Academia de Nutriţie Nestle 2011

1.Obezitatea copilului

2.DZ tip 1 la copil-

principii dietetice

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

1. Obezitatea copilului

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
I. Importanţa problemei
• Obezitatea copilului, ca şi cea a adultului
e o problemă de sănătate publică.

• Diferenţa principală este că obezitatea

survine la un organism în creştere, deci
tratamentul nu trebuie să afecteze
creşterea.

• Obezitatea e asociată cu complicaţii:

cardio-vasculare, metabolice, ortopedice,
psihosociale, economice, etc.

• E o boală multifactorială, dar la marea

majoritate a cazurilor e vorba de un aport
caloric excesiv.
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

•În lume,1 din 10 copii e obez.

•Prevalenţa e în creştere şi în Europa.
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Creta 2011 De la cine să luăm exemplu?

 Academia de Nutriţie Nestle 2011

II.Cum definim şi apreciem

obezitatea?
• Indicele de masă corporală IMC,
calculat în funcţie de
greutate şi înălţime
• Perimetrul abdominal
• Pliul cutanat (tricipital)

• Metode rezervate cercetării:

hidrodensitometrie, RMN, CT, absorbţie
biofotonică cu raze X, pletismografie,
impedanţa

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

• Indicele lui Quételet este un indice

de corpolenţă denumit indice de
masă corporală (IMC) sau Body
Mass Index (BMI)

IMC = Greutatea (kg)

Talie2 (m2)

• e un criteriu fidel de apreciere şi

definire a câştigului ponderal, pt.
că raportează greutatea la talie

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Definiţiile gradelor de obezitate ale

adultului în funcţie de BMI (IMC)

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
“Limitele” IMC

Cei doi bărbaţi au eceeaşi înălţime şi greutate: 172

cm, 84 kg
Dar nu au acelaşi procent de ţesut adipos

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Definiţia obezităţii la copil

• În cursul creşterii,
corpolenţa variază
fiziologic în funcţie de
vârstă şi sex

• La naştere: IMC
(mediana) =13 kg/m 2
• La un an: 17 kg/m 2

• La 6 ani: 15.5 kg/m 2,

apoi creşte: reboundul
adipozităţii

• La 20 de ani: 21 kg/m 2

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Curbele IMC

• Nu există un consens:
– Curbele franceze [1]

– Curbele IOTF (International Obesity

Task Force) [2]

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Gradele obezităţii după şcoala
franceză

Gr 1 sau suprapondere: IMC e

situat între curba care atinge
IMC de 25 la 18 ani şi curba
care atinge IMC de 30 la 12 ani

Gr 2 sau obezitate propriu -

zisă: IMC e situat deasupra
curbei care atinge IMC de 30
la 12 ani

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Standarde
CDC
Peste percentila Obez
95
Între percentilele Supraponderal
85-95
Între percentilele Normoponderal
5-85
Sub percentila 5 Hipotrofie
ponderală

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Curba franceză care corespunde la percentila

97 şi curba elaborată pt IOTF care ajunge la
IMC de 25 la 18 ani sunt superpozabile, adică
definiţia supraponderii la adult e de la IMC 25
în sus
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

• Diminuarea valorilor IMC între 1-6 ani

traduce diminuarea fiziologică a
adipozităţii şi a corpolenţei, dând o
falsă impresie de copil slab.

• Vârsta reboundului adipozităţii este

corelată cu adipozitatea la vârsta de
adult: cu cât ea este mai precoce, cu
atât mai mare este riscul de a deveni
obez.

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

III.Cauzele obezităţii la copil

• Obezitate exogenă

• Obezitate endogenă: factori genetici şi

endocrini

Creta 2011
 Factori sociali şi demografici
Statut
socio-
Alimentaţia
la şcoală
Stilul educaţiei parentale economic

Etnia Prieteni, fraţi

Particularităţile copilului Siguranţa
mediului
Vârstă Sex
social
Alimente Televizor!!!
disponibile Ore de
Orarul Aport Greutatea somn!!! Calculator
şcolar la domiciliu alimentar
copilului Ocupaţia
Obiceiuri Sedentarism părinţilor
alimentare sau
Nr de ore activitate
petrecute Cunoştinţe Vârsta Optica Sportul
“reboundului” Genetica fizică despre la şcoală
la şcoală despre
nutriţie sport
Greutatea
Consumul Preferinţele părinţilor “Magazinul
Mediul
şcolar de alimente alimentare ale din colţ”
al părinţilor părinţilor Timpul de
relaxare
Activităţile în familie
la domiciliu
Activităţile Mâncatul în oraş
recreative

[3] Davison KK, Birch LL. Childhood overweight: a contextual model and recommendations for
future research. Obes Rev. 2001 Aug;2(3):159-71.
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

• La marea majoritate a cazurilor esenţa

obezităţii rămâne dezechilibrul dintre
aportul alimentar excesiv şi consumul
de energie insuficient!!!

• Există o minoritate de cazuri de

obezitate endogenă, condiţionată
genetic, sau dde cauză endocrină.

Creta 2011
 Dezvoltarea adipocitelor

Pe parcursul Când aportul Dacă celulele s-au După ce

creşterii, celulele depăşeşte hipertrofiat şi aportul individul
adipoase cresc consumul, este în continuare slăbeşte,
numeric celulele excesiv, celulele celulele
adipoase cresc adipoase cresc din adipoase se
în volum nou numeric reduc ca
volum, dar
nu ca număr
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

• Greutatea mare la naştere- factor de

risc pentru obezitate ulterioară.
• Laptele matern- efect protector

• Creşterea rapidă în greutate în

primele 6 luni e un factor predictiv
pentru obezitate la 3 ani.

• !!! Obezitatea sugarului

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Formulele de lapte şi obezitatea sugarului

• Formulele ar trebui să nu conţină
componente nenecesare , sau cantităţi
nenecesare din anumiţi nutrienţi

• Există recomandări clare ale ESPGHAN

privind aportul caloric recomandat pt.
formulele de lapte şi compoziţia în
glucide, lipide, proteine.

• Laptele de mamă conţine glucoză în

cantităţi infime (conţine lactoză)!!

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Obezitatea parentală e un factor
major pentru obezitatea copiilor.
Ambii părinţi obezi: risc 73%
Un singur părinte obez: risc 41%
Ambii părinţi normoponderali: risc 9%

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Cauze rare de obezitate la copil

• Sindroame genetice: Laurence Bardet

Moon Biedl, Cohen, Prader Willi, etc

• Defecte monogenice – ex: leptina

• Boli endocrine: Cushing, hipotiroidism

• Boli psihiatrice: bulimia

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Sindromul Laurence Bardet
Moon Biedl: obezitate,
retinită pigmentară,
polidactilie, retard mental,
hipogonadism +/-
insuficienţă renală

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Sindromul Prader Willi:
obezitate, hipotonie,
retard mental, statură
mică, hipogonadism,
strabism, mâini şi
picioare mici.

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Sindromul Cohen:
Obezitate cu membre lungi
Retard mental
Dismorfism

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Condiţionarea genetică şi neuroendocrină

a obezităţii
• Neuropeptidul Y secretat în hipotalamus
– stimulează apetitul
– frânează eliberarea Gonadotropin releasing
factor

• Leptina- peptid produs ţesutul adipos, prezentă în

circulaţie; leptos (greacă) =slab
– inhibă NPY din hipotalamus
– scade apetitul

– Gena leptinei Ob 7q31.3 a fost descoperită de

Montague în 1997

• Ghrelina secretată în stomac

- stimulează apetitul, secreţia de STH şi cortizol

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Interacţiuni neuroendocrine şi hormonale pentru
reglarea balanţei energetice şi a apetitului

[4] Susan M. Gale, V. Daniel Castracane, Christos S. Mantzoros. Energy

Homeostasis, Obesity and Eating Disorders: Recent Advances
in Endocrinology. J. Nutr. 134: 295–298, 2004.

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Deficit congenital de leptină, înainte şi după tratament
cu leptină recombinantă

Creta 2011 [5] Farooqi IS & O’Rahilly S. Ann Rev M ed 2005;56:443-58.

 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Somnul şi funcţiile metabolice

Secreţia STH creşte în somn, cu un “peak” în prima oră de la

adormire, iar a cortizolului scade în somn. Somnul scurt sau
cu treziri frecvente face să scadă secreţia de STH.
[6].Schuessler P, Uhr M, Ising M, et al. Nocturnal ghrelin levels--relationship to sleep EEG, the levels of
growth hormone, ACTH and cortisol--and gender differences J Sleep Res. 2005 Dec;14(4):329-36.
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Relaţia între durata somnului şi obezitate-

studiu pe 6,862 copii (vârsta 5-6 ani)

Overweight Obese

16
14
12
% 10
8
6
4
2
0
<=10h 10.5-11h =>11.5h
Duration of sleep

[7] von Kries R et al. Int J Obesity 2002;26:710-6

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Leptin

Ghrelin

• Somnul de durată scurtă e asociat cu scăderea

leptinei şi creşterea ghrelinei rezultat: foame
[8] S Taheri et al. PLoS Med 2004;1(3):e62;210-7

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Secreţia circadiană hormonală

Deprivarea de somn face să dispară picul STH nocturn,

cu creşterea cortizolului nocturn
Rezultat : îngrăşare
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
IV.Complicaţiile obezităţii
(estimate la adult) [9]
• 1) Complicaţii generale
– Dificultăţi în activitatea cotidiană
– Morbiditate şi mortalitate crescute la adult
• 2) Cardiovasculare
– HTA
– Trombemboliii
– Afectarea cordului: IC, tulb. ritm, cardiopatie
ischiemică
– Afecţiuni venoase
• 3) Complicatii pulmonare
– Dispnee de efort
– Apnee în somn

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

• 4) Complicatii endocrine şi metabolice

– Diabet zaharat tip 2
– Dislipidemii
– Anomalii ale fertilităţii
• 5) Complicatii osteoarticulare
– Cele mai afectate articulaţii: genunchii,
coloana
– Artroze
– Tendinite
– Osteoporoză
• 6) Alte complicaţii
– Risc crescut de cancer uterin, sân, prostată,
vezică biliară, colon
– Calculi biliari
– Reflux gastro-esofagian
– Steatoză hepatică nonalcoolică
• 7) Complicaţii psihice şi sociale

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

V.Concluzii şi recomandări de
bună practică
1. E necesară consemnarea în dinamică IMC
de către medic, pt. sesizarea vârstei când
are loc reboundul obezităţii.

2. Trebuie să acceptăm ideea că există

obezitate condiţionată genetic – deficitul de
leptină se tratează cu leptină recombinantă.

3. Sindroamele genetice, bolile endocrine,

bulimia sunt cauze f. rare de obezitate la
copil.

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

4. Obezitatea gr 1 nu justifică un bilanţ

sofisticat.

5. La copil nu se aplică regimuri drastice-

compromit creşterea [9,10]
• Se reduc grăsimile animale
• Se reduc dulciurile concentrate
• Se reduc sucurile
• Se indică consumul de fibre, fructe şi
legume.

6. Obiectiv realist: menţinerea greutăţii în timp

ce copilul creşte [9].

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
4. Schimbarea obiceiurilor alimentare ale
copilului şi familiei [10]. Idei utile:
• Se mânâncă numai la masă, pe cât
posibil cu ceilalţi membri ai familiei

• Se respectă mesele principale şi

gustările şi nu se mănâncă între mese

• Se alocă timp suficient luatului mesei

• Se mănâncă mâncare preparată în

casă, nu fast food

• Porţiile de mâncare trebuie adaptate

copilului

• Părinţii ar trebui să fie un model în

ceea ce priveşte dieta
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

4. Limitarea inactivităţii la 1 oră pe zi

(televizor, calculator).

5. Nu se mănâncă privind televizorul.

6. Respectarea orelor de somn- durată

suficientă, culcare devreme.

7. Trebuie descurajată plasarea unui aparat

TV în dormitorul copilului.

8. Activitate fizică- sport- minimum 30 min

pe zi.
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

2.DZ tip 1 la copil

principii dietetice

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
I.Introducere

Epidemiologie [11,12]

Incidenţa diabetului tip 1 la copiii sub 14 ani în anul

2009
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
“Pilonii” tratamentului în DZ tip 1 la copil

Insulinoterapie
Educatie

Dietă
Monitorizare

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
III.Obiectivele nutriţiei în DZ tip1 (1):

• Să promveze o alimentaţie corectă,

care să permită menţinerea sănătăţii

• Să stabilească un program clar de 3

mese principale şi gustări, cu aport
caloric cantitativ şi calitativ adecvat,
permiţând monitorizarea mai uşoară a
glicemiei

• Să asigure aportul caloric necesar

creşterii

• Să asigure atingerea şi menţinerea

12 ISPADunui IMC
Clinical Practice normal
Consensus Guidelines 2009 Compendium
13. Hansjosepj Bohles. Diabetes mellitus and inborn errors of metabolism. Pediatric
Nutrition in Practice. Basel, Karger 2008, 208-213

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
III.Obiectivele nutriţiei în DZ tip1 (2):
• Să asigure un echilibru între aportul energetic,
consumul de energie şi insulinoterapie, pentru
un control optim al glicemiei

• Să prevină şi să trateze complicaţile acute ca :

hipo şi hiperglicemia, problemele în caz de
îmbolnăvire sau efort

• Să reducă complicaţiile micro şi

macrovasculare

• Să asigure o bună calitate a vieţii

Nutriţionistul trebuie să se adapteze

pacientului: realist, flexibil !!!

• 12. ISPAD
• Clinical Practice Consensus Guidelines 2009 Compendium
13. Hansjosepj Bohles. Diabetes mellitus and inborn errors of metabolism. Pediatric
Nutrition in Practice. Basel, Karger 2008, 208-213

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Obiectivele controlului glicemic

Vârsta Glicemia a jeun Glicemia la HbA1c

culcare

<6 ani 100-180mg% 100-200mg% <8,5%

6-12 ani 90-180mg% 100-180mg% <8

13-19 ani 90-150mg% 90-150mg% <7,5

American Diabetes Associations. Diabetes

Care 2005
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Elementele de care se ţine

seama pentru stabilirea dietei:
- Compoziţia dietei
- Controlul glicemic
- Comorbidităţile existente
- Statusul ponderal al pacientului
- Stilul de viaţă (orar şcolar, activitate fizică)

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
IV.Stabilirea dietei

Repartiţia macronutrienţilor pe 24 h:
• Glucide (Carbohidraţi) 50–55 %
– Aport de sucroză (zahăr) sub 10% din totalul
caloriilor ingerate

• Lipide 30-35%
– <10% grăsimi saturate + AG trans
– <10% grăsimi polinesaturate PUFA
– >10% grăsimi mononesaturate MUFA (până
la 20 % din totalul aportului energetic
– Acizi graşi n-3 (cis ): 0.15 g /zi

• Proteine 10–15%

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Recomandări pt.aportul energetic:

Vârsta Necesar calorii

<1an 120 Kcal/kg/zi
1-10 ani 80-100
kcal/kg/zi
B 11-15 ani 65 kcal/kg/zi
F 35 kcal/kg/zi
B 16-20 ani 50 Kcal/kg/zi
40
30
F 30kcal/kg/zi
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

CARBOHIDRAȚII
• Aport recomandat : 50-55%
• Surse: cereale integrale, fructe, legume,
produse lactate

• Zahăr : maxim 10% din totalul aportului

energetic

• Nu creste glicemia mai mult decat o

cantitate izocalorică de amidon !!! (Nivel
de evidenţă A în Ghidul ISPAD)

• Eliminarea totală a zahărului din

alimentație poate avea efecte psiholgice
nedorite.
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

FIBRELE
Aport recomandat:
- Copii > 2 ani: nr.ani +5 = grame fibre/zi

- Surse: legume, fructe, vegetale, cereale

integrale.

- Fibrele solubile din legume și fructe

reduc nivelul lipidelor.

- Fibrele insolubile din cereale au rol

important în motilitatea intestinală.

- Pectinele din fructe constituie un factor

de protecţie cardio-vascular.
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

LIPIDELE
Aport recomandat: 30-35%
- Obligatorie e reducerea consumului în
special a AG saturați si a celor trans,
care trebuie să fie sub 10%.

- Ac grași saturaţi se gasesc în

produsele lactate, carnea grasă, snack-
suri
- Ac. grași trans: în margarină, untură,
grăsimile prăjite, în prăjituri
- Trebuie să predomine MUFA şi PUFA,
care e găsesc în pește, carnea slabă,
produsele lactate cu conținut scăzut de
grăsime
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
• MUFA=10-20% din energie
– Surse: măsline, alune, nuci, susan,ulei
de rapiță
– Rol in controlul nivelului lipide și
prevenția cardio- vasculară.

• PUFA <10% din energie

– Surse: porumb, floarea soarelui, soia,
ulei de peşte.
– Rol: scad nivelul lipidelor

• Se recomandă ulei de peşte: o dată sau

de două ori/săptămână în cantitate de 80-
100g.

• Suplimentarea cu Ʊ-3 sau creșterea

consumului de ulei de peşte se
recomandă la pacienţii cu TG crescute.
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
PROTEINELE
PROTEINELE
Aport recomandat: 10-15% din totalul caloric
• Sugar 2g/kg/zi
• Copii sub 10 ani 1g/kg/zi
• Adolescenţi 0,8-0,9 g/kg/zi

• Absolut necesare procesului de creştere.

• Trebuie să fie parte a unei diete care asigură
energia necesară.

Recomandări:
• peste, carne slabă, produse lactate cu
conținut scăzut de grăsime.
• se încurajează consumul de proteine de
origine vegetală, aprox 50% din raţia de
proteine.

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Reţineţi!

• Nu există dovezi că reducerea

consumului de proteine ar preveni
nefropatia diabetică.

• În cazul apariției microalbuminuriei sau a

nefropatiei se recomandă reducerea
consumului de proteine la dozele minime
recomandate.

• Nu se recomandă reducerea proteinelor

la adolescenți, pentru că are implicații
negative asupra procesului de creștere.
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

VITAMINE-MINERALE
ANTIOXIDANȚI
Aport recomandat-același necesar ca și
copiii sănătoși.
- Nu există dovezi privind rolul benefic al
suplimentării cu vitamine la pacienții cu
DZ.
- Trebuie încurajat consumul de fructe și
vegetale proaspete

- Nu se recomandă suplimentarea cu
vitamine, minerale şi microlelemente
decât dacă există deficiențe dovedite.

- !!!! Aport de sare sub 6 g pe zi

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Alimentele speciale pt diabetici:

- Nu sunt recomandate- au conţinut
crescut de grăsimi și conțin îndulcitori
(sorbitol)

- Deşi nu sunt recomandate, se poate

permite consumul de sucuri light.

- Îndulcitorii – în anumite ţări ( SUA) sunt

stabilite dozele acceptate de zaharină,
aspartam, ciclamat, etc

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
1U Insulina= 15g CH

Stabilirea raţiei calorice şi

respectarea ei: meal planning

- Consecvență în ceea ce privește

carbohidrații.
- Orar bine stabilit de mese, cu
spațierea meselor.
- 3 mese principale și trei gustări.
ore: 7 10 13 16 20 22
%: 20 10 30 10 20 10

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
Elemente orientative necesare pentru a
oferi informaţii despre nutriţia corectă (1)
a. Piramida nutriţională
b. Metoda farfuriei

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

c. Stabilirea de echivalenţe

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

d. Calculul carbohidraților

Formula lui Kempe:

<8 ani: 1000+ 100 x V (ani)
>8 ani: 1400+ 50 x V (ani)

Raţie de 2000 Kcal

CH= 50%= 1000kcal : 4= 250gCH
Proteine=15%= 300kcal : 4= 75 g/zi
Lipide= 35%= 700kcal : 9= 77g/zi

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

e. Indexul glicemic al
alimentelor
scăzut  55%
mediu 56-69%
mare  70%

- Carbohidrații cu index glicemic mic au risc mai

mic de hiperglicemie postprandială.

- Nu se cunoaște beneficiul pe termen lung

asupra controlului glicemic al unei astfel de
diete (greu de ţinut)

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Dieta şi sportul:

• sportul se recomandă 30 min/zi cel

puțin 5 zile pe săptămână

• necesită ajustarea dietei sau a

insulinei

• aport suplimentar de 30 g CH pt o
oră de efort fizic

• obligatoriu monitorizarea glicemiei

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011
TRATAMENTUL HIPOGLICEMIEI

Glucoza
• 10 g glucoză cresc glicemia cu 40 mg
în 30 min.
• 20 g glucoză po cresc glicemia cu 60
mg în 45 min.
!!! Nivelul glicemiei tinde să scadă după
60 min.
• 3 sau 4 tablete glucoză
• 1 lingură miere sau zahăr
• 1/2 cană suc de fructe
• 1 cană lapte
• 5 sau 6 bucăţele de bomboane dulci
Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

Tratamentul nutrițional al
hiperlipidemiilor:

- Control glicemic cât mai bun.

- Creșterea aportului de fibre și
antioxidanți
- Reducerea aportului de ac. grași
saturați < 7%
- Controlul greutății + activitate fizică
- În caz de eșec se ia in considerare
terapia medicamentoasă.

Creta 2011
 Academia de Nutriţie Nestle 2011

V.CONCLUZII
1. Dieta + insulinoterapia + activitatea fizică sunt
cheile tratamentului DZ tip 1

2. Recomandările pentru dieta pacienților cu DZ=

dietă sănătoasă

3. Nu s-a dovedit că o metodă de meal planning e

superioară celorlalte

4. A căzut mitul”dieta fără zahăr”

5. Dieta trebuie revizuită permanent (3-6 luni)

6. Orar regulat de mese

7. Consecvență în ceea ce privește cantitatea de

CH zilnică şi la aceeaşi masă.
Creta 2011