Curs 2 –Dermatologie

Patologie cutanată

I. Dermatoze parazitare animale

-se numesc zoonoze:
a) la suprafaţă-> epizoonoze: pediculoze
b) în epiderm-> galerie-> dermatozoonoze
-caracteristici comune:
 parazit vizibil cu ochiul liber
 parazit cu capacitate de mişcare ridicată
 pruriginoase
 contagioase
-agenţi patogeni:
 pureci
 păduchi
 ploşniţe
 flebotomi
 căpuşe
 păianjeni
 artropode
 larve de insecte/helminţi
-la locul înţepăturii apar leziunea-> papulovezicule
-potenţial epidemiologic crescut
-caracter estival sau evoluţie epidemică: scabie, pediculoze

a) Pediculoze
-trei forme:
 pediculoza de cap:
 agent patogen-> Pediculus capitis:
 3-4 mm lungime
 cap, torace, abdomen
 3 perechi de picioare
 rostru ascuţit de înţepare
 un ganglion nervos periferic de unde pleacă filete
nervoase
 culoare gri-cenuşie
 femela depune ouă în sac chitinos aderent de firul de păr-
„lindină”= formaţiune piriformă- sute de ouă
 incubaţie scurtă 2-5 zile
 clinic:
o prurit violent cu localizare occipitală
o la locul înţepăturii-> seropapulă (veziculă în centru) foarte pruriginoasă
datorită unei toxine
o grataj-> unghiile decapează vezicula-> eroziuni punctiforme acoperite
cu mai multe cruste hematice (acest stadiu nu e surprins)
o poartă de intrare pentru strafilococi/streptococi: cruste melicelice,
pustule, furuncule, adenite reactive
o forma de maximă dezvoltare-> tot scalpul acoperit de o carapace
crustoasă datorită suprainfecţiei (plica polonică)
 diagnostic:
o epidemiologic-> contact interuman direct sau obiecte de toaletă
o clinic-> prurit occipital
o identificarea parazitului

1
 o identificarea lindinelor (asemănătoare cu mătreaţa), triaj->plimbarea pe
firul de păr a unui tampon de vată-> aderenţă, nu cad.
 evoluţie: neglijată-> se extind
 diagnostic diferenţial:
o neurodermita cefei
o eczemele pielii păroase a capului
o lichenul plan
o prurit neurogen.
 tratament:
o radere/tundere-> subminează substratul
o căciulile se ard, pudrează cu DDT
o insecticid de contact -> izomerul γ al HCH= Lindan, concentraţie 2-3%
întru-un vehicul gras: ulei de parafină, de floarea soarelui; lindanul este
ganglioplegic-> blochează ganglionul nervos al parazitului, 4-5 ore de
contact, 2-3 seri consecutiv
o spălare energică cu şampon + altă spălare cu soluţie slabă de acid acetic
pentru dizolvarea tecii de chitină +piaptăn des

 pediculoza de corp
 agent patogen: Pediculus vestimenti : 4 mm, morfologic asemănător cu
precedentul, mobilitate crescută se ascunde în haine, cute; depune ouă->
granulaţii maronii (depozite de ouă la nivelul cusăturilor lenjeriei)
 contaminare interumană
 potenţial epidemiologic crescut
 forma maximă de dezvoltare-> maladia vagabonzilor-> leziuni pe tot corpul cu
lichenificare difuză; leziunea iniţială cu prurit intens
 leziuni obiective: seropapulă-> papulă centrată de o veziculă; grataj violent cu
mai multe unghii-> escoriaţii liniare şi paralele= semn patognomonic-> cicatrici
albe sidefii ce persistă toată viaţa
 localizare: interscapular, gât, umăr, spate, hipogastru, flancuri
 leziunile de suprainfecţie: pustule , cruste, limfangite, adenite
 diagnostic pozitiv: topografia pruritului, escoriaţii, identificarea parazitului şi a
granulaţiilor maronii
 diagnostic diferenţial:
 scabia-> are altă topografie
 eczeme generalizate
 lichenul plan
 pruritul din diabetul zaharat, uremie, ciroza hepatică, limfom Hodgkin
 furunculoze
 tratament:
 dezinsecţia hainelor şi a locuinţei
 fierberea lucrurilor personale
 baie generală cu săpun, frecarea cu peria
 pudraj 2 seri cu DDT
 oleu cu Lindan 2 seri pe tot corpul

 pediculoza pubiană
 agent patogen: Pediculis pubis: 4 perechi de picioare, cârlige de ancoraj la
capătul picioarelor, se prinde energic de două fire de păr pubian
 boală cu transmitere sexuală, echipamente sportive, hoteluri, saltele sportive,
prosoape
 clinic:
 debut cu prurit pubian intens, exacerbare vesperală
 seropapule la locul înţepăturii

2
  pete albastre= macule cerulee la locul înţepăturii-> toxină
methemoglobinizantă= semn patognomonic
 neglijată-> extindere axilară, faţa antero-internă a coapselor, torace(la
bărbaţi); poate apar blefarita phytiriazică; !!niciodată în pielea păroasă a
capului
 depune oul-> granulaţii maronii
 mimetism-> după 2-3 zile de la contaminare imită culoarea firului de păr a
gazdei
 diagnostic diferenţial:
 dermatite la spray-uri intime
 purtarea timp îndelungat a chiloţilor sintetici
 epidermophytia genitală
 candidoza genitală
 trichomoniaza genitală
 diagnostic pozitiv:
 caracterul pruritului
 identificarea parazitului şi ouă
 tratament:
 raderea firelor de păr
 Lindan 2-3% 3 zile consecutiv în vaselină
 fierberea lenjeriei, aflarea sursei
b) Scabia:
 agent patogen: Sarcoptes scabieii varianta hominis: 0,3-0,4 mm, o parte din ciclul
evolutiv în grosimea tegumentului-> dermatozoonoză
 transmitere:
 contact sexual
 obiecte: lenjerie de pat, echipament sportiv
 bani
 strângere de mână
 cărţi
-agentul patogen localizat la suprafaţa tegumentului; femelele perforează epidermul
până la stratul spinos-> îşi schimbă direcţia de deplasare 2-3 cm liniar; la suprafaţă-
> galerie acariană (şanţ acarian), badijonarea tegumentului cu tinctură de iod
->evidenţiere
-femela are pe faţa toraco-abdominală spini orientaţi antero-posterior=> avansează
dar nu se poate retrage; depune ouă şi apoi moare
-ouă-> larve-> nimfe->traseu invers->suprafaţă-> fecundare de către mascul
 clinic: prurit exclusiv nocturn paroxistic, la locul înţepăturii ridicătură papuloasă cu
vezicula mărişoară-> „veziculă perlată”
 topografia leziunilor:
 sugestivă
 simetrice
 regiuni afectate:
 plicile interdigitale de la mână
 feţele laterale ale degetelor de la mână
 eminenţa tenară şi hipotenară
 marginea cubitală a mâinii
 plica radio-carpiană
 regiunea cotului + feţele extensoare ale braţului şi antebraţului
 plicile axiale anterioare şi posterioare
 hipogastru, periombilical, flancuri
 fesier, interfesier, plica subfesieră
 rar faţa anterioară a coapsei
 !!!!niciodată faţa şi spatele

3
  forme clinice legate de vârstă şi sex:
 nou-născut şi până la 2 ani-> leziuni doar în scobitura plantară
bilateral sau faţă (menton şi pomeţi)
 femei-> areola mamară + sân (dg. diferenţial cu eczema la sutienele
de plastic)
 bărbaţi-> gland, teaca penisului +scrot
 diagnostic:
 vezicule perlate
 şanţ acarian
 prurit nocturn
 topografia lezională
 diagnostic diferenţial:
 furunculoza
 pediculoza de corp
 eczemele generalizate
 boala Duhring
 prurit difuz: diabet, ciroză, limfom Hodgkin, uremie
 tratament:
 curăţirea locuinţei
 praf DDT
 pudraj DDT al vănii, colacului de WC
 identificarea tuturor contacţilor- > tratament simultan
 fierberea lenjeriei de corp, de pat
 restul pudraj DDT, 3 zile închise în saci de nailon
 lindan 1% în vaselină 3 seri fără baie cu ungere integrală,fecare cu
perie, a 4-a zi duşuri-> haine curate
-eficienţa lindanului este de 100%, pruritul cedează dar reapare la sfârşitul
tratamentului= discretă iritaţie la Lindan, dispare după duşuri repetate
-alergie la Lindan-> unguent cu sulf 20% în vaselină 3 zile
-contraindicaţiile Lindanului: <2-3 ani-> rezorbţie circulatorie, hepato şi
nefrotoxic
-benzoat de benzil 25% în ulei de floarea soarelui 3 zile-> şi pe faţă la
copilul mic

II. Dermatoze parazitare vegetale= dermatomicoze

-etiologie: organisme inferioare înrudite cu plantele, >450000 de specii de ciuperci din aer, apă, sol din
care 70-80 de specii sunt patogene pentru om-> 4 genuri:
 Tricophyton
 Microsporon
 Epidermophyton
 Candida
-structura: tub protoplasmatic multicompartimentat-> filament micelian, citoplasma circulă liberă, prin
progresiune/extindere de la ambele capete-> ghem=micelium, răspândire prin spori la capăt sau
intercalari
-3 tipuri:
 Geophile-> contaminare prin activităţi agricole
 Zoofile-> gazdă viţel, rozătoare de casă, ovine
 Antropofile-> contaminare interumană, specii adaptate la om

-diagnosticul în micologie:
1. examen direct lamă şi lamelă (secreţii, fire de păr, unghii, scuame, cruste, etc)
2. însămânţări pe mediul Sabouraud

4
 3. inoculare la animale de laborator
4. IDR-uri la extracte fungice
5. seriile de fermentare a zaharurilor
6. consumul de N2 pe mediul de cultură (auxonogramă)
7. expunerea tegumentului afectat la o lampă Wood cu lumină UV-> fluorescenţă
caracteristică
8. reacţii serologice RFC; precipitare

-clasificare:
1. micoze superficiale-> atacă structurile epidermice (toate ciupercile patogene pentru om sunt
keratinofile)
2. micoze profunde: rare, evoluţie cu gome, supuraţii, fistule, frecvent în America de Sud
(actinomicoza, sporotricoza, blastomicoza)
3. micoze unghiale-> onicomicoze
4. micozele firului de păr-> pilomicoze
5. micoze cutaneo-mucoase-> candidozele
6. micoze viscerale (sistemice): grave, mortalitate crescută (copii, taraţi)

Epidermomicoze

1. Pitiriazisul versicolor
 frecvent asimptomatic
 agent patogen: Pitirosporon Ovale-> specie antropofilă
 localizare: trunchi, umăr, gât
 leziuni de tip macular de diferite dimensiuni, chiar plăci, placarde (policiclice)
 culoare maronie, cafe-au-lait, gălbui, verzui
 neprurigen, neinflamator
 privite în lumină laterală-> depozit scuamos fin („semnul rumeguşului”)-> dacă le
zgâriem cu unghia, pe urma unghiei rămâne ca rumeguşul; toamna leziunile devin albe:
pitiriazisul acromiant (cultura de parazit reprezintă un ecran solar pentru raze)=> zone
de leziuni nebronzate
 diagnostic: aspect, localizare, în lampa Wood=> fluorescenţă galben verzuie foarte
caracteristică
 diagnostic diferenţial: eczematitele, vitiligo (semnul talaşului negativ)
 tratament:
 fierberea lenjeriei de corp
 purtarea lenjeriei de bumbac
 expunerea la UV iarna
 tratament local:
o aplicarea preparatelor iodate (tinctură de iod), tinctură Saboraud
o dacă leziunile sunt mai mari, numeroase=> preparate imidazolate
(Clotrimazol, Miconazol, Ecomazol, ketoconazol, Itraconazol)-> 2-3
săptămâni

2. Epidermofiţia inghinală (inghino-genitală)

 etiologie: Epidermofiton flocosum
 contaminare: interumană, bazine de înot, echipament sportiv
 favorizată de : chiloţi din material sintetic, transpiraţie locală, obezitate, diabet zaharat
 clinic:
o prurit intens la debut, cu exacerbare vesperală
o localizare: fundul pliului genital
o zonă eritematoasă presărată de vezicule şi mici eroziuni, uneori şi o fisură mică
(în fundul pliului)

5
 o leziunile se extind excentric atât pe versantul crural (coapsă), cât şi pe versantul
genital
o pe măsură ce leziunile înaintează=> burelet periferic, iar în spate leziunile tind
să se vindece; s-a denumit „eczema marginatum”; se bilateralizează, se extinde
către perineu, perianal, fesier, uneori axilar, submamar
o în timp poate apare fenomenul de lichenificaţie datorită gratajului
 diagnostic:
o prurit inghinal
o marginaţia leziunilor
o modul de extindere
o rar->examen micologic prin raclarea scuamelor
 diagnostic diferenţial:
o intertrigo candidozic
o intertrigo streptococic
o intertrigo psoriazic (singurul intertrigo uscat)

3. Epidermofiţia interdigitoplantară
 etiologie: Epidermofiton Kauffmann-Wolff
 descrisă la atleţi
 contaminare interumană: pantofi de sport, bazine
 favorizată de ciorapi sintetici
 debut:
 prurit paroxistic, vesperal, foarte intens
 spaţiul IV interdigital-> asigură spaţiul optim pentru dezvoltarea micozelor
 zonă eritematoasă pe ambele versante ale pliului
 apar vezicule mici, se sparg-> eroziuni pe fundul pliului=> fisură->
favorizează pătrunderea streptococului
 epidermul ce acoperă leziunea este alb, fetid
 relaţie cu transpiraţia piciorului
 leziunile se extind rapid la toate spaţiile interdigitale, dorsoplantar, plantar->
calcaneu, unghii; !!bilateralizare obligatorie
 există şi o formă uscată: keratozică, nu merge cu vezicule, predomină
scuamele şi hiperkeratoza
 forma dishidrotică: vezicule mari în scoaba plantară
 diagnostic pozitiv:
 prurit vesperal
 leziuni interdigitale
 modul de extindere
 examen micologic
 diagnostic diferenţial:
 intertrigo candidozic
 intertrigo streptococic
 intertrigo psoriazic
 tratament:
 identic cu 2
 chiloţi, ciorapi fierţi periodic
 prosoape personale fierte
 ştergere energică după duş în regiunea inghinală, interdigitală
 preparate iodate: tinctură de iod, alcool iodat 2%, glicerină iodată, tinctură
Sabouraud
 preparate imidazolice
 în cazuri rebele: tratament general(şi în pitiriazis), Nizoral tablete, Itraconazol
capsule

6
4. Eritrasma
 etiologie: Corynebacterium mimetisimum
 contaminare interumană
 favorizată de hiperhidroză, obezitate
 localizare identică cu epidermofiţia inghino-genitală
 placarde inghino-genitale bilaterale cu aceeaşi extindere ca şi 3
 deosebiri: placarde maronii, nu există marginaţia leziunilor (contur flu), descuamaţie
pulverulentă de suprafaţă, la lampa Wood=> fluorescenţă roşu ocral, nepruriginoase
 tratament: alcool salicilat 2-3%, unguent cu Eritromicină 1-2 % (în cazuri rebele).

Pilomicozele (micozele firului de păr)

-sunt afectate firele de păr ale scalpului

1. Microsporia
 etiologie: Microsporon audoninii
 contaminare interumană
 clinic-> la nivelul scalpului, în zona parietală apar 1-2 placarde tondante , perfect
rotunde, perfect delimitate, au diametru mare 8-10mm
i. tondant= ruperea firului de păr
ii. aplazie pilară= lipsa congenitală a părului
iii. alopecie= căderea firului de păr
-toate firele de păr sunt rupte la acelaşi nivel (la 2-3 mm), rupte egal, sunt
îngroşate printr-un depozit scuamos în jurul său (asemănător firului uns apoi
tăvălit prin făină); la lampa Wood -> fluorescenţă galben verzuie foarte
caracteristică
-examen microscopic: firul de păr invadat de mii de spori de dimensiuni foarte
mici (1-2μ) şi în afara şi înăuntrul firului de păr = ECTO-ENDOTRIX; nivelul de
rupere a firului de păr -> ca un pămătuf scămoşat= pămătuful lui Adamson
 diagnostic:
i. microscopia firului de păr
ii. lampa Wood
iii. placarde rotunde
iv. aspect epidemiologic
 este singura micoză ce se vindecă spontan la 15-16 ani (sebumul plin cu acizi graşi
nesaturaţi are un efect uşor antimicotic)

2. Tricofiţia uscată (superficială)

 etiologie: Tricofiton violaceum
 mediu rural, la copii
 localizare la nivelul scalpului
 placarde tondante
 deosebiri:
o firul de păr rupt foarte inegal („câmp cosit foarte prost”)
o ruperea firului de păr este liniară (nu ca pămătuful)
o spori de dimensiuni mari (7-8μ), endotrix
o aspectul firului de păr: „sac plin cu nuci”
o lampa Wood-> negativ, nu produce fluorescenţă
-placarde tondante numeroase de dimensiuni mici (1-2 cm), contur imprecis, fond
uşor eritematos
-prin căderea sporilor la nivelul gâtului uneori apar leziuni la nivelul pielii glabre->
inoculări secundare= Herpes circinat= inele concentrice (eritemato-veziculo-
crustoase) separate prin zone neafectate; zona afectată= inel lezional cu vezicule

7
3. Tricofiţia profundă, supurată
 etiologie: Tricophiton gypseum
 două forme:
o tricofiţia profundă a copilului (Kerion celsii):
 apare aproape exclusiv la copii din mediul rural care se joacă cu viţeii
 incubaţie aproximativ o săptămână
 la nivelul scalpului-> un grup de pustule ce proemină pe un fond
eritematos-edematos-> în ţesuturi-> tumoare inflamatorie proeminentă
acoperită de mai multe cruste ce aglutinează firele de păr la nivelul
placardului-> 2 semne:
 epilaţia spontană a firelor de păr<- alterarea sacului folicular
 ţâşnirea puroiului din profunzime prin multe orificii: supuraţie
pluriorificială „în stropitoare”<- la o lejeră comprimare laterală a
tumorii-> puroiul ţâşneşte prin zeci de orificii foliculare=>
compromiterea profundă şi definitivă a firelor de păr
 leziuni foarte dureroase
 în patogenie intervine şi Stafilococul aureu
 apar adenopatii satelite, cordoane de limfangită
 diagnostic pozitiv:
 examenul firului de păr-> dispoziţia sporilor strict ectotrix
 examenul cu lampa Wood negativ
 însămânţări frecvente pe pielea glabră=> pustule de dimensiuni mari
grupate (8-10), nu confluează, pe fond eritemato-edematos-> foliculitele
conglomerate Leloir
o tricofiţia profundă a adultului (sicozis parazitar):
 apare numai la bărbaţi într-un context profesional-> sector
agrozootehnic
 leziuni la nivelul feţei: mustaţă, barbă
 leziunile iniţial sunt maculo-nodulare apoi papulo-pustuloase, fiecare
pustulă centrată de un fir de păr
 fond eritemato-edematos, dar nu realizează aspectul de tumoare
inflamatorie
 epilare spontană a firului de păr=> cicatrici deprimate (varioliforme)
asemănătoare cu acneea
 diagnostic pozitiv: examenul firului de păr
 diagnostic diferenţial:
 la adult:
o foliculite stafilococice
o furunculoza feţei
o acneea flegmonoasă
 la copil:
o furunculul antracoid (carbuncul)
o tumori autentice (sarcoame)
o granulom candidozic

4. Favusul
 etiologie: Tricophiton schonleini (specie antropofilă, potenţial epidemiologic scăzut)
 focare familiale
 evoluţie cronică (10-20 de ani)
 leziuni la nivelul scalpului
 debut prin apariţia godeului favic-> la nivelul orificiului folicular=> formaţiune
cupuliformă centrată de firul de păr, diametru de 5-6mm-1cm

8
  culoare galbenă= scuamă-crustă + cultură in vivo a parazitului
 godeurile se extind încet la celelalte fire de păr ce sunt încet compromise-> alopecie
definitivă ireversibilă ce cuprinde toată pielea sănătoasă a capului exceptând liziera
pielii păroase= ”coroana favică”
 firul de păr:
o aspect mat, gri (asemănător cu „părul de porc”)
o miros de urină de şoarece
o examen micologic: parazitare săracă cu spori articulaţi între ei endotrix
(asemănători cu băţul de bambus)
o examen la lampa Wood negativ
-tratamentul pilomicozelor:
 raderea integrală a pielii păroase a capului săptămânal
 badijonarea zilnică (de 2 ori pe zi) cu preparate iodate sau tinctură Castellani (cu fuxină şi fenol=>
roşu), tinctură Sabouraud
 aplicaţie cu alcool salicilat şi acid benzoic 3%
 tratamentul general este obligatoriu alături de cel local:
o griseofulvină po paralel cu exces de lipide (până la 5-6 ani o tabletă, 6-10 ani 2tb, 10-15
ani 3tb, 15 ani 4-5tb):
 în microsporia 3 săptămâni
 în tricofiţia uscată 1-1 ½ luni
 în tricofiţia profundă 2 luni + antibiotice
 în favus 3-4 luni
o nizoral
o itraconazol

Micoze cutaneo-mucoase= candidoze

-candida-> 20 de specii
-candida albicans (20-35% din populaţie dezvoltă pe culturi candida)
-sunt ciuperci unicelulare (levuri, monilie), se înmulţesc prin înmugurire laterală şi desprinderea unei
celule fiice
-au nevoie de mediu hidrocarbonatat
-trăieşte saprofit în tubul digestiv al omului sănătos
-echilibru perfect cu microflora intestinală
-patogenetic (factori care exacerbează virulenţa determină înmulţirea candidei):
 antibioterapie locală: Penicilina, Ampicilina, Eritromicina
 tratament antitricomoniazic, antilambliazic, în special cu Metronidazol
 diabetul zaharat-> candidozele anunţă frecvent un diabet zaharat; creşterea glicemiei=> condiţii
foarte bune pentru dezvoltarea candidei
 anaciditatea gastrică, colecistopatii cronice, gastroenterite
 cancere avansate, limfom malign, citostatice, roentgenterapie
 corticoterapie de durată lungă (prin mecanism de diabet steroidic)
 SIDA (afectarea barierelor de protecţie)
 după anticoncepţionale, imunosupresoare
-clinic:
1. candidoze cutanate (rare)
2. candidoze ale mucoaselor (frecvente)
3. candidoze unghiale şi periunghiale
4. candidoze profunde, sistemice, viscerale

9
Candidoze cutanate

1. Intertrigo candidozic
 alură profesională (apă, zahăr): patiserii, ospătării, băuturi
 localizare:
i. spaţiul III interdigital de la mănă
ii. plica retroauriculară
iii. comisura bucală- angulus candidozic
iv. plica submamară
v. plica ombilicală
vi. plica inghinală, interdigitală a piciorului-> rar
 fond eritematos intens-> zonă veziculoasă , se sparge, se produc eroziuni; în fundul pliului
apar fisuri dureroase; leziunile sunt pruriginoase
 patognomonic: leziuni acoperite de un depozit alb cremos caracteristic uşor detaşabil=
epidermul macerat + cultura de candida in vivo
 diagnostic pozitiv-> examen micologic=> spori uşor de recunoscut
 diagnostic diferenţial celelalte intertrigouri

2. Perionixisul candidozic
 zonă periunghială intens edemaţiată-> aspect de „băţ de tobă”
 zonă congestivă; eritematoasă; presărată cu vezicule
 dacă comprimăm zona apare o singură picătură de puroi de sub repliul unghial

Candidoze mucoase

1. Candidoza bucală
 în afară de angulus poate fi o stomatită difuză=> enantem bucal difuz, presărat din loc în
loc de insule de depozite cremoase foarte uşor de desprins= stomatita smântânoasă a nou-
născutului sau copii distrofici
 în practică-> frecvent glosita candidozică: hipertrofia papilelor/atrofia papilelor
1. dacă hipertrofia e totală=> glosita scrotală sau cerebriformă, frecvent există
o fisură mediană
2. dacă hipertofia linguală intreresează doar papilele filiforme=> creştere până
la 1-2 cm=> glosita piloasă, păroasă: neagră (dacă s-a oxidat keratina),
albă(dacă nu s-a oxidat keratina)
3. dacă atrofia e în zone bine delimitate netede, lucioase= glosita geografică
4. depapilare integrală= limba, glosita glazurată
 constant există xerostomie (90%)
 senzaţie de arsură + prurit lingual
 poate exista şi o laringită candidozică: insule punctiforme albicioase, mucoase pe peretele
congestionat al faringelui; clinic-> răguşeală

2. Candidoza genitală
 bărbaţi:
o balanita candidozică, rar uretrală
o congestia, tumefacţia glandului pe care apar vezicule şi zone erozive cu
depozite alb cremoase
o edem local-> fimoză/parafimoză
o senzaţie de arsură, prurit
 femei-> colpita micotică:
o enantem vulvar maxim presărat de vezicule şi zone erozive
o dureri, arsuri, dispareunie
o secreţie vaginală consistentă, alb cremoasă
o recoltare din fundul de sac vaginal-> bulgări cremoşi condensaţi

10
  diagnostic diferenţial:
o bărbaţi: herpes genital
o femei:
 trichomoniaza genitală-> galben verzuie aerată
 blenoragia
 colpite microbiene: E. coli, H. Influenzae

3. Candidoza anală
 constipaţie rebelă
 prurit anal foarte intens
 congestie puternică a regiunii perianale
 pliuri îngroşate, edemaţiate
 fisuri radiare ascunse de depozitul alb cremos
 tratament:
 suprimarea cauzei
 tratament igieno-dietetic hipoglucidic
 alcalinizarea organismului: 2-3 linguriţe bicarbonat/zi; local Borax 3-4% în spălături, băi,
comprese, spălături vaginale
 badijonarea leziunilor cu violet de genţiana: sol. alcoolice 0,5-1% pe tegumente, sol.
apoase 0,1-1,2% pe mucoase; zilnic
 anticandidozice:
 Nistatin (Micostatin)=Stamicin: pudre, creme, paste, unguente, supozitoare, ovule,
bujiuri uretrale
 Amfotericina B
 Pimaricina => de rezervă
 Natalicina

Onicomicoze
-sunt:
 primitive
 secundare
-dacă debutează:
 la nivelul marginii libere a unghiei-> tipI (distale)
 la nivelul rădăcinii unghiei-> tip II (proximale)
 la nivelul lamei unghiale-> tip III (parenchimatoase)
 la nivelul plăcii unghiale-> tip IV (cu perionixis)
-agenţi etiologici:
 epidermophiton
 tricophiton
 candida
 mucegaiuri: Aspergillus, Penicillium
-diagnostic: recoltare fragmente unghiale, macerare cu KOH
-afectare unghială:
 unică
 mâini/picioare
 mâini/ picioare 8-10 unghii
 rar toate unghiile
-clinic:
 modificări de culoare: albă, gălbuie, verzuie, negricioasă (mucegaiuri)
 modificarea grosimii: creşte zona subunghială
 unghie friabilă
 tendinţă de detaşare-> spaţiu liber între patul unghial şi unghie
 modificări de relief: depresiuni, şanţuri, boseluri,
 modificări de formă: convexă (unghii hipocratice), concavă (koilonikie)

11
  invazie-> invadarea unghiei care va cădea
-tratament:
 conservativ: antimicotice cu iod , imidazoli (Itraconazol 4 capsule/zi, 7 zile apoi pauză 3
săptămâni apoi ciclu se reia încă de două ori=>3 puls terapie; Lamisil, Diflucan), Timol 4% în
cloroform-> pătrund în unghie
 chirurgical: anestezie la baza, pulpa degetului; smulgere integrală + radere energică cu chiureta
Wolkmann până la os;pansament cu iod

12