Buruieni comestibile:

1. Papadia
-Papadia este una dintre cele mai cunoscute buruieni comestibile din lume. In bucataria traditionala romaneasca,
aceasta planta nu este folosita, in schimb o regasim din abundenta in bucatariile din alte tari europene, cum ar fi
Italia sau Franta.
-Ideal ar fi sa consumi papadiile tinere. De la papadie se poate consuma tot: frunzele sunt bune in salate proaspete,
radacinile pot fi uscate si folosite in ceaiuri, in timp ce florile se folosesc pentru diverse siropuri si vinuri. Da, poti
face vin din papadie daca ai o "recolta" foarte bogata.

2. Grasita
-Grasita (Portulaca oleracea) este la fel ca oricare alta leguma pe care o folosesti in salate, doar ca este considerata
o buruiana. Si totusi, nu este orice fel de buruiana. Este o buruiana comestibila.
-De la grasita se pot manca frunzele si tulpinile tinere. Acestea se adauga in salate. Din nou, in bucataria noastra
acest ingredient nu se foloseste, dar il regasesti in bucataria libaneza. Grasita se foloseste in celebrele salate
fattoush.

3. Spanacul salbatic (chenopodium album)

-Spanacul salbatic face parte din acele buruieni comestibile pe care le poti folosi in bucatarie fara probleme. In
general, apare in gradini si pe campuri la inceputul verii. Spanacul salbatic contine calciu si proteine. In plus are
mai multa vitamina A, C si K decat spanacul obisnuit.

-Daca vrei sa mananci spanac salbatic, trebuie sa stii ca de la aceasta buruiana se mananca frunzele. In general,
acestea se soteaza in ulei de masline, se asezoneaza cu sare, piper si un catel de usturoi.
4. Trifoiul rosu
-Printre cele mai bune buruieni comestibile se numara si trifoiul rosu. Despre aceasta planta sunt sanse mici sa nu
fi stiut ca este comestibila, mai ales ca este cunoscuta inca din batrani ca un remediu natural impotriva cancerului.
-Florile de trifoi rosu sunt dulcegi si zemoase si au un continut ridicat de proteine. Pot fi folosite in salate, in
mancare de orez sau le poti manca separat, dupa ce le sotezi in sos de soia.

5. Cresonul
-In ultimii ani, cresonul a devenit unul dintre cele mai cautate legume in bucatariile de lux. Pana nu demult,
aceasta planta era considerata o buruiana comestibila. Pe piata, cresonul se gaseste sub diferite denumiri, de la
nasturei, pana la nastrurei de valeriana sau watercress.
-Poti folosi aceste mici buruieni comestibile in salate proaspete sau ii poti adauga in supe si mancaruri.
6. Stevia creata
-Cunoscuta si sub denumirea populara de bronghi, hrenut, limba boului sau macrisul calului, printre altele, stevia
creata (Rumex crispus ) este o planta pe care ai putea sa o inlaturi cu usurinta din gradina ta, considerand-o
nefolositoare, ba chiar mai mult, daunatoare.
-Cu toate acestea, afla ca radacina de stevie creata este un excelent tonic si laxativ, avand efecte pozitive si asupra
ficatului si a vezicii biliare. In plus, contine si fibre si minerale, cum ar fi calciu si potasiu. Ideal ar fi sa o culegi la
sfarsitul verii sau la inceputul toamnei, intre august si octombrie. Radacina se curata bine si se pune la uscat.

7. Urzicile
-Urzicile nu mai constituie o supriza pentru nimeni: desi pot creste nepoftite in gradina ta, pot fi folosite si in
bucatarie! Un bun inlocuitor al spanacului, urzicile sunt bogate in vitamina C, proteine si minerale, printre care se
numara fierul. O alta modalitate de a le gati este aceea de a le include in supe.
- Se pot manca frunzele si semintele (sunt deosebit de gustoase, incercati si va garantez ca nu veti fi dezamagiti),
dar si radacinile se pot mixa in mancaruri sau bauturi.

8. Patlagina (Plantago major)

-Fie ea ingusta sau lata (Plantago lanceolata, respectiv, Plantago major), patlagina este o alta buruiana comuna, ce
isi poate face loc si in gradina ta.
-Cum o folosesti? In special recunoscuta pentru proprietatile sale medicinale, patlagina poate fi utilizata sub forma
de cataplasma pentru a scapa de muscaturile de insecte, mancarimi sau pentru a vindeca ranile. Seva frunzelor
poate fi folosita si la dezinfectat ranile, carora le grabeste vindecarea.
-In bucatarie, ii poti folosi frunzele: cat sunt tinere, pot fi consumate ca atare; frunzele plantei mature trebuie, insa,
gatite.

Plantago lanceolata (patlagina cu frunze inguste)

9. Galbenele
-Petalele de galbenele se adauga in sosurile mancarurilor gatite, pe care le coloreaza in galben sau portocaliu.
-De asemenea, galbenelele pot fi folosite ca inlocuitor pentru sofran.
-Atentie insa, aceste flori au un gust amarui astfel ca este bine sa nu le folosesti in cantitati ridicate.

10. Panseluta
-Panselutele sunt folosite pentru ornarea prajiturilor si au un gust asemanator cu cel al florilor de menta.

11. Trandafirii
-Unele specii de trandafiri sunt comestibile. In functie de tip, trandafirii pot sa fie dulci sau putin piperati,
parfumati sau fara miros.
-Petalele de trandafiri sunt folosite la dulceturi si produse de patisserie.
-De altfel, sufleul de trandafiri a devenit unul dintre cele mai cautate deserturi la restaurantele de lux.

12. Zorele (buna dimineata) (ipomoea tricolor)

-La fel ca papadiile, aceste flori pot fi consumate integral, in salate cu rosii.
-De altfel, zorelele au si un efect benefic asupra ficatului, combat constipatiile si dischineziile biliare.

13. Limba mielului

-Frunzele tinere ale acestei plante au o aroma asemanatoare castravetelui si au un miros placut datorita uleiului
volatil.
-Ele pot fi adaugate in salate, ca inlocuitor al castravetelui sau consumate in combinative cu branza de vaci.
-De asemenea, acestea pot fi folosite in ciorbe dar si, dupa ce sunt inabusite in ulei, ca umplutura pentru placinte.

14. Racovia (stellaria media)

O planta extraordinar de gustoasa, care se poate recolta tot timpul anului (se poate culege si iarna cand nu este
zapada sau se poate chiar dezgropa de sub zapada daca retineti locul unde creste).
15. Helianthus tuberosus sau topinambur, măr-de-pământ, morcov-
porcesc, nap porcesc, pere-iernatice
- este o plantă din familia Asteraceae. Topinamburul este o plantă de cultură de la care se folosesc tuberculii
subterani. Topinamburul este o plantă perenă, care are o tulpină ierboasă ce poate atinge o înălţime de 3 m, partea
vegetativă a plantei se uscă toamna. Primăvara răsare din nou din tuberculii subterani, planta are frunze alungite
păroase, flori galbene ce ating diametrul de 8 - 10 cm (sursa Wikipedia).
- Este o planta extraordinara, de aceea deschideti ochii mari de tot si retineti bine locurile unde vedeti aceasta
planta, recolta incepe din luna octombrie si tine pana in martie-aprilie (atata timp cat nu e solul inghetat). Din
radacina de topinambur se pot face niste salate de iarna, foarte satioase si usor de preparat. Se rade pur si simplu
topinamburul impreuna cu morcov, telina, radacina de patrunjel (sau alte legume, dupa gustul fiecaruia), ceapa, se
adauga o maioneza vegana si se obtine astfel o salata de cruditati fantastica!

16. Marcisul mare (Rumex acetosa)

- Se poate folosi si la salate si la smothies (mie imi plac si frunzele si tijele subtiri din partea superioara a plantei si
semintele cand sunt inca necoapte), copiii o mananca cu mare placere.
- Denumirea latineasca este Rumex acetosa, frunzele macrisului contin mult fier, multe vitamine si acid oxalic
(deci inca o data atentie, nu trebuie exagerat si consumata o cantitate foarte mare, fiind contraindicata pentru
bolnavii de rinichi si de reumatism!) ceea ce ii confera un gust acrisor.
- Este o planta foarte putin pretentioasa, creste atat la umbra cat si pe terenuri expuse la soare, se poate recolta deja
primavara timpuriu, vara are o scurta perioada de pauza (dupa ce se dezvolta semintele), dupa care se poate relua
recoltarea pana toamna tarziu (pana cade zapada).
17. Barba caprei
- Este cea mai dulce planta din flora spontana pe care am mancat-o eu vreodata;
- Cele mai bune sunt florile, se manaca cu tija cu tot (apare ca si la papadie un suc alb in momentul in care se rupe
planta) si frunzele tinere (sunt subtiri si lungi).

18. Grâuşorul (untişorul) - Ranunculus ficaria

- dacă a început să înflorească nu ar mai trebui mâncat (cel mult câteva frunzuliţe), deoarece devine uşor otrăvitor;
- grâuşorul este tot foarte uşor de recunoscut, după frunzele lucioase în formă de inimioară, iar dacă scoateţi o
plăntuţă cu rădăcină cu tot, vedeţi că are nişte tuberculi mici, ca nişte boabe de grâu.
19. Usturoiţa (Alliaria petiolata)
- se recunoaşte uşor, după mirosul de usturoi pe care-l răspândeşte atunci când rupeţi o frunză şi o frecaţi puţin
între degete. Dupa inflorire, frunzele devin mai ascutite, ca in a doua imagine.

20. Părăluţele (Bellis perennis)

20. Toporaşii (Viola odorata)

-sunt deosebit de aromati si deliciosi.

21. Ciuboţica cucului (Primula veris; Primula officinalis)

22. Plămânărică (Pulmonaria officinalis)

23. Fagul (Fagus silvatica)
- Primavara, frunzele proaspete de fag sunt de-a dreptul o nebunie, fragede si usor acrisoare, o delicatesa pentru
salatale sau smoothie-urile voastre!
- Toamna, pamantul padurilor este acoperit pur si simplu de jir; gustul l-as descrie ca ceva intre alune de padure si
seminte de floarea soarelui, deci deosebit de gustos, mai greu este pana curatim micile alunele de coaja - lucru care
insa iar nu este rau deloc, deoarece consumate in cantitati foarte mari, se pare ca ar provoca dureri de cap