Program de antrenament pentru dezvoltarea

auzului fonematic
DE LOGOPEDVIORICA

Auzul fonematic joacă un rol important în discriminarea sunetelor,

silabelor şi a cunoştinţelor ca unităţi specifice limbajului.El se deosebeşte de auzul fizic şi nu
se confundă cu acesta. Un om poate să aibă un auz fizic foarte şi un auz fonematic foarte slab.
Când auzul fonematic este deficitar, recepţia limbajului este şi ea deficitară şi nici emisia
vorbirii nu este corectă;de aceea trebuie să se acorde o atenţie deosebită tulburărilor de
vorbire care au drept cauză deficienţe ale auzulu fonematic.

Auzul fonematic se dezvoltă odată cu îmbunătăţirea mişcărilor articulatorii;la rândul său

acesta duce la îmbunătăţirea autocontrolului pronunţiei şi la formarea mişcărilor articulatorii
corecte.

Fiecare individ, când pronunţă, face o comparaţie între pronunţia sa şi cea a persoanelor din
jurul său;de asemenea trebuie să realizeze un autocontrol permanent cu ajutorul auzului
asupra tuturor emisiilor sale.Un auz fonematic deficitar face imposibil acest lucru ceea ce
duce la apariţia unor tipuri de dislalii ,tulburări de voce, rinolalii.Pe lângă faptul că logopatul
respectiv nu este conştient de tulburările sale, el are dificultăţi şi în recepţia vorbirii, chiar a
sensului acesteia.

Cel mai defavorizant dintre factorii determinanţi ai tulburărilor de auz fonematic este lipsa
comunicării susţinute cu copilul încă din primele luni de viaţă.Lipsa unui mediu natural de
vorbire şi neexersarea capacităţii de identificare şi discriminare a fonemelor sunt incriminate
în legătură cu aceste tulburări (cazurile determinate de factori care ţin de structura intelectului
sunt mult mai puţine decât s-ar putea crede).

Dacă se începe şcolarizarea fără a fi înlăturate deficienţele auzului fonematic acestea vor
determina dificultăţi nu numai de emisie dar şi de discriminare a literelor şi rtepărezentării lor
în plan grafic.

Se impune examinarea auzului fonematic ori de câte ori suntem confruntaţi cu dificultăţi de
achiziţie a limbajuluivorbit şi scris.

Trebuiesc urmărite următoarele obiective:

-modul cum înţelege copilui vorbirea noastră;

-dacă rezolvă bine sarcinile;

-reacţiile copilulu la instrucţiuni ;

Putem constata dacă sunt probleme cu auzul fonematic urmărind comportamentul şi reacţiile
spontane ale copilului în timpul examinării:

-distanţa de la care copilul aude şi decodifică vorbirea şoptită;

-dacă în timpul examinării reproduce cele auzite şi în ce fel;

-dacă din câteva cuvimtze auzite a dedus propoziţia;

-dacă face apel la labiolectură;

-dacă s-a aţezat în aşa fel încăt una din urechi să fie îndreptată către examinator;

-cum reproduce sunetele perechi, cuvintele paronime, şi cele cu punct de articulare apropiat;

Poibilităţile lingvistice specifice SNC trebuiesc solicitate şi exersate încă din prima copilărie.

Redau în continuare câteva modalităţi concrete de dezvoltare a auzului fonematic;se pot folosi
exerciţii şi jocuri de reproducere corectă a onomatopeelor(exemplu:zborul
albinei,telefonul,soneria,scârţitul uşii,etc), jocuri senzoriale cuprinse în programa de
învăţământ, jocuri hazlii,exerciţii de analiză fonetică şi exerciţii de pronunţare ritmică şi
melodică.

La preşcolarii mici dezvoltarea auzului fonematic sepoate realoza mai ales prin joc:ghicirea
vocii celor care-l strigă, diferenţierea unor sunete de altele, recitarea cu intonaţie a unor
poezii; la preşcolarii mari se pot iniţia şi diferite activităţi de diferenţiere ţi identificare a
cuvintelor paronime şi sinonime.

Jocurile didactice prin care se solicită perceperea corectă a sunetelor, descifrarea compoziţiei
sonore sau semnalarea prezenţei sau absenţei unui anumit sunet într-n cuvânt aaaau un rol
deosebit, pe lângă valenţele instructiv-educative, în dezvoltarea auzului fonematic.

Printre jocurile recomandate sunt: „Ce se aude ?”, „Cine vine la noi?”, „Am spus bine, n-am
spus bine?”, „Repetă ce spun eu”, „Al cui este acest glas?”, „Deschide-ţi urechea bine!”,
„Telefonul fără fir”, etc. Rolul acestor jocuri în corectarea pronunţiei defectuoase şi în
perceperea corectă şi clară a sunetelor a fost de atâtea ori probat.

Voi prezenta în continuare un „Program de antrenament pentru dezvoltarea auzului

fonematic”,acest program poate fi aaplicat zilnic în afara activităţilor obligatorii.

LUNI a. „Spune la ce am cântat?”(se folosesc instrumente al căror sunet poate fi înregistrat pe

bandă magnetică:pian,acordeon, trompetă,tobă).

b. „Cine face aşa?”(se pot folosi sunete scoase de diferite animale sau zgomote din
natură înregistrate pe CD sau casete audio); copiii pot fi puşi ei înşişi să emită diferite
onomatopee .
 c. Jocul silabelor;se pronunţă serii de silabe paronime în ritmul bătăilor din palmă sau
după un metronom.Exemplu:

pa, po, pu, pe,pi. ta, to, tu, te, ti

ba, bo, bu,be, bi. da, do ,du , di.

ga, go, gu, ghe, ghi. fa, fo, fu, fi.

ca, co , cu ,che, chi. va, vo, vu,vi.

sa, so ,su , se , si. şa, şo , şu, şi.

za, zo , zu, ze,zi. ja, jo, ju,ji.

MARŢI „Repetă ce spun eu.”

– exerciţii pentru diferenţierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte paronime:

P-B T-D C-G

paie-baie tata-data cară-gară

papa-baba tare-dare caz-gaz

parcă-barcă tună-dună coală-goală

pară-bară tac-dac coarnă-goarnă

poală-boală toamnă-doamnă cocoşi-gogoşi

pere-bere trepte-drepte cât-gât

pir-bir topor-dobor când-gând

pile-bile tuş-duş cură-gură

pun-bun lată-ladă crai-grai

prună-brună pot-pod creier-greier

alpine-albine roată-roade nucă-nugă

pază-bază spate-spade luncă-lungă

pufni-bufni pături-păduri stâncă-stângă

pată-bată fac-fag

vatră-vadră trac-trag
 clătite-clădite

a clăti-a clădi

F-V S-Z Ş-J

fată –vată sare-zare şale-jale

far- var sac-zac şapcă-japcă

file-vile seamă-zeamă şir –jir

fii-vii oase-oaze prăşitură-prăjitură

foi-voi oase-oaze prăşit-prăjit

fin-vin rase-raze prăşit-prăjit

fază-vază sar-zar

facă-vacă sărit-zărit

fulg-vulg

fină-vină

MIERCURI Jocul: „Cu ce sunet începe cuvântul.”

a.exerciţii pentru diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat:

Ş-S Z-J Ţ-CE-CI R-L

coş-cos zale-jale aţe-ace rasă-lasă

şold-sold zar-jar ţine-cine cramă-clamă

şcoală-scoală zoi-joi ţel-cel rege-lege

laş-las înţeapă-înceapă rac-lac

creşte-creste munţi-munci rampă-lampă

muşcă-muscă plăţi-plăci rupă-

lupă

peşte-peste ţeapă-ceapă radă-

ladă

pişc-pisc roz-
loz
 b.diferenţierea unor cuvinte diferite (ca semnificaţie) cu punct de articulare
apropiat:

bardă-barcă-barză

rece-lege.rege

top-ţop-dop

duduie-gutuie

cer-ger

clonţ-glonţ

JOI Jocul: „Spune la ce m-am gândit.”

a.transformări de cuvinte prin înlocuire de sunete şi silabe:

co-pac a-luna s.. ac me-re ca-să să-pun coa-jă

co-pil a-dânc s.. apa ma-re ma-să să-mânţă câr-jă

co-coş a-pa s.. are soa-re tru-să să-nătos bir-jă

co-vor a-casă s.. albă ta-re la-să vra-jă

co-cor a-nimal s.. trugure pădu-re

co-joc a-rici s..tilou floa-re

co-vrig s..ifon za-re

mânca-re

fat..ă gu.şă ci-reşe mer-ge

mam..a fi-şă ci..orap min-ge

cas..a fa-şă ci-nema mu-ge

can..a păpu-şă ci..oară mul-ge

fust..a mănu-şă ci..rc fu-ge

rochi..a ci..ocane fri-ge

b.Formează cuvinte care încep cu: sa, ja, za, şe, re, etc.

VINERI a.Jocuri hazlii: „Cine spune mai repede?”

1.Pe cap un capac , pe capac un ac.

2.Căprarul crapă capul caprei pe capră,în patru.

3.Un cocostârc s-a dus la cocostârcărie să se descocostârcească

4.Papucarul papppucîre.te papucii papucăresei.

5. Şapte sape late şi alte şapte sape late, să le car pe toate în

spate.

6.Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe

negândite.

7.Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel

care a venit bucuros de la Bucureşti.

8. Un tâmplar din strada Tâmplari, pe când tâmplărea în tâmplărie

lovit din întâmplare tâmplăreasa în tâmplă.

9.De gospodărit m-am gospodărit, dar de desgospodărit nu mă

pot desgospodări căci desgospodăria e păguboasă.

10.Am o mâţă mâţoasă căpăţânoasă care are cinci mâţoşei jucăuşi

frumuşei.

b.Jocul: „Deschide-ţi urechea bine”, pentru recunoaşterea

vocii colegilor.

c.Jocul: „Telefonul fără fir”.

* * *