
Pierderile tehnologice pierderile firesti) trebuie foarte bine fundamentate,
justificate, întrucit, fiind cuprinse în norma de consum specifica fiecarui produs,
sunt deductibile Ia calculul impozitului pe profit.
 Dacă pierderile sunt produse în timpul operaţiunilor prevazute (trasport,
manipulare, depozitare, desfacere) şi sunt determinate de cauze naturale,
neimputabile, atunci pierderile respective pot fi considerate perisabilitaţi.
Costul planificat pe o unitate de produs Ia entitatea “Farm Meat Sud“
SRL se calculeaza ţinînd cont de normele de consum pentru materii prime
şi materialele directe, de preţurile de calculate pentru evaluarea lor, de
operatiile tehnologice, de normele de timp si de tarifele de salarizare,
precum si de planul consumurilor indirecte de producţie (de regie).
Evidenţa autentica în secţiile de producţie este necesara pentru:
S calcularea exactă a costului de productie
fabricată;
• controlul consumurilor Ia locurile de aparitie a lor;
• asigurarea păstrarii valorilor materiale;
• formarea condiţiilor de organizarea gestiunii în baza centrelor
de
responsabi 1 itate.
în cadul entitaţii “Farm Meat Sud “ SRL pentru fabricarea produselor
finite din came, materia primă trece prin mai multe etape, cum ar fi
tranşarea, prelucrarea cît şi ambalarea acesteia. Toate aceste procese se
contabilizează atîta valoric cît si catitativ.

•Factura fiscală primire-

^>rimirea
puiului broilei predare -
•Fişa de *Act de prelucrare - a a
tranşare
dezosare- - ariptlor marinate •Act de r
transare
puiului m mai prelucrarea - pentru i
multe
pozîffi ambtarea aripilor p
•Actde marinate i
primire^iredare-
aripl de gaîna s
refriger ate secţia ortate
Soratrea Cănii predate
secţiei
Tocături,
transare - cimaciorisi
sortarea marinate.
aripilor de SecţiaTocaturl ]
•Fisade dezosare- gaină •Act cirnacioari şi
de marinate
Figura 2.4 Circuitul documentelor pentru fabricarea poziţiei “Aripi de
gainâ marinate Farm”

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia “Farm Meat SudnSRL

 I ,Jlkrfva Ar*ptf>'r dv (*int nMinmNr I-ARM " in
eantitntc dc 7,376 kg cste ncccsar fa- tm M« rwTn nm muft*
ctapc de producere I vr/i lt|ura 2.4):
| 1‘rim*. e<a.P* rrinilui in>lcfW cnw( : primtm c*mn df gftinA Jc
Ia fumi/iw dc şefut
fc' nn*hftrtT imprruM CM dm tnrul wMrinw. pnMni a
asigura caliUrtea cAmii dc gAmA. apoi anK-,i w Jutr in *rx|M'
'uh rl<pufkWm şclului din sccţia Tranşare Ciâinâ penlru
tranşarea cftroii Jr g4inS RfrtymU.
I. KrlWtAm Iornuifii contabilA aferentă reeepţici dc Pui
Bn>ilcr refrigerat in calitatea de 510 kg cu o vTiioarc dc
14X75 Iei Ia dcpo/itul Tranasare Gâinft de Ia
furnizorul
ViiI1M 91 (.0” SRI pr dala de 01.01.14 fAnrxa 12 ) f)chit
Cftntul 216 "PnMlu*f", «ubcnnful 216.22 **Nemifabricale din
producţia venitS dc Ia Airtifctor** * 14875 Iei
< rr1li1 runlul 521 uDntnrii pc termen scurt privind facturilc
cnmerct*le“, subcontul 521.1 nFacturi de achitat In |irl" -
14875 Ici
2. KcIccMm IOrmula contabilâ aferent trecerii valorii dc Puiului
Broitev refrigerat din contul producţiei venitâ do Ia furnizor in
cadul contului semifabricatelor din producţie proprie (Anexa / J fi
//)’
DeMt contul 216 uProdusen, sabcontul 216.21 "SemifabrteaIe din producţie proprie”
- 14875 Iei
Crctlit contul 216 “Produse” , subcontul 216.22 nSemifabricate din
producţia venită de Ia furnuor” - 14875 Iei

||. Vrmatoarea etapa este transarea Puiului Broiler refrigerat Ia depozitul

Tranasare Găină:
I. Rcflectim formula contabilă aferentă trecerii valorii Puilui Buroiler
refrigerat de Ia depozitul Transare Gaina Ia contul de evidenţa a
transârilor din cadrul secţiei în valaoare de 14875 Iei (Anexa 13 ) :
Debit contul 823.1 wTransarew - 14875 Iei
C redit contul 2Ib “Produse”, subcontul 216.21 ” Semifabricate din producţie proprie"
14875 Iei
2. Ketcctdm formula contabilă compusă in cadrul entitaţii "Farm Meat Sud “
SRL pe 01.12.2014 eIcctuinduse transarea puiului broiler Ia depozitul Tranaşarea
Găină obţinînduse po/i(iile: pulpe de găină, fileu de găină, aripi de găină, tacîm din
carne de găină, os de gănă f mrxm
rt. ^
ţprmtmamtmi ^ gtrmmlmtr9m <i>wtrii
K| hivc
iM
|Arrir<M
I «* JL _______ j
yI ^»^v^»fc>>*pwritwi
b<w»~ *MM^
%S1 » 41.0
1iiji
Ijiooo*S>
h>iOi<wriNi-i |www 1 M.j> i^ti
L^T*"""
|'<wces ^ "* SSktt io>
I| __K*;w>wt<
Wf— ăt |ugoM
_____ J __ ţ^? a^¾
I«WMfmMWnn
----r ------------- T AM 4.M
100203 MMk
fţOOlSSj IWwriMg—l îSS tvĂ
a
1000
TOTAL 510 _ M
Stersa Efafamjt de iwtfnr Sm bara
dateior de Ia "Farm Atea! Stni" SRL

Tabelul 2.2
Cakibrn costului poziţiilor obţinute din tranşarea **Pui broilcr
refrigerat “
Dennmirea produsului Cantitatea Pret, le» 1 Valoarea,
,I Iet \
î Wg ~^ I 4¾*¾ \
------
Pulpe de gaină refrigerate 209,5
-----L_f 27,45 | 5750J75 ^
FIJeu de gaină refrigerat 15135 ] 49,96 \ 7561%446 \

Aripi de gaină refrigerate 54,3 25,42 I 1380,306 ţ

Tacim din came de gaină 53,15 | 5,73 \ ~ 58,¾¾ \

refrigera!
| Os de gaină prelucrat 15,7 | o36 1 ^56 \
refrigerat
Pieie de gaină prelucrată 23,65 Î32 \ 3A,2V8 )
refrigerată
Total: Pui broiler refrgerat 510 j 29,17 1 14&75
I __________ ___________

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia iiFarm Meat

Sud'' SRL
 Si O
14*75 15750.775
5750.775
I 756
7561.446
446 «=) 1380 306
[13*0.30
58.88
6 58.88
16.26 31-
RJt4K7.yRc 14*75 16.26
218
31.218

Rd 14*75 76.115
Rc 14*75 Rd
14798.8
85

Dl 714.7'*Lipsuri
$i picrderi" Ct
SiO
76.115

Rd
76.11
5

Figura 2.5 Corelarea conturilor privind

procesul de tranşare Sursa: Elaborat de
autor tn baza datelor de Ia “Farm Meat
Sud ” SRL
Debit con tul 216 ttProdusen, subcontul 216.21 "Semifabricate
din producţie proprie”
(Ia valorii pulpelor de gaina refrigerate în catitatea de 209.50 kg
cu preţui de 27.45 Iei)
1 5750.775 Iei
Ihhit contul 216 ttProdusent subcontul 216.21 "Semifabricate din
 producţie proprie"
(Ia valorii OJeului de gaină refrigerat în catitatea de 151,35 kg
cu preţ de 49.96 lei)
-7561.45 Iei
Dehit contul 216 ttProduset1t subcontuI 216.21 "Semifabricate
din producţie proprie"
(la valorii aripi de gaina refrigerate în catitatea de 54.3 kg cu
preţul de 25.42 lei) - 1380.306 Iei
 I Ow**< ţonful Ztft "Prndow*, subcnntul 216.11 ”Se«*ifabricate Uin
produtţl» proprie”
I ^ja vnl<>rr< tocim din came de gaina refrigerat In caliUitea de 53.15 kg
cu pretul de 5.73 lci)
- 58.88 Iel
Ochft c<infui 216 a4ProdHMw. subcontul 216.21 "Semifabricate din
producţic propHt"
I <y vrtiorit M de gaina prelucrai refrigerai in caiiiatca de 15.7 kg cu pretul
de 0.56 lci)
• 16.26 Iel
I prMf contul 216 “Produse”, subeontuI 216.21 "Semifabricate din
producţie proprie”
■ (U valorii piele de gaina prclucrata refrigerate In catitatea de 23.65
kg cu preţul de 1.32 lei)
- 31.218 \ei
f)chit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”, subcontul 714.7
“Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor” (la valorii
pierderilorîn catitateade 2.35 kg) -76.115
Iei
Credit contul 823 .1 “Transare“ (la valoarea puiului broiler refrigerat
tranşat ) -14875Iei

3.('ontabilizAm salariu muncitorilor, asigurarilor medicale 4% şi

fondul social 23%
I cMlculatc din salariu! muncitorilor, cît şi uzura mijloacelor fixe
pentru luna decembrie 2014, ce I au IbsI incluse fn valoarea pozi{iilor
tranşate în luna decembrie 2014 In cadrul depozitului
■ Tnnasare Gflina (Anexa 14 şi 18):

/
I Dcbit contul 216 wProdusent subcontul 216.21 “Semifabricate din producţie

proprie”
- 78683.9 Iei
V Credit contul 8 Il “Activităţi de bază” , subcontul 811.2 “Costuri directe de
retribuirea
■ muncii” (la valoarea salariului calculat) - 33976.25 Iei
I Credit contul 811 “Activităţi de bază”, subcontul 811.3 wCosturi privind
asigurarea socială I şi medicali “ (la valoarea asigurarilor medicale 4% şi
fondul social 23% ) - 9173.61 Iei
K Credit contul 811 “Activităţi de bază", subcontul 811.4 i4Uzura şi costurile
privind | intreţinerea mijloacelor fixe din producere“ (la valoare uzurii
mijloacelor fixe)
- 35533.77
Iei
Ill In continuare poziţia ttAripi de gaină refrigerate44 se transmite Secţiei de
sortarea a cărnii unde carnea se sortează.

I. Refectam intrarea de “Aripi de gaină refrigerate“ Ia Secţia de

sortare a cămii de Ia depozitul Tranşare Găină în cantiate de 593,4
kg în luna decembrie 2014 cu preţul de 25.56 iei ( Anexa 20 pentru
preţ şi 4 pentru cantitate ):
 Valoare: 593.4 kg * 25.56 lei/kg - 15168.01 Iei
Ucbit contul 216 “Produse”, subcontul 216.21 "Sjmlf#brlt*l* tllti
pr#*dM«ţtot |(fitprt** (ScctiaSortareacfimii)-15168,01 Iei
Credlt contul 216 “Produse”, subcontul 216.21 ”8«mif»brlcat« dln
produeţle |iriiprt* “ (DepozitTranaşareOfiinfi)-15168-01 Icl
2. Refectam formula contabil& aferent tranşarea din care în
urma «oriarii din Aripi de găina refrigerate se obţine poziţie
nouă “ Aripi de gainn sortatS dupa *curgere “ (ve'/i tabelul 2.3
şi 2.4 pentru valori) (Anexa 5 pentru cuntltutu) ;
Tabetut 2,3
Sortarea poziţiei “Aripi de gain& refrigerate”
Denumire» Articol Cnntiti —
Iprodusului Ari
kol ('flMMflM
iteH
pina Ia 1 flduţw \ ^"
Aripi
gainil de 234586 393,4
de/jOfl .____
refrigerate are, Kg Aripi de ga)na iI “ tM.V 1
MirtMtflt dupa
Ptordcri j>iiinfl 2MW
uur^ri 17 rri
Total 24)67
}
t_ . >*n.4 1
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia "Farm Meat Sud" SRL

Tabelul 2.4
Determinarea valorii poziţiei “Aripi de gaină soratea după scurgere*4 In urma
procettulul
de sortare
Ni M Denumirea produsului Cntitatea, kg Pret, Iei _

1 r~ 2

T~ I Aripi de gaină sortate după scurgere 589,9 24,65 14541,035

I __ I Aripi de gaină refrigerata
r 593,4 25,42 T5084,228

1 Pierderi gaină 3,2

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia "Farm Meat Sud" SRi

Debit contul 216 “Produse”, subcontul 216.211fSemifabricatc din producţie proprie

valoarea aripi de gaină sortata dupa scurgere) - 14541,035
Iei
 t j ^ llWtnt 7|4 mAttw HtrftaMl op<rrstu>nsle. i*bco*lal 714.7
“Lipsuri şi pttrd*ri illn uh^“* (to
*x*alt*are pierderilor) - 543.193 Iei
. j^ [nn)M| 2f* *Pra4wt*, MbfMtaI 216.21 ”Semifabricate din
producţie propric4* (la »-*f.*vcii ^pihv dt gainâ refrigerate) -
15084.228 Iei
Picnlcrilf apar in urma sortării aripilor de gaină refrigerate şi
scurgerea acestora.
.^cHnâu~wt Intr-un cont de chcltuiala a entitaţii.
ţ, Rcflectam costurile directe care sau efectuat in cadrul secţie
Sortarea camti aferent poziţiei “Aripi dc gaină sortate dupa
scurgere” in Iuna decembrie 2014 prin formula contabil9
compud (Anexa 22 ) :
Ovhll ronlul 216 “Produse”, subcontul216.21 "Semifabricate din
producţie proprie” (la
vlofv IrtMlI ) * 774 Iei
<rrdll contul Rll “Acthitiţl de bazl" , subcontul811.2“Costuri directe
de retribuirea
muacir* ( I* valoare salariului calculat a muncitorilor ) - 334.22 Iei
f'rcdit conlul Rll “Actlvitiţi de bază”, subcontul 811.3 wCosturi
privind asigurarea socială şt medtcalS “ ( Ia valoare asigurarilor
medicale 4% şi fondul social 23% calculate aferet salariului
muncitorilor din cadul secţiei) - 90.24Iei
Oetlil contul 811 “Activităţi dc bază”, subcontul 811.4 “Uzura şi
costurile privind iafrrfinerra mijloacelor fixe din producere“ ( Ia valoare
uzurii calculate aferent mijloacelor fixe din cadul scc{iei) -349.S4Iei
IV. Ktapa presupune prelucrarea şi ambalarea uArIpUor de gaina soratate
dupa scurgere” Ia secţia Tocaturi, marinate şi spriţarea
cîrnăciorilor.
I. RefectAm intrarea de “Aripi de gaina sortate după scurgere “ Ia depozitul
Tocaturi, marinate fi spriţarea cîmăciorilor de Ia Secţia de sortare a c&mii în
cantiate de 589,9 kg tn luna decembrie 2014 în valoare de 14539,33 Iei
(Anexa 20pentru preţ şi 6 pentru cantitate ) :
VaJoarea . 589.9 kg*24.65 IeiAg = 14539.33 Iei
Ihbit conlul 216 wProduse", subcontul 216.21 wSemifabricate din
producţie proprie (Tocaturi, marinate şi spriţarea cîmăciorilor)-14539,33
Iei

( redil contul 216 uProduse11, subcontul 216.21 ’’Semifabricate din producţie

proprie (Scc{ia de sortare a cărnii ) - 14539,33 Iei
IWMl «««iwl Ml ’ \H* iktliMNll #pr*I^MW, IttiMNNlMl tl4.t wIiptufi |i
pfcrd#rl «lin 4tta«tof«m iitet^M* t># ^Ml»wf ptef*Mb#i - MJ.IWW
I if,(M ,««|«| IIt fţw|MH". IihnNlNl IU lI "Wwlfihrkil# din prodNr(k proprk" (la
v^^v., «*** * *M* MM^fMI • 150*4.22* Iei
IHvnfcmW «|XH hi unM wwlArU wtf*taf «W ^unl rrlHprate şi
*curgerva accstof»,
W^ rtwilw «r Inii Mn cool Jv vbMlMki • entitaţi*
V HvtWvt*nt t <i-,tiHiU' Jimk tflfr MU rfrctMl itt cadnil wcţic Sttrtwi
carnii Nfcrcnt po#*|H*i 1 SitjM «W ^ainl wHiftt<* (lupN wuf^rrr In
IurM tlecembrie 20I4 prin formula i>NHtNM iiNnpu*l (Anr*ti 22);
IWWli vtMmi) IIt "l*rtMlu*r", iNhrnnlNl 216.21 **Semlfabrieale dln
producţie proprie” (la VNtktfMV M«te | • 774 Iei
I mill ««iNiNl Nll "ArtMtA|i «le htrl'' . Mibeontwl NI1.2 "< o*lurl dlreete de
retribuire» N*MNeM" ( U VfiKMtv WiUrIuIuI calcuUl n muncitorilor )* 334.22 Iet
i rnlli «HiNlNl Nl I **Acft%llA|i «le l>a/.A", Nubeonlul Nll..t **Costurl
privând asigurarea socialft >i NmIWalA ** ( l,i uliMiv Asigurărilor
mcdicnlc 4% şi fondul soeiitl 23% calculate aferet «Al«nului muncttmilor
din cadul wc|lel ) * 90,24
Iei
IrrdM tontul Nll **AetivltA|i de b«rltt, Nubeonlul 811.4 “Uzura şi c<Mturile
privind inlreţtNreea mijloacelor f1\e «lin producere** ( Ia valoare u/urii
calculate aferent mijloacelor Axe din cadul wc|iel) - 349.54 Iei
IV.Ivtapa presupune pre1uerarea şi ambalarea ttAripiIor de gaina soratate dupa
•curgere" Ia w(la tocaturi. marinate şi spriţarea cîrnAciorilor.
I. RcfcctAm intrarea de “Aripi de gaina sortate dupA scurgere “ Ia
depozitul Tocaturi, nunnatc şi spriţarea ctmAciorilor de Ia Secţia de sortare acAmii in canti
Acvrmbne 2014 In valoarc de 14539,33 Iei (Anexa 20 pentru preţ şi 6
pentru cantitate ) :
Vak^rra 5$9,9 kg*24,65 Iei^g - 14539.33 Iei
IMMi contul 216 MProdusc*\ subcontul 216.21 "Semifabricate din producţie
proprie M (tocaturi. marinate şi spri(area clmâciorilor) - 14539,33 Iei
< rrditcontul 216 “l*r«»duNc", subcontul 216.21 "Semifabricate din producţie
proprie | tSevţui de Mortare a cAmii ) - 14539,33Ici
2. Conform actului de prelucacre nr. 000083130 din 1
decembrie 2014 entitatea produce 18.426 kg de aripi
de găina marinate, aferent acestei prelucrari se
întocmeşte formula contabilă (vezi tabelul 2.5 pentru
valori ) (Anexa 7 pentru cantitate şi 29 pentru valori) :
Tabelul 2.5
Determinarea valorii “ Aripi de gaină marinate refrigerate” în
cadrul secţiei Tocaturi,
pV Denumirea produsului Unit, Cantla ^n Suma,
rT m tea, Iei
Fl Aripi de gaina sortate Kg 17.6 24.65 433.84 |
dupa scurgere
J2 Cimat Taranesc ^g- 0.095 116.63 11.08 1
2
f3 Gril Apetit Porc puIs “Kg 0.19 104.15 19.79 I
8
j4 Uki "Kg” 0.254 16.063 r~i
LT Total: aripi de gaina “Kg 18,426 1
marinate refrigerate 468.08 ţ

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia "Farm Meat Sud”

SRL Debit contul 811 “Activităţi de bază”, subcontul 811.1 ’’Costuri
directe de materiale “ (la valoarea aripilor de gaină marinate refrigerate)
-468.800Iei
Credit contul 216 “Produse”, subcontul 216.21 ’’Semifabricate din
producţie proprie “ (la valoarea aripilor de gaină sortate dupa scurgere )
- 433.84 Iei
Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.2 ’’Semifabricate
cumpărate şi articole de Completarett (Ia valoare condimentului Cimat
Taranesc, Gril Apetit Porc plus, Ulei)
- 34.95 Iei
 3. Conform actului de prelucrare nr 000083149 din 1 decembrie
2014 se ambalaeză aripile de gaină marinate în cantitate de 7,376 kg
în cadrul secţiei Tocaturi, marinate şi spri{area cîmăciorilor, astefel
contabilizăm urmatoarele consturi (vezi tabelul 2.6 pentru valori)
(Anexa 8pentru cantitate şi 30 pentru valori )\
Dctcmiinsirca valorii “ Aripi de gaină marinate Farm” în
cadrul secţiei Tocaturi, marinate şi spriţarea
cîrnăciorilor în urma ambalSrii.
Nr. Materiale Unit. Cantiat Pret, Suma,l
m ca Iei ' ei I
1 Aripi de gainâ marinate i** 7.376 28.03 206.75
refrigerate \
J Sacose tip maiou Buc 4 046 1.83 \
(36*59)
~2 " Termoeticheta (58*40 Buc 8 0.02 0.17 1
) 1
Total: aripi
T ---marinate Farm de gaina ^g 7.376 '
208.75
1
Sursa: Moderat de autor tn baza datelor de Ia “Farm Meat
Sud” SRL Debit contul 811 “Activităţi de bază”,
subcontul 811.1 ”Costuri directe de materiale “ ( Va
valoarea aripilor de gaină marinate Farm) *
208.75 Iei

Credit contul 216 “Produse”, subcontul 216.21 ’’Semifabricate

din producţie proprie* (la valoarea aripilor de gaină marinate ) -
206.75 Iei
Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.4 ’’Ambalaje şi
materiale pentru ambalat"
(la valoare sacoşelor consumate) - 1.83 Iei
Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.1 ’’Materii
prime şi materiale de bază“ (\a valoare termoetichetei
folosite) - 0.17
Iei
4. Reflectăm consumurile directe care sau efectuat în
cadrul secţie Tocaturi şi marinate aferent poziţiei Aripi de
gaină marinate Farm în luna decembrie 2014 prin formula
contabilă (Anexa 22.1) :
Debit contul 216 “Produse”, subcontul 216.21 ”Semifabricate din
 producţie proprie”
426,56
-

Iei
Credit contul 811 “Activităţi de bază”, subcontul 811.2 “Costuri
directe de retribuirea muncii” (Ia valoare salariului calculate din
cadrul secţiei) -
184,30 Iei
Credit contul 811 “Activităţi de bază”, subcontul 811.3 “Costuri privind
asigurarea socială şi medicaIă“ (la valoarea asigurarilor medicale 4% şi
fondul social 23% aferent salariului muncitorilor din cadrul secţiei) -
49,81 Iei
Credit contul 811 “Activităţi de bază”, subcontul 811.4 “Uzura şi costurile
privind întreţinerea mijloacelor ffixe din producere“ (Ia valoare uzurii
calculate aferent mijloacelor fixe folosite în producere din cadrul secţiei)
1192,7
5 Iei
% MHWvtim fcMrm*4a ceMflMi *fcnm irrc*ni infMui pnt^rţm ftwfr v
Aripi de 0tm
mmtmtt9 !#rro “ m rtkmnt âe M.1I6 foi (1 ?M| * 2^.44 ici \g > Ni Ato I tk**fwhne
2014 b comvl c*mwNHtt|ii finm%mx i4mejut 26 prmm p$nr| j/ tf p**ru etiNftMfe );
IM* oNii*l 21* wPrmIate", *uhcontiit 214.21 "Semtfabrk*te din producţie proprie"
* .V>,II6 foi

( r*dM e*ntvl Hl I "AetKHAţi dt bt/i" . *ubeontut 811.1 ^ wNri directe de materiak"

.V>.ft!6foi
-

In cadrul cntitAţii “l-arm Mcat Sud" SRI un factor toafte important in costul dc
producţie il ctvt cmturilc dlreefe cu per*onaNI.
( osturi Uiredc cu personalul (CDPM) includc:
 vilanile pentru munca cfcctiv prestată de catrc muncitori pentru fabricarea prv*dusclor
din «cvţia dc producere;
premiile pentru rc/.ultatele de producţie obţinute, acordate muncitorilor din secţia
producrc ;
contribuţiile pentru asigurarile sociale şi asistenţa medicaiă obligatorie cakulate Ia
salariul muncitorilor de bază din secţia de producere;
compensaţiile şi adaosuri Ia salarii Sn funcţie de condiţiile de regimul de muncA
calculate Ia salarii muncitorilor din secţia de producere;
retribuirea pentru concediile legale de odihnă şi suplimentare calculate muncitorilor din
secţia de producere;
Intitatea “Farm Meat Sud“ SRL cunoaşte 2 factori interdependenţi ce contribuie
stabilirea salariului: sistema tarifară şi formele de retribuire. Baza organizării remunerării
muncii o constituie :
1. Indicatoriitarifari de calificare;
2. Reţeaua tarifară unică de salarizare;
3. Salariu tarifar.
InJicaiorii tarifari Je calificare se elaboreză aparte pentru ficare ramură a economiei
naţionale.
Ra(eaua tarifară serveşte pentru stabilirea relaţiilor în retribuirea muncii între
categoriile de muncă şi categoriile de muncitori.
 ^fAf *W> *■$*$«% MBOTBBOTfcB VMiBMriMMI
BMWBOTl MOTOTBM BBMMMOTl pBBMMOTţMM AHMv
~’ fSk0it1p& MB &***** MtnrMMMt ^MB " Mi %MfcMBB «i*
MJMM M <?9?MMţ # J^v44 kt^f > %M AMfli I *p*<* %»**&»?
^c . *-fc | 4 I# WOTMMl BOTOTOTMMOTB%M MOTBBMVB
#<4BOTflOT ^M JBfOTfW jPW| Ş'-t 49 fw**tit#^*
{V#K< r^*** IlA PiMl*M*, >Hh<an*wl llt>.II **%»mif*HricM»
Ma pn4««ţk fnfrit"
- %.|lk tot
, ^jP «■*«■! Mll " \tlhMfl|t il< b»»4" , ««btratal ft|l.l *( >iltrt On<<<
4* M>t*rtoto^

- M>.II<>M
j,, , ffAr%*t ot»tit.ţ|t4 I .imi Mcs*t S>*tl' SRI Mn fact<vr foarte Nnp>4ttM in
coslul Ae pwJvKţw
I ,i tlM ,,Mtar)k Jtmt» m jpenM»»*tiil.
B ('iNMrt dHWto CH ptrtwwiM K UfM) im Iwh
. t, It()jc jx f,tni mum,t ciecti\ preM.Uâ de oHtt muncitori pentru fabricarea
produselor din
„xţi* dc prnJw,cn'. *
.,M((jt. Pcfrtnj rv^ultatclc dc producţie obţinute, aeordate muncUofOot din
secţia \
plti^hWWf •
t ,Kiirtbt<(ult* pcntru astgumrilc socinIc şi asistenţa mcdtealA
obligatorie calculate Ia %mlAriul muncitorilor dc h*zi din secţia dc
producere.
compensaţiile >i adaosuri Ia salarii in funcţic dc condiţiilc dc regimul dc
muncă calculate Ia sdIurti muncitorilor din secţia dc producere;
rrtnhuirca pentru concediile legale dc odihnă şi suplimentare calculate
muncitorilor din «v |u dc producere;
l niiuica “Farm Meai Sud" SRL cunoaşte 2 factori interdependenţi ce contribuie
stabilirea R %aUnului Mstenta tarifară şi IomieIe de retribuire. Baza organizării
remunerării muncii o I constituie;
I. /ndicatorii larifari de calificare;
2 Rcfeaua tarifară unică dc salarizare;
3. Saituiutarifar.
Iruiu uiorii ntrifuri «/< calificare se elaboreză aparte pentru ftcare ramură a
economiei naţionale. Ruicauo tarifara serveşte pentru siabiIirea relaţiilor in retribuirea
muncii între categoriik c tnutKă şi Ciiicgoriilc dc muncitori.
 uriJar pentru categoria I cie salarizare a Reţelei tarifare
Unrce serveşte drept hu7â pentru .'tabilirea, în contractele
colective şi inividuale de muncă, a salariilor tarifare t?i de funcţie
concrete [ 1.3J.
Formele de salarizare ocupă un rol important în sistemul de
salarizare şi utilizarea eficienţă a forţei de muncă. în conformitate
cu Codul Muncii art. 130 munca muncitorilor şi funcţionarilor
este retribuită :
a) Pe unitate de timp (în regie);
b) Pe unitate de produs (în acord) ; întreprinderea IM 1 Farm
Meat Sud “ SRL foloseşte forma de salarizare tn regie :
Salarizarea oe unitate de timp sau în reeie e forma de salarizare
prin care plata forţei dc muncă se face în funcţie de timpul lucrat ( oră,
zi, săptamîna, lună, ect ) fâra să se prccizezc catitatea de muncă pe
care Ie trebuie s-o depună în unitatea dată de timp.
Forma de retribuire după timp include 2 sisteme de salarizare :
sistemul simplu şi sistemul premial.
Sistemul simplu de salarizare pe unitate de timp prevede calcularea
salariului numai în dependeţă de numărul de ore, zile lucrate care se
utilizează şi Ia ”Farm Meat Sud” SRL . Salariu se determină:
Salariu= tarifpe ora * numărul de ore lucrate
Sistemul premial de salarizare pe unitate de timp prevede în afară
salariului calcaulat după timp lucrat şi un premiu stabilit în dependenţă de
coeficient participării în muncă sau de caliatatea muncii efectuate. Acest sistem
de salarizare se foloseşte pentru stimularea şi cointeresare lucrătorilor. La “Farm
Meat Sud” SRL deasemena se aplică şi acest sistem de §g retribuirea a muncii.
în acest sistem de salariu se calculează în felul umator:
Salariul - salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite în % faţă de salariu tarifar
Compesaţia pentru munca prestată în condiţiile nefavorabile (art.l39 al Codului
Muncii) se stabileste în mărimi fixe pentru salariaţi de orice calificare, care calificare
muncesc Ia locul de lucru respectiv. Mărimea sportului Ja salariul este prin convenţia
colectivă de muncă a Hotărirn Guvernului nr.l din 03.02.204. Conform acestei
convenţii angajaţilor care prestează muncă în condiţiilor nefovoarbile se Ii stabileste
în funcţie de starea reală a condiţii nefavorabilor spor de compensare [1.2].
 «u muni, ii Mqdţmvniarv (nrt. 157 aJ C"<*dul Munciif In c>i/til rclrihiiirif iiitincii
|N* imp. mtmca MiptirneotarA (mai mult dc K ore pc 7%). pcotru prirncIc 2 of<'. rctrih111<' In
inAnnK 1 c ctl puţin 1.5 salarii tarifare (salarii lunare) stabilite wlnriului pe unitatea «le tirnp. i>*r
pentru <wle urmâtaorc - cel puţin In mărime (Jublâ (1.2).
Contpensarea muncii suplimentare cu timplul liber nu se admite.
('ţnriP^nsţcirea pentru munca prestată in zilele de reitpus yi in cele tU> stnluihmr»’
,b>lticrataore (art. 158 al Codul Muncii) este retribuită:
n) Salariaţilor a câror muncă este retribuită in baza salariilor tarifare pc oră sau /i cel puţin
în marime dublă a salariului pe oră sau pc zi ;
b) Salariaţilor a căror munca este retribuită cu salariu lunar cel puţin în mărime unui
sitiariu pc unitate de timp sau a remuneraţiei de o zi peste salariu, dacă munca in /.iua de
repaus sau cea de sărbătoare nelucrătaorc a fost prestată in limitele normei lunare a
timpului de muncă şi cel puţin In mărime dublă a salariului pc unitate dc timp sau a
.• • A . ^. A neste salariul, dacă munca a fost prestată pcste norma lunară,
remuneraţiei dc o z 1F*~"
» • . 1..;cart
La donnţa salariatului <*Are
a v a Drestat munca în ziua dc repaus sau în cea de sărbătoare
. _. .,,■ :
nelucrâtoare. acestuia 1 >e ^C fi ooate
oiv acorda o altă zi liberă. în acest caz munca prestă în ziua de
sărbatoare nelucrătaore, este retribuită în marime ordinară, iar ziua de repaus nu este retribuită.
în Iuna decembrie a fost o zi de sărbătoare ( 25 decembrie - Craciunul ) [ 1.2j.
Retribuirea muncii de noapte (art.l59 al Codul Muncii). Pentru prestarea în program de noapte
(conform Codul Muncii 22.00-06.00) se stabileşte un adaos în mărime de cel puţin 0,5 din slariul
tarifar ( salariul funcţiei ) pe unitatea de timp stabilit salariului [1.2].
Modid de retribuire a muncii în caz neindeplinire a normelor de producţie (art.l61 Codul
Muncii). In caz de neîndeplinire a normelor de producţie:
■ din vina angajatorului, retribuirea se face pentru munca efectiv prestată de salariat, dar nu
mai puţin decît în mărimea unui salariu mediu al salariatului calcaulat pentru aceeşi periadă
de timp;
■ fără vina salariatului sau a angajatorului, salariatului i se platesc cel puţin 2/3 din salaraiul
tarifar.
■ din vina salariatului, retribuirea se efectuează potrivit muncii prestate [1.2].
Modul de retribuire a muncii în caz de producere a rebutului (art.l62 al Codul Muncii).
Rebutul produs fară vina salariatului este retribuit Ia fel ca şi articolele bune. Rebutul total din vina
salariatului nu este retribuit. Rebutul parţial din vina salariatului este retribuit în funcţie în
funcpc dr gri Iirf dr utilitatc m pnnh>nrfin. conhmn unt4 tanb
icduv. on « *u*toilc*c In catUractal co6actto dr munc3 ff-2J.
Lm MlttMa "f*ns MeM S*td~ SKI. ■ cootaNIim
wUenwl iranţaiiwui Mwtvccv Aadrat «SM» cMâiul
Mcp0 TnMMfflnc (iiMA. In Kma doccwhrtc 2014 Mrcaia a
 IuctM 27 /iW. adartu cdctdai fiu*J dr 6131 .Mi bi conform
(j*4ct dc cdcul nr OOOOOOOtO.V^art<i V |< 7J>.
♦ ('dnilwr* MlMiuiai dc Ktrtt a tran*Molulcu pcntru Iuna Jccrmhtw
2014 fA**e*n It i< JJ/
S*Urut ■ JDJO fct ^b * 216 h - 4)59.01 lct;
^ f'jkoi<R* prmuri iAnct,<j t4 jf JJ/:
PrvmiA 432908 * 2M *A « 1245.45 tei;
^ ( dcvtoM abnu MplimmUr fAttexa i4 t> JJ ):
Smtmrm «f Anour W IO tet^i * 17.S h - 526.83 tei
lkbtt c*>nlul • !1 ~ 'rtnHttfi dr h</J “. «abroalal Kl 1.2 ~< otlari
dircctc dc rdrihair»* muBcir' Om *afcMrc Mbnului Mal I - 6131.
M> k»
CretJji cttatul 531 '(^ftsnl VaM dc pm<Nul prr» tmd rrtrihtiim muncii ",
«ubcontul 531.1
~Daforii prhiod iriribmlrrm mtmmcUT (b vduvn Uanului Unfor) - 4J5^fl*
Wi
( rrdti ctiolul 531” Dalorw Imţâ dc pmMial prt%iad rrlrihuirra muncii
“, *ubc<mtal 531.1 mDrntrnrU prhittd rriribuinca muncii" (U
vaJ<*arc pmmci) - 1245
45 Wt
f rcdii cootul S J I m Omtnrv fmţâ dc prr%ommt prh uid rrtribuim
muncii ", «ubconInl 531.1 “Dntmru prh tmd rrtribuim muncii “ (U
vakwc ordor %uplimcntarc> - 526
8' Wi

im oc< ft para%rapf auUwtd lucraru a caraelertza1 proee*td IrhnoJogtc Jr prrfmrrarr

cărntI Jmptmci dr rtderr etmtahtJ Ut IM " Farm Mrat Sttd " SRL . i*o rspitcat meloda Jr
<\stk*tţâ a utfiurilar dtrrctT dr materie prtma şi materiale, coslttrU dtreclt cu prr%tmaItd cil }l
repartizarea cestora
Costurile indirecte de producţie sînt costurile aferente deservirii şi conducerii
I sec{iilor de producţie nu pot fI incluse direct în costul produselor fabricate,
serviciilor prestate
■ din motiv ca, pe parcursul perioadei de gestiune nu se cunoaşte ce parte din
aceste consumuri I revine fIecarui tip de producţie fabricat, serviciu prestart
[2.10, p.8]. Aceste consumuri se i repartizează Ia sfirşitul perioadei de gestiune
în costul producţiei fabricate, serviciilor prestate în f funcţie de o anumită bază
de repartizare aleasă de întreprindere, care se indică în politica de I contabilitate
a acesteia.
Conform Planului de conturi utilizat Ia entitate pîna la31.12.2015, contul
813 “Consumuri indirecte de producţie | este un cont de colectare-repartizare.
Astfel, în debitul acestui cont se reflectă pe parcursul periadei de gestiune
aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere, iar în creditul contului -
repartizarea cosumurilor colectate pentru includerea în costul produselor
fabricate sau raportate Ia cheltuielile perioadei [ 1.8].
Pentru a putea deosebi care este diferenţa între consumurile indirecte şi
directe de producţie maijos vom clasifica articolele de costuri indirecte Ia
entitatea IM “Farm Meat Sud “ SRL:
❖combustibil, utilaje, amortizarea mijoacelor flxe exploatate în procesul de
producţie a secţiilor de producere;
 2.2 Aspecte privind organizarea contabilităţii costurilor indirecte de producţie
❖salarii calculate şefului secţiei, tehnologului, mecanicului, inginerului,
şefului de schimb şi contribuţiile pentru asigurarile sociale şi asistenţa
medicală;
❖salarii calculate muncitorilor (reglorii, elecricienii, controlorii tehnici ai
calităţii produselor) şi contribuţiile pentru asigurări sociale şi asistenţa
medicală;
❖ energia electică utilizară Ia funcţionarea maşinilor şi utilajelor şi iluminarea
încăperilor de prodicţie;
❖ dipozitive, îmbrăcăminte speciale şi utilizate pentru desfăşurarea în condiţii
normale e procesului de producţie;
❖ reparaţia mijloacelor fIxe ale secţiei de producere;
♦> întreţinerea pazei subdiviziunilor de producţie;
*l* alte costuri indirecte.
 Costurile indirecte de producţie se pot perfecta prin urmatoarele
documente primare în cadrul entităţii “Farm Meat Sud” SRL, cum ar fi :
1. Mişcare internă a materialelor — utilizat pentru eliberarea
materialelor pentru necesităţile generale ale secţiei de producţie. El
conţine date referitoare la: data şi numărul documentului, tipul
opeaţiei, secţia consumatoare, numărul nomenclator şi denumirea
materialelor consumate, unitatea de măsură, cantitatea, costul şi
valoarea materialelor utilizate. Este semnat de către persoana
gestionară şi seful secţiei consumatoare;
2. Jurnalul de calculare a amortizării mijloacelor fixe - este folosit
pentru calcularea amortizării mijloacelor fixe de producţie. In acest
borderou se indică următoarele elemente informative: denumirea
mijloacelor fixe, data predării Ior în exploatare elemente informative:
denumirea mijloacelor fixe, data predării Ior în exploatare, norma
amortizării, contul de evidenţă a amortizării calculate, valoarea
iniţială, suma amortizării calculate. Se întocmeşte lunar de către
persoana responsabilă de ţinerea acestui compartiment al contabilitaţii.
3. Jurnalul de calculare a salariilor- se utilizează pentru calcularea
salariilor personalului administrativ care activeză într-o subdiviziunea
de producţie. Conţine date cu privire la: numele, prenumele
lucrătorilor, numărul matricol al acestora, timpul efectiv lucrat, tariful
de remunerare, suma salariilor calculate şi în unele cazuri reţinerile
din salariile calculate, precum şi suma salariilor spre plată;
4. Jurnalul de evidenţă a obiectelor de mica şi scurtă durată — este
utilizat pentru evidenţa mişcării obiectelor de mica valoare şi scurtă
durtă, ect.
Un principiu de bază în comportamentul costurilor este acela că pe măsură ce
volumul activităţii creşte, costurile, în ansamblul lor, de asemenea, vor creşte.
Responsabilitatea contabilului va fi aceea de a afla fiecare element din structura
costului total al activităţii de producţie cum va evolua pe măsura modificării
acesteia.
Din literatura de specialiaite şi în conformitatea cu S.N.C 2 “Stocuri de
marfuri şi materiale” consumurile indirecte sînt clasificate în variabile şi
constante [2.10 p.28]
Costuri indirecte de producţie sînt de doua tipuri (vezi tabelul 2.7 ):
• costuri indirecte de producţie variabile — sînt acele costuri, volumul
carora depinde de volumul de producţie. De exemplu: salariul muncitorilor
auxiliari, valoarea materialelor
 consumatc pcntru ncccsitaţilc subdiviziunilor de producţie etc. Consumurile de
producţic \c includ In contul dc producţie In suma totală.
« a>Mtiri indirecte de prodttc(ie constante - reprezintă costul volumul carora nu dcpindc
sau dcpindc nccscnţial dc volumul de producţie, cum ar fi: costurile de energie clectrica
Iulosita pcntru iluminarea secţiilor, costurilc cfcctuat pentru încalzirca secţiei de
producţie, costurilc privind paza secţiilor dc producţie etc. Aceste costuri se includ în
costul producţiei fabricate, serviciilor prestate în funcţie dc gradul de utilizare a
capacitaţii normative dc producţic. Capacitatea normativa de producţie reprezintă
volumul mcdiu pc carc cstc în stare sa-l producă întreprinderea în condiţii de activitate
normală, ţinind cont dc pierderile dc capacitate, rezultate în urma Iucrarilor tchnice de
planificare. în cazul în care volumul efectiv dc producţie este egal sau depaşeste
capacitatea normativă dc producţie, costurile indirecte de producţie constante se includ
în costul produselor fabricate, serviciilor prestate în suma totală. în caz contrar costurile
indirecte de producţie constante se includ în costul producţiei fabricate, serviciilor
prestate în limita gradului de îndeplinire a capacitaţii de producţie. Suma costurilor
indirecte de producţic ramasă se trece Ia cheltuielile perioadei şi nu influenţează asupra
costului produselor fabricate, serviciilor prestate.
Tabelul 2.7
Comportamentul costurilor fixe şi variabile

Cost
Comportamentul costurilor (între două nivele relevante ale volumului de
producţie) In total

Pe unitate de produs
Costul variabil Costurile variabile totale variază Costul variabil unitar rămâne
proporţional cu modificarea constant pe unitate de produs
volumului activităţii
Costul fix
măsură ce volumul de
Costul fix total rămâne producţie creşte, şi creşte pe
constant în raport cu măsură ce volumul de producţie
modificarea volumului de scade.
producţie.
Costul fix unitar descreşte pe

Sursa: [2.10 p.29 J

 Costurile de producţie indirecte constante sînt costurile de întreţinere,
amortizare, şi exploatarea clădirilor şi a utilajelor ect. Aceste consumuri se
trec Ia costuri pentru prelucrarea în baza capacitaţii normative a utilajului de
producţie. Capacitatea normativă reprezintă nivelul de producţie, care poate fi
realizat în medie pe parcursul a cîteva perioade sau sezoane în cadul unor
circumstanţe oridinare, ţinind cont de pierderile de capacitaţi, rezultate în
urma executării lucarailor tehnice de planificare. Dacă volumul efectiv de
producţie este egal sau depaşeşte capaciaiatea normativă , suma efectivă a
costului de producţie constante se trece integral Ia cheltuielile pentru
prelucrare. în cazul în care volumul efectiv de producţie este mai mic decît
capacitatea normativă, costurile indirecte constante se trec Ia cheltuielile
pentru prelucrare în baza cotei normative rezutate din împărţirea sumei
efective a acestor cheltuieli Ia capacitatea normativă. Suma rămasă a costului
indirecte de producţie constante se considera drept cheltuială în perioada de
gestiune în perioada de gestiune în care au fost suportate. în cazul în care într-
un proces de producţie se obţin concomitent cîteva feluri de produse,
consumurile pentru prelucrarea acestora se repartizează conform metodei
acceptată de întreprindere, de exemplu, proporţional valorii de vînzare a
fiecarui produs Ia etapa procesului de producţie, cînd fiecare produs poare fi
determinat separat sau Ia momentul încheierii procesului de producţie.
în cadrul entităţii “Farm Meat Sud” SRL capacitatea normativă este
determintă şi folosită doar în scopul luării deciziilor manageriale. Entitatea în
cadrul evidenţei contabile a costului de producţie foloseşte daor cantităţile
efective de consumuri indirecte utilizate, astfel întreprinderea poate determina
un cost real pentru produsele fabricate din came.
Pentru evidenţa sistematică a consumurilor indirecte, Ia fel ca şi pentru
conturile activităţii de bază, în Plan de conturi contabil nu sînt prevăzute
subconturi pentru contul 813 uConsumuri indirecte de producţie “ . Deci,
fiecare întreprindere îşi formează de sine stătător subconturile de catre are
nevoie. La IM “Farm Meat Sud “ SRL costurile indirecte formează
următoarele subconturi.
 ™__£Z|
^Bl/^/l "('jHtMfi fci'<^
H^kw*<* *n * «,
**fU&t*ifi Afe*<
*fryS*>*,>*< privtn4 pfcAm#a
<>/HfH i* ifHHftM* 4«
mumi't** pr*MUM(
^Kj0trtp***r*a ţUe "
H^tow^w ^w <#//
tmpf/*luc«f« "

Vtptfii 24* CimWearm &r*turiior indtr*eU d«

produt0* pt *u()wmlurl Sur*a: IHahomi de uutor In
bazaplanulul d& conlurl "Farm Mvai Sud" SHL
HefrartiyMrCU ft calcularea C4t#Uiiui indtrecU: %e face de ohtee\ fa
*(ir)'tiul unet peturade de
I pcrUnuic âe ge*Hune (dc regulă o UtnA). UtUti maturiIe indirecte de
producţie acumulate Sa nivelul
I unui *ectfi de prttducţie urmazâ %& fie repatizate pe tipuri de prttduuc
fabricate.
in caxul in eare intr*> neeţie de producţie ne fahric& dou& *au rrm
multe Upurt de produ*e stpare necc*itatea calculării eoeftcmtuiuf de
reparivmrc a eotUtriior indirecte de producţic (K c'tp), conform
următoarei reiaţii de calcul;
Total costuri AV/p indirecte de producţie Total baza de repartizare In
calitate de ba/â de repartizare a co#turiUrr indirecte de producţie «c
poate alcgc '.
Maiariile muncitorilor de bazâ; r numărul dc m-ore;
r numărul de ma#ini-orc',
r cantitate de materii prime #i material de bază
con#umaUi; r volumul ftzie al produeţM ect,
in baza datelor acumulate de Ia întreprinderea " l;arm Meat Sud “ SKI- vom
caractcri/it j conumunlc indirecte din cadrul producerii care *au acumulat In
decembr>c 2014 In secţia Inmyarc (taină, astfel pe parcursul Iunii sau acumulat
co#turi indirecte aferente calcu)aru uzurii mijloacelor Iixe1 casarea materialelor şl
aite colturi pentru protecţia muncii ect.
MM* - ' - ^ f - -■ • v J * ' *^*W pt+f**mt
4MMftwT' «MM»
MMpaNM*MM* * **^MMb
MMMaaaaM Mi MMMwaA j
HpMjAMfWf m*fi*m>' **mr fi*r ttH* p*f*4m 099
♦ *' >M,-^, »'iMi4via ^^«*ă &mn* *tr*mi mrnşrnm4§*m9*mm MMAMM ~^—.L . |*. fl
/ 'i' ¢1% M4^IM4 fW /-4f&'t*i Jff p ^Ml M ^ *1 • # mm+mmm*% tm4****f 4» p*m4mV~
. MA»«M«| IM I *1 Mtafl mU**tn* ((fr^ffMH t*imf% fl Wr>0aifM flM0M**tef AM A*
^r><>Mii • . 117^ bi
I t+4$$ t Sy**tMt 114 'I /**t* <rtf*fi*i^**i*tf A*#'. M^f«Mrf 124 1 *1 /«fl
aMMMM*M mt&Mf#'U*f M u0Ut*0h* 4# IrMMMr* * fl74*rto
! ,»,.. «!■• .*_..i Quhftttrt Mff 4 1 frt4ttff f f t f ittfi fWtt$0t(tft rnufis ;; 'tff%r
MMI iM^fMMI
pfrflMfţM MMRWM, WWMMMMi MMMMf MMMrtHf MMl iAfcMrtHf WM M
Ab MMA
^y. jâgrwHt NMf^ ^i^MV*i MN#M* a cAfMW M» 4^t^M ^MnMN MMMM <Af
RrMMf lMMv ^frj ,/#** Mf M*< f**tf>>l 4? *#mMAi.«Mr p*« 4r/*rf M p>4t$** ik
(j##*h*k m4*i<srtetf -Ur <farM* ,, Ia^ HM tH H *btt*1iI 4» a# fVK Mj fmi fTMM
ffKVt 4r W Ml < #Hr<tfW 4« MM>â '*mU**fr f| lMjtftl j w vi,s «* fj lr*pfr*>ff*>%f ffi
* '{si/*Mas' v*** 'rfif*/^M <fi »Hr %tjtfm*i m*.l*rw'- H .in*fcMr I .vdrnţ* Mi $,_
,.,;,,. • t4n** t#W /}' ffiK A Mwbmf fi MiNii 4*tr*t& <kpm<k 4c vairMa «M»l *
**^<f* ptriifv 'J >*J u ^ ^ fivJ y>lo<r< fi H.wrU AurMA cw vsk*vw pinl b % <toi
ptmfrmut Matalit (in .Mi . i0t*t* (4$M)iX VAA| ki|, u/ttt4 'M,*z*tA/tfit rw «c mkukii/i
f ^#fU< iAm M iMHilwt4 uHtonk* aiercnte daw to eipkMfe a p^Mcikf «IN pcntru
tt>tnw*'***d Moid*rvan (ittyiftr (An* tu 24 f : j»#M* #'fffiMl Al I “^ ofMiwMiri
iwlirrrtr «I» pr*nimeţitm f *ufo<onuJui AI3*4 **C Ml*ri privând mfmt+0prn MiMrM*
- 54A.90 ki
i f*dH *MMlMl 211 ”4Phh f tr <1# m*<i tab*arr ţi Kirll AvratA**, ««hcontil 213.2
*Obicrte d* HtMi i>k*arr f4 MairIA danlA 1« ripkMltr^* - 548.90Jci
In itrtifitJ Hli ( t>n*itrrturl tndlmte <J> prttduifue' %uhconiul H!3 H Alle
costuri ir.,itn ' Ir <l* ffttuJut (tr crrtiUrt^ i **. uinuk<i/A UnMc mMrialik cc Mi foM
cooMmaie pc paracur*ul forMi <ir< rmhfM* 20I4 In c*drul Mc^f,
♦ ^rfrk >*iAm ttHmuia umUrf»b atcrmt cMtni efKhddor !Amxu 25 ) :
IPthit t untul AM “( Iintumuri Indirrctr dr priMlurtk" , *ubconului #13.8 **Altc coiluri
indirrrlr dr f>rorJwr0r" - 286.82 Ici
t r*<li* ««fniwI 211 "MHf*-rMl< '. *M>NonlMl 211.1 “Malrrii primr >i matrriale dr
51
ba/i” ( Ia v*ol>#r# iiklMfl< i Alhar ( utte 75*Mf ) - 279.57 Id
N M
< rrdli <iinlul 211 Malrrial« , iubcunlul 211.1 **.Vfafrrii prime fi materiale dr ba/.4"
( Ia tod<H*rc riKhcrtari IrI PKIN I I.X ( 26*16 ) - 7.25 Id

51
 *î* Reflectăm Ibmiuki contabilă compusă aferent ambalajelor
folosite în procesul de transare a camei de găină (Anexa 15) : j)el)it
contul 813 “Consumuri indirecte de producţie" , subcouului 813.8
uAIte costuri iiidircctc dc producţie “ -5845.12 Iei
Credit contul 211 ”Materiale“, subcontul 211.4 “Ambalaje şi
materiale pentru ambalat“ (|u valoare pungilor de peliculă 99*47 )
-5653.33 Iei
Credit contul 211 ”Materlale“, subcontul 211.4 “Ambalaje şi
materiale pentru ambala^4 (la valoarea stretch 500mm* 17 mcp )
-191.79Iei
❖ Rcflectam formula contabila aferenta casării altor material folosite în
producre (Anexa25):
Tabelul 2.8
Materialele folosite în luna decumbrie 2014 în secţia Tranşare Gaină
Nr. I Materiale Valoarea, Iei
T- Soluţie Fink Alisspuler 2 148.10
~2 Soluţie Fink Steril sd 663.59
i~ Mănuşi de unică 225.00
folosinţă
4 Mănuşi n/s nitril 373.88
5 Mănuşi tricotaj 5169.99
6 Măşti 3 rînduri albastră 33.37
1 Mînecari de unica 635.00
folosinţă
8 Soluţie Okoron 35 1 264.21
9 Scufiţe clip 13.80
To Şorţuri de unică folosinţă 820.87
Il Total matereiale: 8347.81

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia “Farm Meat Sud " SRL

l)ehit contul Ht3 “Consumuri indirecte de producţie”, subconului 813.8 uAlte

costuri indirecte de producţie" 18347.81 Iei
Credit contul 211 ” Materiale “, subcontul 211.6 “Alte materiale" -8347.81Iei
 fn con(tiHttiro aulorul IucrArii rcpartizea/fl costurile
indirecte acumulate în luna decembrie 2014 In cordul depozitului
Trnnsare Caina folosind, coeficientul de repatizare calculînduse
în bi/a con(ito{ii efcotivfl dc materii prime consumatfl (Anexa
IH şl 19 ):
Tabelul 2.9
Kcpurti%arca consumurilor indirecte poziţiei uAripi de
giana refrigerate”
Cantitatea
| Aricolul Vnlonre Catitatea I Costuri
Coef. de
pe unitatae Indirecte,
totalfl, produsa reaprtiza,
Ici totaIa,(kg) (k) de produs, Iei
(kg) 7 = (5*6)
5= (%)
14866,655 1012,14
J Casarea 14479,75 215786.257
0,0671
materialelor
[Costuri aferente 548,90 215786.257 14866,655 38,37
0,0025
protecţia muncii
IAniortizarea 1 117,4 215786.257 0,0005 14866,655 8,21
mijloacelor fixe
|Costuri indirecte 93829,95 215786,257 2,2997 14866,655 6558,7
I comune totale
TotaI CIP: 7617,42
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia “Farm Meat
Sud’' SRL Articolul casarea materialelor se referă Ia casarea tuturor
materialilor ce se folosesc în cadruJ secţiei (soluIţii pentru igienizare,
sacoşe, diferite ambalje ect.), costurile aferente protecţiei muncii sunt
hainele de lucru şi încalţamintea purtată de muncitori iar costurile
indirecte comune totale este energia electrică, căldura, ect.
In baza datelor din tabel, putem determina cum sînt repartizate
consumurile indirecte pe un singur tip de produs, şi anume “ Aripi de gaină
refrigerate”.
în contabilitate reflectăm formula contabila compusă aferent
repartizării costurilor indirecte de producţie în secţia Transare Găina a
poziţie nAripi de gaina refrigerate” în luna decembrie 2014:
Debil contul 811 “Activităţi dc bazfl”, subcontul 811.4 "Uzura şi costurile
privind întreţinerea mljoceIor fixe din producere” -7617.42Iei
Credit contul 813 uConsumuri indirecte dc producţie” , subcontul 813.8 iiAlte
costuri
 |n<lircctc dc producţie” (la valoarea materialelor casate) -
1012.14 Iei
Credit eontul 813 “Consumuri indirecte dc producţie” ,
subcontul 813.4 “CosturI privind protcc(in muncii" (la
valoarea cosumuri ce ţin de protec(ia muncii) - 38,37
Iei
Crcdit contul 813 “Consumuri indirecte de productie” ,
subcontul 813.1 “ Costuri aferente reparaţiei, uzurll şi
Intreţinercu mijloacelor flxe din producere** (la valoare
uzura mijloacelor Ilxe) *
Costuri 8.21 Iei
Crcdit aferente contul 813 **Consumuri
indirecte de protecţie producţie” , subcontul 813.8
“Alte i costuri indirecte de
producţie” muncii (la valoarea aItor costuri
comune) * 6558,7 Iei

Amortizarea
mijloacelor
fixe

Costurl
indirecte
comune
totale
Aripi de
găina
refriger
ate

Figura 2.7 Componenţa costurilor indirete de producţie aferent

poziţiei “Aripi de gaina
refrigerate”
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de Ia “Farm Meat Sud” SRL
In acest pargraf s-a descris metoda de repartiţie a costurilor
indirecte de producţie în costul produselor fabricate utilizate de ÎM
"Farm Meat Sud''SRL , Tot aici s-au reflectat modelul de reflectare
costurilor inidrecte de producţie Ia întreprindere în luna deceumbrie
2014.

In capitolul Il Aborddri ale contabilităţii costurilor de producţie” s-a

caracterizat din punct de vedere contabil procesul tehnologic de
prelucrare a cărnii, s-a enumerat descris circuitul documentelor
primare utilizate în producere Ia detreminarea costuriloe directe şi
indirecte de
 I -i M ;t u l >i <* vi t' i i ! <> i

A f)C — co#tunle ba/utc pe uctlviUHi

AMT — tehnologic de producţie
avan*atft
IIFA -colturile retroealculate
IAS Standarde Intcnaţionalc de
ContabMtate
IFF S Standarde Internaţionale de
Kaportare Hnanciar
(g.P, -(IeorgCHPerrin
UM Kepublica Moldova
S,A. — Societate pe acţiuni
SiVC — Standarde Nalionalede
 JLista figurilor şi lista tabelelor

contabilitate
SilA - Statele Unite ale Americii
XC - costurile ţintă
THM - tari f-oră-maşi nă
l 'igura 1.1. Reprezentarea genericA a
lanţului valoric Figura 1.2. Clasificarea
costurilor de producţie pe articole de costuri I
igura 1.3. Corelarea costurilor directe şi
indirecte cu performanţele
I igura 1.4. CIasiHcarea metodeior de evidenţă a costurilor
şi de calculaţie a costului de pt Figura 3.1. Organizarea
metodei pe comenzi
l'igura 3.2. Diferenţa dintre metoda tradiţională de
calculaţie şi ABC
 JLista figurilor şi lista tabelelor

Tahelul 2.1. Tipuri de adaosuri şi sporuri Ia salarii practicate de

către S.A. „Franzelut Tahclul 2.2. Repartizarea costurilor
indirecte de producţie pe tipuri de produse în cad ,.Franzeluţa"
în septembrie 2011 Tabelul 3.1. Caracteristica tipurilor de
comenzi
INTRODUCERE

Relaţiile din societăţile modeme ne arată că, odată ce se dezvoltă economia de

piaţă şi sporeşte gradul de complexitate ăl acesteia, trebuie să se dezvolte corespunzător
ca arie, operativitate şi conţinut şi informaţia economică, pentru ca aceasta să poată
reflecta exact situaţia patrimonială a entităţilor şi rezultatele economico-fmanciare.
Informaţia economică a unei întreprinderi ne ajută să observăm modul de utilizare a
resurselor materiale şi umane, să depistăm şi să examinăm din punct de vedere critic
aspectele pozitive, dar şi deficienţele existenţei acesteia în vederea luării unor măsuri şi
decizii.
în această teză de master este abordată tema: „Contabilitatea şi calculaţia costurilor
de producţie'’. Actualitatea acesteia constă în faptul că, contabilitatea managerială şi
calculaţia costurilor tac parte din grupa disciplinelor care promovează cercetarea
relaţiilor cantitative ca o condiţie inseparabilă a analizei cantitative a fenomenelor şi
proceselor economice. Fundamentând ştiinţific esenţa costului în calitatea sa de categorie
economică legată de producţia de mărfuri, ajunsă într-un anumit stadiu de dezvoltare, de
valoare şi preţuri, aceasta constituie baza teoretică de plecare pentm edificarea şi
dezvoltarea teoriei privind contabilitatea şi calculaţia costurilor.
în ultimele decenii, au fost realizate multe cercetări în domeniul contabilităţii şi
calculaţiei costurilor de producţie. Probleme teoretice şi practice legate de această temă,
au fost tratate în lucrările savanţilor^conomişti autohtoni: Nederiţă A., Ţurcanu V.,
Grabarovschi L. etc., dar şi în lucrările savanţilor străini de notorietate: Oprea C., Câţu
D., Calu D., Ştefanescu A., Hlaciuc E., Raistea M., Ebbeken K. ş.a.
Cercetările savanţilor nominalizaţi mai sus reprezintă o mare valoare în domeniul
calculaţiei costurilor, dar ele poartă, în mare parte, un caracter teoretico-metodologic. Cu
toate acestea, în practică, contabilitatea managerială şi calculaţia costurilor au un nivel
mai scăzut. La entitatea analizată acesta este un domeniu cercetat în mare parte de către
secţia economie şi planificare, şi nu de secţia contabilitate, astfel o parte din funcţiile
contabilităţii manageriale sunt executate de altă secţie. Deşi sunt importante, cercetările
savanţilor menţionaţi cuprind aspecte generale. De aici rezultă faptul că există rezerve în
investigarea posibilităţilor de aplicare a metodelor modeme de calculaţie şi gestiune a
costurilor, de ajustare a metodelor contabile cu privire Ia costuri şi rezultate Ia specificul
ramurii concrete.
Conform literaturii de specialitate, asupra comportamentului costului de producţie
şi, prin urmare, asupra profitului influenţează ’’procesele complicate ce se derulează în
condiţiile economiei de piaţă, influienţând modificarea volumului de producţie şi a celui
de vânzări, (’-•'*.- i"4 ^ 111 ii» f< * <:< ft <omirfliof ttmuju,tt io v<^M>wul WMMl
^ aur<b<ra * f / f I. png ^j I^ 4r^ .. • ţ"!i -/ WW * ¢4 f*>fol 4f S l.ikutl fi pTi*WNtH
a t *r*.Utf Jt pffMjiM,(is: U f* > n,/ ^^uMittMI. <xwW ca wrrff>ndfftf d;*ioriUi
aittvK^ii Mic a6 tMgurr *ari tnunut pr**ftt
ImrrpftmU nUr. In pcrvwii Ktuaii. au w4pul nu nunw Jb 4 *«pf<v^«i, Cl ft '*'- i
*l- (.i;. ii .j 0 M<iVttitfr rrniahili lkti, puUrffi *flftTM <.â. in r</<r4NMa 40c fMţl
 r^MWwiriwi** .•.itxd^rţii ce^momur eMr finalt/*rca pfin f*r^rff< Iar prfrtru < 4
>Mif*u-.i ¢4 ymrf*/r pt<ttii e<Me fH-'< < .»» dc • uTicUi tn;n SeiaiiM c(MturiU dc
pr<«d«K.tK IH **t >1 Mr ir»f ‘ nnţmrftaf^M *' ffl** cere<rfatc.
Sropul pfc/tt1it1 IucrAri c<>nxii in M**dit-rca prtrhUmutiof u<nU^nli(J<ii t*
i.;*lr'*f-^i''f i(niuril<w dc produclic In ramura dc p&ntfttaţw. ddcrmtmrca coMonk* 1*
re**n fB itrt$tM* 0*r produ . dt*umcntarca ^j repartizarea uniuni dar >1 rcduccrca ,-«
vsU>ra jv H«za tu* u#U Urf c<*nlfn)pitfii(c dc calculaţie care ar putca fi 1t>U*%tU:
Ia cntitatca aoali/*tA
S«rrinilr prtnc1p0lc pre/cntatc in Iucrare sr rcferA in rm>tl dcoscbn Ia
• prezenIarca
^cricralii a conţinutului fi clasificaiea costurilor dc pr'Miut.(ic
• pnvcntarca metodelor dc evidenţâ fi calculaţic a costurilor dc pr^*Jueji<r
• pre/ent.irea umir aspeete existente in metodologia actuală dc contabilizare a
co.turiJor Ia
0 intrcpnnderc spcciali/atâ in panificaţic;
• propiirK-rva unor direcţii dc pcrfccţionarc a contabilităţii ţi calcula(iei eosiurilor
dc producţic in ramura dc panificaţic.
Structura lucrârii este dcterminatfl dc scopul fi sarcinile propuse. Prin urmarc.
aeeastfi lucrare este structurată in Irci capitole fi utiumc:
C Npitolul I. A*pccfe tcnrctice privind coxlul fi ralcula|ia co%tulm dc producţic
unde sc trece in rev ista semnificaţia costului, criteriile dc clasificare a acestuia ţi
procesul privind determinarea si culculaţia costului dc produc|ie,
C apifulul II. C ontabibilitatca costurilor dc producţie rcfIcctă particularităţile
evidenţei costurilor, a modului de repartizare a Ior fi dc includcrc in co.stuJ produseJor
fabricate.
( apitolul III. Perfecţionarea calculaţici costurilor dc producţie examinează
metodele dc calcula|ic a costurilor ţi impactul utilizării unor metode mai contemporane
asupra întreprinderii analizate.
Prezentarea acestei lucrări este reflectată in baza materialului practic dc Ia
Combinatul de Panificaţie ..I ran/eluţa" S.A.
S A. ..Iranzcluţa'’ esle o întreprindere cu experienţă dc peste 50 de ani in
industria dc panificaţie, cu tradiţii stabilite şi reputaţie impunătoare. Practic toţi
locuitorii Kcpublicii Moldova
cunosc şi iubesc produsele acestei întreprinderi, ele fiind cunoscute şi peste hotarele
republicii. Geografm largă a livrărilor - Germania. Canada. SUA, Grecia, România,
Irlanda. Italia, Spania. Bulgaria. Australia. Iordania caracterizează pe deplin succesul de
care se bucură produsele S.A. ..Franzeluţa'*.
Combinatul de Panificaţie a fost creat Ia 24 februarie I960 prin asocierea
instituţiilor de protil din capitală. La 1 iulie 1991. Combinatul devine întreprindere de
arendă, iar de Ia 15 au^ust 1995 „Franzeluţa"' este transformată în societate pe acţiuni cu
proprietate mixtă, 56% din capitalul statutar constituind aportul statului. Astfel,
Combinatul de panificaţie din Chişinău ..Franzeluţa” a fost înregistrat ca Societate pe
acţiuni de către Camera înregistrării de Stat a Ministerului Justiţiei Ia 12 septembrie
1995, cu numărul de identificare de stat 1002600004030, sediul MD-2032, str.
Sarmizegetusa 30, mun. Chişinău. Republica Moldova. Astăzi, această structură
complexă are o capacitate de 350 tone în 24 ore şi propune un sortiment de peste 600 de
produse, carc include pîine şi produse de panificaţie, produse de patiserie, paste făinoase,
bioxid de carbon. Pe piaţa produselor de panificaţie şi a produselor făinoase,
întreprinderea are o pondere în mărime de 80-90%. Pe lîngă aceasta, S.A. „Franzeluţa”
produce utilaj experimental şi diferite construcţii metalice.
Din subdiviziunile structurale ale S.A. „Franzeluţa” fac parte patru fabrici de pîine,
fabrica de paste fainoase, ateliere experimentale mecanice, secţia de producere a
bioxidului de carbon, precum şi o reţea comercială proprie, formată din 23 puncte
specializate de comerţ.
Combinatul de panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” S.A. îşi desfaşoară activitatea
în conformitate cu legislaţia în vigoare, politica de contabilitate şi statutul întreprinderii.
Capitalul social al S.A. „Franzeluţa” este stabilit în statut în mărime de 37 450 040 lei,
divizat în 1 779 826 acţiuni ordinare.
Obiectul principal de activitate al Combinatul de panificaţie din Chişinău
„Franzeluţa” S.A. îl constituie:
'r- Fabricarea pesmeţilor şi biscuiţilor, a pişcoturilor cu termen de păstrare de lungă
durată;
^ Fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie proaspete;
> Comerţul cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie şi de cofetărie;
> Fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie;
> Fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru;
'r Fabricarea apei minerale şi a băuturilor răcoritoare;
y Fabricarea de îmbrăcăminte;
r Fabricarea produselor de morărit;
^ Activitatea burselorde mărfuri;
 >■ I *Mpmi MfcHMHtrfor MiwnA* NMt n i*mtt
fcMMaMMMa MMfc* MrtNMMrtf V MMi MMrtMMj
>■ C impinm fi *inM*M >k kmn NMMhM MeiPr*1 ^
Jmhwww Nwrtw MwMtlww pr<yrH ^ tMVKanra (<Adut
inJuMrwl
o' Phdut|M rnW|Wi te*mtt# Uv i«Mwir krmK* lnAtpitmUinfa
> I Mhncwm ito MKi4< <i<n nwMl.
^ I «hrtaafVî» MM**hv pMrtni pn lu<>M< * pnafoit**4
^rk>4> fMMMCtttMtt 4f MttiHMr if MMMJ4I1 MMM ■
• fj^*arvj - . * ' - - • . ' j 11 ' ■ 1111 MttMBlit ţi ^gMi (ttfvMv it>4t
11 ffj&r># (|min(^<t*
• (+iwtwi fwnAtuh* jt rnrn^wm p>>/i(trl pr pM^i «fc <kt(* ff*.
• (M<TKMM proJUMtw Ui MVfM Ht*l>ft1r1nr tfMcrrtH*'*o*fc
• Mii*tocRa ncrrMli|ikw cnwmMrftbf.
• *ti^uwn ccki mM in*lir olN^i 1 pr<«Wk« (ivkM ţi (uini/M<<i
rryuUil * *«^«<*«
• -■.•■:..>•.> dtpnttrtkf fi «Mfimn^kf t*i rrprv^mUn|ii 1fyMi/4nk4 <i*
u«n«ţ
• . ^wjuj cu pMTtewni pr hM umiratWk* iw 1jw1<1 pn>lM^*tW
• pMflKipMrj La npvi^i inMM(MMk rrgKMk »• Jc rwnuri
Pimwliil MpfM Ml SA ..1 rMi/fluţ< Jrţinr in MMMnMw, un grad
di MhAuH B sttftcicM pcntru a tnrtcepc aMdctivfk MMMi yi<
flMfMCttv, wto apriMl Ml wlu^iMfff pnMfmcW
■ dc producere cofkUant ţi dr pmpaiui
Stntctun argttttaâoheâ a SA. JmurlHpi' MMgurt caonkmrM
adi*iUtyt Iniriprtwdifti B tmr-un mod cfictent, dc b duvctot general b
ANncMorii MKfIikM di producava (AMM t i-.
Adunwcn CienenU a AcfwnMikv Mto organul Miprm di conduun al
«xwgţii. ftMd tn K drvpt Ml M)lu{nmese hMr proMenek MKietffii In
confocmiUBi cu k^daţia tn vigoare AcnttMa R cric cuRvocMl dc c4ttv
organul cxncutiv in kua Hottdrii comiiiului MKMtt|ii cd pu|in « dtttt fM 1 an
in Kftpul 0rgantasAri1 controlului activitffii ecorwnko>ftfliKiM, H,A . l
ran/<M^ inp bi I hod dc contract MfBiafii dc audit.
I VKknfa cofttaNU N S,A "frarvelufa- ottc cf<ctuaU dc dttrc acrviciul
conuNlrtjtta, can I cstc 0 strucYuri de tmatiUUmn a intrcprindcni. (nnuMul-
*cf tl S A. JmvN4>". fwi4i ’ Scrghei. a*tguri coMrolul pmtnd rcfkcttrca N
corttunk curttaNk a Utturof t^cnttiumkn tve.K)micc efcctuate, asfuri prtnnttta
infanMpd opcrauve ^ MNuctMna npaMhg Hnanciarc in tcrmavi sfaNiifi.
purtind rfapuwdat pcntra wşecUwa pnnofaiktt MiM dc organixtfr a c\ Kicnfci
corttaKk
 Ţincrca evidenţei contabile la entitatea studiatâ este reglementată
de un şir de acte I; legislative şi normative:
> LegeacontabiJitflfii nr. 113-XVI din 27.04.2007;
> Standardele Naţionale de Contabilitate aprobate prin Ordinul
Ministerului Finanţelor nr.
I74din 25.12.1997;
y Planul de Conturi Contabile al activităţii economico-financiare
a întreprinderilor aprobat prin Ordinul Ministerului de Finanţe
nr. 175 din 25.12.1997; y Codul Fiscal nr.l 163-XIII din 24.04.1997
cu modificările ulterioare;
> A/te acte legislative şi normative ce ţin de activitatea entităţii.
La S.A. „Franzeluţa” se organizează şi se ţine contabilitatea cu
utilizarea tehnicii Bcomputerizate astfel încât să uşureze munca contabilului.
Pentru măsuri de securitate, acces Ia Vbaza de date are doar secţia de
contabilitate, flecare contabil având calculator personal. în cadrul Bentităfii
activează un centru de calcul care dirijează procesul de automatizare al
întreprinderii, Binc/usiv şi a sectoruiui de evidenţă contabilă. Astfel, începând
cu anul 2013, programele
■ automatizate utilizate de entitate IC v. 7.7 şi MS-DOS au fost înlocuite cu
programul IC v. 8.1, Piar din 2014 s-a trecut Ia versiunea 8.2, care încă este
nefinalizată. De aceea, evidenţa f personalului şi a salariilor a continuat să se
ţină în MS-DOS până în 2015, iar calculaţia costului produselor fabricate încă se
efectuează în MS-DOS.
Capitolul I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND COSTUL ŞI
CALCULAŢIA COSTULUI DE PRODUCŢIE

1.1. Conţinutul economic, componenţa şi clasificarea costurilor de producţie

întw) activitate economică este permanent nevoie de premise care se
diversifică şi se înmulţesc continuu odată cu avansarea societăţii în diferite
domenii de activitate. Aceste premise poartă denumirea de factori de
producţie, care reprezintă un ansamblu de mijloace disponibile de a fi
 valorificate în producerea de bunuri materiale şi în prestarea diferitor
servicii.
Factorii de producţie sunt consideraţi drept condiţia necesară unui
proces de producţie avantajos. Pentru a putea fi recuperate, cheltuielile
pentru factorii de producţie utilizaţi în procesul obţinerii unor bunuri şi
servicii trebuie să fie întruchipate în preţul de vânzare al bunului şi/sau
serviciului. Această includere a cheltuielilor în preţul de vânzare al bunurilor
şi serviciilor se realizează prin costul de producţie. Acesta, de fapt, semnifică
ceea ce îl costă pe întreprinzător pentru a produce un bun sau a presta un
serviciu, până în momentul când acesta ajunge a fi oferit pe piaţa bunurilor şi
serviciilor.
Potrivit opiniei savanţilor români Rotilă şi Pătruţ, ’’utilizarea factorilor
de producţie, respectiv a resurselor materiale O>unurilor de capital) şi a
resurselor umane (munca), este diferită, şi diferit este şi modul în care aceştia
participă Ia costurile producţiei respective. Astfel, o parte din resursele
materiale (bunurile de capital fix), participând Ia mai multe cicluri de
exploatare, se consumă treptat, se depreciază (ireversibil) şi treptat se
recuperează prin includerea în costuri a amortizării lor. O altă parte din
resursele materiale OmnurUe de capital circulant) se consumă, incluzîndu-se
în costul producţiei sub forma cheltuielilor cu materii prime, materiale
consumabile, iar altele (resursele umane) trebuie să fie remunerate
incluzându-se în costuri sub forma cheltuielilor cu remuneraţii (salariile),
contribuţia privind asigurările şi protecţia socială.” [2.M,pag.303]
în activitatea economică, factorii de producţie pot funcţiona doar
simultan, prezenţa acestora fiind necesară în orice moment al evoluţiei. De
aceea, în ultimul timp, se amplifică preocupările privind utilizarea Ior cât
mai eficientă.
Prin cost este exprimată totalitatea valorică a factorilor de producţie
consumaţi pentru a obţ'iie bunuri, lucrări şi servicii.
Celebrul MichaeI E. Porter, profesor de management Ia Harvard
Business School, subliniază importanţa cunoaşterii costurilor pentru
managementul firmei. Astfel, cu ceva timp în urmă, Michael E. Porter aflrma
că „pentru a fi competitivă pe termen lung, o companie trebuie
sft ofere clicnţilor o vuloare mai mare sau o valoare comparabilă Ia un cost mai
scăzut, sau ambele".
Conform l)HX-ului, noţiunea de cost reprezintă o sumă de bani cheltuită
pentru cumpărarea. producerea, extragerea unui produs sau pentru prestarea unui
serviciu, sau o lottwiUUe a cheltuielilor Meute pentru producerea şi desfacerea
unui produs.
Potrivit unor profesori din România, costul poate fi definit ca: [2.8]
V într-o accepţiune generală, costul exprimă în expresie monetară
consumul de resurse ocazionate de activităţile întreprinderii;
V într-o perspectivă metodologică de calculaţie, costul poate fî tratat
ca un mod de grupare sau regrupare după anumite criterii a
cheltuielilor, combinările fiind tot atât de numeroase ca şi într-unjoc
de construcţie.
Consumul de resurse este retlectat de două noţiuni diferite: „cost” şi
„cheltuială". Dacă în literatura de specialitate autohtonă şi legislaţia contabilă se
găsesc definiţii clare în ceea ce priveşte determinarea cheltuielilor, fiind o situaţie
care derivă din caracterul obligatoriu al desfăşurării contabilităţii financiare, atunci
referitor Ia noţiunea de „cost” în teoria şi practica economică contabilă părerile în
eeea ce priveşte semnificaţia şi conţinutul economic al acestuia sunt mai variate şi
mult mai eterogene.
Costul este o categorie economică universal acceptată;, din punct de vedere
etimologic, are Ia origine verbul latin „constare”, care înseamnă a stabili, a fixa
ceva, verb din care s-a desprins noţiunea de „costa” pentru a exprima „cât s-a
consumat sau s-a plătit” pentru un lucru sau un obiect. Ulterior, de Ia această
noţiune s-a ajuns Ia noţiunea de cost, al cărui conţinut este legat de un consum de
valori care l-a ocazionat şi care, pentru a putea fi reflectat, trebuie să aibă Ia bază o
expresie valorică. Având în vedere sursa de informaţii (contabilitatea financiară),
rezultă că, privite sub acest aspect, costurile sunt sinonime cu cheltuielile. O dată cu
evoluţia ştiinţelor microeconomice s-au modificat şi definiţiile, semnificaţiile
noţiunii de cost. Astfel, Schma!enbaeh, părintele teoriei costurilor, consideră că
noţiunea de cost se defineşte drept „un consum de bunuri evaluat şi corelat cu o
performanţă”. Acesta, de asemenea, subliniază faptul că „un bun consumat şi
evaluat nu poate fi exprimat în costuri dacă consumul nu este corelat cu un rezultat,
deci costurile nu pot exista fără performanţa corespunzătoare”. Această concepţie
subliniază elementul esenţial care este evaluarea obligatorie, evidenţiindu-se
cuantificarea în expresie bănească, dar şi corelaţia obligatorie cu finalitatea
activităţii organizaţiei - obiectul propus de organizaţie clienţilor săi. Din cele
expuse de Schmalenbach, putem concluziona că această corelaţie a costurilor cu
performanţele este de natură cauzală, în care rezultatul reprezintă efectul, iar costul
- cauza.
în teoria economică, noţiunea de cost este definită de către Mihai Bădeanu
ca fiind ”acea parte a preţului de vânzare a unui bun economic care compensează
cheltuielile suportate de unităţile economice pentru producerea şi vânzarea acelui
bun”, iar în contabilitatea managerială tradiţională se afirmă că acesta reprezintă
expresia valorică a consumurilor de muncă vie şi materializată, pentru a se obţine
în final scopul propus sau un produs, o lucrare, un seviciu, consumuri care
îmbracă forma unor cheltuieli de producţie şi de desfacere suportate de
întreprinzători.
Paul Heyne face distincţia dintre costurile plătite şi costurile de
oportunitate. Costurile plătite reprezintă preţurile care au fost onorate şi care nu
au nici o importanţă în luarea deciziilor, organizaţia de afaceri fiind incapabilă să
Ie mai influenţeze într-un oarecare fel. Costurile de oportunitate, denumite şi
costurile şanselor sunt costuri marginale, aşteptate să rezulte din luarea deciziilor
respective. Heyne defineşte costul total drept „costul şansei, care include nu
numai plăţile făcute de organizaţia de afaceri către terţi pentru mărfurile şi
serviciile de care beneficiază, dar şi valoarea implicită a oricărui bun - forţă de
muncă, teren, capital - pe care firma şi-l livrează ei însăşi” [2.20, pag.206]. Heyne
este de părere că „lucrurile nu au costun deloc. ... Numai acţiunile au costuri şi
acţiunile pot determina costuri diferite pentru diferiţi oameni” [2.20].
în literatura modernă nord-americană de specialitate se consideră că
„noţiunea de cost reprezintă valoarea cantităţii de monedă sau a echivalentului
cantităţii de monedă sacrificată (co.’ isumată) pentru obţinerea de bunuri şi
servicii care se concretizează (se traduc) în beneficii prezente sau viitoare pentru
întreprindere. Definiţia prezentată accentuează cum are Ioc exprimarea în
expresie monetară a costului, cedarea benevolă a unei părţi din resurse care sunt
Ia dispoziţia entităţii. Cedarea sau sacrificierea — adică costul - este în corelaţie
puternică cu efectul dorit, care constă în obţinerea de noi valori de folosire, prin
valorificarea cărora să fie obţinut un rezultat pozitiv, adicăprofit” [2.21].
Un mare interes produce şi precizarea făcută de IAS 2 „Stocuri” şi susţinută
de către IFRS 2, care, referindu-se Ia evaluarea stocurilor, afirmă că: „costul
stocurilor cuprinde toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte
costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în
prezent”. Tot IAS 2 menţionează că: „costul de producţie sau de prelucrare al
stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprinde cheltuielile
directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în
scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie,
precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind
legată de fabricaţia acestora”. |
Deseori. în procesul de studiere a costurilor, folosirea unei terminologii
adecvate constituie o relevanţă deosebita pentru a se evita confuziile care pot
apărea în precizarea con(inutului costurilor de producţie. Este vorba de
interpretările diferite asupra umătoarelor noţ uni: ,.cheltuieli", „costuri”,
„cheltuieli de producţie”, „preţ de cost”, care Ia prima vedere par a Il sinonime.
însă sunt diferite, având doar nişte tangenţe comune.
Dacă ne referim Ia legătura dintre cost şi cheltuială, atunci Sorin Briciu
consideră că ..între cheltuială şi cost există o legătură de precedenţă, dar nu în
totalitate. Sub aspectul conţinutului, cheltuiala nu este şi nu poate face obiectul
calculaţiei costurilor, deoarece nu ocazionează producerea unui bun.” [ 2.1 ]
Consumurile de valori efectuate în scopul obţinerii unui produs, a unei
lucrări sau prestării unui serviciu conduc Ia efectuarea unei calculaţii pentru a fl
posibilă însumarea lor, iar rezultatul obţinut constituie un indicator sintetic
cunoscut sub denumirea de „cost de producţie”.
Din punct de vedere practic, consumurile, în majoritatea întreprinderilor, nu
se efectuează pentru obţinerea unei singure unităţi de produs, lucrări sau serviciu,
ci pentru o cantitate determinată, în funcţie de specificul procesului tehnologic şi
modului de organizare a procesului de producţie. în acest context, costul unitar al
produsului constituie un indicator determinat pe baza unui calcul matematic, ca
raport între expresia valorică a consumurilor de valori (cheltuielile) pe care Ie
efectuează o întreprindere în obţinerea şi desfacerea producţiei sale. pe o anumită
perioadă de gestiune şi cantitatea de produse, lucrări sau servicii.
Pentru a putea include consumurile productive în costuri, cheltuielile
materiale de producţie trebuie să poată fl exprimate în bani. Aceasta, însă, nu
trebuie să ducă Ia concluzia că noţiunea de cheltuieli de producţie este sinonimă
cu noţiunea de „plată”. în sens financiar, plăţile constituie întotdeauna cheltuieli,
dar factorul determinant care hotărăşte dacă o cheltuială (plată) constituie sau nu
 un cost, este consumul, adică legătura nemijlocită cu activitatea desfăşurată.
O parte dintre plăţile făcute de către întreprindere pentru servicii de
telefonie, apă, salubritate, etc. reprezintă echivalentul unor consumuri sau al unor
servicii efectuate în favoarea activităţii entităţii. în acest caz, ele sunt incluse în
costul producţiei. Alte plăţi, cum ar fi achitarea facturilor furnizorilor pentru
materiile prime şi materialele cumpărate, nu constituie însă costuri de producţie în
momentul efectuării lor, dar numai după consumul efectiv al acestora în procesul
de producţie.
Pentru a completa definiţiile expuse mai sus, este necesară integrarea în
demersul de definire a noţiunii de cost a conceptului de lanţ de valori, formulat
pentru prima dată de Michael Porter de Ia Harvard University. Acesta reprezintă un
instrument de identificare a modalităţilor
 dc crcare « unei valori superioare pentru consumator In cadrul unei întreprinderi şi este prezentat fn figura 1 . 1 .

Infrastructura firmei
Activităţi
de sprijin Deavoltarea tehnologică
i Aprovizionare

Intrări Opera(iuni Ieşiri Marketing Servicii fipostvânzai

de (producţie) de vânzări
bunuri bunuri

V'
Activităţi primare
Figura 1.1 Reprezentarea generică a lanţului valoric Sursa: Adaplat după
Porter M — Competitive Advantage. Creating and Sustaining Superior
Performance, Ed. Free Press, 1985

Utilitatea conceptului de lanţ valoric în definirea noţiunii de cost este

evidentă: resursele K sunt consumate în scopul obţinerii de produse/servicii
în toate activităţile întreprinderii,
I con lucând în manieră agregată Ia crearea de valoare pentru consumatorul
final, însă obţinerea I acestei noi valori de întrebuinţare este realizată
datorită contribuţiei fiecăreia din cele nouă E activităţi din componenţa
lanţului valoric. Prin urmare, atâta timp cât fiecare dintre activităţile I
identificate crează valoare prin consum de resurse, acest consum este
corelat cauzal cu efectul —
| produsuJ obţinut.
Făcînd o concluzie generală a tuturor definiţiilor, părerilor
referitoare Ia cost putem spune I că, costurile reflectă consumuri de resurse,
atât trecute cât şi viitoare, care generează noi valori I de întrebuinţare, fiind
corelate, pe baza principiului cauzalităţii, cu performanţele rezultate în [
urma transferului acestor valori Ia consumator, şi care se referă Ia toate
activităţile care f contribuie Ia procesul de creare a valorii, abordând
întreprinderea, prin excelenţă, în mo ş introspectiv.
In Republica Moldova, o dată cu trecerea Ia noul sistem contabil
bazat pe standar imemafionale, s-a modificat conţinutul noţiunilor de
„consumuri” şi „cheltuieli”, precum structura şi criteriile de clasificare a
acestora. Conform SNC 3 „Componenţa consumurilc cheltuielilor
întreprinderii”, se face distincţie între consumuri şi cheltuieli, şi am
consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor sau
prestarea servi<
in scopul obţinerii unui venit, iar cheltuielile toate cheltuielile şi pierderile întreprinderii
re/ultate în urtna desfăşurării activităţii economico-fmanciare a întreprinderii.
Consumurile sunt fK*n ijlocit legate dc procesul de producţie, se includ în costul
producţiei fabricate. Ia sfirşitul |vrioadei de gestiune se reflectă în bilanţul contabil ca
active care se raportează Ia producţia (initA >i producţia în curs de execuţie şi nu se iau
în vedere Ia determinarea rezultatului financiar.
La momentul actual noţiunea de ..consumuri" care se utilizează în Standardele
Naţionale .«le Republicii Moldova şi în restul actelor normative se cere substituită cu
noţiunea dc „costuri”. Această noţiune se foloseşte pe Iarg în practica internaţională şi
este inclusă în noile SNC şi alte reglementări contabile naţionale. Dar totuşi, această
noţiune de ..costuri" nu are un conţinut economic identic cu cca de „consumuri", fiind
parţial diferită şi de cea de "cost al producţiei" pe care îl include în ea.
Mulţi se întreabă de ce apare necesitatea categoriei economice numite „costuri".
Un răspuns elocvent ar fi faptul că desfăşurarea oricărei activităţi economice. în special
de producţie, presupune un consum de factori de producţie, iar pentru fiecare factorproducătorul chc
sumă de bani, cu alte cuvinte, consumul de factori îl costă. Astfel, consumul factorilor
ca urmare
a utilizării Ior preventive constituie bazacosturilor.
Generali.zînd putem afirma că, costurile sunt expresia bănească a resurselor
folosite în activitatea economică a unei întreprinderi pe parcursul unei perioade de
gestiune, care pot fi atribuite sau Ia active sau Ia cheltuieli. Iar noţiunea de costuri de
producţie este mai restrânsă decît cea de costuri şi reprezintă expresia bănească a unei
părţi din resursele productive ale întreprinderii folosite Ia fabricarea produselor.
Pentru o gestionare corectă a costurilor este necesară contabilizarea separată a
lor. care începe prin clasificarea acestora. Prin urmare, în conformitate cu "Indicaţiile
metodice privind coruabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor
şi serviciilor”, contabilitatea costurilor de producţie se ţine pe articole de costuri care
cuprind:
• costuri materiale directe şi repartizabile;
■ costuri cu personalul directe şi repartizabile;
■ costuri indirecte de producţie.
Clasificarea costurilor de producţie pe articole de costuri are Ioc după figura 1.2:
 l'%Mtun
1 ONtun ilinxU' ^ Cotfun ou x^
^ st rvf*rttsafok C osturi indirectc dc produc|ic
OMrtWMlVp j \ ^MMMhiI J
/\/

t' i|urt 1.2. (ta%ifWarra emturilor dc producţic pc articole dc costuri Nur%a: Sirtfcti-<*(
dc ouu*r in haza ,. Indicaţiilor mctodk'c prx'inJ cotahiUunco costurilor dc produc(ic şi
ct)lculufM costului prtulusclor şi serviciilor f l.fi/.
C o%turilr milrrialr dircctc şi rrparti/*bik rcpre/intă valoarea materiei prime,
materialelor, somifabricatelor utili/ale Ia lahncarea poduselor, care. in mod substanţial,
intră în componenţa acestora şi se include in costul produselor finite. Deci, costuri
materiale dircctc ţi reparti/abile tormea/â ha/a materială a produselor, şi anume:
a> materia primă ţi materialele, care constituic substanţa produsului fabricat sau al
sciA iciului prestat. In cadrul S.A. ,JFranzeluţa”, din componenţa materiilor primc
utilizate Ia fabricarea pnvJusclor de panificaţie fac parte: fiUnă dc griu dc calitatc
superioară, făină dc grîu dc calitatea I. făînă de griu dc calitatea 2. făină dc secară; iar
din componenţa materialelor dc ha/ă ouă. margarină, ulei, drojdie, /ahftr. statlde, mac,
susan, etc.
b) semifabricate ţi picse dc completare (articole, accesorii) carc sunt prclucratc sau
asamblate suplimentar în cadrul entităţii şi carc sunt considerate materiale de bază după
rolul Ior funcţional in procesul de producţie, l.a întreprinderea analizată, drept
semifabricate achiziţionate servesc: cacao, vanilină. dulceaţă, gem, pudră, cte.
c) valoarea serviciilor cu caracter productiv prestate dc terţi şi costurile
suplimentare afciv*ntc. din componenţa cărora Ia S.A. „Franzeluţa" fac parte costurile
privind transportarea materiei prime, a materialelor auxiliare şi a celor de ambalare.
d) orice tip dc energic consumată în scopuri tehnologice şi pentru alte necesităţi de
producţic alc întreprinderii, l.a entitatea cercetată, din această categorie face parte
energi; termică ţi electrică utilizată ncmij!ocit în scopuri tehnologice, dar şi apa folosită
în cadn procesului dc producţic. --^^^¾^^^^^^¾
e) combustibilul de toate tipurile utilizat în scopuri
tehnologice. Drept exemplu pentru ’ enti atea analizată serveşte gazul
consumat în procesul de producţie.
 f) valoarea ambalajelor şi materialelor de ambalat folosite pentru
protejarea şi păstrarea calităţii produselor finite şi a materialelor,
utilizate direct în cadrul secţiilor de producţie. S,A. ,.Franzeluţa”
utilizează următoarele tipuri de materiale pentru ambalare: hârtie de
ambalaj, hârtîe
I de pergament, pungi, pelicule de mărimi variate, ambalaje de plastic,
etc.
Costurile cu personalul directe şi repartizabile includ toate tipurile
de remunerare a muncitorilor de bază ai unei entităţi, care se includ în
mod direct în costul produselor finite. S.A. !,franzeluţa” include în
componenţa costurilor cu personalul directe şi repartizabile
următoarele:
• retribuţiile pentru munca prestată efectiv de către personalul
încadrat în procesul de fabricare a producţiei, calculate în baza
tarifelor pe unitate de timp;
• sumele plătite suplimentar cu caracter de compensare şi stimulare
în funcţie de regimul de lucru şi condiţiile de muncă, inclusiv
sporurile şi adaosurile Ia salariile tarifare pcntru munca în timp de
noapte, munca suplimentară, munca în zilele de odihnă sau de
sărbătoare, munca în regim cu multe schimburi, etc.;
• remunerarea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a concediilor
legale de odihnă (anuale) şi suplimentare (compensaţii pentru
concediul nefolosit), a orelor cu înlesniri pentru adolescenţi, a
pauzelor pentru mamele care alăptează copilul, precum şi a
timpului necesar pentru efectuarea examenului medical,
îndeplinirea atribuţiilor de stat, etc.;
• contribuţiile de asigurări sociale de stat şi primele de asistenţă
medicală obligatorii aferente salariilor calculate angajaţilor
entităţii încadraţi în procesul de producţie;
• premiile acordate muncitorilor de bază pentru rezultatele de
producţie obţinute, pentru îndeplinirea planului.
Costurile indirecte de producţie reprezintă cheltuielile aferente
deservirii şi conducerii subdiviziunilor de producţie care nu pot fi
incluse în mod direct în costul produselor finite şi se repartizează prin
diferite metode prevăzute în SNC „Stocuri”. în componenţa costurilor
indirecte de producţie ale S.A. „Franzeluţa” sunt incluse următoarele
elemente:
• amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie productivă;
• costurile pentru reparaţia, întreţinerea şi funcţionarea mijloacelor
fixe de producţie;
• salariile muncitorilor auxiliari încadraţi în producţie şi ale
personalului administrativ din subdiviziunile deproducţie, inclusiv
toate tipurile de premii şi adaosuri stabilite
conform sistemelor de retribuire în vigoare Ia entitate, precum şi
contribuţiile de asigurări sociale de stat şi primele de asistenţă medicală
obligatorii calculate Ia salariile acestora;
• costuri pentru deplasarea salariaţilor încadraţi nemijlocit în procesul de
producţie;
• energia electrică şi termică utilizată pentru iluminarea şi încălzirea
secţiilor de producere;
• apa utilizată în scopuri generale ale secţiilor de producere;
• costul serviciilor prestate de terţi pentru necesităţile generale ale
subdiviziunilor de producţie ce include: dezinfecţie, salubritate,
telefonie, servicii de curăţare a apei, etc.;
• costuri pentru efectuarea reparaţiilor capitale a încăperilor secţiilor de
producţie;
• amortizarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în
sudviziunile de producţie;
• valoarea materialelor utilizate în procesul de producţie pentru
asigurarea unui proces tehnologic normal, pentru ambalarea produselor
în secţii sau consumate pentru alte necesităţi de producţie, care nu pot
fi raportate direct Ia tipuri concrete de produse;
• costuri de asigurare a condiţiilor normale de lucru şi a tehnicii
 securităţii în cadrul subdiviziunilor de producţie;
• costuri de asigurare a pazei (inclusiv a celei antiincendiare) a secţiilor şi
subdiviziunilor cu destinaţie productivă.
în condiţiile economiei de piaţă, entităţile sunt nevoite să respecte
legislaţia în vigoare, principiile economice existente şi să găsească soluţii
pentru perfecţionarea contabilităţii costurilor în cazuri nestandarde, apelând Ia
principiile formării şi clasificării costurilor. Astfel, în funcţie de scopurile
gestionării şi direcţiile evidenţei, clasificarea costurilor se efectuează pentru
atingerea a trei mari scopuri, şi anume:
1) calcularea costului de producţie, evaluarea stocurilor şi determinarea
rezultatului financiar;
2) planificarea şi controlul costurilor;
3) analiza costurilor şi luarea deciziilor manageriale.
Există o mulţime de criterii de clasificare a costurilor în teoria de
specialitate, care fac posibilă realizarea obiectivelor menţionate mai sus.
Unele dintre ele sunt doar din punct de vedere metodologic, iar altele sunt
necesare pentru rezolvarea anumitor probleme practice. Aşa că, în funcţie de
caracterul problemei economice, fiecare entitate economică îşi alege
clasificările corespunzătoare ale costurilor de producţie. Tipologia elementelor
de consum de resurse este foarte variată, dar nu toate dintre acestea sunt
relevante în procesul decizional. Aşadar, în
■ con .inuare vor fi prezentate doar o parte dintre acestea care sunt
considerate cele mai esenţiale în Bclasificarea costurilor.
O dată cu aplicarea diferitor criterii de clasificare rezultă diverse
categorii de costuri,
■ astfel oricare dintre acestea poate Iua una dintre următoarele forme,
de clasificare generală:
♦ costuri totale (globale), care cuprind toate costurile diritr-o
anume categorie, aferente unei perioade de gestiune pentru
întreaga întreprindere;
♦ costuri unitare (specifice), care reprezintă valoarea medie a
unei anume categorii de consum de resurse în vederea
obţinerii unei unităţi dintr-un anume obiect de cost;
♦ costuri marginale, care reprezintă variaţia costurilor totale
generată de producţia unei unităţi suplimentare de obiect de
cost.
Cele mai importante principii de clasificare a costurilor sunt
următoarele:
1. După natura factorilor de producţie consumaţi, deosebim şase
categorii, după cum urmează:
■ costuri cu personalul;
* costuri materiale;
■ costuri cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
■ costuri fiscal — costuri către bugetul de stat, potrivit
legislaţiei fiscale în vigoare, impozite, taxe;
■ costuri privind deprecierea imobilizărilor şi alte cheltuieli
calculate aferente exploatării - costuri ce nu generează plăţi,
incluzîndu-se costurile cu amortizarea;
■ costuri privind dobânzile calculatorii, sau costuri ale
utilizării capitalurilor, aferente finanţării - sunt costurile
utilizării capitalului propriu, adică dobînzile aferente
surselor financiare avansate de întreprinzător pentru
finanţarea afacerii.
2. După moduI de alocare pe purtătorii de costuri, deosebim două
tipuri de costuri prezentate în figura 1.3:
 costuri unitare

Figura 1.3. Corelarea costurilor directe şi indirecte cu performanţele Sursa: Hlaciuc Elena-Metode
modeme de calculaţie a costurilor, Ed. Polirom, laşi, 1999
 • Cosiuri directe sunt costurile ce pot fi individualizate şi atribuite unui purtător de cost
sau consumator de resurse, repre/.entînd un produs sau o conuindă. în momentul
cfcctuării lor. lîLră alte calcule suplimentare. I,a S.A. „Iranzcluţu" în componenţa
cosiurilor directe se includ: costul materiilor prime, costul materialelor de bază şi
materialelor auxiliare, salariile muncitorilor care fabrică produse, costul materialelor
pcntru ambalare, costul combustibilului şi al energici utili/atc în scopuri tehnologice,
etc.
• C osturi indirecte- costuri ce au caracter comun pcntru mai mulţi purtători de costuri
sau carc nu sc identifică în momentul efectuării Ior pc produse sau servicii, ci numai
Ia nivelul secţiilor de producere, iar pentru a fi atribuite unui anumit tip de produs sau
serviciu sunt necesare calcule suplimentare. La S.A. „I'ranzeluţa" în componenţa
costurilor indirectc se includ: amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie productivă;
costuri pentru deplasarea salariaţilor încadraţi nemijlocit în procesul de producţic;
salariile muncitorilor auxiliari încadraţi în producţic şi ale personalului administrativ
din subdiviziunile de producţie; uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
utilizate în procesul dc producţie; energia electrică şi termică utilizată pentru
iluminarea şi încălzirea secţiilor dc produccre; apa şi combustibilul utilizate în scopuri
generale alc secţiilor de producere; etc.
Atribuirea coslurilor directe pc obiecte de calculaţie se realizează în mod nemijlocit,
prin alocare. In schimb costurile indirecte se cumulează Ia nivelul centrelor dc cost, pentru ca
apoi, pc baza unor chei de repartizare, relevante pentru fiecare categorie de cost indirect în
partc. să tlc imputate obiectelor de cost corespunzătoare. Dacă elementele de costuri indirecte
imputate în acest mod sunt cumulate cu cele directe aferente obiectului de cost respectiv, se
obţine costul unitar total.

3. In funcţie de dependenţa faţă de volumul fizic al producţiei:

■ Costuri variabile - costuri a căror mărime se schimbă în raport cu volumul producţiei.
Drept exemplu servesc costurile materiilor prime; costurile materialelor de bază şi
materialelor auxiliare; costurile ambalajelor; energia electrică, termică şi
combustibilul utilizat pcntru funcţionarea utilajelor de producţie; etc. O atenţie
deosebită trebuie acordată comportamentului costurilor variabile faţă de evoluţia
volumului total de producţic şi pc unitate de produs. Costurile variabile totalc se
modifică direct proporţional variaţiei volumului de producţie, iar costurile variabile
unitarc rămân neschimbate indiferent de modificarea volumului producţiei. Astfel, cu
cât va creştc
canlitatea pâinii fabricate Ia S.A. „Franzeluţa”, cu atât va creşte şi consumul de
făină, pe când consumul de făină pentru fabricarea unui kg de pâine va rămâne
acelaşi,
■ Costuri Ilxe - costuri care nu se modifică în funcţie de variaţia volumului
producţiei. Acestea includ: energia electrică şi termică utilizată pentru
iluminarea şi încălzirea subdiviziunilor de producţie; salariile personalului
administrativ al secţiilor de producţie; plata chiriei aferentă mijloacelor fixe de
producţie închiriate; valoarea serviciiloracordate de către terţi (dezinfecţie,
salubritate, telefonie) şi alte costuri suportate de entitate. Comportamentul
costurilor fixe faţă de evoluţia volumului total de producţie şi pe o unitate de
produs prezintă şi el o importanţă deosebită, ca şi în cazul costurilor variabile.
Insă, spre deosebire de acestea din urmă, costurile fixe totale nu se modifică
indiferent de majorarea sau diminuarea volumului de producţie, pe când
costurile fixe unitare se modifică invers proporţional faţă de variaţia volumului
de producţie. Prin urmare, creşterea volumului pâinii fabricate Ia S.A.
„Franzeluţa” nu va modifica costul energiei termice utilizată pentru încălzirea
secţiei de producere, dar va influenţa diminuarea costului energiei termice
necesar pentru producerea unei singure pâini.
■ Costuri mixte - costuri care nu au un comportament clar, manifestându-se
uneori drept costuri fixe, iar alteori 1 ca cele variabile.
4. în funcţie de momentul calculaţiei:
Aceste costuri se pot referi Ia trecut, prezent şi viitor, astfel deosebim:
" Costuri actuale - rezultate din postcalculaţii, costuri care se determină după
finisarea
procesului de fabricaţie a produselor;
■ Costuri normale - exprimă costurile medii ale unor perioade precedente;
■ Costuri de plan — referitoare Ia perioadele viitoare, în condiţii fixate ca un
plan;
■ Costuri normate — determinate ca produsul dintre cantitatea fizică de
producţie şi costurile de plan.
5. După componenţă:
■ Costuri totale sau complete - care conţin toate costurile directe/indirecte,
variabile/fixe;
■ Costuri parţiale - formate de obicei din costuri directe sau variabile.
 ( . In funcţie de gradul de relevanţă pentru procesul decizional:
■ Costuri relevante - sunt costurile viitoare care vor fi afectate de o anumită
decizie;
■ Costuri irelevante - celelalte categorii de costuri ce nu vor fi afectate de
decizia respectivă.
7, fu fUncţtc tli* $ntdttl Ut' controlubilittttc:
• c 'ost controlabil cost a) cftrui nivel este determinat, sau cel puţin influenţat;
• t'ost necontrolabil caro nu poate Il inlluen|at de managerul centrului de
responsabiliate.

1. 2. Recunoaşterea, cvaluarca şi calculaţia costurilor de producţie

Apar două probleme primordiale în cazul contabilizării costurilor:

1) recunoaştcrea costurilor. udică determinarea perioadei de gestiune în care acestea
sunt retlcetate in contabilitate şi în situaţiile financiare;
2) evaluarea costurilor, adică calculul valorilor acestora, care urmează a fi prezentate
în contabilitate şi situaţiile financiare.
Conform prevederilor paragrafului 78 al Bazclor conceptuale ale pregătirii fi
prezentării ni/HHirtelor financiare. recunoaşterea este un proces de includere în
bilanţul contabil sau raportul privind rezultatele financiare ale postului care
corespunde definiţiei elementului raportului financiar şi corespunde criteriilor de
constatare, cuprinzând atît descrierea textuală a postului, cît şi expresia Iui bănească.
Potrivit punctului 7 din "Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor
de producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor”, costurile de producţie se
recunosc în baza contabilităţii de angajamente în perioada în care acestea au fost
efectiv suportate. In acest scop trebuie să contabilizăm separat:
v^ costurile curente — sunt costurile suportate şi recunoscute în perioada curentă.
în această categorie, Ia S.A. „Franzeluţa”, se includ: costul materiilor prime,
materialelor şi ambalajelor consumate, costul combustibilului, energiei
electrice şi termice utilizate în scopuri tehnologice, salariile calculate
muncitorilor de bază, etc.
S costurile anticipate - reprezintă costurile efectuate în perioada curentă, dar care
se referă Ia perioadele viitoare. La entitatea cercetată, acestea sunt serviciile de
telefonie, plata primelor de asigurare a mijloacelor f!xe de producţie, costurile
 aferente reparaţiei mijloacelor fixe, etc.
S costurile preliminate - cuprind costurile recunoscute în perioada curentă, dar
care urmează a fi suportate în perioadele viitoare. Drept exemplu Ia
întreprinderea analizată servesc: costurile privind reparaţiile capitale ale
mijloacelor fixe de producţie, provizioanele privind concediile de odihnă ale
muncitorilor de bază, ş.a.
Această delimitare este necesară pentru asigurarea corelării veniturilor şi
cheltuielilor i atât în scopuri financiare, cât şi fiscale.
Costurile entităţii recunoscute în contabilitatea financiară pot fi incluse în
costul 1 produselor fabricate dacă sunt respectate următoarele condiţii:
1) costurile corespund perioadei de gestiune Ia care acestea se raportează,
indiferent de momentul achitării acestora (anticipată sau ulterioară);
2) costurile suntjustificate prin documente contabile şi pot fi stabilite cu un
înalt grad de certitudine;
3) costurile sunt legate nemijlocit de crearea activelor şi pot fi incluse în costul
acestora.
De exemplu: conform Facturii fiscale cu seria FB şi nr. 5405572 (Anexa 2),
eliberată pe B 31.12.2013 de către S.A. „MOLDOVAGAZ”, consumul de gaze
naturale în luna decembrie B 2013 în valoare de 2 769 546,57 Iei se va recunoaşte şi
se va reflecta în contabilitate în luna I consumului efectiv al gazului, adică în luna
decembrie 2013, indiferent de faptul că plata se va I efectua în luna următoare -
ianuarie 2014.
Similar, are Ioc şi recunoaşterea costurilor cu personalul conform principiului I
contabilităţii de angajamente. De exemplu, salariul calculat pentru munca efectiv
prestată în luna I noiembrie 2013 pentru muncitoarea de bază Iachim Maria în sumă
de 9 359,18 Iei va fi achitat în luna următoare, adică în decembrie 2013, însă acesta
este înregistrat şi contabilizat în cadrul I costurilor de producţie în luna în care a fost
calculat - luna noiembrie.
După cum s-a menţionat mai sus, cea de-a doua problemă adusă odată cu
contabilizarea consumurilor este recunoaşterea acestora.
Conform paragrafului 95 din Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării
rapoartelor l flnanciare, evaluarea reprezintă un proces de determinare a sumei
băneşti în baza căreia elementele rapoartelor financiare trebuie constatate şi incluse
în Bilanţul contabil şi Raportul de profit şi pierdere.
Conform ’’Indicaţiilor metodice privind contabilitatea costurilor de producţie
şi calculaţia costului produselor şi serviciilor”, costurile se evaluează Ia valoarea
contabilă a stocurilor consumate, suma retribuţiilor efectiv calculate personalului
încadrat nemijlocit în procesul de fabricaţie a produselor/prestare a serviciilor, suma
contribuţiilor de asigurări sociale de stat 0bli7at0rii şi primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală aferente retribuţiilor calculate, suma amortizării
activelor imobilizate cu destinaţie de producţie, valoarea serviciilor procurate de Ia
terţi etc.
Modul dc cvaluare u eoaturilor Ia S.A. „Franzeluţa" a fost stabilit luând în
considerare particularităţile activitflţii entităţii, precum şi modul ?n carc aceasta
furnizează obţinerea avantajelor economice.
In conlinuarc, va 11 prcxcntat modul dc cvaluarc a unor tipuri dc costuri de
producţie ale
S.A. „Franzeluţa":
a) evaluarea costurilor malerlilor prlme şl materialelor;
în cadrul S.A. „Franzeluţa", conform politicii sale de contabilitate,
materiile prime, matcrialcIc auxiliare şi ambalajele utilizate în procesul de
producţie sunt evaluate conform metodei costului mediu ponderat total.
Actualizarea costului mediu ponderat unitar al materialului are Ioc după fîecarc
intrare, calculat ca raportul dintre valoarea stocului şi cantitate.
b) evaluarea costurilor privind retribuţiile pentru munca prestată’,
Accste costuri se evaluează Ia suma salariilor calculate şi ale contribuţiilor
privind asigurarea socială şi primelor de asistenţă medicală obligatorie, precum
şi ale altor tipuri de plăţi calc jlatc muncitorilor încadraţi în fabricarea
produselor.
Salariile muncitorilor de bază ai S.A. „Franzeluţa” se calculează în baza
formei de salarizare pc unitate de timp. La această remunerare, se mai adaugă şi
anumite adaosuri sau premii, carc se calculează în dependenţă de regimul şi
condiţiile de muncă.
Exemplu: La S.A. „Franzeluţa’VFabrica Nr. 3/Secţia de panificaţie, în
luna noiembrie 2013, muncitoarea de bază Iachim Maria, cu categoria de
calificare V, a lucrat 176 ore, tariful orar constituind 21,35 lei. Prin urmare,
costul privind retribuirea muncii va fi evaluat Ia 9 359,18 lei, fiind format din
(Anexa 3):
■ salariul pentru timpul efectiv lucrat în sumă de 3 757,6 Iei (176 ore * 21,35
lei/oră);
■ suma totală a premiilor şi adaosurilor cuvenite în sumă de 5 601,58 lei.
evaluarea costurilor privind amortizarea mijloacelor fixe de producţie;
Conform politicii de contabilitate a S.A. „Franzeluţa”, calculul amortizării
mijloacelor fixe încadrate în procesul de producţie se efectuează prin metoda
liniară. în conformitate cu această metodă, valoarea uzurabilă a obiectului va fi
decontată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma amortizării nu
depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul dintre
valoarea uzurabilă şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă.
De exemplu, conform fişei de inventar (Anexa 4), utilajul de lucru
„Maşină de Malaxat aluat Diosna SPV 160 AF” utilizat în Secţia de panificaţie a
S.A. „Franzeluţa’VFabrica nr.3, are c
..'.-:-^B
valoare iniţială de 578 687,03 lei, iar durata de funcţionare utilă este de 10 ani.
Astfel amortizarea anuală a utilajului va fl de 57 868,7 Iei (578 687,03 Iei / 10
ani), iar amortizare lunară va constitui 4 822,39 Iei (578 687,03 Iei / 120 luni).
Prin urmare, costul lunar privir
Calculaţia costului de producţie se efectuează pe trei nivele, yi
anume: nivoUil producţlol [ totale, nivelul felului de produs şi cel al
unităţii de produs. Conform politicii de 6QntfifeiUtAt8 u f S.A£
„Franzeluţa”, entitatea practică calculaţia costului de producţie pe
loutc uele lrel nivcle,
în funcţie de momentul elaborării calculaţiilor faţă de perioudu
în cure urc Iou prO0QfUl de producţie Ia care se referă, deosebim:
SL Antecalculaţiile - ele se întocmesc pe o perioadă planificată
în buzu normelor şl devl/.elor care sunt Ia începutul perioadei
curente.
b. Postcalcula{iile — ele se întocmesc Ia sfirşitul perioadei de
gestiune, prln ele sc refleelR totalitatea costurilor aferente
producţiei fabricate.
Principalele etape de desfaşurare a procesului de calculaţie a costului de
producţie lUBtî
1. preluarea producţiei în curs de execuţie Ia începutul perioadei de
gestiune;
2. înregistrarea costurilor directe şi indirecte pe tipuri de activităţi - de
ba/.ă sau auxlliut'ă;
3 repartizarea costurilor indirecte de producţie între costul produselor
fubricate ţfi
cheltuielile curente;
 4. repartizarea costurilor indirecte de producţie ale secţiilor auxiliare
pe obiecte dc calculaţie;
5. repartizarea costurilor indirecte de producţie ale secţiilor de bazR
pe obleete de calculaţie;
6. repartizarea costurilor activităţii auxiliare pe tipurile activităţilor de
ba/ft;
7. evaluarea deşeurilor recuperabile şi scăderea valorii Ior din totalul
costurilor de producţie colectate;
8. calculul costului rebuturilor definitive şi excluderea Ior din totalul
costurilor de producţie colectate;
9. determinarea valorii producţiei în curs de execuţie şi scăderea
acesteia din totalul costurilor de producţie colectate;
10. calcularea costului efectiv total şi unitar de producţie;
11. compararea costului efectiv total cu costul normativ, precum şi
stabilirea şi onaU/.u
abaterilor dintre costul efectiv şi costul normativ de producţie. In
cadrul întreprinderii analizate, etapele 1, 3 şi 9 sunt omise, dat liind Iaptul că
entitatea nu deţine producţie în curs de execuţie, iar costurile indirecte de
producţie constunte se includ total, indiferent de gradul de utilizare a
capacităţilor de producţie.
Există diverse metode de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului
de producţie, prezentate în figura 1.4, care pot fi clasificate după următoarele
criterii:
> plenitudinea costurilor contabilizate;
 ohiivtul Jo calculaţie a colturilor: tipul
costurilor contabilizate: vi»ip.\
evolu{ia tnetodelor în timp.
Metodele de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului de producţie

I Plcnitudinca Obiectul de Tipul După

costurilor calculaţie a costurilor
contabilizate evoluţia
metodelor in
coniahilizate costurilor timp

Evidenţa Evidenţa Varianla fară costurilor

Evidenţa Varianta cu
Evidenţa costului costului parţial: costurilor semifabricate
standard: semifabricat
IolHl (ahsnrblion metoda direct- efective: met. normativa.
e
c<>stlng): mcl. costing met. globală. met. standard-cost.
globală, inci. pc met. pe comenzi.
comenzi, mct. pc met. pe faze. Clasice: Evoluate:
la/c, met. met. globală. me direct-
normativă, mcl. met. pe comen/i. t.
me normativă.
costing, 1
standard-cost. met. pe faze. me
t. standard-cost,
Metoda pe Metoda t.
me 1
PERT-cost,
pe me
t ABC. I
faze comenzi t

Figuru 1.4. ('Iasificarca metodelor de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului de

producţie
Sursa: Sintetizat de autor după Caraman S, Cuşmăunsă R., „Contabilitatea managerială (note
decurs", Chişinău, Tipogtafia Centrală, 2007 [2.7]

Referitor Ia metodele de calculaţie a costurilor de producţie este destinat capitolul Ul

al a*spectivei te/c. în care este expusă detalierea metodelor de calculaţie prin exemplificarea
celor folosite Ia S,A. ..Franzeluţa”,
C iifiit<>lul II. CONTABiLn V IKA COSTlJRILOR DE PRODl 1CfIF
( iwtahtliUiic* cocurilor întreprinderii se consideră unul dinlre cclc
mai importante ^i Jifit Jt' mM*uiv .Je *isic*milui naţional Je conlabditate.
In cadrul sectorului dal sc lormca/A <itit imlKau>ni t<m(aKiliU|ii
manageriale (suma tolalâ a costurilor dc producţic. costul produselor
(.jH>t .Ht' rvntabdualea pnwJuc(iei. etc.). cât şi cei ai contabilităţii
financiare (costul mărfurilor, al pntdii*rlor v.indutc. mArimea
cheltuielilor perioadei. etc.). I>e oportunitatea calculirii acestor
m>lic.iti*ri cu ex.uiitatc sunt cointeresaţi atât utili/atorii interni ai
informaţiilor contabile, cât şi cct cMcmi.
(onform paragrafului 16 din „Indicaţiilc mct<xhce privind
contabilitatea costurilor dc pnnhicfie şi calculafia costului produselor
şi serviciilor”, in conformitate cu politicile contabile iJc cniil.j|>i.
conlabilitalea costurilor dc producţie poate fi ţinută: a cu aplicarea
conlurilor dc gestiune: b fhni aplicarca conturilor dc gcstiunc.
Kămâne Ia discreţia fiecârei entităţi în partc să-şi aleagă modul
ceI mai oportun dc o*ntabili/arc a costurilor de producţic, luându-şi în
considerare particularităţile organi/aţional- tchnologice şi neccsităţile
informaţional-decizionale. S.A. ..Franzeluţa" contabili/ea/ă costurile dc
produci ie cu aplicarea conturilor de gestiune, dat flind faptul că este o
entitate de o mare .miploare carc arc un sortiment vast de produse.

2.1. Pcrfcctarea documentara şi contabilitatea costurilor materiale

directe
Costurile materiale reprezintă „valoarea contabilă a stocurilor sau altor
resurse materiale utiliynic nemijlocit Ia /abrica|ia produselor. în fun{ie de
modul de includere in costul produselor fabricate. costurile materiale se
divizează:
I. costuri materiale directe sânt legate de fabricaţia unui tip de produs şi pot
fi identificate uşor şi exact pe obiecte de evidenţă a costurilor şi de
ealculaţie nemijlocit prin observare >i mAsurarc;
2. costuri materiale repartizabiJe - sânt legate de fabrica(ia produselor
cuplate şi pot ti atribuite obiectelor de calcu!a|ic prin repartizare.” (1.8,
punctul 19]
( osturile materiale directe şi reparti/abile aferente activităţilor de bază sc
contabilizează scp raI pc ohicctc de ev idenţă şi dc calculaţie a costurilor. Ele sc
recunosc in perioada utilizării dcctivc .i resurselor materiale in proce.suI de
producere şi „se înregistrea/â ca majorare a
'^^^^^K,.
costurilor activităţilor de bază şi diminuare a stocurilor sau majorare a datoriilor
curente.” 11.8. punctul 23 ]
Prin activitatea de bază a unei entităţi cu caracter productiv, se subînţelege
producţia ce formează obiectul activităţii principale a acesteia, care se desfăşoară în
secţiile principalc de producţie şi care. în mare parte, este destinată vânzării către alte
entităţi sau persoane fizice.
S.A. „Franzeluţa” este specializată în fabricarea, comercializarea cu ridicata şi cu
amănuntul a diverselor sortimente de produse de panificaţie, patiserie, cofetărie şi a
pastelor făinoase. întreprinderea fabrică pîine si produse de panificaţie conform
diferitor tehnologii de preparare a aluatului, alese în dependenţă de tipul şi de reţeta
produsului finit.
în componenţa materiilor prime şi materialelor utilizate pentru fabricarea
produselor de panificaţie se includ: făină de grâu de calitate superioară, făină de grâu
de calitatea 1 şi 2, făină de secară, tărâţă, apă, drojdie, sare, ouă etc. Tot aici se includ
şi semifabricatele din producţie proprie (pâine pentru fabricarea pesmeţilor) sau
achiziţionate (cacao pentru articole de cofetărie).
în calitate de materiale auxiliare, S.A. „Franzeluţa” utilizează extractul de malţ,
concentratul de cvas, zahărul, drojdiile comprimate, margarina, uleiul folosit pentru
ungerea foilor şi formelor, laptele şi esenţele alimentare, etc.
Materialele de ambalare constituie ambalajul necesar pentru împachetarea
produselor fabricate, iar cele folosite Ia S.A. „Franzeluţa” sunt: pungile, etichetele,
sacii de hârtie, hârtia de pergament, pelicula PVC, ambalajele de plastic, etc.
Costurile directe de materiale sunt primele elemente care formează costul efectiv
de producţie şi sunt cele care deţin ponderea cea mai mare în componenţa acestora. Din
acestă cauză, este necesară o strictă evidenţă şi un control amplu a unor astfel de
elemente care să asigure determinarea unui cost de producţie real şi să ducă Ia
reducerea acestuia.
Dat fiind faptul că ponderea cea mai mare în costul produselor fabricate o deţin
costurile materiale directe, reflectarea şi calcularea costului de producţie depinde în cea
mai mare parte de modul, gradul de exactitate şi metoda aleasă pentru determinarea
mărimii acestor costuri. Pentru S.A. „Franzeluţa”, făina reprezintă materia primă de
care depinde calitatea produsului finit şi deţine o pondere de aproximativ 70 % din
totalul costurilor.
Odată ajunse Ia întreprindere, materialele sunt supuse examinării de către o
comisie d< verificare, după care sunt depozitate. Comisia de verificare cercetează dacă
calităţile materialele coincid cu cele stipulate în contract, din punct de vedere cantitativ
şi calitativ.
Pentru identificarea materiilor prime şi materialelor este necesar ca fiecare din
acestea deţină, pe lângă denumirea lor, un cod stabilit în baza unui sistem de
codificare. S „Franzeluţa” practică un sistem de codificare stabilit de către secţia de
planificare.
I )e exemplu;
• 920100)0 I rtinfl dc grîu dc calitate nuperioarfl;
• 92010005 IflrAţe:
• 91 I H(K)OI I Ici vcgc(ul;
• 91120034 Mnr^urinfl pentru foielaj:
• 92050006 lirânză;
• 22010532 Sacoşc 16x47; ctc,
Astlcl, codul 92010010 atrihuit matcrici prime fâinâ de yrâu Je caliiale
superioarâ *e descrifează în Ielul urmfltor:
• prima ciCra (9), indiefl grupa materialului ..Materii prime şi materiale de ba/^":
• următoarele trei cifre (201) indiefl tipul materiei prime făină:
• ultimele patru cifre (0010) reprc/intfl numărul de ordine al făinci de grâu de
calitate
superioarfl în clasificatorul tipurilor de făină utilizat în activitatea dc producţie a
entităţii.
Pentru fiecare Iip de produs fahrieat Ia S.A. ..franzeluţa*. se elaborează şi sc
aprobă
receptura, în care sunt indicate normele de consum ale materiilor prime şi materialelor
necesare pentru producerea unei tone dc produs corespunzător. Calculul costului de
fabricaţie al unei tone de produse de panificaţie şi de patiserie se cfectuează conform
unei metode unice. în baza reeepturii şi normelor de consum stabilite pe fiecare tip dc
produs fabricat. I stc dc menţionat faptul că entitatea analizată elaborează rcţetcIc
 produselor de panificaţie pomind de Ia proporţia materiilor prime în masă Ia 100 kg de
făină.
De exemplu'. în baza reţetei elaborate de S.A. „Franzeluţa” în anul 2012. pentru
produsul Franzelă „Botanica” (Ancxa 5), a fost stabilită proporţia materiilor prime în
masă Ia HK) kg de făină necesare pentru fabricarea a 131,5 kg de franzelă (328 buc.).
Astfel, pentru o tonă de produs a fost calculată norma de consum a făinei de grâu
pentru panificaţie de calitate superioară în mărime de 760,5 kilograme.
Pentru a elibera materiile prime şi materialele în producţie, se cere ca
materialele să fie eliberate într-un anumit volum sau greutate, în baza limitelor şi
normelor de consum din planul de producţie, doar de persoanele împuternicite.
FJiberarea materiei prime şi materialelor de Ia depozit în producţie Ia S.A.
„Franzeluţa‘7 Fabrica Nr.3, se efectuează în baza următorului document primar:
> „Fişa de eliberare a materiei prime în producţie” (Anexa 6), care se emite
zilnic pentru evidenţa eliberării sistcmatice a materialelor în producţie.
I.a S.A. „Franzeluţa”/ Fabrica Nr. 3/ Secţia pâine, conform Fişei de eliberare a
materiei prime in produc(ie nr. 30102 din 02.12.2013 (Anexa 6), s-au eliberat de Ia
depozitul de materii
3
prime al labricii nr.3, următoarele materii prime şi materiale: 500 kg de zahăr; 200 kg
de inufuarinfl: S®$ kg de drojdii comprimate; 300 kg de magiun de mere; 25 kg de
ameliorator ,.(’o/omax special”; 3 000 de pungi 200*330; 21 000 de sacoşe 17,5*45+3
pentru franzela jiotanica'* !elialrt; ete.
I)at fiind faptul că prin consum efectiv de materii prime se subînţelege utilizarea
Ior reală pcn.m Iabiicarea produselor, trebuie de accentuat faptul că nu toate materialele
eliberate în producţie se includ în consumul efectiv. Prin urmare, sumele indicate în
documentele primare de eliberare ale materialelor nu vor coincide cu mărimea efectivă
a consumului acestora în cazul în carc în secţiile de producere rămân materiale
neconsumate. De aceea, consumul efectiv de materiale trebuie determinat, luând în
considerare stocurile de materiale neconsumate. Pentru aceasta Ia Ilnele perioadei de
gestiune (o lună) se efectuează inventarierea stocurilor de materiale neconsumate.
Astfel, Ia S.A. „Franzeluţa” consumul efectiv de materii prime şi materiale de
bază se stabileşte în baza unui document contabil generalizator, întocmit pentru fiecare
schimb de muncă., numit:
J „Raport despre rulajul materiei prime” (Anexa 7). In acest document contabil
 sunt indicate tipurile de materie primă şi materiale utilizate, stocurile rămase din
schimbul anterior şi cantitatea recepţionată de Ia depozit. După determinarea
cantităţii de materiale Ia sfîrşitul schimbului prin efectuarea inventarierii de către
şeful de schimb, se constată cantitatea efectivâ de materii prime şi materiale care
s-a consumat pe parcursul unei perioade de gestiune.
De exemplu, conform datelor din documentul „Raport despre rulajul materiei
prime” (Anexa 7). Ia data de 18.12.2013, în cadrul secţiei de panificaţie a fabricii nr. 3,
consumul efectiv de materii prime şi materiale s-a determinat în felul următor pentru
faină de grâu de calitate superioară:
• sold iniţial - 133 043,076 kg;
• rulajdcbilor(intrări) - 15 120,00kg;
• sold Iinal 121 908,%8 kg.
Astfel, cantitatea efectiv consumată se determină conform relaţiei matematice:
Consum (09.09.2011) = Sold iniţial + Rulaj debitor - SoldJlnal
Deci consumul efectiv de făină a constituit 26254,108 kg(133
043,076 + 15120,00 -
121 908,968). Asemănător, se determină consumul efectiv şi pentru
celelalte tipuri dematerii
prime şi materiale utilizate. După ce a fost stabilită cantitatea de materiale efectiv
consumată, aceasta se exprimă în unităţi valorice şi se refiectă în conturile
corespunzătoare. Pentru aceasta se poale utili/a una din ineiodele dc cvuluurc u ieşirilor
din stoc prevăzute de SNC „Stocuri'1: metoda identificării specifice, metoda costului
mediu ponderat sau metoda FIFO. Conform politii sale dc contabilitate, S.A,
„Franzeluţa” a optat sâ folosească metoda costului mediu ponderat.
Pentru generalizarea informaţiei referitoare Ia consumul efectiv lunar de materii
prime şi materiale, se execută .. Rapartul despre rulajul materiei prime" pentru fiecare
lună în parte. Astfel» conform ., Raportului despre rulajul materiei prime" (Anexa 8),
în luna decembrie 2013, secţia de pâine a fabricii nr.3 a consumat 125,09 kg de arahide;
851,8 kg de brânză; 659,75 kg de caşcaval; 34 678.00 kg de ftină de grâu de calitatea I;
72 918 ouă; etc.
l. unar, în baza datelor din ..Raportul despre rulajul materiei prime" se
elaborează următorul registru contabil:
V „Registrul contabil al evidenţei cheltuielilor şi consumurilor (de producţie şi
 ale perioadei) nr.81I ” (Anexa 9), în care se totalizează informaţia privind
costurile directe de materiale, costurile directe cu personalul şi costurile
indirecte de producţie repartizate suportate pentru fabricarea produselor pe
parcursul unei perioade de gestiune. Este de menţionat faptul că în cadrul S.A.
„Franzeluţa”, obiectele de evidenţă a costurilor sunt reprezentate de secţiile de
producere. De exemplu, în cadrul subdiviziunii Fabrica de pîine Nr.3, evidenţa
costurilor se ţine separat pe Secţia pâine şi Secţia cofetărie.
Evidenţa costurilor activităţii de bază se ţine cu ajutorul contului de calculaţie
811 „Activităţi de bază”. în debitul acestui cont se reflectă:
* valoarea producţiei în curs de execuţie Ia începutul perioadei de gestiune;
■ costurile directe de materiale şi costurile directe cu personalul înregistrate pe
parcursul perioadei de gestiune pentru fabricarea produselor;
■ costurile indirecte de producţie repartizate Ia sfârşitul perioadei de gestiune în
costul produselor fabricate.
în creditul contului se reflectă:
• costul efectiv al produselor fabricate, al rebuturilor definitive şi valoarea
deşeurilor recuperabile;
■ valoarea producţiei în curs de execuţie Ia sfîrşitul perioadei de gestiune.
Contul se închide în mod obigatoriu Ia sfîrşitul perioadei de gestiune şi nu are
niciodată sold.
Conform datelor din ,yRegistrul contabil al evidenţei cheltuielilor şi
consumurilor (de producţie şi ale perioadei) nr. Hll ” (Anexa 9), Ia S.A. „Franzeluţa”/
Fabrica Nr.3/ Secţia pîine in Iiitui decctubi’io 201 3, s-n întocmit umătoarea Cornuild
contabilă pcntru înregistrarea costurilor directe de materii prime yi materiale de bază
efective:
Dchit cotffnl Sll „Activităţi de bazii" - Ia suma totală a costului materiilor
prime şi materialelor de bazăfblosite pentru fahricarea produselor - 5 150 025,06lei;
Credit contul 211 „Materiale", subcontul 2110 „Materii prime şi materiale",
cont analitic 21 lOIaină - Ia costul/ăinei utilizate pentrufabricarea produselor - 3 2H9
095,96 lei;
Credit contul 211 „Materiale", subcontul 2110 „Materii prime şi materiale”,
cont analitic 21 lO/Alte materii prime - Ia costul materialelor de bază şi auxiliare
întrebuinfate pentru fabricarea produselor - 7 25 7 062,5 7
lei;
 Credit contul 21/ „Materiale", subcontul 2110 „Materii prime şi materiale",
cont analitic 21 lO/Ambalqj - Ia costul materialelor de ambalare (peliculă, saci de
hârtie, pungi) utilizate Ia ambalarea produselor în cadrul secţiei de producere - 603
866,53 lei.
La S.A. „Franzeluţa”, costurile materiale se repartizează în costul produselor
fabricate, conform recepturii elaborate de secţia planificare, în baza costului normativ
de materii prime şi mat.*riale dc bază stabilit pentru fabricarea unei tone din produs.
In continuare, este prezentat un exemplu de repartizare a costurilor de materii
prime şi materiale dc bază în costul produsului fabricat.
Exemplu: I)in datele din „Raportul de producere” (Anexa 10) al secţiei de
panificaţie a fabricii nr. 3 se cunoaşte că volumul fabricat efectiv în luna decembrie
2013 de produsul Franzelă „Botanica” constituie 200 573,6 kilograme (501 434 buc.).
în baza datelor din reţeta elaborată pentru produsul dat, costurile de materii prime şi
materiale de bază se repartizează în costul produsului în felul următor: se determină
consumul de făină de grâu pentru panificaţie de calitate superioară utilizată pentru
fabricarea Franzelei „Botanica”, prin înmulţirea volumului fabricat efectiv din
produsul dat cu consumul normativ de faină pentru 1 kg de produs stabilit în reţetă
(Anexa 5). Astfel rezultă faptul că pentru producerea a 200 573,6 kg de Franzelă
..Botanica” au fost utilizate 152 528,2 kg de făină de calitate superioară (200 573,6 kg
* 0,76046 kg). în mod analog, se determină şi costul altor materiale de bază sau
auxiliare utilizate pentru producerea Franzelei ,,Botanica”.
In componenţa costurilor directe materiale ale S.A. „Franzeluţa” se includ şi
costurile de transport-aprovizionare, altfel spus costul serviciilor de transportare şi a
lucrărilor de încărcare- descărcare aferente aprovizionării cu materii prime şi materiale
de bază.
Costurile de transport-aprovizionare sunt reflectate ca articol de calculaţie separat în
nomenclatorul articolelor de calculaţie ale S.A. „Franzeluţa”, dat fiind faptul că aceste
servicii
sunt reflectate aparte în contul de colectare 812.10 „Cheltuieli de transport şi
colectare” din eauza necesităţilor practice ule întreprinderii analizate.
Astfel, conl'orm „Registrului contabil al evidenţei cheltuielilor şi
consumurilor (de producţie şi ole perioadei) nr. 811" (Anexa 9), în luna decembrie
2013, Ia S.A. ,l'ran/.eluţa'VI'abrica Nr. 3/Secţia pâine, costurile de transport şi
colectare ale materiilor prime şi materialelor de bază s-au înregistrat prin formula
 contabilă:
Debil contul 81/ "Activităţi de bază" I Ia suma totală a costurilor de
transportare şi colectare a materiei prime şi materialelor pentru fabricarea
produselor -145 670,02 lei;
Credit contul 812 „Activităţi auxiliare”, subcontul 81210 „Cheltuieli de
transport şi colectare ", cont analitic 81210/Făină - Ia suma costului de
transportare şi colectare a Jainei
- 91 723,38 lei;
Credit contul 812 „Activităţi auxiliare", subcontul 81210 „Cheltuieli de
transport şi colectare ", cont analitic 81210/Materii prime - Ia suma costului de
transportare a altor materii I prime -28844,47lei;
Credit contul 812 „Activităţi auxiliare”, subcontul 81210 „Cheltuieli de
transport şi colecfare ", cont analitic 81210/Ambalaj - Ia suma costului de
transportare a ambalajelor
- 13 845,89 lei;
Credit contul 812 „Activităţi auxiliare”, subcont 81210 „Cheltuieli de
transport şi colectare ”, cont analitic 81210/Altele - Ia suma costului de
transportare a altor materiale
-4 732,7lei;
Credit contul „Activităţi auxiliare”, subcont 81221 „Cheltuieli de transport
pentru făină " - Ia suma costului de transportare a făinei - 6 523,58 lei.
Repartizarea costurilor de transportare şi colectare a materiilor prime şi
materialelor de bază se efectuează pe fiecare tip de produs proporţional volumului de
producţie fabricat. De K exemplu, în luna decembrie 2013 costul serviciilor de
transportare a fainei utilizată pentru
W-fabricarea Franzelei „Botanica”, s-a determinat în modul următor: suma totală a
costurilor de
I transportare şi colectare a făinei pentru secţia pâine a Fabricii Nr. 3 în decembrie
2013 se
raporteaz.ă Ia volumul total al producţiei fabricate Ia nivelul subdiviziunii în aceeaşi
perioadă de gestiune şi. astfel, se obţine un coeficient de repartizare în mărime de
0,08597 leLfltg (98 246,96 Iei / 1 142 763,02 kg), care ulterior se înmulţeşte cu
cantitatea fabricată de Franzelă „Botanica”. Prin urmare, costul cheltuielilor de
transport-colectare a făinei pentru fabricarea Franzelei .,Botanica” este de 17 243,07
Iei (0,08597 lei-0cg * 200 570,8 kg).
In procesul de producţie, în urma prelucrării materiilor prime şi a materialor
de bază, sunt obţinute anumite deşeuri. Acestea reprezintă resturile de materii prime
 şi materiale sau
semilahrieate, care apar în procesul transformării materiilor prime în produs finit, care
şi-au pierdut total sau parţial ealităţile de materie primă (proprietăţile fizice sau
chimice).
Pentru perceperea corectă a noţiunii de deşeuri ele nu trehuie conlundatc cu
resturile (rămăşiţele) materiilor prime şi materialelor. Conform procesului tehnologic,
deşeurile poi H transmise în alte secţii de prelucrare servind ca materii prime şi
materiale Ia efeclunreu unor alte produse. In funcţie de destinaţia deşeurilor, în
contabilitate acestea se clasifică după două criterii:
V Recuperabile - sunt cele care pot fi utilizate în continuare în activitatea
economică a întreprinderii.
y Nerecuperabile - sunt cele care nu mai pot fi utilizate în continuare în activitatea
economică întreprinderii.
In cadrul S.A. „Franzeluţa”, deşeurile recuperabile sunt de două tipuri:
• prelucrate ulterior în procesul tehnologic, cum ar fi pîinea şi pesmeţii rămaşi în
urma divizării acestora; resturile acumulate pe parcursul procesului tehnologic;
resturile returnatc iin laborator după efectuarea diverselor cercetări; etc.
• vîndute în afara întreprinderii, de exemplu fărămiturile obţinute după curăţarea
maşinilor de tăiere a aluatului; resturile de faină acumulate în secţii şi depozite;
făina rămasă după scuturarea sacilor; etc. Acestea sunt destinate comercializării
către aIte entităţi în calitate de hrană pentru animale, materie primă pentru
fabricarea cleiului, etc.
Dat fiind faptul că deşeurile recuperabile se scad din costul produselor
fabricate, indiferent de modalitatea de utilizare ulterioară, ele sunt măsurate atât
valoric, cât şi cantitativ. Deşeurile nerecuperabile, de regulă, sunt măsurate doar
cantitativ, deoarece acestea nu mai pot Ii utilizate, ele urmează a fi nimicite. In
practică cheltuielile legate de evacuarea sau nimicirea deşeurilor sunt neînsemnate şi
se contabilizează în componenţa cheltuielilor perioadei.
La entitatea analizată, după determinarea, de către şeful secţiei de producţie, a
cantităţii de deşeuri care se obţine în urma prelucrării materiilor prime şi materialelor
pentru fabricarea produselor, acestea se transmit din secţia de producere Ia depozit.
Drept documente primare pentru efectuarea acestui transfer servesc:
o „Bonul de livrare pentru tranferarea internă a materialelor ” (Anexa 11):
o „Dispoziţia de intrare şi identificare a materiei prime” (Anexa 12).
 Valoarea în unităţi monetare a deşeurilor recuperabile, cu excepţia Itlinoi de
pesmcji. s determină prin înmulţirea cantităţii efective de deşeuri obţinute cu preţul
stabilit de secţi planificare pentru perioada respectivă. De exemplu, în anul 2013,
preţul de realizare a deşeuril< recuperabile a fost fixat în mărime de 1,95 Iei pentru 1
kg. Calculul valorii monetară a Itlinii ! pesmeţi se diferenţiază prin faptul că înainte
de înmulţirea cu preţul prestabilit, cantitat tlh|!!U!l(l NC tnmul|l'>|r Illill Illtnl Cll
t'IU<llcll'llll|l |('lllllhillin(ll Mllllillil (lc WCC|ilt plMltillClltC In mmime de 0,f>N,
I1I in uinun V1 i tMtli*i in ,, liiUUif11l 1 It1 IhTiiiA' |n'i||i'ii liiin/ernreii Inlenin
11 iiiiilcrliilclur" (\nc\ii II) *1 ,, I )lx|>osl|lvl de Inirtiiv >/ ldeiitlfltUliV n m11lerlel
/irhne" (AneXfl 12). pc 'y|0'0| Iv In lulMicii ui. I tlln Mcc(iti de piiiiHkn|le s-a
ln11iMit1iM In depozitul dc nnilcric primă
I 000 k>.* de iivliluuri rcitli/ubllc (deyeu)i rccuperflblle) estimate Io Mdiiiit dc I 4AO
Ici (I OOO kg *
l. *>> lci),
t 'onform .,RegiMruIuI contahll til evlden|el clnliulelllor .y/ consumurilor ( de
produc(!e ,yI ,ilc perloadel) nr iS7 /11 (A11cxn 9), dc|eurlle obţinute in 11rnm
prelucrării materiilor prime şi mutcrialcloi pcnlru Iiihricmcn produselor dr panificaţie
Iit labrica Nr1 2/Sceţia pâine, in lun<i ileeeinbrie J0| \, au Iosl eviil111tlc Iit vitloaren
de I 035,00 lci, Ilind înregistrate prin Ibrmulit contnbllA;
Dchll contul Sl I "Acllvitti(l dc bază" - (I 935,0) Ivii
('rcdlt coiitul 211 „ M(tterlctli'", suhcontul 2110 ,,Motcrll prime .y/ malerialc",
con) OiHiIItIc 2ll0De$eurl - (I 935,0)lei.
I it S.A. „Frnnzeluţn”, din categoria costurilor dircctc niatcrialc pcntru
Iabricarca produselor Iae parte şi resursele energetice. In componenţa acestora se
includ: costul energici termiec şi electrice, costul combustibilului, al apei şi al ga/clor
naturale utili/ate Î11 scopuri tehnologice. I1Istc de men|ionat Iaplul că. Ia entitatea
analizată, fiecare din articolele menţionate iiu o pondere remarcabilă în costurile
totale suportate, motiv pentru care necesităţile praetice ale
S,A, ..I ran/cluţa" impun reflectarea acestora ca articole dc calculaţie separate şi
anume: ..I nergie electrică", „Energie termică**, „Apă** şi „(iu/.**.
Potrivil datelor din „Registrul contabil al cvidcn|ci cheltuielilor ,y/
consumurilor (de producfie sv/ ale perioadei) nr. Sll" (Anexa 9). în Iuna decembrie
2013, costurile energiei electriec şi termice, de apă şi gaze naturale utilizate în
scopuri tehnologice. în cadrul S.A. „Iranzeluţa'VFabrica Nr. VSeeţia pâine s-au
reflectat prin următoarea formulă contabilă:
Pehit contul Sl I "Activităţi de bază " - Ia suma totalâ a costurilor resurselor
energetice utilizate pentruJahricarea produselor de panificaţie - 922 594,58
lei:
('redit contul 521 Patorii pe termen scurt privind facturile comerciale ",
suhcontul >2106 ,,Idcinri de achitat în /ară (Servicii)'', cont analitic 52106 Energie
electrică - Ia costul energiei eleclrice utilizată pentru fabricarea produselor,
achiziţionată de Ia furnizori cu achitarea ulterioară 1413 533,03
lei:
Credil contul 521 "Palorii pc termen scurt privind facturile comerciale ',
subcontul 52106 „ Facturi de achitat in fară (Servicii)", cont analitic 52106/Apă - Ia
costul energiei
IlTtnicc Jolositti pentru Jubricarea produselor achiziţionată de Ia furnizori cu
achitarea ulterioară -2 929,58
lei;
Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”,
subcontul $2106 ,.Iucturi de achitat in (ară (Servicii)”, cont analitic 52!06/Gaz - Ia
costul gazelor IHiinroIe utilizute pentru fabricarea produselor achizi(ionat de Ia
furnizori cu achitarea ulterioară - 171 344,78 Iei;
Credit contul 216 „Produse”, subcontul 2164 „Produse secundare (Abur)” -
Ia costul energiei termice folosită pentru fabricarea produselor, livrată de către
sec(ia Cazangerie a entităţii - 333 682,24 lei;
Credit contul 216 „Produse”, subcontul 2165 „Produse secundare (Apă
arteziană)” - Ia costul upei arteziene întrebuinţată pentru fabricarea produselor,
livrată de către secţia Arteziană a entităţii -1 104,95
lei.
Costurile resurselor energetice se repartizează pe fiecare tip de produs
proporţional volumului de producţie fabricat similar costurilor de transportare-
colectare.
De exemplu, costul apei folosită pentru fabricarea a 200 573,6 kg de Franzelă
,.Botanica" în Iuna decembrie 2013, a fost repartizat în felul următor: costul total al
apei,inclusiv cea arteziană, a fost raportat Ia volumul producţiei fabricate din secţia
de panificaţie a Fabricii Nr. 3, obţinându-se coeficientul de repartizare - 0,00353
leiflcg (4034,53 Iei / 1 142 763,02 kg). IJIterior, acest coeficient se înmulţeşte cu
 volumul fabricat de Franzelă „Botanica" pentru a obţine costul apei utilizată pentru
fabricarea cantităţii date de produs, care constituie 708,01 Iei (0.00353 lei/kg * 200
570,8 kg).

2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea costurilor directe cu personalul

Costurile directe cu personalul reprezintă o parte componentă a costurilor

directe de producţie, prin urmare şi a costului de producţie. Identificarea mărimii Ior
este condiţionată de:
a) determinarea şi controlul timpului de muncă;
b) evaluarea muncii şi determinarea drepturilor salariale;
c) includerea costurilor directe cu personalul în costul de producţie.
Pentru evidenţa timpului şi a volumului de muncă a muncitorilor, dar şi
controlul prezenţei acestora Ia locul de muncă, în cadrul S.A. „Franzeluţa” se
întocmeşte:
r- „ Tabel de evidenţă a folosirii timpului de muncă şi calculării salariului”
(Anexa 13) - care se deschide lunar, pe secţii. Pontajul se efectuează zilnic de
către şeful secţiei pe
IWcare Miliiiiiil in puile, lhUUiiiiUun t Uliyiiiiu *1' iullficim Ii I i i i t i i i i i
| i i t i h h t t i u i t i i h i ui de oiv IiKiute in Hemic /i, ulifccuţelt' 7l Iiiluizirillv
Abul<fllt *e llir*yi*iH'u/a |>rm MiMiu conven(ioiial9: IiHtipui iiuir lcmpornirt
*1«.* muiuft It <|c|>lu'iui< I J, /il< U» oUilinii I i conccdiul Icyul ( . etc.
Menţiunile ptivinU cuu/elr ul>wii|t'lm •** lu< Iii b#/* iliK iiiiU’iiU'ltir
corcspuii/Alouir, dc cuMiiplii , I t i l i f h i i i iiii < l l < ' t i l " , l h i l l n i!v t n o n h n i ' //
cinin Jiulul Iu hlitrţitul lunii, |H* Iieiurc *uluriul, sr <UUniiinrt fondul
iuliiiUurHli ul lintpiilui iic numt’ii. ubscnţcle molivalc şi nemoiivuli*, orele lmiuli
Mjplirturtlur m»t arsese Urcpt ba/ă pcnlru evidenţa lirnpuliii ilc muiicrt pn*Hiui
I 'lleri*n, liriipiil ili' rnuturt consemnat in Uocumcntclc priniurc sia Iu bu/u
culriilArii rriiiuni iu{iilor, mir in t ţ u n I inevitabil, depind dc Ibnnclc ţi sistenicle
Ur *uluri/jtre uiili/uic
Iormele de retribuire mcn|in un rol mu|or in Mlstefriul de *uluri/urt* >i uiili/iit>
cHeicnta a forjei de muncrt. La monienlul ueluul, suluri/ureu .inyu|a|il<>r t)iii n ouoinlu
Ue piu|rt ^ e face conform prevederilor Legii suluri/rtrii nr. K47-XV Um 14,02.2002, a
conform ('<nlului Muncii al UM nr. 154-XV din 2M.03.2003 cu modificările >i
complctArile nlteno/ire potrivit ertrora munci) muncitorilor şi funeţionoriloreatc
retribuită: v^ pe unitate de timp (în regie);
v' pc unitate de proUus (în ucorU).
Suluri/arca pe unitate Uc timp sau în regie este o Ibrnirt Ue *aluri/urc in
e<irc
remunerarea muncitorilor se Iuce în lunc(ic Uc timpul Iucrut (orrt, /i. Iunrt >.u),Irtrrt a
fî Uule
concrete Ucsprc cantitatea Uc muncrt pe care el trebuie srt o reali/e/e in liinpul
uU>eui.Acea^ia Ibrmrt Ue retribuire întruneşte Uouâ sisteme Ue salari/are:
L sistemul simplu;
sistemul premial.
Salari/.arca pe unitate de produs sau în acord este forma Ue saluri/urc conform
crtrria remunerarea muncitorilor sc facc pc ba/a cantităţii Uc bunuri proUu*c sau u
numrtrului Ue operaţiuni executate într-o unitate Ue timp. In funcţie Uc conUiţiile
concrele Ue orguni/are a muncii şi Uc interesul stimulării mui puternice u unor laturicantituiivc sau
acti' itrtţii. acorUul poatc accepta următoarele sisteme:
a. acorU Uirect;
b. acorU inUirect;
c. acord premial;
d. acord progresiv.
I)uprt posibilităţile de organi/.arc a evidenţei rezultatelor muncii prestate acordul
este Ue două tipuri:
J. acord individual;
2. acord colectiv sau global.
S.A. „Franzeluţa” aplică sistemul premial de salarizare în regie.
Acest sistem de salarizare prevede, în afară de salariul calculat după
timpul efectiv lucrat şi un premiu stabilit în dependenţă de coeficientul
participării în muncă sau de calitatea muncii efectuate. El a fost ales
pentru stimularea cointeresării lucrătorilorîn ameliorarearezultatelor
activităţii entităţii.
Astfel salariul se determină după formula:

Salariul = salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite în % faţă de

salariul tarifar unde Salariul tarifar lunar = numărul de ore lucrate * tarif pe
oră

Pentru angajaţii ce fac parte din personalul administrativ şi de

 conducere, salariul va fi determinat conform tarifelor lunare, în cazul
în care salariatul absentează de Ia lucru din diferite motive, salariul
se determină după timpul efectiv lucrat, iar dacă a muncit luna
întreagă acesta va primi salariu întreg.
în afară de salariile pentru munca executată, conform art. 137
al Codului Muncii, angajatorii pot oferi angajaţilor anumite sporuri,
adaosuri Ia salariu pentru ai putea stimula. Adaosul Ia salariu sunt
plăţi sub formă de compensare pentru regimul şi condiţiile de muncă,
iar sporul Ia salariu reprezintă plăţile suplimentare pentru
stimularea angajaţilor.
S.A. „Franzeluţa” remunerează muncitorii de bază şi cei auxiliari
printr-un salariu de bază care conţine:
• remunerarea operaţiilor şi lucrărilor pe tarife după timpul efectiv lucrat;
• premiile conform sistemului de retribuire după timp, sporurile şi adaosurile
Ia salariu;
• un salariu suplimentar, care este compus din plăţile ce prezintă timpul
nelucrat al muncitorilor şi anume: provizionul pentru plata concediilor legale
de odihnă, timpul prevăzut pentru îndeplinirea lucrărilor de stat, etc.
Tarifele pentru salarizare se stabilesc printr-un contract încheiat între
angajat ş conducătorul întreprinderii.
Dat fiind faptul că procesul de producţie al S.A. „Franzeluţa” este
neîntrerupt, pentr această entitate este caracteristic un regim de lucru în trei
schimburi. Acesta a fost unul dinti factorii care a influenţat tipurile de adaosuri şi
sporuri Ia salarii stabilite Ia S.A. „Franzeluţ prin contractul colectiv de muncă
încheiat între conducerea entităţii şi comitetul sindical ace*teia, care sunt
prezentate în tabelul 2.1.
________________ ______ ___________ ________ _____ I ^^^^Hl
 Tabclul 2.1. eeluţa”
Adaosuri Mări Sporuri Mărimea
mea
• pcntru schimb dc 20% ■ pentru îndeplinirea 20%
scară (schimbul 2) ____ normelor de
■ pcntru schimb dc 75% producţie ■ pentru vechimea în 3-5 ani - 10%;
noapte (schimbul 3) muncă
■ pcntru zile de sărbătoare 100% 5-10 ani —
15%;
■ pentru zile de odihnă 100% 10-20 ani -
30%;
• pcntru zile de duminică 50% >20 ani —
40%.
• pcntru condiţii 8-
nocive de muncă __ 15%
Sursa. Llahoral de către autor în baza contractului colectiv de muncă al S.A.
, h'ranzelu|a "

Evidenţa salariului lunar pentru muncitorii S.A. „Franzeluţa" se ţine în „Fişa

personală de c viden(a a veniturilor şi a impozitelor ” (Anexa 14).
In continuare, este explicat modul de calculare a salariului pentru un
muncitor de bază. Exemplu: Muncitoarea Iachim Maria, categoria de calificare a
V-a, care lucreaz.ă în schimbul 1 în cadrul secţiei de panificaţie a Fabricii Nr. 3,
conform „ Tahelului de evidenţă a folosirii timpului de muncă şi calculării
salariului” (Anexa 13), pe parcursul lunii decembrie 2013. a lucrat 184 de
ore, dintre care:
■ 56 ore - în schimb de seară;
■ 56 orc - în schimb de noapte;
■ 32 ore - în zilele de duminică;
I arifuI de plată stabilit -21,35 lei/oră.
Conform „Fişei personale'' (Anexa 15), pentru a determina suma totală a
salariului muncitoarei trebuie parcurse următoarele etape:
I. se calculează salariul de bază pentru munca efectiv prestată, prin înmulţirea
numărului de ore efectiv lucrate cu tariful orar stabilit, obţinându-se astfel suma
de 3 928,4 Iei (184 ore
♦ 21,35 lei/oră);
2. sc calculează mărimea adaosului pentru munca prestată în schimbul de seară,
prin înmulţirea numărului de ore lucrate în schimbul respectiv cu tariful de plată şi
mărimea procentuală a adaosului, care este de 239,12 Iei (56 ore * 21,35 lei/oră *
 20%);
|, so dolormluă mărimea adaosului peutru tuunon prestată în schimbul dc noapte,
prin Iiiinulllivii nuuinrulul de oiv Iucrnlc in schimbul respectiv eu tariful de plută
şi mărimea pnu cntunln n adaosului, constituind 8%,7 Iei (56 ore * 21,35 loioră *
75%)i
| Me dotormiiin iunrituea adaosului pentru iuuncn prostată in zilele de duminică,
prin înmulţlron numărului do oro Iuorato in zilele do duminică eu tariful de plată
şi cu mărimea prorcnlunlă a adaosului respectiv, obţinând 341,6 Iei (32 ore *
21.35 lei/oră * 50%);
S1 si' dolormină sporul Ia salariu pcntru vechimea în muncă. înmulţind tariful orar
stabilit cu IHimArul do oro normate (160 ore) şi eu ooelîoientul corespunzător
stagiului de muncă de 23 ani. ob|lm'iul mărimea de I 44 ',26 Ioi (21,35 lei/oră *
169 ore * 40%).
6, so oiilculoa/ă mărimea sporului pentru îndopliniiva normoi dc producţie, prin
însumarea salariului do ba/ă cu mărimea adaosurilor calculate în Iuna preeedentă
(Anexa 3) şi fnmulţirca sumei obţinute ou mărimea procentuală a sporului,
obţinîndu-se valoarea de IOOMH Iei ([3 757,6 Iei I 204.% Ici t 896,7 Iei | 170.8
lei| * 20 %);
7, Iti Iuna decembrie 2013. a fost acordată o primă unică tuturor salariaţilor cu
ocazia sărbălorilor de iarnă în sumă de 750 lei.
AstIcL suma totală a salariului calculat muncitoarei Iaehim Maria pentru luna
decembrie 201 f| a constituit 8 605,09 Iei (3 928,4 Iei I- 239,12 Iei + 89,6.7 Iei + 341.6
Iei + 1 443.26 Iei +
| ()06,0l Ioi 1 750,0 Ici).
Tutumr salariaţilor S.A. „Franzeluţa" Ii se acordă anual un concediu de odihnă
cu durata minimă do 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare
neluerătoare. In continuare, se prezintă calculul remunerării concediului Icgal de odihnă
acordat unui muncitor de bază care se efcctuca/ă în Iwn salariului mcdiu pc o /i
calendaristică, aplicându-se perioada de decontare de
3 luni.
/'xcin/>ln: Muncitoarei Koman Tatiana. categoria de calificare a Ul-a. care
lucrează în schimbul I în cadrul secţiei de panificaţie 1 Fabricii Nr. 3. conform ..
Tabelului de evidenţă a folosirii linipului dc ninnci) şi calculării salariului" (Anexa
 13), i-a fost acordat un concediu de odihnă în mărime do 21 de zi Ic. de Iti 6 până Ia 26
decembrie 2013.
Pentru a determina suma retribu|iei pentru concediul dc odihnă al muncitoarei
trebuie parcurse următoarele etape (Anexa 16):
I. so calculează mărimea salariului mediu pentru o orâ lucrată, prin însumarea
mărimilor salariilor pentru lunile septembrie, octombrie şi noiembrie şi
împărţirea acestora Ia numărul do ore lucrate de muncitoare în aceste luni.
obţinînd 32,096 lei/oră ((6 045.85 Iei
I 6 090,13 Ici l 5 324,24 lei) / 544 ore);
2 >e ealeulea/ă mărimea salariului rnediu pentru o /i lucrătoare. prin înmulţirea
salariului
mcdiupentru o orA Iucratd cu numAnil dc orc alc unci /ilc lucrătoare. udicA X
orc.
obţinându-»c valoare dc 256.77 Ici (32.096 Iei orA * K orc);
\ se efectuează raportul dintrv zilele IucrAtoarc şi zilele calendaristice aferente
lunilor anterioare, pentru a sc determina coeficientul în mArimc dc 0.71111 ( 64
/ilc 90 zile):
pentru a calcula salariul mediu pentru o zi dc concediu, sc înmulţeşte salariul mediu
pentruo /i IucrAtoare cu coeficientul obţinut anterior, rc/ultând suma de 182.59
Iei
(256.77 Iei * 0,71111);
5, sc determinA salariul aferent concediului acordat in Iuna decembrie ca produsul
dintre numărul de /ile de conccdiu oferite în Iuna rcspcct^A şi salariul mcdiu pe
zi determinat Ia a patra etapâ, obţinându-sc astfel valoarea dc 3834.39 Iei ( 21
zile * 182.59 Iei zi ).
S.A. ,.Franzeluţa". Ia fel ca toţi ceilalţi agenţi economici, depune contribuţii
pentru asigurări sociale dc stat şi cste înregistrată ca plătitor Ia reprezentanţele Casei
Naţionale de AsigurAri Sociale.
Contribuţiile pentru asigurările sociale de stat obligatorii se determină din suma
salariului cak ulat şi din alte recompense, fără reducerea impozitelor şi a altor plăţi, iar
plata acestora se efectuează prin dispoziţii dc plată. Pentru anul 2013. tariful
contribuţiei pentru asigurare socială obligatorie achitatA de angajator a fost stabilit în
mArimc de 23 %. iar a celei reţinute din salariul calculat angajatului - 6 %. Până în
prezent, aceste cote rămân a fi neschimbate.
I)easemenea. S.A. ..Franzeluţa" este obligată, concomitent cu plata salariilor, să
vireze Ia contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, primele de asigurare
obligatorie dc asistenţă medicală în volum deplin, calculate în conformitate cu legislaţia
in vigoare, adică în funcţie dc tariful stabilit în calitate de contribuţie procentuală Ia
salariu şi Ia alte forme dc retribuire a muncii. Ia onorarii, pînâ Ia deducerea impozitelor
şi a altor plăţi stabilite de legislaţie. Mărimea tarifului pentru anul 2013 este stabilit în
mărime de 3,5 % atât pentru prima achitată de cnti*atc aferentă salariului calculat
lucrAtorului. cât şi pentru cea reţinută din salariu! respectiv, jnccpând cu I ianuarie
2014. cota primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală a fost modificată Ia
4%, iar de Ia 1 mai 2015 - Ia 4,5 %.
Costurile directe cu personalul aferente lunii decembrie 2013 din cadrul S.A.
.J ranzcluţa' l abrica nr.3/Secţia pâine au fost înregistrate, conform .. Registrului
contabil a! evidenţei cheltuielilor .>/ consumurilor (de producţie ţi ale perioadei) nr.Hl
I " (Anexa 9), prin următoarea formulă contabilă:
l)ehit contul Hl / „ Activităţi de bază " - Ia suma totală a costurilor Jirccic cu
personalul Je bază - 660 924.79 lei;
( vcJii CQfMul 531 ,,l)(il<>rli f(i|(} Jc personal privind retribuirea muncii”,
subcontul 5311 , Daiorii privinJ reirihuirea muncii " - Ia suma salariilor calculate
muncilorilor Jc btiZă pcnlru fabricarea proJuselor Je pciniJ)cci(le - 802 114,49 lei:
( reJii contul 533 „DatortlprivinJ asigurăH/e ”, suhconlul533l ,, Datorilfa(ă
Je Fondul Social - ta suma contrihu(iilor Je asigurare socială obligatorie aferente
salariilor calculate muncitorilor Je bază penirufabricarea proJuselor Je
panifica(ie - 180 594,IHtei:
C'reJii contul 535 ,,Datorii preliminate”, subcontul 5351 „Datorii
preliminate privinJ decontările cu bugetul - Ia suma primelor Je asistcnfă medicală
obligatorie aferente salariilor calculate muncitorilor Je bază pentru fabricarea
proJuselor Je panificaţie - 3 / 407,79 lei.
Conform „Calculului înJeplinirii normelor Je proJuc(ie şi folosirii fonJuiui
Je remunerare a muncii muncitorilor” (Anexa 17), Ia S.A. „Franzeluţa” salariile
calculate pentru muncitorii încadraţi în procesul de fabricare a produselor se
repartizează conform tarifului planificat pentru o tonă de produse fabricate.
Pentru repartizarea salariilor muncitorilor de bază în costul produsului I
ranzelă „Botanica”, volumul de produs fabricat se înmulţeşte cu salariul Ia o tonă
 de producţie stabilit pentru produsul respectiv şi se obţine valoarea de 20 915,52 Iei
(200.5708 tone * 104,28 lei/tonă).
O dată cu includerea salariilor muncitorilor de bază în costul produselor
fabricate sunt necesare repartizarea contribuţiilor pentru asigurările sociale şi
primelor de asigurare obligatorie de asistenţa medicală, care se includ în costul
produselor în mod direct, prin aplicarea cotei procentuale stabilite de către
legislaţia în vigoare Ia suma salariilor repartizate pe tipuri de produse.

I
I
2.3. Contabilitatea şi repartizarea costurilor indirecte de producţie

Costurile indirecte de producţie reprezintă costurile legate de gestiunea şi

deservirea subdiviziunilor de producţie ale entităţii, constituind un element al
costului de producţie calculat pentru produsele fabricate de către entitate în cadrul
activităţii sale.
Costurile indirecte de producţie se înregistrează în contabilitatea S.A.
„Franzelula" în baza următoarelor documente primare:
r „Act de casare a materialelor” (Anexa 18) - este utilizat pentru eliberarea
materialelor utilizate pentru necesităţile generale ale secţiei de producţie;
r „Registru contabil de evidenţă a amortizării mijloacelor Jixen — este folosit
pentru iotalizarea datelor privind amortizarea mijloacelor flxe de producţie.
Acesta se ţine după tipul mijloacelor fixe (Anexa 19) şi după destinaţia
mijloacelor fixe (Anexa 20). r „BorderouI circulaţiei uzurii obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată” (Anexa 21) - este utilizat pentru evidenţa amortizării
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată; etc. Pentru evidenţa costurilor
indirecte de producţie, lunar se întocmeşte documentul
contabil:
r „Registrul contabil Nr.813** (Anexa 22) — se elaborează în baza datelor
preluate din documentele primare cu scopul de a generaliza informaţia despre
costurile indirecte suportate pentru fabricarea produselor pe parcursul unei
perioade de gestiune. Trebuie de remarcat faptul că în acest registru contabil,
evidenţa costurilor se ţine pe secţii de producţie ale S.A. „Franzeluţa”. Astfel, în
cadrul Fabricii Nr. 3, evidenţa costurilor se ţine separat pe secţia pâine şi secţia
cofetărie.
Contul de colectare-repartizare 821 „Costuri indirecte de producţie” este
destinat perora generalizarea informaţiei privind costurile indirecte de producţie şi este
un cont apărut recent odată cu trecerea Ia noul Plan general de conturi contabile cu
aplicare din 1 ianuarie 2014 aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 119 din
06.08.2013. în debitul acestui cont se reflectă costurile indirecte de producţie
colectate pe articole stabilite de întreprindere pe parcursul perioadei de gestiune, iar în
credit - repartizarea costurilor colectate pentru includerea în costul produselor
fabricate sau raportarea Ia cheltuielile perioadei. La finele fiecărei perioade de
gestiune contul 821 „Costuri indirecte de producţie” se închide cu alte conturi ale
contabilităţii financiare şi de gestiune şi nu are sold. Este de menţionat faptul că S.A.
,.Franzeluţa” nu a început încă să utilizeze noul plan de conturi contabile, folosind
încă Planul de Conturi Contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor
aprobat prin Ordinul Ministerului de Finanţe nr. 175 din 25.12.1997, conform căruia
pentru evidenţa costurilor indirecte de producţie este destinat contul de colectare-
repartizare 813 „Consumuri indirecte de producţie”.
Conform datelor din „Registrul contabil nr. 8131 (Anexa 22), Ia S.A.
„Franzeluţa’7 Fabrica Nr.3/ Secţia de panificaţie, pe parcursul lunii decembrie 2013,
au fost înregistrate următoarele formule contabile de colectare a costurilor indirecte
de producţie:
Debil contul 813 „Consumuri indirecte de producţie1 - Ia suma totală a
costurilor indirecte de producţie înregistrate pentru fabricarea produselor de
panificaţie - 2 063 187,6 lei;
Credit contul 124 „ Uzura mijloacelor fixe de producţie ” - Ia suma amortizării
calculate mijloacelorfixe de producţie utilizate pentru fabricarea produselor de
panificaţie
- 510 201,94
lei;
Ct contul 21/ ,. Materiale ”, suhcontul 2110 „Materia primă" | Ia costul
materiei prime !lilizate pentru evaluarea eficacităţii utilajelor de producţie -
556,35 Iei;
C't contul 211 „Materiale”, subcontul 2111 „Materiale” - Ia costul
materialelor de bază folosite pentru evaluarea eficacităţii utilajelor de producţie1 17 142,72 lei;
('t contul 211 „ Materiale ”, subcontul 2114 „Ambalaje şi materiale pentru
ambalat” - Ia ■ostul materialelor de ambalat utilizate pentru evaluarea eficacităţii
utilajelor de producţie
 - 16,74
Iei;
Ct contul 211 „Materiale”, subcontul 2115 „Piese de schimb” - Ia costul
pieselor de schimb folosite pentru întreţinerea şi deservirea utilajelor de producţie
- 606,11
lei;
Ct contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 2131
„Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc ” - Ia costul obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară este mai mică decît limita stabilită,
utilizate pentru protecţia muncii şi tehnica securităţii din cadrul subdiviziunilor de
producţie - 10 840,5
lei;
Credit contul 214 „ Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”,
subcontul 2141 [Jzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”- Ia suma
amortizării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară este
mai mare decît limita stabilită, utilizate pentru protecţia muncii şi tehnica securităţii
în subdiviziunea de producţie - 23 287,38 lei;
Credit contul 217 „ Mărfuri” - Ia valoarea mărfurilor de uz casnic şi tehnic
întrebuinţate pen ru întreţinerea curăţeniei în secţia de producere - 2 167,4
lei;
Credit contul 251 „Cheltuieli anticipate curente”- Ia suma cheltuielilor
anticipate efectuate pentru întreţinerea mijloacelorflxe de producţie - 287,95
lei;
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”,
subcontul 52104 ,, Facturi de achitat în ţară (Mijloace fixe) ” - Ia costul
serviciilorprimite de Ia furnizori pentru deservirea mijloacelor fixe de producţie
- 357,5
lei;
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,
subcontul 52106 „ Facturi de achitat în ţară (Servicii) ” - Ia costul serviciilor
primite de Ia furnizori pentru satisfacerea necesităţile generale ale secţiei de
producţie - 148 020,67 Iei;
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”,
 subcontul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” - Ia suma salariilor calculate
muncitorilor auxiliari, personalului administrativ şi de conducere al secţiei de
producere - 779 959,95
lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5331 „Datorii faţă
de Fondul Social" - Ia suma contribuţiilor de asigurare socială calculate din
salariile muncitorilor auxiliari, personalului administrativ şi de conducere al secţiei
de producere - 179 390,78 Iei,
CrcJiI contul 535 „Palorii preliminate", subcontul 5351 „Datorii preliminate
privinJ decontările cu bugetul " - Ia suma primelor Je asigurare obligatorie Je
asistenţă medicală calculate din salariile muncitorilor auxiliari, personalului de
conducere fi administrativ al sec|iei de produc(ie - 31 198,4 lei;
CreJit contul 812 „Activităţii auxiliare", subcontul 81213 „SubJiviziunea
Paza” - Ia costul serviciilor prestate Je către subJiviziunea Pază pentru asigurarea
pazei clăJirii sec(iei Je producere M mijloacelor fixe Jin interiorul sec(iei -
65 330,64 lei;
C'reJit contul 812 „Activităţi auxiliare", subcontul 8123 „Consumuri auxiliare
(sectorul Jc Construcţii) " - Io costul serviciilorprestate Je sec(ia Construcţii pentru
efectuarea lucrărilor de construcţii în scopul întreţinerii secţiei Je proJucere- 4
507,02 lei;
CreJit contul 812 „Activităţi auxiliare”, subcontul 8124 „Consumuri auxiliare
(sectorul frigorific) " - Ia costul serviciilor prestate Je sectorul Frigorific pentru
lucrările Je menţinere în conJiţii aJecvate a materialelor Je bază şi Je răcire a
utilajelor încaJrate în procesul Je pro !uc(ie - 24 850,06
Iei;
CreJit contul 812 „Activităţi auxiliare”, subcontul 8126 „Consumuri auxiliare
(sectorul Metrologic) " - Ia costul serviciilor prestate Je sectorul Metrologic pentru
stabilirea unităţilor şi procedeelor de măsură şi cuantificarea producţiei fabricate
- 6 763,0 lei;
CreJit contul 812 „Activităţi auxiliare", subcontul 8128 „Sectorul Mecanic al
fabricilor ” - Ia costul serviciilor prestate Je sectorul Mecanic al fabricilor pentru
lucrările Je reparaţie şi Je menţinere în stare Je lucru a utilajelor Je proJucţie -
87 303,73 lei;
CreJit contul 216 „ProJuse", subcontul 2164 „ProJuse secunJare (Abur)” - Ia
costul energiei termice Jin producţia proprie utilizată pentru încălzirea secţiei de
proJucţie
- 145 313,23
lei;
CreJit contul 216 „ProJuse”, subcontul 2165 „ProJuse secunJare (Apă
arteziană)” - Ia costul apei arteziene Jin producţia proprie utilizată pentru
necesităţile secţiei Je proJucţie
- 4 110,66
lei;
CreJit contul 812 „Activităţi auxiliare”, subcontul 81212 „Consumuri
auxiliare (secţia Spălătorie) " - Ia costul serviciilor prestate Je secţia Spălătorie
pentru lucrările Je curăţare şi menţinere în stare Je lucru a utilajelor Je proJucţie şi
a încăperilor Jin caJrul secţiei Je proJucere ~20 974,87
lei.
La sfirşitul perioadei de gestiune (de regulă o lună), costurile indirecte de
producţie colectate se repartizează pe tipuri de produse fabricate în cadrul unei secţii
concrete. Aceasta se realizează în două etape:
1 j repartizarea costurilor între costul produselor şi cheltuielile curente;
2. repartizarea costurilor pe tipuri de produse fabricate.
Pentru a putea fi repartizate între costul produselor şi cheltuielile
curente, SNC „Stocuri” propune divizarea costurile indirecte de
producţie în:
• costuri variabile, mărimea cărora depinde de variaţia volumului de
producţie, care se includ în sumă totală în costul produselor
fabricate, indiferent de gradul de utilizare a capacităţilor de
producţie.
• costuri constante, mărimea cărora nu depinde de variaţia volumului
de producţie, care se repartizează în baza capacităţii normale de
producţie. Astfel, costurile indirecte de producţie constante se
includ intregral în cost dacă volumul efectiv al producţiei este egal
sau depăşeşte capacitatea normală. în caz contrar, acestea se
repartizează în cost în baza cotei calculate ca raportul dintre
volumul efectiv al produselor şi capacitatea normală, iar suma
rămasă a costurilor indirecte de producţie constante se înregistrează
drept cheltuieli curente. [1.9, punctul 30]
Trebuie de remarcat faptul că, spre deosebire de SNC 2 „Stocuri de
 mărfuri şi materiale” în care se utilizează noţiunea de capacitate
normativă de producţie, noul SNC „Stocuri” aduce cu sine o nouă
noţiune care o înlocuieşte pe cea menţionată anterior, şi anume noţiunea
de capacitate normală de producţie care reprezintă volumul producţiei ce
poate fi realizat, în medie, pe parcursul a câteva perioade de gestiune sau
sezoane în condiţii normale de activitate, ţinând cont de pierderile
capacităţii cauzate de reparaţiile (deservirea tehnică) planificate ale
utilajului.
S.A. „Franzeluţa” nu utilizează metoda de repartizare a costurilor
indirecte de producţie propusă de SNC „Stocuri”, deşi are o mare
importanţă şi prezintă anumite avantaje. Dacă întreprinderea studiată ar
pune în practică metoda menţionată anterior, aceasta ar putea:
a) pune în evidenţă utilizarea integrală a capacităţii de producţie;
b) evita denaturarea valorii stocurilor în sensul supraevaluării Ior şi,
respectiv, a rezultatului financiar al perioadei de gestiune, în sensul
subevaluării lor, deoarece cota-parte a costurilor indirecte de
producţie corespunzătoare capacităţii de producţie neutilizate este
considerată cheltuială a perioadei şi afectează venitul în scopul
calculării profitului. Conform paragrafului 31 al SNC „Stocuri”,
„repartizarea costurilor indirecte de producţie
pe t'purile de produse fabricate se efectuează proporţional cu baza stabilită
în politicile contabile ale entităţii (de exemplu, proporţional salariilor de
bază ale muncitorilor încadraţi în activităţile de bază şi auxiliare, sumei
totale a costurilor directe de producţie, numărului de maşini-ore lucrate,
cantităţii de produse fabricate). Repartizarea costurilor indirecte de
producţie se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente, costurilor
activităţilor de bază şi/sau auxiliare, activelor imobilizate, etc. şi
diminuare a costurilor indirecte de producţie.”
Potvtvit politicii de contabilitate a S.A. „Franzeluţa”, consumurile indirecte se
repartizează proporţional cantităţii convenţionale de produse Iubricalc în Iuna
respectivfl calculată cu utili/area coeficienţilor de repartizare. Altfel spus, baza de
repartizare o constituie produsul dintre volumul de producţie efectiv din fiecare lip de
produs şi coeficientul de repartizare planificat al costurilor indirecte stabilite pentru
 fiecare sortiment de producţie prevăzut în politica de contabilitate de secţia planificare
(Anexa 23).
Prin urmare, pentru a determina suma costurilor indirecte de producţie
suportate de către entitatea analizată în Iuna decembrie 2013 pentru fabricarea
Franzelei ,.Botanica”, este necesar de parcurs următoarele etape:
|. se calculează baza de repartizare prin înmulţirea volumului de producţie fabricată
în perioada respectivă cu coeficientul de repartizare planificat corespunzător. Dat
lîind faptul că. o franzelă ,.Botanica" cântăreşte 400 g, coeficientul repartizării
costurilor indirecte constituie 1.5. Astfel, se obţine o bază de repartizare în
mărime de 300 856.2 kg (200 570.8 kg * 1.5). La fel se procedează pentru fiecare
produs fabricat în cadrul secţiei de panificaţie a fabricii nr. 3. In llnal toate bazele
de repartizare obţinute se însumează şi se obţine totalul acestora în mărime de 1
799 270,59 kg.
2. pentru a calcula coeficientul de repartizare efectiv, totalul costurilor indirecte de
producţie înregistrate în cadrul secţiei de panificaţie în decembrie 2013 se
împarte Ia totalul bazei de repartizare obţinut anterior, determinându-se astfel
coeficientul egaI cu
1.14668 lei/kg (2 063 187,6 Iei / 1 799 270,59 kg);
3. se determină suma costurilor indirecte de producţie aferente producerii Franzelei
..Botanica” în luna decembrie 2013 prin înmulţirea bazei sale de repartizare cu
coeficientul de repartizare efectiv şi se obţine valoarea de 344 985,79 Iei (300
856.2 kg *
1.14668 leiflcg).
Modul de repartizare a costurilor indirecte de producţie Ia S.A. „Franzeluţa” este
prezentat în tabelul 2.2.
La S.A.„Franzeluţa”/Fabrica nr.3/Secţia de panificaţie, conform ., Registrului
contabil al eviden(ei cheltuielilor şi consumurilor (de producţie şi ale perioadei) n r . 8 1 1 "
(Anexa 9), costurile indirecte colectate pe parcursul lunii decembrie 2013 s-au
repartizat în costul produselor fabricate prin întocmirea următoarei formule contabile:
Debit contul 811 „Activităţi de bază” 12 063 187.6 lei:
Credit contul 813 .. Consumuri indirecte de producţie ” - 2 063 / 8 7 , 6
lei.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------I
 Tabelul 2.2.

Repartizareu costurilor indirecte de producţie

pe tipuri de produse în cadrul S.A.
„Franzeluţa” în septembrie 2011
Denumir produc de repartiz reparti indirect
ea ţiei repartiz are, kg zare e de
produsel fabrica are Coeficie efectiv producţ
or te, kg planifica nt Total ie, Iei
Volum Coeficie t de consum
ul nt Baza de uri
4 = 2*3 5=E6/ 6 = 4*5
£4
Franzelă 200 570,8 1,5 300 856,2 344 985,79
„Botanica"

Franzelă 171 088,0 1,5 256 632,0 1,14668 294 274,78

„Orăşănească" plus

Pâine pentru 22 406,34 1,5 33 609,51 38 539,35

lartine

Total 142 743,93 1 799 270,59 2 063 187,6

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor de Ia S.A. „Franzeluţa”

în scopurile contabilităţii manageriale, pentru evidenţa costurilor

indirecte de producţie repartizate în costul produselor fabricate în luna
decembrie 2013, se întocmeşte vurmătoarea formulă contabilă:
Debit 811 „Activităţi de bază”, cont analitic811/Franzelă
„Botanica” - Ia suma costurilor indirecte de producţie repartizate în costul
Franzelei „Botanica” - 344 985,79 lei;
Debit 811 „Activităţi de bază”, cont analitic 811/ Franzelă
„Orăşănească” plus - Ia suma costurilor indirecte de producţie repartizate
în costulprodusului Franzelă „Orăşănească” plus -294274,78lei;
Debit 811 „Activităţi de bază”, cont analitic 811/ Pâine pentru
tartine - Ia suma costurilor indirecte de producţie repartizate în costul
produsului Pâine pentru tartine
- 38 539,35
 Tabelul 2.2.

lei;

Credit 813 „ Consumuri indirecte de producţie ” - Ia suma totală a

costurilor indirecte deproduc(ie repartizate în costul producţiei fabricate- 2 063 187,6 lei.
 2.4. Contabllltaica costurilor dr producţie ale activităţilor au*iliare şi
repartizarea acestora pe beneficiari IM flind Taptul cl S.A. ..Franzeluţa"
este o fabrică de panificaţic foartc nare. In cadrul , c^icia Minf organi/aic
diverse KtiviUţi auxiliare, ce nigurt activitatatca continuA ■ tuturor
Hbdtviztunilor entitâţii. Oin componenţa acestora fac partc:
pnalucerea energiei termice de cStrc sectorul F,nergctic;
prestarea serviciilor dc transport de câtrc sectorul de T ransport:
prestarea serviciilor de reparaţie fi întreţinere a mijloacelor fixc de cătrc secţia
MecanicA;
prestarea serviciilor de asigurare a condiţiilor reci dc
pftstrare a materialelor dc bază ţi dc răcire a utilajelor de
producţie de cătrc sectorul Frigorific; o prestarea serviciilor de
efectuare a lucrărilor de construcţii dc câtrc sectorul de
Conatrucţii:
o prestarea lucrărilor de curâţare şi menţinere a curăţeniei in
subdiviziunile entităţii dc cătrc secţia Spălătorie;
prestarea serviciilor privind prognozele meteorologice de
câtrc sectorul Meteorologie;
o prestarea serviciilor de pază a subdiviziunilor entităţii fi a
mijloacelor fixe din cadrul acestora de cătrc sudiviziunea Pază;
etc.
Peniru evidenţa costurilor activităţilor auxiliare ale
S.A.’Tranz.eluţa”, se întocmesc următoarele documente primare;
r „Proces-verha! de recepţie a lucrărilor
executate” (Anexa 24); r „Act de primire a
IucrdrUor îndeplinite” (Anexa 25); etc.
In baza informaţiilor din documentele primare eliberate de secţiile
auxiliare căUre subdiviziunile beneficiare ale entitAţii. se elaborează registrul
uAnaitzM contului” pentru fiecare Mib'oni de evidenţă analitici a costurilor

activităţilor auxiliare. Conform registrului ArutUzu citniului H2i. /3 " (Anexa

26), costurile privind prestarea serviciilor de către secţia Pază au fost
inrcgisiraic prin urmAU>arele formule contabile:
Dehft contul Rl2 „Activităţi auxiliare ", subcontul 81213
..SubJiviunea Pază" - Ia suma itHald a ctMiurilor supi>rtate Je secţia Pază
pentru prestarea serviciilor Je pază suhJiviziunilor entităţii - 228 ¢57,21 H
 CreJit contul 211„ Maicrialc subcontul 2113 „Combustibil” - Ia
costul combustibilului enn%umat pentru necesităţile suhdivtwiii Pază */
142.66 lei;
Credit contul 531 „ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii
”, subcontul 53111 Dcttorii privind retribuirea muncii” - Ia suma salariilor
calculate personalului din cadrul secţiei Pază pentru serviciile prestate
subdiviziunilor entităţii -179 145,33
lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările", subcontul 53311
„Datorii faţă de fondul Socialn - Ia suma contribuţiilor de asigurare socială
obligatorie calculate din salariile personalului subdiviziunii Pază - 41 203,43
lei;
Credit contul 535 „Datorii preliminate”, subcontul 5353 „Datorii
preliminate privind Iprimele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală” -
Ia suma primelor de asistenţă medicală obligatorie aferente salariilor
calculate personalului subdiviziunii Pază - 7 165,81 lei.
La sfârşitul perioadei de gestiune, se calculează costul efectiv al serviciilor
prestate de secţiile auxiliare în baza costurilor colectate în debitul contului 812.
Acest calcul se realizează fară a se ţine cont de serviciile reciproce primite şi
prestate între secţiile auxiliare.
La S.A. „Franzeluţa”, costurile activităţilor auxiliare se repartizează pe
beneficiari în raport cu baza de repartizare aleasă de entitate. De exemplu,
pentru repartizarea costurilor acumulate în perioada de gestiune în secţia Pază,
în calitate de bază de repartizare se utilizează numărul de angajaţi ai secţiei
Pază corespunzător pentru fiecare subdiviziune beneficiară a entităţii (Anexa
27).
Pentru repartizarea costurilor aferente subdiviziunii Pază pentru seviciile
prestate Fabricii Nr. 3, s-au parcurs următoarele etape:
L1 S-a determinat coeficientul de repartizare a costurilor secţiei auxiliare,
prin raportul dintre suma totală a costurilor acumulate pe secţie Ia numărul
total al lucrătorilor secţiei Pază, obţinîndu-se valoarea de 4 083,16482
lei/pers. (228 657,23 Iei / 56 pers.);
 2. S-a calculat suma costurilor repartizate în costul serviciilor prestate
Fabricii Nr. 3, ca produsul dintre coeficientul de repartizare şi numărul de
lucrători ai secţiei Pază care au efectuat lucrările de pază pentru Fabrica
Nr. 3, care este de 65 330,64 Iei (4 083,16482 lei/pers.* 16pers.).
Conform Registrului ‘‘Analiza contului 821.13 ” (Anexa 26), costul
efectiv al serviciilor activităţii auxiliare prestate de secţia Pază s-a reflectat prin
formula contabilă:
Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7139
„Alte cheltuieli generale şi administrative ” — Ia costul efectiv al serviciilor
de pază a clădirii administrative a enti'ăţii -16 332,66
lei;
Debit contul 714 ‘‘Alte cheltuieli operaţionale”, subcontul 7149 „Alte
cheltuieli operaţionale ” - Ia costul efectiv al serviciilor de pază a clădirii
fabricii nr. 4 -16 332,66
lei;
Debit contul 812 "Activităţi auxiliare”, subcontul 812100
„Cheltuieli de transport şi colectare" - Ia costul efectiv al serviciilor
de pază a mijloacelor de transport utilizate Ia transportarea materiilor
prime şi materialelor de bază - 8 166,32
Iei:
Debit contul 812 “Activităţi auxiliare ”, subcontul 8122 „Consumuri auxiliare
(sectorul je Transport) ” - Ia costul serviciilor de pază acordate sectorului de
Transport - 16 332,66 lei;
Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8136
„Cheltuieli cu p0za şi securitatea secţiilor de producţie ” - Ia costul servicittor de
pază acordate secţiei de producere - !7J
492,921ei;
Credit contul 812 “Activităţi auxiliare”, subcont 81213 „Subdiviziunea Pază” - Ia
costul efectiv total al serviciilor de pază prestate subdiviziunilor S.A. “Franzeluţa” - 228
657,23 lei.
Similar, se va reflecta şi costul efectiv al serviciilor pTestate şi de caXre ce\e\aVXe
sec\\\ auxiliare ale S.A. „Franzeluţa”.
 rvr. Tipuri tie costuri Descriere Exemple
Cri
I. Modificarea volumului producţiei I
U Variabile 1) se modifică cu volumul 1 l)ma materii prime, materiale
producţiei I 2) nu se modifică cu
2) Constante (fixe) volumul producţiei I 3) au şi 2) amortizarea utilajelor
componente fixe 4) au şi componente
3) salarii cu componente
3) Parţial variabile variabile I 4) cheltuieli cu
4) Parţial constante întreţinerea | utilajelor _____
Repartizarea pe fiecare produs
1) Directe 1) se pot identifica pe fiecare 1) salarii directe, materii
produs în parte prime i directe
2) Indirecte
2) sunt comune mai multor I 2) cheltuieli administrative
produse _________________
Conţinutul economic
1) Elemente de 1) au în vedere natura 1) materii prime şi materiale,
cheltuieli grimare) cheltuielilor materiale recuperabile,
j combustibil, amortizare,
salarii, j etc
2) Articole de
2) au în vedere fazele de 2) directe: materii prime şi i
consum (calculaţie) materiale, materiale
realizare a cheltuielilor
j recuperabile; indirecte:
cheltuieli cu întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor, generale
ale secţie.
Conţinutul de muncă
1) De muncă trecută 1) se referă Ia materiale 1) materiale
şi utilaje
2) se referă Ia operaţiile
2) De muncă vie realizate de oameni 2) salarii, cheltuieli de cercetare
Luarea deciziei
1) Contabile 1) sunt înregistrate în evidenţa 1) materii prime, chirii, taxe
contabilă
2) Marginale 2) se referă Ia costul total 2) consum de materiale
pentru realizarea ultimei unităţi 3) costuri de exploatare
de produs 4) costul renunţării Ia o coman
3) Incrementale 3) se referă Ia orice schimbare avantajoasă
în costul total
4) Relevante 4) afectate de deciziile
managerial
5) De oportunitate 5) pierderile realizate în raport
cu o situaţie ideală __________
Relaţia cu procesul de producţie
1) Operaţionale 1) se referă Ia operaţii 1) consum de materiale
tehnologice
2) Administrativ- 2) dobânzi, penalizări
2) nu au legătură directă cu
gospodăreşti
procesul de producţie
>ursa : elaborat de autor în baza sursei electronice [35]
 pentru o contabilitate corectă, căci în conformitate cu proccsek vchnok>gtcc transmit In alte secţii
ale entităţii in calitate de materie primă ţi mncnak < fabricarea altor produse şi/sau servicii.
In sistemul contabil, deşeurile. în funţie dc destinaţie sunt grupate m Vclul

N c rccuDc ratatte

|pentru producţia (se folosesc în calitate de

de bază sau combustibil pentru alte
auxiliară. activităţi sau sunt realizate
Ia terţi).
Figura 2.3. Clasificarea deşeurilor în funcţie de destinaţie
Sursa: Elaborat de autor în baza Legii privind deşeurile de producţie şi
manajere [$\