Tehnologia Medicamentelor PDF

MINISTERUL OCROTIRII SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ SI FARMACIE

" NICOLAE TESTEMIŢANU"
FACULTATEA DE FARMACIE
Catedra Tehnologia medicamentelor
DIANA GURANDA
doctor in farmacie
TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ
EXTEMPORALĂ
LUCRĂRI PRACTICE
pentru studenţii
anului III facultatea de farmacie
CHIŞINÂU - 2011
consultant: Eugen Diug,dr.h.farm, profesor universitar
recenzenţi: Tamara Polişciuc,dr.farm,conferenţiar universitar

Ion Barbăroşie,dr.farm,conferenţiar universitar
Lucrarea metodică a fost discutată și aprobată la şedinţa catedrei

Tehnologia medicamentelor(proces-verbal N7din 1.02 .2011) şi
abrobată la comisia metodică pe discipline farmaceutice proces
verbal N 3 din 11.02.2011).
,,La început se pare greu,
dar te vei deprinde,,
(Negruzzi)
INTRODUCERE
Lucrările practice sînt alcătuite în conformitate cu planul

didactic la specialitatea "Farmacia" şi programul analitic la
"Tehnologia farmaceutică”.
Ordinea expunerii lucrărilor de laborator, în fond corespunde
programului didactic, însă unele modificări au intervenit din
motive metodice, legate de organizarea verificării deprinderilor
şi îndemînărilor practice a studenţilor în condiţiile farmaciei
universitare.
Fiecare lucrare practică include: denumirea temei; scopul
lucrării şi modul de realizare a scopului; nivelul iniţial de
cunoştinţe, acumulate în rezultatul studierii limbii latine,
disciplinelor chimice, farmacognoziei, farmacologiei, şi altor
discipline necesare pentru înţelegerea proceselor tehnologice şi
prepararea corectă a formelor medicamentoase.
Urmează întrebările teoretice, după care studenţii se pregătesc
pentru tema corespunzătoare, apoi lucrul practic la care fiecare
student,individual prepară formele medicamentoase,conform
reţetelor indicate de profesor.
După îndeplinirea acestui lucru studenţii trebuie să obţină
anumite deprinderi şi îndemînări practice, care să corespundă
cerinţelor de calificare a specialistului.
La sfîrşilul fiecărei lucrări, se indică literatura citată, de care
se pot folosi studenţii la studierea temei respective. Bibliografia,
indicată în ordinea alfabetică este inclusă în partea finală a
lucrărilor practice.
Planul prelegerilor şi lucrărilor de laborator
la tehnologia farmaceutică extemporală
semestrul V (17 sâptamîni)
Nr Temele prelegerilor Număr

de ore
1. Tehnologia formelor medicamentoase ca ştiinţă.

Noţiunile de bază şi terminologia farmaceutică.
Normarea de stat în producţia de preparate
medicamentoase. 2
2. Clasificarea formelor
medicamentoase.
Substanţele toxice şi puternic active.
Noţiuni de biofarmacie.
Substanţele auxiliare utilizate în tehnologia
medicamentelor. l
3. Pulberi. 2
4. Formele medicamentoase lichide. Clasificare.

Solvenţii. Prepararea soluţiilor prin metoda
masă-volum. Diluarea soluţiilor farmacopeece
standarde. Prepararea mixturilor . 3
5. Soluţii de substanţe macromoleculare.

Soluţii coloidale. 2
6. Suspensii. 2
7. Emulsii. 2
8. Soluţii extractive apoase. 2
9. Linimente. Unguente. 2
1 2 3
10 Supozitoare. Pilule.
11. Forme medicamentoase injectabile.
12. Forme medicamentoase oftalmice. Forme
medicamentoase cu antibiotice.
13 Prescripţii dificile. Incompatibilităţi
farmaceutice.
Noţiuni de incompatibilităţi farmacologice.
17
semestrul VI (17 săptămîni)

semestrul V (17 săptămîni)
Numărul
Nr Temele lucrărilor de laborator de ore
1 2 3
1. Noţiunile de bază şi terminologia farmaceutică. 4
Normarea de stat în producţia de preparate
medicamentoase.
2. Dozarea la masă în condiţii de farmacie. 4
3. Pulberi. 12
4. Forme medicamentoase lichide. Soluţii adevărate. 20
5. Lucrare de control. 4
6. Soluţii de substanţe macromoleculare. 4

Soluţii coloidale.
1 2 3
7. Suspensii. 4
8. Emulsii.
11. Prepararea pulberilor şi formelor medicamentoase

lichide în farmacia universitară. 4
12. Soluţii extractive apoase 8

13. Prepararea pulberilor şi formelor medicamentoase
lichide în farmacia universitară. 4
68
semestrul VI (17 săptămîni)
11. Unguente. Linimente. 12
12. Supozitoare. 8
13. Pilule. 4
14. Lucrare de control. 4
15. Forme medicamentoase injectabile. 16
16. Forme medicamentoase oftalmice. 8
17. Forme medicamentoase cu antibiotice. 4
18. Prescripţii dificile. Incompatibilităţi farmaceutice. 8
19. Prepararea pulberilor, formelor medicamentoase

lichide, supozitoarelor, unguentelor, formelor
medicamentoase injectabile, oftalmice şi cu conţinut
de antibiotice în farmacia universitară. 4
La fiecare lucrare practică studenţii independent realizează
lucrul individual la prepararea formelor medicamentoase, care
este fixat în caietul de lucrări practice. Caietul se întocmeşte în
prealabil în decursul pregătirii pentru tema corespunzătoare,în
primul rînd se scrie data şi tema lucrării, apoi urmează reţetele;
proprietăţile fizico-chimice, conservarea, dozele maxime,
indicaţiile terapeutice ale substanţelor medicamentoase, incluse
în prescripţie; caracteristica şi tehnologia formei
medicamentoase justificată din punct de vedere teoretic;
eliberarea formei medicamentoase conform regulilor în vigoare;
documentul de verificare în scris şi controlul calităţii.
După prepararea formelor medicamentoase în laborator
caietul se prezintă profesorului pentru control.
Modelul îndeplinirii caietului de lucrări practice urmează mai
jos.
Modelul îndeplinirii caietului de lucrări practice
Caracteristica şi
Proprietăţile fizico-chimice
prepararea formei Documentul
Componenţa reţetei ale substanţelor
medicamentoase, de verificare în
Nr Compatibilitatea. medicamentoase.
justificată din punct scris. Controlul
Verificarea dozelor. Conservarea. Doze maxime.
de vedere teoretic. calităţii
Acțiunea farmacologică.
Eliberare.
1 2 3 4 5
Rp.:Phenobar- Phenobarbitalum. Fenobarbital. Forma Calcule: (se
bitali 0,1 Sinonim: Luminai. Proprietăţi: Pulbere medicamentoasă scriu pe partea
Dibazoli 0,02 cristalină albă, fără miros, cu gust amar. dozată pentru uz opusă a
Papaverini Foarte greu solubil în apă rece, greu intern cu conţinut de documentului),
hydrochloridi 0,15 solubil în apă fierbindă şi cloroform, substanţe puternic fenobarbitaî:
Sacchari 0,2 uşor solubil în alcool 95%. Se dizolvă în active-fenobarbital, 0,1x10=1,0
M.f.pulvis soluţii de hidroxixi şi carbonaţi alcalini. dibazol şi clorhidrat dibazol:
D.t.d. N 10 Conservare: In vase bine închise de de papaverină. 0,02x10=0,2
S.Intern, cîte o culoare brună. Separanda (lista B). Pentru a evita clorhidrat de
pulbere de pierderile de papaverină:
3 ori pe zi. substanţe 0,15x10=1,5
zahăr:
0.2x10=2.0
1. Prescripţia e Doze maxime: pentru o dată 0,2 g; puternice active Masa unei
compatibilă pentru 24 de ore 0,6 g. Indicaţii: în porii mojarului pulberi:
2. Verificarea hipnotic, sedativ, antiepileptic, în primul rînd se 0,1+0,02+
dozelor: anticonvulsivant, analgezic, auxiliar triturează zahărul +0,15+0,2=
fenobarbital în narcoză. (substanţă =0,47g
dozele 2. Dibazolum. Dibazol. cristalină şi inertă verificarea
prescrise max. Proprietăţi. Pulbere albă, cristalină, din punct de calculelor:
(d.pr.) (d.u.m) slab gălbuie sau cenuşie, cu gust vedere terapeutic). 1,0+0,2+1,5+
pentru o dată sărat şi amar. Greu solubil în apă 2,0 g zahăr se +2,0=4,7g
0,1 0,2 fierbinte şi alcool, insolubil în eter. triturează la mojar 4,7:10=0,47g
pentru 24 ore max Conservare, în vase bine închise cu (N 2 ), apoi se calculele sînt
0,3 0,5 precauţie. Separanda (lista B) trece pe o capsulă efectuate
Dozele maxime Doze maxime: pentru o dată 0,05g; de hîrtie lăsînd în corect.
nu-s depăşite. pentru 24 de ore 0,15 g. mojar o cantitate D.V.S.
dibazol: Indicaţii: are o acţiune aproximativ egală Data Nreţetei
d.p d.m cu cantitatea de Sacchari 2,0
vasodilatoare, spasmolitică şi Dibazoli 0,2
pentru o dată dibazol.
hipotensivă. Phenobarbitali
0,02 0,05 Se adaugă 0,2g
pentru 24 ore dibazol şi se 1,0
0,06 0,15 amestecă bine. Papaverini
Dozele maxime Mai departe se hydrochloridi
nu-s depăşite. amestecă substanţele 1,5
pentru o dată . după regula de la mic mt=4,7g
la mare(FRX). mp=0,47 N10
1 2 3 4 5
pentru o dată Indicaţii: are o acţiune Se adaugă 0,2g Dibazoli 0,2

0,02 0,05 vasodilatoare, spasmolitică şi dibazol şi se Phenobarbitali
pentru 24 ore hipotensivă. amestecă bine. 1,0
0,06 0,15 3.Papaverini hydrochloridum Mai departe se Papaverini
Dozele maxime Clorhidrat de papaverinâ amestecă substanţele hydrochloridi
nu-s depăşite. Proprietăţi. Pulbere cristalină albă, după regula de la mic 1,5
clorhidrat de fără miros, cu gust slab amar. Este la mare(FRX). mt=4,7g
papaverinâ solubila in aproximativ 40 părţi apă, Se adaugă l,0g de mp=0,47 N10
d.p. d.m. 120 părţi alcool 95%, 10 părţi cloroform, fenobarbital, l,5g
pentru o dată practic insolubil în eter. de clorhidrat de A preparat:
0,15 0,2 Conservare. In vase bine închise, papaverinâ şi se A verificat:
pentru 24 ore ferite de lumină. Separanda (B). triturează. Treptat A eliberat:
0,45 0,6 Doze maxime intern: se adaugă restul Pulbere
Dozele maxime pentru o dată - 0,2g de zahăr şi se omogenă de
nu-s depăşite pentru 24 de ore - 0,6g amestecă pînă la Variaţia în
Indicaţii: spasmolitic musculotrop, omogenitate. Greutate a
acţionind asupra vaselor Pulberea compusă unei pulberi
rezultată se nu mai mare
divide în 10 de 5%. (se
capsule de hîrtie scrie pe partea
a cîte 0,47g. de faţă a
Capsulele de documentului).
hîrtie se închid
şi se pun într-un
săculeţ de
1 2 3 4 5
mari, asupra intestinului, căilor hîrtie, care se

biliare şi urinare. etichetează pentru
4. Sacharum. Zahăr. uz intern.
Sinonimă Zaharoză.
Proprietăţi. Cristale incolore sau
pulbere cristalină albă, fără miros cu
gust dulce. Este solubil în 0,5 p.
apă, în 250 p. alcool 95%, practic
insolubil în eter şi cloroform, greu
solubil în glicerina.
Observaţie. Prin lovire sau frecare
cu substanţe oxidante, pericol de
ecxplozie.
Conservare: în vase bine închise la
loc uscat,ferit de copii.
LUCRAREA PRACTICĂ nr. l
TEMA: Noţiunile de bază şi terminologia farmaceutică folosită în
tehnologia medicamentelor. Normarea de stat în producţia de
preparate medicamentoase. Literatura farmaceutică.
Scopul lucrării: Studierea definiţiilor de noţiuni şi termeni utilizaţi în

tehnologia medicamentelor: studierea literaturii farmaceutice; verificarea
corectitudinii prescrierii reţetelor; consultarea asupra regulilor de lucru în
farmacii.
Realizarea scopului lucrării;

1. Studierea definiţiilor de noţiuni şi termini utilizaţi în tehnologia
medicamentelor conform dicţionarului terminologic.
2. Determinarea direcţiilor de normare de stat în producţia de
preparate medicamentoase.
3. Consultarea literaturii farmaceutice,lucrărilor de sinteză,
publicaţiilor periodice şi brevetelor. Studierea structurii şi conţinutului
farmacopeei,formularelor farmaceutice, manualelor, lucrărilor cu caracter
normativ,pentru a culege informaţii despre componenţa, metodele de
preparare,păstrare şi eliberare a formelor medicamentoase.
4. Analiza părţilor componente ale reţetei şi verificarea corectitudinii
prescrierii reţetelor conform regulilor în vigoare.
NIVELUL INIŢIAL DE CUNOŞTINŢE;

1. Citirea reţetelor în limba latină (limba latină, farmacologia).
2. Noţiuni de substanţe stupefiante, toxice şi puternic active.
Clasificarea dozelor şi definiţia lor. (farmacologia).
Întrebările teoretice:
1. Noţiuni cardinale de specialitate: farmaceutica, farmacia, farmacist,
farmacist-laborant etc.
2. Definiţia tehnologiei farmaceutice(tehnologiei medicamentelor) ca
ştiinţă, obiectivele de studii la momentul actual şi tendinţele de
desăvîrşire a formelor farmaceutice.
3. Terminologia farmaceutică: remediu farmacologic, remediu
medicamentos, substanţă medicamentoasă, formă medicamentoasă,
medicament (preparat medicamentos) etc.
4. Modul de formulare a medicamentelor: oficinale, extemporale
(magistrale)şi specialităţi (preparate industriale).
5. Clasificarea formelor medicamentoase: în funcţie de sistemul de
dispersie, modul de întrebuinţare şi după modul de administrare,
după concepţia terapeutică.
6. Normarea de stat în producţia de preparate medicamentoase.
Structura şi regulile generale de lucru cu farmocopeea pentru a culege
informaţia necesară.
7. Documentarea farmaceutică: documentarea tehnică de normare
(MF, MFT, etc), lucrări de sinteză (cărţi, manuale, lucrări cu caracter
normativ etc), publicaţii periodice, brevete etc.
8. Formularea reţetelor conform regulilor în vigoare (ordinul MS al
R.M. din 28.11.2007 N 434). Doze. Clasificarea şi definiţia lor.
Prescrierea substanţelor stupefiante, toxice şi puternic active.
LUCRUL PRACTIC INDEPENDENT

1. Studiaţi dicţionarul terminologic şi alcătuiţi schematic legătura
dintre noţiunile de specialitate şi termenii farmaceutici.
2. Studiaţi structura şi conţinutul farmacopeei Române ed.X;
suplimentelor; farmacopeei europeene; monografiilor de generalităţi
şi individuale din farmacopei.
3. Studiaţi lucrările cu caracter normativ (MF, MFT, ordinele MS
al R.M. etc.) care conţin informaţii despre componenţa, condiţiile de
preparare, păstrare şi eliberare a formelor medicamentoase cît şi
controlul calităţii lor.
4. Verificaţi corectitudinea prescrierii reţetelor conform regulilor în
vigoare.
5. Verificaţi-vă cunoştinţele rezultate în urma studierii temei prin
rezolvarea problemelor care urmează:
Nr. l
1.Definiţi noţiunea obiectului "Tehnologia farmaceutică" ca ştiinţă.
2. Ce reprezintă reţeta?
3. Denumiţi părţile componente ale Farmocopeei Române ed.X.
4. Studiaţi monografiile "Pulberi", "Azotat de argint", "Sirop simplu",
"Flori de romaniţă".
5. Determinaţi după tabele dozele maxime unice şi pentru 24 de ore
pentru sulfat de atropină (adult) şi paracetamol(copil de 3 ani).
Nr. 2
1. Definiţi noţiunea "farmacie".
2. Ce însemnătate are reţeta?
3. Studiaţi conţinutul părţii introductive a Farmacopee Română?
4. Studiaţi monografiile: "Soluţii", "Clorhidrat de morfină", "Alcool
etilic", "Părţi aeriene de linte lanceolată".
5. Determinaţi după tabele dozele maxime unice şi 24 de ore
pentru clorhidrat de apomorfină (adult) şi fenobarbital
(copil de 8 ani).
Nr.3
1. Definiţi termenul "Formă farmaceutică".
2. Cum se menţionează pe reţetă eliberarea urgentă a medicamentului?
3. In ce ordine sînt aranjate monografiile din Farmacopeea Române
ed.X în capitolul "Preparate"?
4. Studiaţi monografiile: "Unguente", "Barbital de sodiu", "Soluţie
de acid clorhidric ",”Părţi aeriene de roşcuţă de primăvară".
pentru clorhidrat de etilmorfină (adult) şi antipirin(copil de 10 ani).
Nr.4
1. Definiţi termenul "Substanţă medicamentoasă".
2. Ce însemnări adăugătoare se pot face pe reţetă?
3. Numiţi tabelele anexate la Farmocopeea Română ed.X?
4. Studiaţi monografiile: "Infuzii şi decocturi","Clorhidrat de
pilocarpină", "Soluţie alcoolică de iod 5%", " Părţi aeriene de
lăcrămioară".
pentru bromhidrat de scopolamină (adult) şi acid nicotic(copil de
3 ani).
Nr.5
1. Definiţi termenul "Biofarmacie".
2. Numiţi partea componentă a reţetei ce are însemnătate juridică.
3. In ce mod Farmocopeea Română ed.X reglementează gradul de
mărunţire a substanţelor medicamentoase?
4. Studiaţi monografiile: "Emulsii pentru uz intern",
"Levomicetină","Tinctura de mentă", "Rădăcini de lemn dulce".
5. Determinaţi după tabele dozele maxime o dată şi 24 de ore
intern pentru prozerină (adult) şi dimedrol (copil de 7 ani).
Nr.6
1. Definiţi termenul "Produs vegetal medicamentos".
2. Ce parte componentă a reţetei are însemnătate tehnologică?
3. Numiţi structura monografiilor de generalităţi a formelor
medicamentoase din Farmacopeea Română ed.X ? Importanţa lor
pentru tehnologia medicamentelor.
4. Studiaţi monografiile: "Tincturi", "Novocaină", "Ulei de
vazelină", "Scoarţă de stejar".
pentru analgină(adult) şi prednizolonă (copil de 12 ani).
Nr.7
1. Definiţi termenul "Substanţă auxiliară".
2. Numiţi termenul de valabilitate a reţetelor cu conţinut de
substanţă toxică.
3. In ce mod Farmacopeea Română ed.X reglementează eliberarea
substanţelor toxice şi puternice active în caz dacă medicul a
depăşit dozele maxime?
4. Studiaţi monografiile: "Extracte", "Salicilat de fenil", "Soluţie de
apă oxigenată", "Rizomi şi rădăcină de odolean".
5. Determinaţi după tabele dozele maxime unice şi 24 de ore pentru
hidrotartrat de platifilină (adult) şi acid nicotinic (copil de 10 ani).
Nr. 8
1. Definiţi termenul "Substanţă medicamentoasă toxică" şi "Substanţă
medicamentoasă puternic activă".
2. Numiţi termenul de valabilitate a reţetelor cu conţinut de
stupefiante.
3. Numiţi anii de ediţie a Farmacopeei Romane ed.X.
4. Studiaţi monografiile: "Forme medicamentoase pentru injecţii",
"Promedol", "Infuzie de strugurii ursului".
pentru cordiamină (adult), şi barbital (copii de 12 ani).
Nr.9
1. Definiţi termenul "Preparat medicamentos".
2. Indicaţi numărul de formulări pe care medicul poate să le scrie
pe o singură reţetă.
3. Ce însemnări deosebite au monografiile din Farmocopeea Română
ed.X.la substanţele medicamentoase incluse în Farmacopeea europeană?
4. Studiaţi monografiile: "Solubilitate", "Mentol", "Unguent de
xeroform", "Flori de tei".
pentru dibazol (adult) şi fosfat de codeină (copil de 3 ani).
Nr. 10
1. Definiţi termenul "Remediu farmacologic".
2. Cum trebuie prescrisă reţeta cu conţinut de substanţă toxică doza
căreia depăşeşte doza maximă unice şi pentru 24 de ore indicată în
Farmacopeea Română ed.X?
3. In ce mod Farmacopeea Română ed.X reglementează controlul
solubilităţii?
4. Studiaţi monografiile: "Supozitoare"; "Soluţie de acid nicotinic l %
pentru injecţii", "Rădăcină de revent".
pentru eufilină (adult) şi cofeină-benzoat de sodiu (copil de 8 ani).
Nr. 11
1. Definiţi termenul "Remediu medicamentos".
2. În ce ordine se prescriu substanţele medicamentoase în reţetă?
3. Prin ce tabele se reglementează procesul de amestecare a
alcoolului cu apa. Numiţi aceste tabele din Farmacopeea de stat Română?
4. Studiaţi monografiile: "Picături pentru ochi"; "Dimedrol", "Soluţie
de prozerină 0,05% pentru injecţii", "Rădăcină de nalbă-mare".
5. Determinaţi după tabele dozele maxime unice şi 24 de ore pentru
barbital de sodiu (adult), fenobarbital (copil de 5 ani).
DEPRINDERILE ŞI INDEMÎNÂRILE PRACTICE
1. Utilizarea practică a noţiunilor şi termenilor farmaceutici.

2. Rezolvarea adecvată a problemelor de tehnologie a medicamentelor
prin folosirea raţională a documentării farmaceutice.
3. Determinarea după tabele a dozelor maxime pentru adulţi şi copii
dependent de vîrstă.
4. Denumirea substanţelor medicamentoase de indicat conform
Farmacopeii Române ed.X.
BIBLIOGRAFIE: 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 17, 18, 20, 23,

24, 25, 26, 27.
LUCRAREA PRACTICĂ nr.2
TEMA : Dozarea substanţelor medicamentoase cu ajutorul
balanţelor de mînă şi de receptură.
Scopul lucrării; Studierea construcţiei balanţelor farmaceutice,
folosite la dozare în tehnologiafarmaceutică; determinarea sensibilităţii
balanţelor; cîntărirea substanţelor solide şi lichide cu ajutorul balanţelor
de mână şi de receptură.
Realizarea scopului lucrării;

1. Studierea construcţiei balanţelor farmaceutice de mînă şi de
receptură.
2. Studierea greutăţilor marcate folosite la determinarea masei
substanţelor medicamentoase.
3. Determinarea sensibilităţii balanţelor de receptură.
4. Determinarea masei substanţelor medicamentoase solide şi lichide.
Nivelul iniţial de cunoştinţe

1. Cunoaşterea caracteristicelor metrologice de bază ale balanţelor.
Noţiuni de erori absolute şi relative la cîntărirea (fizica, chimia
analitică).
2. Folosirea balanţelor şi greutăţilor marcate la cîntărirea diferitor
substanţe (fizica, chimia analitică).
Întrebările teoretice
1. Tipurile de balanţe folosite în practica farmaceutică. Construcţia
balanţelor de mînă şi de receptură, gradul de exactitate.
2. Caracteristicile metrologice ale balanţelor; stabilitate, exactitate,
sensibilitate, constanta de indicaţii şi determinarea lor.
3. Regulile de cîntărire cu balanţele de receptură şi de mînă.
4. Determinarea abaterilor în greutate la cîntărirea substanţelor
medicamentoase.
Lucrul practic independent.
l. Faceţi cunoştinţă cu structura balanţelor farmaceutice de mîină şi de

receptură şi desenaţi schema lor în caiet.
2. Faceţi cunoştinţă cu garniturile de greutăţi marcate şi desenaţi în
caiet formele greutăţilor marcate în miligrame.
3. Determinaţi sensibilitatea balanţelor de receptură.
4. Determinaţi prin cîntărire masa substanţelor solide şi lichide după
indicaţiile profesorului, şi alegeţi ambalajul corespunzător.
5. Verificaţi cunoştinţele rezultate prin rezolvarea următoarelor
probleme:
1. Calculaţi eroarea admisibilă (în mg) la cîntărirea:
- 0,5 g de substanţă cu balanţă de mînă de tipul "BM-5";
- 0,02 g de substanţă cu balanţa de mînă de tipul "BM-20";
- 60,0 g de substanţă balanţa de mînă de tipul "BM-100";
- 10,0 g de substanţă cu balanţa de mînă de tipul "BM-200".
2. Numiţi cantitatea minimală de substanţă care poate fi cîntărită cu
balanţa de mîină de tipul: "BM-1"; "BM-5"; "BM-10"; "BM-20";
"BM-100"; "BM-200".
3. Calculaţi eroarea relativă de cîntărire (în %) a substanţelor cu
greutatea:
- 0,2 g şi 0,9g la balanţa de tipul "BM-1";
- 0,3 g şi 3,0 g la balanţa de'tipul "BM-5";
- 0,1 g şi 5,0 g la balanţa de tipul "BM-20";
Deprinderile şi îndemînările practice.
1. Cîntărirea exactă a substanţelor medicamentoase solide şi lichide
cu ajutorul balanţelor farmaceutice.
2. Utilizarea adecvată a tipurilor de balanţe în funcţie de masa
substanţelor şi proprietăţile lor fizico-chimice.
3. Ambalarea şi pregătirea pentru eliberare a substanţelor cîntărite.
BIBLIOGRAFIE: 3, 4, 5, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20,
24, 25, 26, 27.
LUCRAREA PRACTICĂ nr. 3
TEMA: Prepararea pulberilor simple şi compuse cu conţinut de
substanţe medicamentoase care se deosebesc prin cantitatea
prescrisă, greutatea specifică şi structura particulelor.
Scopul lucrării; Acumularea de cunoştinţe şi de îndemînări practice

necesare pentru prepararea pulberilor simple şi compuse cu conţinut de
substanţe medicamentoase ce se deosebesc prin proprietăţile fizico-
chimice şi cantităţile prescrise.
Realizarea scopului;
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor cu conţinut de
pulberi simple şi compuse.
2. Consultaţi literatura farmaceutică pentru a culege informaţii
necesare la preparera pulberilor simple şi compuse.
3. Calculaţi cantităţile de ingrediente pentru prepararea pulberilor.
4. Alegeţi şi argumentaţi din punct de vedere teoretic modul de
preparare a pulberilor după prescripţii individuale conform FR ed.X.
5. Efectuaţi operaţiile tehnologice de bază la prepararea pulberilor
(cîntărirea, triturarea, amestecarea,divizarea). Folosiţi diferite aparate şi
dispozitive.
6. Apreciaţi calitatea pulberilor rezultate.
7. Completaţi documentul de verificare în scris, împachetaţi şi
pregătiţi pulberile pentru eliberare.
Nivelul iniţial de cunoştinţe;

1. Citirea reţetelor în limba latină (limba latină, tehnologia
medicamentelor, farmacologia).
2. Folosirea balanţelor şi greutăţilor marcate, (fizica, chimia analitică,
tehnologia medicamentelor).
3. Cunoaşterea proprietăţilor fizico-chimice ale substanţelor
medicamentoase prescrise. Selectarea informaţiei despre ingrediente în
literatura de specialitate (tehnologia medicamentelor, chimia
anorganică, fizică, coloidală).
1. Caracteristica pulberilor ca formă medicamentoasă. Clasificarea
pulberilor. Cerinţele Farmacopeei de stat şi aspectul biofarmaceutic al
pulberilor.
2. Modul de prescriere a pulberilor.
3. Regulile generale de preparare a pulberilor. Prepararea pulberilor
compuse cu conţinut de substanţe medicamentoase prescrise în cantităţi
egale şi diferite, care se deosebesc prin greutatea specifică şi structura
cristalelor.
4. Aparatura şi dispozitivele folosite la triturarea, amestecarea şi
divizarea pulberilor.
5. Factorii ce influenţează modul de amestecare în pulberile compuse.
6. Ambalarea şi eliberarea pulberilor. Selectarea materialului de
ambalaj dependent de proprietăţile fizico-chirnice ale ingredientelor.
7. Controlul calităţii pulberilor conform cerinţelor Farmacopeei
Română şi al altor documente cu caracter normativ.
Preparaţi după indicaţiile profesorului următoarele pulberi:
l. Rp.:Streptocidi 2. Rp.:Natrii hydrocarbo-

Glucozi natis
Acidi borici aa 0,2 Magnesii oxydi
Misce fiat pulvis aa 0,3
D.t.d. N 6 Misce fiat pulvis
S. Extern, a se D.t.d. N 6
insufla în vagin. S.Intern, cîte o
pulbere de 3 ori
în zi înainte de
mese.
3. Rp.: Bismuthi subnitratis 7. Rp.: Dimedroli

Magnesii oxydi aa 0,25 Ephedrini hydrochloridi
Misce fiat pulvis aa 0,03
D.t.d. N 6 Sacchari 0,3
S.Intern, cîte o pulbere de Misce fiat pulvis
2 ori în zi după mese. D.t.d. N 6
S.Intern, cîte o pulbere de 3
ori în zi după mese.
4. Rp.: Analgini 8. Rp.: Codeini phosphatis
Amidopyrini aa 0,25 Phenacetini
Misce fiat pulvis Sacchari aa 0,2
D.t.d. N 6
S.Intern, cîte o pulbere de Misce fiat pulvis
2 ori în zi după mese. D.t.d. N 10
S.Intern, cîte o pulbere
de 2 ori în zi după mese.
5. Rp.: Codeini phosphatis 0.015 9. Rp.: Phenobarbitali 0,03

Barbitali 0.2 Papaverini hydrochloridi
Kalii bromidi 0.1 0,02
Natrii hydrocarbonatis 0.3 Calcii gluconatis 0,5
Misce fiat pulvis Misce fiat pulvis
D.t.d. N 10 D.t.d. N 6
S.Intern, cîte o pulbere de S.Intern, cîte o pulbere de
2 ori în zi cu 3-4 2 ori în zi la un copil de
ore inainte de somn. 12 ani după mese.
6. Rp.: Dibazoli 0,03 10. Rp.: Acidi ascorbinici 0,06

Phenobarbitali 0,01 Sacchari 0,9
Sacchari 0,2 Misce fiat pulvis
Misce fiat pulvis Divide în partes
D.t.d. N 6 aegualis N 6
S.Intern, cîte o pulbere de S.Intern, cîte o pulbere
2 ori în zi la un copil de de 2 ori în zi la un
8 ani. copil de 2 ani.
Model de râspuns la reţeta Nr 5

Forma medicamentoasă solidă - pulbere compusă dozată pentru uz
intern cu conţinut de substanţe medicamentoase stupefiantă-codeina
fosfat,puternic activă-barbitalul,anodine-bromura de potasiu şi
hidrocarbonatul de sodiu.
Pentru a prepara forma farmaceutică este necesar de efectuat controlul
dozelor pentru substanţele active.
Pentru a prepara 10 pulberi este necesar de luat:
- Codein fosfat: 0,15 (0,015 x 10)
- Barbital : 1,0 (0,1 x 10)
- Kaliu bromid: 2,0 (0,2 x 10)
- Natriu hidrocarbonat: 3,0 (0,3x10)
- masa unei pulberi 0,615 (0,015+0,2+0,1+0,3)
- masa totală=6,15(0,15+2,0+1,0+3,0)
În mojar se toarnă 3,0 g hidrocarbonat de sodiu substanţă anodină
prescrisă în cea mai mare cantitate, se triturează pentru a astupa porii
mojarului la care se adaugă 0,15 g de codein fosfat cu precauţie şi 1,0 g
de barbital.Ammestecul se omogenizează apoi la aceasta se adaugă 2,0 g
de bromură de potasiu în cîteva reprize şi se amestecă bine pînă la
omogenitate. Pulberea obţinută se divide în 10 doze a cîte 0,615 g.
Devierea de la masa unei pulberi (0,61 g) nu trebuie să depăşească ± 4%.
Ambalarea pulberilor se face în capsule simple sau în capsule
gelatinoase. Se împachetează cîte trei în săculeţ de hîrtie sau scatulă
(cutiuţă) de carton. Se etichetează pentru uz intern cu menţiunea "P"
(pulberi).Se sigilează(conţine stupefiant).
Se efectuează controlul calităţii: devierea de la masa medie a unei
pulberi: controlul organoleptic conform FR ed.X.
Documentul de verificare în scris:
Data Nr. reţetei Calcule:
Natrii hydrocarbonatis 3,0 0,3x10=3,0
Codeini fosfatis 0,15 0.015x10=0,15
Barbitali 1,0 0,1x10=1,0
Kalii bromidi 2,0 0,2x10=2,0

______________________________
Mp= 0,3+0,15+0,1+0,2=0,615
___________________
mp = 0,615 ; N 10
mt=6,15
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Deprinderile si indemînările practice

1.Alegerea modului optim de preparare a pulberilor dependent de
proprietăţile fizico-chimice ale ingredientelor.
2. Selectarea materialului de ambalare a pulberilor dependent de
proprietăţile fizico-chimice a substanţelor medicamentoase.
BIBLIOGRAFIE; 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 18,

19, 20, 24, 25, 26, 27.
TEMA: Prepararea pulberilor compuse cu substanţe toxice şi
puternic active. Pulberile titrate.
Scopul lucrării: Acumularea de cunoştinţe şi îndemînări practice

necesare pentru prepararea pulberilor compuse cu substanţe toxice şi
puternic active. Prepararea şi folosirea pulberilor titrate.
Realizarea scopului:
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetei cu conţinut de
substanţe stupefiante, toxice şi puternic active.
2. Folosiţi Farmacopeea Română ed.X şi alte documente cu
caracter normativ pentru a culege informaţii necesare despre prepararea
pulberilor compuse cu substanţe toxice şi puternic active.
3. Verificaţi dozele substanţelor toxice şi puternic active prescrise
in pulberi. Pentru substanţele stupefiante şi cele echivalente cu ele,
verificaţi cantităţile prescrise pentru o formulare (reţetă).
4. Calculaţi cantităţile de substanţe medicamentoase şi pulberi titrate
pentru prepararea pulberilor compuse.
5. Alegeţi şi argumentaţi teoretic modul de preparare a pulberilor
după prescripţiile individuale.
6. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea pulberilor titrate şi a
pulberilor compuse cu substanţe toxice şi puternic active, prescrise în
cantităţi mici (< 0,05).
7. Respectaţi regulile de securitate în lucrul cu substanţe toxice.
8. Efectuaţi controlul calităţii pulberilor rezultate.
9. îndepliniţi documentul de verificare în scris, împachetaţi şi
oformaţi forma medicamentoasă obţinută către eliberare.
Nivelul iniţial de cunoştinţe:
2. Folosirea de balanţe şi greutăţi marcate (fizica, chimia analitică).
3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor Ingredientelor din reţeta la
prepararea pulberilor. Folosirea literaturii de specialitate la acumularea
cunoştinţelor despre proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor
medicamentoase (chimia anorganică, fizică, organică, .analitică).
4. Clasificarea dozelor substanţelor medicamentoase (farmacologia).
întrebările teoretice:
1. Regulile de prescriere a substanţelor stupefiante, toxice şi
puternic active, modul de păstrare şi eliberare a lor în conformitate cu
cerinţele documentelor de normare.
2. Verificarea dozelor pentru o dată şi pentru 24 de ore la
prescrierea substanţelor toxice şi puternic active. Lista de substanţe
stupefiante şi normele de eliberare pentru o singură formulare.
3. Caracteristica pulberilor titrate, prepararea, păstrarea şi utilizarea
lor la prepararea pulberilor compuse.
5. Controlul calităţii, regulile de pregătire pentru eliberarea şi
păstrarea pulberilor cu conţinut de substanţe stupefiante, toxice şi
puternic active conform Farmacopeei Române ed.X şi altor documente de
normare.
Preparaţi pulberile cu substanţe toxice şi puternic active după

indicaţiile profesorului:
1. Rp.: Aethylmorphini 2. Rp.: Promedoli 0,025

hydrochloridi 0,015 Codeini 0,015
Phenobarbitali 0,1 Phenobarbitali 0,05
Analgini 0,2 Analgini 0,2
Sacchari 0,25
D.t.d. N 10 D.t.d. N 10
S.Intern, cîte o pulbere S. Intern, cîte o pulbere de
de 3 ori în zi . 3 ori în zi după mese.
3. Rp.: Codeini phosphatis 0,015 7. Rp.: Dimedroli
Dimedroli 0,05 Ephedrini hydrochloridi
Analgini aa 0,015
Phenacetini aa 0,25 Sacchari 0,2
D.t.d. N 10 D.t.d. N 10
S. Intern, cîte o pulbere de 3 S. Intern, cîte o pulbere de
ori în zi. 3 ori în zi după mese.
4. Rp.: Codeini phosphatis 0,01 8. Rp.: Phenobarbitali 0,03

Acidi nicotinici 0,005 Ephedrini hydrochloridi
Dimedroli 0,02
aa 0,015
Sacchari 0,2
Coffeini-natrii benzoatis
D.t.d. N 10
0,003
S. Intern, cîte o pulbere de 3
Calcii gluconatis 0,25
ori în zi după mese.
Misce fiat pulvis
D.t.d. N 15
S. Intern, cîte o pulbere de
3 ori în zi după mese
Rp.: Scopolamini 9.Rp.Plathyphyllini

hydrobromidi 0,0002 hydrotartratis 0,003
Sacchari 0,3 Sacchari 0,2
D.t.d. N 10 D.t.d. N 10
S. Intern, cîte o pulbere S. Intern, cîte o pulbere
de 3 ori în zi. de 3 ori în zi.
6. Rp. : Atropini sulfatis 0,00025 10. Rp.: Atropini sulfatis 0,0003

Papaverini hydrochloridi Sacchari 0,3
0,015 Misce fiat pulvis
Sacchari 0,25 D.t.d. N 10
Misce fiat pulvis S. Intern, cîte o pulbere
D.t.d. N 10 de 3 ori în zi.
S. Intern, cîte o pulbere
de 3 ori în zi.
11. Rp.: Dibazoli 0,02 12. Rp.: Plathyphyllini hydro-
Phenobarbitali 0,01 tartratis 0,002
Sacchari 0,2 Papaverini hydrochlo-
Misce fiat pulvis ridi 0,02
D.t.d. N 10 Novocaini 0,01
S. Intern, cîte o Natrii hydrocarbonatis
pulbere de 3 ori în zi. Magnezii oxydi aa 0,3
Misce fiat pulvis
D.td. N 10
de 3 ori în zi.
Model de răspuns Ia reţeta N 12.
Formă medicamentoasă solidă - pulbere compusă dozată,divizată,

pentru uz intern cu conţinut de substanţă toxică hidrotartrat de platifilină,
prescris în cantitate mai mică de 0,05 g; substanţe puternic active -
clorhidrat de papaverină, novocaină şi substanţă cu greutate specifică mică
- oxid de magneziu.
Substanţa toxică se evidenţiază cu creion roşu, se verifică
compatibilitatea ingredientelor şi corectitudinea dozelor substanţelor
toxice şi puternic active.
Pentru a prepara pulberea compusă trebuie să luăm:
- hidrotartrat de platifilină 0,02 (0,0002 x 10), mai puţin de
0,05g, atunci se ia trituraţie de platifilină (1:10) - 0,2g;
- clorhidrat de papaverină 0,2 (0,02 x 10);
- clorhidrat de novocaină 0,1 (0,01 x 10);
- hidrocarbonat de sodiu 3,0 (0,3 x 10):
- oxid de magneziu 3,0 (0,3 x 10);
- masa unei pulberi (0,2 + 0,2 + 0,1 + 3,0 + 3,0) : 10 = 0,65g.
În mojar se pulverizează 3,0g hidrocarbonat de sodiu-substanţă

cristalină (mai puţin se pierde în porii mojarului) şi apoi se trece pe o
capsulă de hîrtie, lăsînd o mică porţiune (aproximativ 0,2g). Respectînd
regulile de lucru cu substanţe toxice, farmacistul în prezenţa farmacistului-
laborant cîntăreşte 0,2g trituraţie de hidrotartrat de platifilină (1:10), pe
care o indică în reţetă.
Pulberea titrată se amestecă minuţios cu hidrocarbonatul de sodiu din
mojar, apoi se adaugă în cîteva reprize 0,1 g clorhidrat de novocaină şi 0,2
g clorhidrat de papaverină şi se amestecă pînă la omogenitate.Cu scopul
obţinerii unei dozări exacte şi în conformitate cu regulile de amestecare în
pulbere compusă (după FR ed. X)substanţele medicamentoase se adaugă
în ordinea ,,de la mic la mare „.Apoi se adaugă restul cantităţii de
hidrocarbonat de sodiu şi la sfîrşit oxidul de magneziu (pulbere uşoară).
Amestecul obţinut se divide în 10 doze a cîte 0,65 g. Pulberea se
eliberează în capsule parafinate (hidrocarbonatul de sodiu - substanţă
hîdroscopică, iar oxidul de magneziu absoarbe din atmosferă bioxidul de
carbon şi se transformă în carbonat de magneziu) şi se împachetează în
săculeţ de hîrtie. Se etichetează pentru uz intern cu menţiunea.A se
comporta cu precauţie"; "A feri de copii". Săculeţul se sigilează. Reţeta
este reţinută în farmacie pentru evidenţă. Se întocmeşte documentul de
verificare în scris.
Documentul de verificare in scris:
"A" Data Nr.reţetei Calcule:

Hidrocarbonat de sodiu:
Natrii hydrocarbonatis 3,0
Trituraţio Plathyphyllini 0,3 x 10 = 3,0
hydrotartratis (1:10) 0,2 Pulbere titrată de hidrocartrat
Novocaini 0,1 de platifilină :(1:10) 0,02 x 10 =
Papaverini hydrochloridi 0,2 0,2 Novocaină 0,01 x 10 = 0,1
Magnezii oxydi 3,0 Clorhidrat de papaverină:
0,02 x 10 = 0,2
Oxid de magneziu:
mp = 0,65 N 10
0,3 x 10 = 3,0
A preparat: masa unei pulberi:
0,3+0,02+0,01
A verificat:
+0,02+0,3=0,65
A eliberat:
Deprinderile şi indemînările practice;
1. Alegerea modului optimal de preparare a pulberilor dependent de

2. Calculul cantităţilor de pulberi titrate şi a substanţelor
medicamentoase din pulberile compuse.
3. Verificarea dozelor substanţelor toxice şi puternic active în
pulberi.
4. Împachetarea şi eliberarea pulberilor cu substanţe toxice conform
DTN.
BIBLIOGRAFIE: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 18,

19, 20, 24, 25, 26, 27.
TEMA: Prepararea pulberilor compuse cu substanţe
colorante, greu triturabile şi extracte
Scopul lucrării; Acumularea de cunoştinţe şi îndemînări practice

necesare pentru prepararea pulberilor compuse cu substanţe colorante,
greu triturabile, extracte.
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor şi verificaţi
dozele substanţelor toxice şi puternic active.
caracter normativ pentru a culege informaţii necesare despre
prepararea pulberilor compuse cu extracte, semifabricate, substanţe
greu triturabile şi colorante.
3. Calculaţi cantităţile de substanţe medicamentoase pentru
prepararea pulberilor compuse.
4. Alegeţi şi argumentaţi teoretic modul de preparare a pulberilor
după prescripţiile individuale.
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea pulberilor compuse cu
conţinut de substanţe colorante, greu triturabile, extracte.
6. Efectuaţi controlul calităţii pulberilor rezultate.
7. Întocmiţi documentul de verificare în scris, împachetaţi
şi pregătiţi forma medicamentoasă obţinută către eliberare.

1. Citirea reţetelor în limba latină (tehnologia medicamentelor,
farmacologia).
2. Folosirea de balanţe şi greutăţi marcate(fizica, chimia analitică).
3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor ingredientelor din reţetă
la prepararea pulberilor. Folosirea literaturii de specialitate la
acumularea cunoştinţelor despre proprietăţile fizico-chimice ale
substanţelor medicamentoase (chimia anorganică, fizică, organică,
analitică).
3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor ingredientelor din reţeta la
prepararea pulberilor. Folosirea literaurii de specialitate la acumularea
medicamentoase (chimia anorganică, fizică, organică, analitică).
întrebările teoretice;
1. Numiţi substanţele colorante şi greu triturabile care se prescriu
în pulberi. Patricularităţile de preparare, împachetare şi eliberare a
pulberilor cu substanţe colorante şi greu triturabile.
2. Caracteristica capsulelor gelatinoase şi clasificarea lor. Folosirea
capsulelor gelatinoase la împachetarea pulberilor.
3. Caracteristica extractelor şi clasificarea lor. Prepararea soluţiilor
din extracte dense şi păstrarea lor.
4. Regulile de preparare a pulberilor cu extracte uscate, dense şi
soluţii din extracte. Calibrarea picătorului nestandard (empiric).
Preparaţi pulberile cu substanţe colorante, greu triturabile, extracte după

indicaţiile profesorului:
1. Rp.: Ectracti Belladonnae 0,015 2. Rp.:Extracti Belladonnae 0,06

Dimedroli 0,02 Phenylii salicylatis 1,2
Camphorae 0,2 Natrii hydrocarbonatis 1,5
D.t.d. N 10 Divide in partes
S. Intern, cîte o pulbere aequales N 10
de 3 ori în zi după mese. S. Intern, cîte o pulbere
de 3 ori în zi.
3. Rp.: Extracti Belladonnae 0,015 7. Rp.: lodi 0,05
Dimedroli 0,02 Natrii hydrocarbonatis 5,0
Misce fiat pulvis D.S. Extern, pentru
D.t.d. N 10 gargară, 1/2 linguriţă la un
S. Intern, cîte o pulbere pahar de apă după mese.
de 3 ori în zi după
mese.
4. Rp.: Ectracti Belladonnae 0,03 8. Rp.: Codeini phosphatis 0,03

Papaverini h/h 0,02 Camphorae 0,05
Sacchari 0,3 Sacchari 0,25
D.t.d. N 10 D.t.d. N 10
S. Intern, cîte o pulbere de S. Intern, cîte o pulbere
3 ori în zi dipă mese. de 3 ori în zi.
5. Rp.: Camphorae 0,05 9. Rp.: Thiamini bromidi 0,03

Analgini 0,15 Riboflavini 0,015
Amidopyrini 0,2 Acidi nicotinici 0,1
D.t.d. N 10 D.t.d. N 10
S. Intern, cîte o pulbere S. Intern, cîte o pulbere
6. Rp.: Mentholi 0,01 10. Rp.: Aethacridini lactatis 0,05

Amidopyrini 0,3 Sacchari 0,15
D.t.d. N 10 D.t.d. N 10 în capsulis
S. Intern, cîte o pulbere gelatinosae
de 3 ori în zi după S. Intern, cîte o pulbere
mese. de 3 ori în zi.
11. Rp.: Dimedroli 12. Rp.:Dimedroli
Ephedrini hydrochloridi Papaverini hidrochloridi aa
0,02 0,03
Glucosi 0,03
Misce fiat pulvis D.t.d. N 10
D.td. N 10 S. Intern, cîte o pulbere
S. Intern, cîte o pulbere de 3 ori în zi.
de 3 ori în zi.
Deprinderile şi îndemnările practice:

1. Alegerea modului optimal de preparare a pulberilor dependent de
de proprietăţile fizico-chimice ale ingredientelor.
2. Calculul cantităţilor de extracte uscate, dense şi fluide la
preparera pulberilor compuse.
3. Împachetarea şi eliberarea pulberilor cu extracte şi substanţe
colorante.
BIBLIOGRAFIE; 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 18,

19, 20, 24, 25, 26, 27.
TEMA: Măsurarea după volum în tehnologia
medicamentelor. Cazuri deosebite de preparare a soluţiilor
apoase. Picături.

necesare pentru calibrarea picătorului empiric, dozarea lichidelor în
picături, prepararea picăturilor şi soluţiilor apoase cu substanţe solubile,
uşor oxidabile, care micşorează reciproc solubilitatea şi formează
compuşi complecşi.
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor şi verificaţi dozele
substanţelor toxice şi puternic active.
2. Folosiţi Farmacopeea Română ed.X şi alte documente cu caracter
normativ pentru a culege informaţii necesare despre prepararea picăturilor
şi soluţiilor apoase (cazuri deosebite).
3. Calibraţi picătorul empiric.Măsuraţi volumul lichidelor în picături.
4. Calculaţi cantităţile de substanţe medicamentoase, apă şi alte
substanţe medicamentoase auxiliare pentru prepararea soluţiilor apoase şi
picăturilor.
5. Alegeţi şi argumentaţi teoretic modul de preparare a soluţiilor
apoase şi picăturilor, dependent de proprietăţile fizico-chimice ale
6. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea soluţiilor apoase şi a
picăturilor (cîntărirea, măsurarea lichidelor,dizolvarea, strecurarea ş. a.)
7. Efectuaţi controlul calităţii soluţiilor apoase şi a picăturilor.
8. Îndepliniţi documentul de verificare în scris. Pregătiţi forma
medicamentoasă către eliberare.
farmacologia).
3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor ingredientelor din prescripţie
la prepararea soluţiilor apoase şi a picăturilor. Folosirea literaturii de
specialitate la acumularea cunoştinţelor despre proprietăţile fizico-
chimice ale substanţelor medicamentoase (chimia anorganică, fizică,
organică, analitică).
1. Obţinerea apei purificate în condiţii de farmacie. Cerinţele de
calitate faţă de apa purificată(după DTN).
2. Determinaţi noţiunea de picător standard. Factorii care influenţează
precizia dozării în picături, regulile de lucru cu picătorul, calibrarea
picătorului empiric.
3. Cazuri dificile la prepararea soluţiilor apoase: dizolvarea lentă şi
dificilă a substanţelor medicamentoase în apă rece; descompunerea
substanţelor uşor oxidabile în procesul de preparare a soluţiilor;
insolubilitatea substanţelor medicamentoase în volumul de solvent
prescris; formarea de precipitate la dizolvare.
4. Procedeele tehnologice folosite la rezolvarea cazurilor dificile de
preparare a soluţiilor: triturarea prealabilă a substanţelor medicamentoase,
folosirea apei încălzite; utilizarea apei purificate proaspăt distilată şi a
materialelor de filtrare la prepararea soluţiilor uşor oxidabile; adăugarea
de substanţe auxiliare si formarea de compuşi complecşi.
5. Caracteristica picăturilor ca formă medicamentoasă, clasificarea
lor după modul de întrebuinţare şi natura solvenţilor.
picături.
7. Regulile de preparare a picăturilor apoase şi cu diferiţi solvenţi
neapoşi.
8. Cazuri dificle la prepararea picăturilor şi tehnologia lor.
9. Verificarea calităţii soluţiilor apoase şi a picăturilor conform
cerinţelor documentelor cu caracter normativ.
Lucrul practic independent:
1. Calibraţi picătorul empiric şi rezolvaţi probleme de dozare a

lichidelor cu picătorul empiric:
Denumirea masa a 20 cite picături trebuie

substanţelor lichide picături de eliberat, dacă în
număru
după reţetă sînt prescrise:

proble
picătorul
mei
empiric, g picături mililitri

l
1 2 3 4 5
1. Adonizidă 0,45 40 0,2

2. Cordiamină 0,55 25 0,5
3. Extract de cruşin lichid 0,43 10 1,0
4. Tinctură de lăcrămioară 0,38 15 0,5
5. Tinctură de mentă 0,60 30 1,0
6. Tinctură de odolean 0,30 25 0,8
7. Tinctură de mătrăgună 0,42 30 0,5
8. Soluţie uleioasă de acetat de retinol 0,54 20 0,8
9. Soluţie de nitroglicerină 1% 0,25 20 0,5
10. Soluţie de clorhidrat
de adrenalină 0,1% 1,24 20 0,6
11. Validol 0,40 15 0,6
12. Tinctură de talpa-gîştei 0,35 10 0,5
Model de răspuns:
Numărul de picături într-un ml (g) măsurate cu picătoruî standard a
diferitelor substanţe lichide sînt indicate în Farmacopeea Română ed.X.
În practica farmaceutică de obicei se folosesc picătoare empirice care
se calibrează după picătoruî standard.
Se determină masa medie a 20 picături în rezultatul a cinci măsurări.
Prin calcule se determină raportul dintre picăturile standarde şi cele
măsurate empiric.
Exemplu: Masa medie a 20 picături tinctură de lăcrămioară
determinată prin măsurarea cu picatorul empiric este de 0,32 g.
a) determinăm numărul de picături într-un gram de tinctură:
0,32 g_________________ 20 picături
1,00 g ________________ x
X=
20
0,32=62 picături
b) determinăm raportul dintre picăturile msurate cu picătoruî standard
şi cel empiric; după tabelul din Farmacopee Română într-un gram de
tinctură de lăcrămioară se conţin 56 picături:
56 picăt.stand. _____________ 62 picăt.nestand.
l picat, stand. _______________ x
x = 62/56= 1,1 picat.nestand.
c) determinăm numărul de picături într-un mililitru de tinctură;

după tabelul din Farmacopee într-un mililitru de tinctură de lăcrămioară
se conţin 50 picături:
50 x 1,1 = 55 picături nestandarde 0,1
ml = 5,5 picături nestandarde
d) se scrie eticheta:
Tinctură Convallarie
l picăt.stand. = 1,1 picăt.nestand.
l ml ____________ 55 picat.
0,1 ml __________ 5,5 picat.
Dacă în reţetă sînt prescrise 30 picături de tinctură de lăcrămioară,
atunci cu picătoruî empiric se măsoară 33 picături (30 x 1,1 = 33), iar
dacă sau prescris 0,8 ml - se măsoară 44 picături.
Preparaţi soluţiile apoase si picaturile după prescripţiile ce urmează:
1. Rp.; Sol. Dicaini 0,25% 10 ml 3.Rp.:Aethylmorphini

Sol. Adrenalini hydrochlo- hydrochloridi 0,1
ridi 0,1% gtts.XX
M.D.S. Extern, cîte 5 Tincturae Belladonnae 4 ml
picături în nas de 2 ori în Tincturae Valeriannae
zi. 10 ml
Tincturae Menthae 5 ml
M.D.S. Intern, cîte 20
picături de 2 ori în zi.
3. Rp.: Sol.Nitroglycerini 1%
20 ml 4. Rp.: Aethylmorphini h/h 0,2
Adonizidi 10 ml
Mentholi 0,5 Sol.Nitroglycerini 1%- l ml
Tincturae Valerianae Validoli 2 ml
Tincturae Convallariae Mentholi 0,4
aa10ml Tincturae Valerianae
Tincturae Leonuri 15 ml Tincturae Convallariae
M.D.S. Intern, cîte 30 Tincturae Leonuri
picături de 3 ori în zi. aa 10 ml
M.D.S. Intern, cîte 20
picături de 2 ori în zi.
5. Rp.:Kalii iodidi 1,5 6. Rp:.Calcii chloridi 5,0

Aquae purificatae 100ml
Aquae purificatae 50ml
D.S.Extern,pentru electroforeză. D.S. Extern
7. Rp.: Aethacridini lactatis 8. Rp.: Sol. Lugoli 50 ml
1:1000 - 100 ml D.S.Extern, pentru a
D.S.Extern, pentru aplica pe mucoasa
prelucrarea plăgilor. cavităţii bucale.
9. Rp.: Sol. Lugoli 30 ml 10. Rp.: Sol. Kalii permanganatis

D.S. Intern, cîte 5 5% - 100 ml
picături de 3 ori în zi D.S.Extern , pentru
administrate cu prelucrarea plăgilor.
lapte.
11. Rp.: Sol.Furacillini 1:5000 12. Rp.: Cupri sulfatis 3% -

250 ml 100 ml
D.S.Extern, pentru a D.S.Extern, pentru
clăti cavitatea bucală. irigări.
Model de răspuns la reţeta N 4;

Formă medicamentoasă lichidă - picături pentru uz intern cu conţinut
de substanţă toxică clorhidrat de etilmorfină (stupefiant), substanţă
puternic activă - nitroglicerină, mentol substanţă solubilă în alcool,
validol - lichid cu miros de mentol uşor solubil în alcool, şi tincturi
alcoolice.
Se verifică dozele clorhidratului de etilmorfină şi nitroglicerină.
Pentru a verifica dozele, la început, se face calculul de picături în volumul
total, folosind datele din tabelul Farmacopeei de stat: Sol de:
Nitriglicerină 1% 53 picăt x l ml = 53 picăt.
Validol 48 picăt, x 2 ml = 96 picăt.
Tinctură de Odoleană 51 picăt, x 10 ml = 510 picăt.
Tinctură de lăcrămioară 50 picăt, x 10 ml = 500 picăt.
Tinctură de talpa-gîştei 51 picăt, x 10 ml = 510 picăt.
1669 picături.
numărul total de administrări:
1669 picăt. : 20 picăt. = 83 administrări
clorhidrat de etilmorfină:
doza pentru o dată: doza maximă pentru o dată:
0,2 g : 83 admin. = 0,0024 g 0,03 g.
doza pentru 24 ore: doza maximă pentru 24 ore:
0,0024 x 2 = 0,0048 g. 0,10 g.
dozele maxime nu-s depăşite

Norma de eliberare a clorhidratului de etilmorfină pentru o prescripţie,
0,2 g nu-i depăşită (substanţă stupefiantă).
Sol. de nitroglicerină l %
doza pentru o dată: doza maximă pentru o dată:
53 picăt. : 83 = 0,6 picăt. 4 picături
doza pentru 24 de ore: doza maximă pentru 24 de ore:
0,6 picăt, x 2 = 1,2 picăt. 16 picături
dozele maxime nu-s depăşite
Pentru a prepara aceste picături trebuie de luat în consideraţie

solubilitatea substanţelor medicamentoase prescrise cît şi componenţa
lichidelor.
Clorhidratul de etilmorfină este solubil în apă (1:12) şi alcool (1:25),
mentolul solubil în apă (1:1800) şi alcool în raportul de 1:1 (90%) - şi 1:25
(70%). Validolul reprezintă o soluţie 25% - 30% mentol în eterul metilic
al acidului izovalerianic, care este uşor solubil în alcool. Nitriglicerina este
prescrisă sub formă de soluţie alcoolică 1% se prepară pe alcool de 90%.
Tinctura de lăcrimioară şi talpa-gîştei se prepară pe alcool de 64% iar
tinctura de odolean se prepară pe alcool de 65% . Deci cantităţile de
substanţe prescrise se vor dizolva uşor în tincturi.
în flaconul pentru eliberare de culoare brună cu pipeta se toarnă cîte 10
ml de tincturi în care succesiv se dizolvă clorhidratul de etilmorfină şi
mentolul, apoi se adaugă soluţia alcoolică de nitroglicerină 1%, şi
validolul. Se etichetează pentru uz intern cu eticheta "Picături" şi cu
menţiunea "A se comporta cu precauţie".
Data N reţetei
Tincturae Valerianae 10 ml
Tincturae Convallariae 10 ml
Tincturae Leonuri 10 ml
Aethylmophini hydrochloridi 0,2
Mentholi 0,4
Sol. Nitroglycerini 1% - l ml
Validoli 2 ml
V total 33 ml
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Deprinderile şi indcmînârilc practice;
1. Calibrarea picătorului empiric.
2. Dozele lichidelor cu ajutorul picătorului empiric, biuretelor şi
pipetelor.
picături.
4. Alegerea procedeelor tehnologice optimale de preparare a
picăturilor şi soluţiilor apoase, dependent de proprietăţile fizico-
chimice ale ingredientelor.
BIBLIOGRAFIE: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,

18, 19, 20, 24, 25, 26, 27.
TEMA: Soluţiile neapoase, diluarea etanolului. Prepararea
formelor medicamentoase lichide prin diluarea soluţiilor
farmacopeice standarde.

necesare pentru prepararea soluţiilor neapoase, diluarea etanolului şi a
soluţiilor farmacopeese standarde.
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor cu soluţii
neapoase şi soluţii farmacopeice standarde, verificaţi dozele
substanţelor puternic active.
prepararea soluţiilor neapoase, diluarea etanolului şi a soluţiilor
3. Calculaţi cantitatea de etanol necesară pentru diluare folosind
formulele de diluare şi tabelele alcoolmetrice.
4. Alegeţi şi argumentaţi teoretic modul de preparare a soluţiilor
neapoase.
5. Calculaţi volumul apei şi al soluţiilor farmacopeice standarde
dependent de modul lor de prescriere în reţetă.
6. Efectuaţi controlul calităţii soluţiilor neapoase şi a soluţiilor
7. Respectaţi regulile de securitate în lucrul cu solvenţi inflamabili
şi explozibili, cu acizi şi baze.
8. Întocmiţi documentul de verificare în scris. Pregătiţi
forma medicamentoasă pentru eliberare.
farmacologia).
2. Folosirea de balanţe şi greutăţi marcate, măsurarea lichidelor cu
ajutorul cilindrilor gradaţi, pipetelor (fizica, chimia analitică).
3. Cunoaşterea metodelor de obţinere a etanolului proprietăţile lui
fizice şi chimice (chimia organică, fizica),
4. Cunoaşterea şi folosirea regulilor de diluare a acizilor (chimia
anorganică, analitică).
1. Caracteristica solvenţilor neapoşi: etanolul (alcoolul etilic), uleiurile
vegetale, uleiul de vaselină, glicerolul (glicerina), cloroformul, dimexidul,
polietilenglicolii (polietilenoxizii), siliconii (polisiloxanii).
2. Calculele pentru diluarea etanolului cu folosirea tabelelor
alcoolmetrice şi a formulelor de diluare.
3. Regulile de preparare a soluţiilor cu solvenţi inflamabili şi
explozibili, cu acizi şi baze.
4. Tehnica securităţii în lucrul cu solvenţi inflamabili şi explozibili,
cu acizi şi baze.
5. Caracteristica soluţiilor farmacopeece standarde, exprimarea
concentraţiilor, denumirea lor convenţională (soluţie de peroxid de
hidrogen, soluţie de aldehidă formică, soluţie de acetat bazic de
aluminiu, soluţie de acetat de potasiu, acid clorhidric, acid acetic,
soluţie de amoniac).
6. Regulile de calcul al volumului de apă şi volumului soluţiilor
farmacopeece standarde, dependent de modul lor de prescriere în
reţetă.
7. Particularităţile de preparare şi păstrare a soluţiilor farmacopeece
standarde.
8. Controlul calităţii şi păstrarea soluţiilor conform cerinţelor
Farmacopeece Română şi altor documente cu caracter normativ.
1. Rezolvaţi problemele la diluarea etanolului. Calculaţi ce cantitate de

alcool a % şi ce cantitate de apă purificată trebuie de amestecat pentru a
obţine V litri de alcool b %.
Numărul a% V,l b%
problemei
1 96, 0 0,5 90,0
2 96, 2 0,3 70,0

3 96,7 0,1 60,0
4 96, 3 0,4 40,0
5 96,5 0,6 70,0
6 96,4 1,0 90,0
7 90,0 0,2 70,0
8 70,0 0,8 60,0
9 60,0 0,7 40,0
10 96,1 1,5 70,0
11 96,6 0,3 60,0
12 96,0 0,5 40,0
Modelul de răspuns Ia problema Nr. 6.
Volumele de etanol şi apă pot fi calculate: 1.

Folosind formula de diluare : X=V b/a
V - volumul etanolului care trebuie obţinut, ml;
b - concentraţia la volum a etanolului diluat, %
a - concentraţia la volum a etanolului care se diluiază,
x- volumul de alcool care se diluiază,ml;
90,0
x = 1000 ------- = 933,6 ml
96,4
Pentru a obţine 1000 ml etanol 90% trebuie de luat 933,6 ml etanol
96,4% care se aduce cu apă purificată pînă la volumul constant de 1000
ml după răcire la temperatura de -20° C (se ia în consideraţie efectul de
contracţie).
2. Folosind tabelul alcoolmetric din Farmacopeea Română:
etanol 96,4% - 933,6 ml
apă purificată - 77,1 ml
1010,7 ml
La amestecarea acestor volume după răcire pînă la temperatura de 20° C

se obţine volumul de 1000 ml (volumul de apă este calculat experimental
luînd în consideraţie efectul de contracţie).
II. Preparaţi soluţiile neapoase şi soluţiile farmacopeice standarde după

prescripţiile de mai jos:
1." Rp.: Acidi salycilici 3,0 4. Rp.: Mentholi 0,05
Resorcini 2,0 Camphorae 0,1
Spiritus Aethylici Olei Persicorum 10,0
96% - 25 ml
Sol.Acidi borici 3%-25ml M.D.S. Extern, pentru
M.D.S. Extern, pentru inhalaţii,
prelucrarea pielii afectate
3. Rp.: Kalii iodidi 2,0 5. Rp.: Tannini 3,0

Sol.Iodi spirituosae
Iodi puri 1,0 5% - 5 ml
Sol.Acidi borici 3%-
Glycerini 20,0
50ml
M.D.S. Extern, pentru
Acidi salicylici prelucrarea gingiilor.
Sp. aethylici 96%-50
ml
M.D.S. Extern, pentru 6. Rp.: Novocaini
frecţii. Anaesthesini
Mentholi aa 3,0
3. Rp.: Acidi salicylici 0,2 Spiritus aethylici
Resorcini 0,1 70% - 50 ml
Spiritus aethylici M.D.S. Extern, pentru frecţii.
70% - 50 ml
M.D.S. Extern, cîte 2-5
picături în urechi de 2 ori
în zi.(la otite)
7X Rp.: Sol.Acidi hydrochlorici 10.Rp.:Sol.Formaldehydi
2% - 150 ml 5% - 100 ml
D.S. Intern, cite o linguriţa D.S. Extern, pentru a prelucra
de 3 ori în zi la un copil
mîinile
.
de 3 ani după mese.
8. Rp.: Sol.Hydrogenii 11. Rp.:Sol.Formalini

peroxydi 5% - 50 ml 10% - 100 ml
D.S. Extern, pentri spălaturi. D.S. Extern, pentru a şterge
picioarele.
9. Rp.Sol.Perhydroli 10% - 50 ml 12. Rp.Sol.liquor Burovi

D.S. Extern, cite o linguriţă 10% - 100 ml
la un pahar cu apă pentru D.S. Extern,
gargară.
Model de răspuns la reţeta Nr. 6:
Formă medicamentoasă lichidă - soluţie alcoolică cu conţinut de
substanţe puternic active - novocaină, anestezină şi substanţă puternic
mirositoare,volatilă - mentolul, uşor solubile în etanol. Deoarece volumul
soluţiei alcoolice constituie 50 ml, conţinutul de substanţe
medicamentoase în soluţie depăşeşte 3% alcool se va lua 50 ml,cît este
prescris în reţetă.
Calculam volumul etanolului:

Vtot= 50 ml +(0,81 ml/g x 3,0 g + 0,85 ml/g x 3,0 g + 1,1 ml/g
x 3,0) = 52 ml etanol de 70%.
Din calcule rezultă că la dizolvarea substanţelor prescrise, volumul de
etanol se va mări cu 8 ml (16% - ce depăşeşte esenţial limitele admise
(± 4%), sau ± 2 ml).
In flaconul de livrare uscat de culoare brună cu ajutorul unei pîlnii
uscate se toarnă cîte 3,0 g de novocaină, anestezină şi mentol unde apoi
se adaugă 42 ml etanol de 70%. Flaconul se închide etanş şi se agita pînă
pînă la dizolvarea complectă a substanţelor. Se etichetează
pentru uz extern cu menţiunea "A se păstra la loc rece şi ferit de
lumină".
Data N reţetei Calcule:
Novocaină 3,0 Volumul etanolului de 70%

Anaesthesini 3,0 V= 50 ml + (0,81 ml/g x 3,0g
Mentholi 3,0 + 0,85 ml/g x 3,0 g +
Spiritus aethylici 70% -50ml +1,1 ml/g x 3,0 g) = 52 ml
V total - 52 ml
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Modelul de răspuns la reţeta N 10:

Forma medicamentoasă lichidă - soluţie farmacopeecă standardă
destinată pentru uz extern, prescrisă sub denumirea chimică, în calculul
cantităţii soluţiei de aldehidă formică contăm pe conţinutul factic al
aldehidei formice (37 ± 0,5%).
x = 100 x5/37 = 13,5 ml
Volumul apei: 100,0 - 13,5 = 86,5 ml.

în flaconul de eliberare de culoare brună se toarnă 86,5 ml apă
purificată unde se adaugă 13,5 ml soluţie de aldehidă formică. Se
etichetează pentru uz extern.
Documentul de verificare în scris;

Data N reţetei
Aquae purificatae 86,5 ml
Sol. Formaldehydi 37 % -13,5 ml
V total = 100 ml
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Deprinderile şi îndeminârile practice:
1. Efectuarea calculelor de diluare a etanolului cu folosirea de
formule şi tabele alcoolmetrice.
2. Calculul cantităţilor de substanţe medicamentoase şi al solvenţilor
la prepararea soluţiilor neapoase.
3. Efectuarea calculelor la prepararea soluţiilor farmacopeice
standarde conform FR ed.X.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,
19, 20, 24, 25, 26, 27.
Tema: Preprarea soluţiilor concentrate pentru prepararea
mixturilor
Scopul lucrării: Acumularea de cunoştinţe şi îndemînări practice la

preprarea soluţiilor concentrate.
soluţiilor concentrate.
2. Calculaţi cantităţile de apă purificată şi substanţe medicamentoase
pentru prepararea soluţiilor concentrate.
3. Realizaţi condiţiile aseptice de preparare a soluţiilor concentrate.
4. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea soluţiilor concentrate.
5. Verificaţi calitatea soluţiilor concentrate obţinute şi în caz de
necesitate aduceţi la concentraţia stabilită.
6. Înregistraţi soluţia concentrată rezultată în " Jurnalul de evidenţă
a lucrărilor de laborator ".

1. Cunoaşterea regulilor medicale şi de igienă pentru realizarea
condiţiilor aseptice de preparare a medicamentelor (microbiologia).
2. Folosirea de balanţe, măsurarea lichidelor cu ajutorul cilindrilor
gradaţi şi baloanelor cotate (fizica, chimia analitică).
3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor fizico-chimice ale
substanţelor medicamentoas pentru prepararea soluţiilor concentrate şi
selectarea condiţiilor optime de păstrare (chimia anorganică, organică şi
analitică).
1. Regulile de preparare a soluţiilor concentrate .
2. Procedeele de preparare a soluţiilor concentrate.
3. Controlul calităţii soluţiilor concentrate, condiţiile de păstrare.
Evidenţa soluţiilor concentrate.
4. Dozarea după volum. Factorii ce influenţează precizia dozării
după volum.
Lucrul practic independent;

Preparaţi soluţiile concentrate şi efectuaţi controlul calitativ şi
cantitativ, în caz de necesitate aduceţi la concentraţia stabilită.
1. Soluţie de sulfat de magneziu 25% 100 ml.
2. Soluţie de iodură de potasiu 20% 100 ml.
3. Soluţie de cafeină şi benzoat de sodiu 10% 100 ml.
4. Soluţie de bromură de sodiu 20% 100 ml.
5. Soluţie de bromură de potasiu 20% 100 ml.
6. Soluţie de hidrocarbonat de sodiu 5% 100 ml.
Model de răspuns la punctul 4.

Se scrie denumirea soluţiei în limba latină.
Sol. Natrii bromidi 20% 100 ml.
Soluţia se poate prepara după următoarele procedee:
1. Folosirea de vase cotate

În condiții aseptic în balon cotat, uscat şi steril cu capacitatea de
100 ml se aduce aproximativ 40 ml apă purificată proaspăt fiartă; prin
pîlnie uscată şi sterilă se toarnă 20,3 g bromură. de sodiu (se ia în
consideraţie umiditatea preparatului - 1,5%) şi se agită pînă la
dizolvarea completă. Apoi se adaugă apă pînă la cotă. Se face analiza
soluţiei(refractometric). Soluţia rezultată se filtrează prin filtrul de
sticlă steril sau prin filtrul de hîrtie pliant ajustat cu vată hidroscopică
sterilă.
2. în caz că lipsesc vase cotate, atunci soluţia se prepară:
a) luînd în consideraţie densitatea soluţiei de bromură de sodiu

20% (d = 1,1488 g/ml).
Calculăm masa a 100 ml de soluţie după formula:
P = V x d = 100 ml x 1,1488 g/ml = 114,88g.
Calculăm cantitatea de apă: 114,88g - 20,3g = 94,6g sau 94,6 ml.
b) luînd în consideraţie coeficientul de mărire a volumului
(care indică creşterea în ml a volumului la dizolvarea a 1,0 g de
substanţă).
Coeficientul pentru bromură de sodiu este de 0,25 ml/g.
Volumul de apă restituit la dizolvarea a 20,3g de bromură de sodiu
va constitui: 20,3g x 0,25 ml/g = 5,075 (5 ml).
Pentru a prepara 100 ml de soluţie, apă purificată se va lua:
100 ml - 5 ml = 95 ml.
într-un vas steril se măsoară 95 ml apă purificată în care se dizolvă
20,3g bromură de sodiu. Soluţia rezultată se analizează, în caz de
necesitate concentraţia se rectifică.
Exemplu:
1. în rezultatul dozării substanţei active s-a obţinut o concentraţie
mărită (23%). Pentru a aduce soluţia la concentraţia stabilită (20%)
calculăm cantitatea de apă necesară pentru diluare după formula:
X=A(C-B)
B
x- cantitatea de apă necesară pentru diluare, ml;

a- volumul de soluţie preparat, ml;
b- concentraţia stabilită, %;
c- concentraţia factică, %;
100 (23 - 20)
x= 20
Pentru a rectifica concentraţia la 100 ml de soluţie obţinută se adaugă
15 ml apă purificată.
2. în rezultatul analiyei cantitative s-a obţinut o concentraţie săturată
(18%). Pentru a rectifica concentraţia ne folosim de formula:
a (b - c)
x = 100 d - b
x - cantitatea de substanţă necesară pentru a rectifica concentraţia, g;

d - densitatea soluţiei cu concentraţia stabilită, g/ml;
a,b,c, - au aceleaşi expresii ca şi în formula de mai sus.
X= 100 (20 - 18) = 2,1g

100 x 1,1488 - 20
în 100 ml soluţie obţinută se dizolvă 2,1 g bromură de sodiu, se
filtrează.
După adăugarea apei sau a substanţei analiza se repetă, în caz de
rezultat corect: soluţia se filtrează în vasul de păstrare şi se etichetează cu
indicaţiile: denumirea soluţiei şi concentraţia ei, data preparării, numărul
analizei şi seria.
Deprinderile şi indemînrile practice.

1. Prepararea soluţiilor concentrate prin diferite metode.
2. Efectuarea calculelor la corectarea concentraţiei soluţiilor
concentrate.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 24, 25, 26, 27
TEMA: Prepararea formelor medicamentoase lichide cu folosirea
de soluţii concentrate.
Scopul lucrării; Acumularea de cunoştinţe şi îndemînări practice la

prepararea formelor medicamentoase lichide cu folosirea de soluţii
concentrate.
compatibilitatea şi dozele substanţelor toxice şi puternic active.
2. Folosiţi Farmacopeea Română şi alte documente cu caracter
normativ pentru a culege informaţii necesare despre prepararea formelor
medicamentoase lichide cu folosirea de soluţii concentrate, soluţii
extractive, soluţii alcoolice, siropuri etc.
3. Calculaţi cantităţile de apă şi soluţii concentrate la prepararea
formelor medicamentoase lichide.
4. Folosiţi pipetele farmaceutice la măsurarea lichidelor.
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea formelor medicamentoase
lichide.
6. Efectuaţi controlul calităţii formelor medicamentoase lichide.

1. Rescrierea şi citirea reţetelor în limba latină (limba latină,
tehnologia medicamentelor, farmacologia).
2. Măsurarea lichidelor cu ajutorul cilindrilor gradaţi, al biuretelor
şi pipetelor (chimia analitică).
3. Argumentarea metodelor de prescriere şi exprimare a concentraţiei
soluţiilor (limba latină, chimia analitică,chimia generală, chimia coloidală
şi fizică).
4.Cunoştinţe în domeniul compatibilităţii substanţelor

medicamentoase în forme farmaceutice.
1. Metodele de prescriere şi exprimare a concentraţiei soluţiilor.
Verificarea dozelor substanţelor toxice şi puternic active din mixturi.
2. Regulile de preparare a formelor medicamentoase lichide cu
folosirea de soluţii concentrate pentru sistemul de biurete.
3. Controlul calităţii şi păstrarea formelor medicamentoase lichide
conform cerinţelor Farmacopeei de stat şi altor documente cu caracter
normativ.
Preparaţi formele medicamentoase lichide după prescripţiile
1. Rp.: Codeini phosphatis 0,2 3. Rp.:Codeini 0,15

Sol. Natrii bromidi Natrii bromidi
2% - 200 ml Natrii hydrocarbonatis
Tincturae Valerianae aa 4,0
Tincturae Convallariae Tincturae Belladonnae 5 ml
aa 10 ml Aquae purificatae 200 ml
M.D.S. Intern, cîte o lingură M.D.S. Intern, cîte o
de masă de 3 ori în zi. lingură de 3 ori în zi.
2.Rp.: Natrii bromidi 1,0 4. Rp.: Natrii hydrocarbonatis
Coffeini-natrii benzoatis0,5 Natrii benzoatis aa 1,0
Aquae purificatae 200 ml
M.D.S. Mixtura Pavlov, Liq.Ammonii anisati
cîte o lingură de masă de 3 ori în 4ml
zi.(tratarea SNC) Sirupi simplicis 10 ml
Aquae purificatae ad
200 ml
M.D.S. Intern, cîte o
lingură de masă de 3 ori
în zi
.
5. Rp.: Dibazoli 0,3 9. Rp.: Analgini 1,0
Coffeini-natrii benzoatis Sol.Natrii bromidi
0,5 3% - 150 ml
Natrii bromidi 3,0 Magnesii sulfatis 2,0
Aquae purificatae 100 ml Sirupi sacchari 10 ml
M.D.S. Intern, cîte o lin- M.D.S. Intern, cîte o lingură
gură de masă de 3 ori în zi. de.masă de 3 ori în zi.
6. Rp.: Codeini phosphatis 0,1

Natrii bromidi 2,0 10. Rp.: Amidopyrini 1,0
Adonizidi 5 ml Tincturae Sol.Calcii chloridi
Convallariae Tincturae 5% - 200 ml
Valerianae Sirupi sacchari 10 ml
aa 6 ml M.D.S. Intern, cîte o lingură
Sol. Glucosi 10% ad de ciai de 3 ori în zi la un
200 ml copil de 3 ani.
M.D.S. Intern, cîte o lingură
de masă de 3 ori în zi.
7. Rp.: Magnesii sulfatis 8,0

Natrii bromidi 2,5 11. Rp.: Sol.Calcii chloridi 5% -
Tincturae Convallariae 200 ml
5 ml Kalii iodidi 4,0
Aquae purificatae 120 ml Sirupi sacchari 10 ml
desert de 3 ori în zi. lingură de masă de 3 ori în zi.
8. Rp.:Amidopyrini 0,5
12. Rp.: Magnesii sulfatis
Coffeini-natrii benzoatis - 200 ml
Natrii bromidi aa 1,0 Natrii Bromidi 4,0
Sirupi sacchari 5 ml Acidi ascorbinici 3,0
Aquae purificatae ad100 ml M.D.S. Intern, cîte o
M.D.S. Intern, cîte o lingură de lingură de masă de 3 ori în
desert de 2 ori în zi la un copil de zi.
14 ani.
Model de răspuns la reţeta N 9
Formă medicamentoasă lichidă - mixtură cu conţinut de substanţă
puternic activă - analgină; substanţă fotosensibilă - bromură de sodiu şi
soluţie extractivă alcoolică - tinctură de odoleană.
Se verifica dozele analginei:
Volumul total al mixturii - 165 ml =(150 ml + 5 ml + 10 ml).

Numărul de administrări: 165 ml : 15 ml = 11
doza prescrisă pentru o dată: 1,0 : 11 = 0,09g
doza prescrisă pentru 24 de ore: 0,09 x 3 = 0,27g
doza maximă pentru o dată: l,0g
doza maximă pentru 24 de ore: 3,0g
Dozele nu-s depăşite.
Pentru a prepara mixtura trebuie de luat:

analgină 1,0
Sol.de bromură de sodiu 20% (1:5) 4,5 x 5 = 22,5 ml
Sol.de sulfat de magneziu 20% (1:5) 2,0 x 5 = 10 ml
tincturae de valeriană 5 ml
sirop de zahăr 10 ml
apă purificată 165 ml - (22,5 ml + 10 ml + 5 ml +10ml)=117,5 ml
Tehnologia de preparare:
Într-un vas de sticlă, din sistemul de biurete se toarnă 117,5 ml apă

purificată în care se dizolvă 1,0 g analgină. Soluţia rezultată se strecoară în
flaconul de eliberare brun în care succesiv din sistemul de biurete se
adaugă 22,5 ml soluţie de bromură de sodiu 20%, 10 ml soluţie de sulfat
de magneziu 20%, apoi se adaugă 10 ml sirop de zahăr şi la sfirşit 5 ml
tinctura de valeriană.
Se etichetează pentru uz intern cu menţiunea "A se păstra la loc rece".
Data Nr reţetei
Aquae purificatae 117,5 ml
Analgini 1,0 g
Sol.Natrii bromidi 20% (1:5) - 22,5 ml
Sol.Magnesii sulfatis 20% (1:5) - 10 ml
Sirupi sacchari 10 ml
Tincturae Valerianae 5 ml
Volumul total = 165 ml
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Deprinderile şi îndemînârile practice:

mixturi.
2. Calculul cantităţilor de apă purificată şi de soluţii concentrate la
prepararea mixturilor. Calculul volumului total al mixturii.
3. Măsurarea volumului soluţiilor concentrate şi al lichidelor.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,
19, 20, 24, 25, 26, 27.
TEMA: Prepararea formelor medicamentoase lichide prin
dizolvarea substanţelor medicamentoase solide.

la prepararea formelor medicamentoase lichide prin dizolvarea
substanţelor medicamentoase solide.
2. Folosiţi Farmacopeea Română şi alte documente cu caracter
normativ pentru a culege informaţii necesare despre prepararea
formelor medicamentoase lichide.
3. Determinaţi în prescripţie conţinutul procentual al substanţelor
medicamentoase, soluţiile concentrate ale căror lipsesc în sistemul de
biurete.
4. Calculaţi cantităţile de apă şi substanţe medicamentoase la
prepararea soluţiilor cu un conţinut procentual de substanţe
medicamentoase solide pînă la 3% şi mai mult de 3%, soluţiile
concentrate celor care lipsesc.
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea formelor
medicamentoase lichide.
6. Efectuaţi controlul calităţii formelor medicamentoase lichide.

1. Rescrierea şi citirea reţetelor în limba latină (limba latină,
2. Măsurarea lichidelor cu ajutorul cilindrilor gradaţi, biuretelor şi
pipetelor (chimia analitică).
3. Argumentarea metodelor de prescriere şi exprimare a
concentraţiei soluţiilor (chimia analitică).
4. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor ingredientelor din prescripţie
la prepararea soluţiilor. Folosirea literaturii de specialitate la acumularea
medicamentoase (chimia anorganică, fizică, organică, analitică).
1. Regulile de preparare a formelor medicamentoase lichide la
dizolvarea substanţelor medicamentoase solide cu conţinut procentual
de pînă Ia 3% şi mai mult de 3%.
2. Regulile de adăugare la formele medicamentoase lichide a
siropurilor, apelor aromatice, soluţiilor extractive alcoolice, lichidelor
alcoolice etc conform DTN.
3. Metodele de preparare a apelor aromatice în condiţii de farmacie.
Preparaţi formele medicamentoase lichide după prescripţiile

de mai jos:
Rp.: Analgini 3,0 2. Rp.:Sol Glucosi 10%-200 ml
Adonizidi Acidi ascorbinici 3,0
Tincturae Convallariae Natrii bromidi 4,0
aa 4 ml Tincturae Convallariae
Natrii bromidi Tincturae Leonuri aa 6 ml
Kalii bromidi aa 2,5 M.D.S. Intern, cîte o lingură
Aquae purificatae 100 ml de masă de 3 ori în zi.
3.Rp.:Ephedrini hydrochloridi 0,3 4. Rp.:Barbitali natrii 1,0

Kalii iodidi 6,0 Antipyrini 2,0
Aquae purificatae 100 ml Natrii bromidi 6,0
M.D.S. Intern, cîte o lingură Tincturae Valerianae 6 ml
de masă de 3 ori în zi. Aquae Menthae 200 ml
5. Rp.:Natrii bromidi 2,0 9. Rp.: Natrii salicylatis
Glucosi 5,0 Natrii benzoatis aa 1,0
Tincturae Leonuri 4 ml Liquoris Ammonii anisati 5
Aquae Menthae ad 100 ml ml
M.D.S. Intern, cîte o lingură Aquae Menthae ad 100 ml
desert de 3 ori în zi. M.D.S. Intern, cîte o lingură
de masă ds 3 ori în zi.
6. Rp.: Adonizidi 3 ml 10. Rp.: Barbitali natrii 3,0

Kalii iodidi 5,0 Analgini 1,0
Sol.Glucosi 5%-200 ml Theophyllini 2,0
M.D.S. Intern, cîte o lingură Spiritus aethylici 20 ml
de masă de 3 ori în zi. Aquae purificatae ad
200 ml
7. Rp.: Extr.Belladonnae 0,1 Kalii 11. Rp.: Amidopyrini

bromidi 2,O Tincturae Natrii salicylatis aa 1,0
Leonuri 10 ml Aquae Sol.Coffeini-natrii benzoatis
Foeniculi 100 ml M.D.S. 0,5%- 200 ml
Intern, cîte o lingură desert de Elexiris pectoralis 4 ml
3 ori în zi. M.D.S. Intern, cîte o lingură
8. Rp.: Adonizidi 5 ml Gîucosi 5,0 12. Rp.: Natrii bromidi 2,0

Kalii iodidi 2,0 Aquae Magnesii sulfatis 12,0
Menthae 100 ml M.D.S. Sol.Citrali spirituosae
Intern, cîte o lingură de masă 1% - 3ml
de 3 ori în zi. Aquae purificatae 150 ml
lingură de masă de 3 ori în
zi.
Formă medicamentoasă lichidă - mixtură opalescentă cu conţinut

de apă de mentă (apă aromatică) în calitate de solvent, avînd
concentraţia procentuală a substanţelor medicamentoase solide mai
mult de 3% şi cu conţinut de substanţă fotosensibilă - bromură de
sodiu.
Conform regulilor în vigoare, dacă în mixtură în calitate de solvent
este prescrisă apa aromată, atunci este interzis de folosit soluţii
concentrate. Mixtura se prepară prin dizolvarea substanţelor
medicamentoase solide în apa aromatică.
Conţinutul procentual al substanţelor solide prescrise este de 7% în
acest caz mixtura se poate prepara prin două procedee.
Intr-un vas de sticla se toarnă circa 50 ml apă de mentă în care
succesiv se dizolvă glucoza şi bromură de sodiu.
Soluţia obţinută se strecoară într-un cilindru gradat unde se adaugă
4 ml tinctură de talpa-gîştei şi apoi apa de mentă se aduce pînă la cota
de 100 ml.
Dacă lipseşte un cilindru gradat, atunci cantitatea apei de mentă se
poate calcula luînd în consideraţie coeficientul de mărire a volumului
Coeficientul de mărire al volumului pentru bromură de sodiu
constitue 0,25 ml/g, pentru glucoza cristalină - 0,69 ml/g.
Volumul apei de mentă:
V= 100 ml -(2,0 g x 0,25 ml/g -H 5,0 g x 0,69 ml/g + 4 ml) = 92 ml.
într-un vas de sticlă se toarnă 92 ml apă de mentă în care se dizolvă

bromură de sodiu şi glucoza. Soluţia rezultată se strecoară în flaconul
de culoare brună unde se adaugă 4 ml tinctură de talpa-gîştei. Flaconul
se etichetează pentru uz intern cu menţiunea "A se păstra la loc rece".
Aquae Menthae 92 ml bromură de sodiu 2,0 g
Glucosi 5,0 g glucoza 5,0 g
Natrii bromidi 2,0 g apă de mentă:
Tincturae Leonuri 4 ml 100 ml-(2,0 g x 0,25 ml/g +
---------------------------- 5,0 g x 0,69 ml/g + 4 ml) = 92 ml
V total = 100 ml tinctură de talpa-gîştei 4 ml
A preparat:------------------------------------------------------------------
A verificat: V total = 100 ml
A eliberat:
Deprinderile şi îndemînâriie practice:

mixturi.
2. Calculul cantităţii de apă la prepararea mixturilor prin
dizolvarea
substanţelor medicamentoase solide.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 24, 25, 26, 27.
Tema:Evaluare sumativă. Dozarea substanţelor medicamentoase
cu ajutorul balanţelor. Pulberile. Soluţiile concentrate. Prepararea
formelor medicamentoase lichide cu folosirea de soluţii concentrate şi
prin dizolvarea substanţelor medicamentoase solide. Soluţiile apoase
şi neapoase. Picăturile. Diluarea soluţiilor farmacopeece standarde,
(lucrare de control).
Scopul lucrării: Verificarea cunoştinţelor acumulate la studierea

temelor sus menţionata. Controlul deprinderilor şi îndemînărilor practice
la prepararea pulberilor şi formelor medicamentoaae lichide.
Realizarea scopuluil:
1. Generalizaţi materialul teoretic şi praotic pe temele studiate.
2. Scrieţi reţetele, propuse pentru atestarea practica, în limba latină.
3. Analizaţi prescripţia, caracterizaţi forma medicamentoasă, verificaţi
4. Efectuaţi calculele substanţelor medicamentoase şi auxiliare la
prepararea formelor medicamentoase.
5. Alcătuiţi schema tehnologică la prepararea formelor edicamentoase
dependent de proprietăţile fîzico-chimice ale substanţelor
medicamentoase.
6. Alegeţi substanţele auxiliare, aparatajul şi ambalajul corespunzător
necesare la prepararea formelor medicamentoase.
7. Preparaţi forma medicamentoasă şi efectuaţi controlul calităţii.
8. întocmiţi documentul de verificare în scris. Pregătiţi forma
medicamentoasă pentru eliberare.
Nivelul iniţial de cunoştinţe.

1. Repetaţi materialul teoretic folosind compendiul lecţiilor şi
literatura recomandată.
2. Folosiţi informaţia din caietul de lucrări practice, referitor la
calculele substanţelor medicamentoase şi auxiliare, tehnologia formelor
medicamentoase, întocmirea documentului de verificare în scris.
întrebările teoretice.
1. Dozarea substanţelor medicamentoase cu ajutorul balanţelor.
1.1. Tipurile de balanţe folosite în practica farmaceutică. Gradul de
exactitate.
1.2. Caracteristicele metrologice ale balanţelor şi determinarea lor,
1.3. Factorii ce influenţează precizia cîntăririi cu ajutorul balanţelor.
2. Pulberile.
2.1. Caracteristica pulberilor ca formă medicamentoasă, clasificarea.
2.2. Regulile de bază şi argumentarea teoretică a modului de
preparare a pulberilor compuse cu conţinut de substanţe medicamentoase
prescrise în cantităţi egale şi diferite, care se deosebesc prin greutatea
specifică şi structura cristalelor; substanţe mirositoare, greu triturabile
şi colorante.
2.3. Prescrierea, păstrarea şi eliberarea substanţelor toxice, cu acţiune
stupefiantă şi puternic activă. Prepararea pulberilor cu aceste substanţe.
Prepararea pulberilor titrate şi folosirea lor.
2.4. Prepararea pulberilor compuse cu extracte şi semifabricate.
2.5. Selectarea materialului pentru ambalarea pulberilor dependent
de proprietăţile fizico-chimice ale ingredientelor.
3. Formele medicamentoase lichide.
3.1. Caracteristica formelor medicamentoase lichide. Clasificarea.
Regulile de prescriere şi verificarea dozelor substanţelor toxice şi
puternic active. Cazuri deosebite de preparare a soluţiilor.
3.2. Diluarea soluţiilor farmacopeece standarde. Diluarea etanolului.
3.3. Prepararea soluţiilor concentrate pentru sistemul de biurete,
controlul calităţii. Prepararea mixturilor cu folosirea de soluţii concentrate
şi prin dizolvarea substanţelor medicamentoase solide. Adăugarea la
mixturi a tincturilor, extractelor lichide, preparatelor neogalenice şi a
altor substanţe lichide.
3.4. Picăturile. Prepararea picăturilor. Verificarea dozelor de substanţe
toxice şi puternic active în picături.
3.5. Ambalarea şi eliberarea formelor medicamentoase lichide.

1. Răspundeţi în scris la întrebările din biletele de atestare propuse
de profesor.
2. Preparaţi pulberile şi formele medicamentoase lichide după
prescripţiile propuse de profesor.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 24, 25, 26, 27.
Tema: Soluţiile substanţelor macromoleculare. Soluţiile
coloidale.

la prepararea soluţiilor substanţelor macromoleculare şi coloidale.
Realizarea scopuluii:
prepararea soluţiilor substanţelor macromoleculare şi coloidale.
3. Calculaţi cantităţile de apă şi substanţe medicamentoase la
prepararea soluţiilor substanţelor macromoleculare şi coloidale.
4. Alegeţi şi argumentaţi procedeul tehnologic de preparare a
soluţiilor substanţelor macromoleculare şi coloidale dependent de
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea soluţiilor substanţelor
macromoleculare şi coloidale.
6. Efectuaţi controlul calităţii soluţiilor substanţelor

1. Prescrierea şi citirea reţetelor în limba latină (limba latină,
2. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor substanţelor
macromoleculare şi coloizilor la prepararea soluţiilor (chimia fizică,
coloidală).
1. Caracteristica substanţelor macromoleculare, clasificarea lor.

2. Influenţa structurii moleculelor substanţelor macromoleculare la
procesul de turgescenţă limitată şi nelimitată.
3. Particularităţile de preparare a soluţiilor de pepsină, gelatină,
amidon, metilceluloză, carboximetilceluloză sodică etc.
4. Caracteristica şi proprietăţile soluţiilor coloidale.
5. Tehnologia soluţiilor de coloizi protejaţi: colargol, protargol,
ihtiol.
6. Adăugarea de substanţe medicamentoase la soluţiile substanţelor
7. Controlul calităţii şi păstrarea soluţiilor substanţelor
macromoleculare şi coloidale,
Preparaţi soluţiile substanţelor macromoleculare şi coloidale după

prescripţiile de mai jos.
1. Rp.: Sol. Acidi hydrochlorici Gelatinae 2,0
0,5% - 100 ml Aquae purificatae 100 ml
Sirupi simplicis 10 ml
Pepsini 2,0 D.S Intern, cîte o
M.D.S.Intern, cîte o lingură de în zi.
masă de 3 ori in zi.
2. Rp.: Acidi hydrochlorici 2 ml 5. Rp.: Sol. Amyli 50,0

Aquae purificatae 100 ml Chlorali hydrati
Sirupi simplicis 10 ml Natrii bromidi aa 1,0
M.D.S. Intern, cîte o M.D.S. Extern, pentru 2
lingură de masa de 3 ori în clizme, ca sedativ.
zi.
6. Rp,: Codeini phosphatis 0,2
3. Rp.: Extracti Belladonnae 0,2 Ammonii chloridi 2,0
Aluminii hydroxydi 10,0 Extr.Glycyrhizae 6,0
Magnesii oxydi 3,0 Aquae purificatae
Hydrogeli ad 200 ml
Methylcellulosi 1% - M.f. solutio
30,0 D.S. Intern, cîte o lingură
Aquae Menthae 50,0 de masă de 3 ori în zi.
Sirupi sacchari 10,0 Expectorant.
zi la gastrite acute
hiperacide.
7. Rp.: Extracti Belladonnae 0,2 11. Rp.: Collargoli 2,5
Aluminii hydroxydi 10,0 Glycerini
Magnesii oxydi 3,0 Aquae purificatae aa
Hydrogeli Methylcellulosi gtts. XX
1% - 30,0 M.D.S. Extern, pentru
Aquae Menthae 50,0 tonometrie în practica
Sirupi sacchari 10,0 oftalmologică.
lingură de masă de 3 ori în 12. Rp.: Protargoli 2,0
zi la gastrite acute Glycerini 5 ,0
hiperacide. Aquae purificatae 50
M.D.S. Extern, pentru
8. Rp.: Sol.Collargoli 1%~200 ml aplicare pe mucoasa
D.S. Extern, pentru cavităţii bucale.
spălarea plăgilor. 13. Rp.: Sol.Protargoli
5%-100 ml
9. Rp.: Collargoli 0,2 D.S. Extern, pentru
Aquae purificatae 10 ml spălarea vezicii urinare.
M.D.S. Extern, picături
pentru urechi.
14. Rp.: Sol.Ichthyoli 10%-100 ml
10. Rp.: Sol.Ichthyoli 2%-100 ml
Kalii iodidi 2,5
D.S. Extern, pentru M.D.S. Extern, cîte 2
comprese. linguri la o clismă.
Formă medicamentoasă lichidă - suspensie cu conţinut de substanţă
puternic activă - extract de beladonă; substanţe macromoleculare -
metilceluloza, extract de beladonă; substanţe insolubile în apă - hidroxid
de aluminiu, oxid de magneziu; substanţă mirositoare - apă de mentă.
Preparăm hidrogelul de metilceluloza.
Pentru aceasta 0,3g de metilceluloza se acoperă cu apă fierbinte (t =
80 - 90°C) circa 0,2 - 0,5 părţi din volumul soluţiei, după răcire se adaugă
restul de apă răcită la frigider.
într-un mojar, prin triturare cu circa 100 ml apă de mentă se dizolvă
0,2 g extract de beladonă moale sau 0,4g extract de beladonă uscat (1:2).
Separat în alt mojar se suspendă hidroxidul de aluminiu şi oxidul de
magneziu cu hidrogelul de metilceluloza, apoi se diluiaza cu
apa de mentă. Se adaugă soluţia obţinută de extract de beladonă,
siropul de zahăr şi amestecul rezultat se transvazeaza în flaconul de
eliberare. Se etichetează pentru uz intern cu menţiunea "A se agita înainte
de întrebuinţare" şi "A fi păstrat la loc răcoros".
Documentul de verificare în scris.
Data N reţetei
Methylcellulosi 0,3g
Aquae purificatae ad 30,0g
Extracti Belladonnae sicci (1:2) 0,4g
Aquae Menthae 10,0g
Aluminii hydroxydi 10,0g
Magnesii oxydi 3,0g
Aquae Menthae 40,0g
Sirupi sacchari 10,0g
Masa totală =103,4g
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Deprinderile şi îndeminârile practice.
1. Prepararea soluţiilor substanţelor macromoleculare şi coloidale.

2. Controlul calităţii soluţiilor substanţelor macromoleculare şi
coloidale.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,
19, 20, 24, 25, 26, 27.
Tema: Suspensii farmaceutice.

la prepararea suspensiilor dependent de natura fazei dispersate.
2. Folosiţi Farmacopeea Română ed .X şi alte documente cu
prepararea suspensiilor.
3. Calculaţi cantităţile de apă, substanţe medicamentoase şi agenţi
de dispersie (în caz de necesitate) la prepararea suspensiilor.
4. Alegeţi şi argumentaţi procedeul tehnologic de preparare a
suspensiilor.
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea suspensiilor (cîntărire,
dispersare, amestecare, măsurare).
6. Efectuaţi controlul calităţii suspensiilor.
Nivelul iniţial de cunoştinţe

1. Prescrierea şi citirea reţetelor în limba latină (limba latina,
2. Sistemele disperse. Caracteristica. Factorii ce influenţează
stabilitatea sistemelor disperse, (chimia fizică, coloidala).
3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor ingredientelor din
prescripţie la prepararea suspensiilor (chimia anorganică, organică,
fizică).
întrabârile teoretice
1. Caracteristica suspensiilor ca sistem dispers şi formă
medicamentoasă.
2. Cazuri de formare a suspensiilor.
3. Factorii ce influenţează stabilitatea sistemelor eterogene.
4. Caracteristica agenţilor de dispersie şi mecanizmuî lor de
acţiune.
5. Prepararaa suspensiilor de substanţe liofile şi liofobe prin
metoda de ispersare.
6. Prepararea suspensiilor prin metoda de condensare.
7. Controlul calităţii suspensiilor farmaceutice.
Lucrul practic independent
Preparaţi
l.Rp.: suspensiile
Extracti farmaceutice
Belladonnae 0,2 5.după
Rp.:prescripţiile de maibenzoatis
Sol.Coff.-natrii jos.
Sol. Natrii hydrocarbonatis 1% - 100 ml
3% - 200 ml Bismuthi subnitratis 2,0
Phenylii salicylatis 1,0 Sirupi sacchari 10 ml
da masă de 3 ori în zi. lingură de masă de 3 ori în
zi.
2. Rp.: Codeini phosphatis 0,15
Sol. Natrii bromidi 6. Rp.: Adonizidi 10 ml
3% - 100 ml Natrii bromidi 2,0
Tincturae Valerianae Camphorae 1,5
Tincturae Convallariae Aquae purificatae 150 ml
aa 5 ml M.D.S. Intern, cîte o
în zi. în zi.
3. Rp.: Sulfademezini 2,0 7. Rp.: Mentholi 0,2

Sol.Glucosi 20% - 100 ml Natrii hydrocarbonatis
Liquoris Ammonii anisati Natrii chloridi aa 0,5
2 ml Aquae purificatae 200 ml
M.D.S. Intern, cîte o M.D.S. Extern, pentru
lingură de masă de 3 ori gargară.
în zi.
4.Rp.: Sulfuris praecipitati 1,0 8. Rp.: Phenylii salicylatis 2,0
Glycerini 2,0 Aquae Menthae 100 ml
Aquae purificatae 60 ml M.D.S.Intern, cîte o
M.D.S. Extern, a aplica pe lingură de desert de 3 ori
pielea feţii. în zi.
9. Rp.: Sulfuris praecipitati 1,5 12. Rp.: Sol.Calcii chloridi
Glycerini 2,0 10% - 150 ml
Spiritus Camphorati 3 ml Natrii hydrocarbonatis 5,0
Aquae purificatae 60 ml Extracti Glycyrrhizae 3,0
M.D.S. Extern, a aplica pe M.D.S. Intern, cîte o
pielea feţii. lingură de masă de 3 ori în
zi. Expectorant.
10. Rp.: Sulfuris praecipitati 1,5 13. Rp.:Magnezii oxydi

Spiritus aethylici Bismuthi subnitratis aa 2,0
70%- 30ml Aquae purificatae 150 ml
Glycerini 2,0 M.D.S. Intern, cîte o linguriţă
Aquae purificatae 90 ml de ceai de 3 ori în zi.
M.D.S. Extern, a aplica
pe pielea feţii.
11. Rp.: Sol.Natrii hydrocarbonatis 14. Rp.: Hexamethylentetramini

2% - 30 ml Zinci oxydi aa 2,0
Sol. Calcii chloridi Aquae purificatae 200 ml
20% - 60 ml M.D.S. Extern, pentru
Elexiri pectorales 2,5 ml aplicarea pe pielea
M.D.S. Intern, cîte o picioarelor.
zi. Expectorant.
Formă medicamentoasă lichidă - suspensie farmaceutică - mixtură
agitandă cu camfor - substanţă cu caracter liofob puternic pronunţat
insolubil în apă; adonizid - preparat extractiv maximal purificat cu acţiune
puternic activă şi bromură de sodiu - substanţă fotosensibilă.
Verifîcâm dozele adonizidului.

Volumul mixturii: 150 ml + 10 ml = 160 ml
Numărul de administrări: 160 ml : 15 ml = 10
Doza adonizidului pentru o administrare:
10 ml : 10 = l ml sau 34 picături
Doza pentru 24 de ore: l ml x 3 = 3 ml sau 102 picături
Dozele maxime pentru o dată: 40 picături
Dozele maxime pentru 24 de ore: 120 picături
Adnotare: Conform tabelului de picături l ml de adonizid conţine 34
picături măsurate cu picătorul standard. 1,5 g de camfor se triturează la
mojar cu 20 picături de etanol (96%) pînă la o pulbere fină, la care încă
umedă, se adaugă o cantitate egală de gelatoză (1,5) g şi se amestecă pînă
la omogenizare. Apoi se adaugă 1,5 ml soluţie de bromură de sodiu 20%
şi amestecul minuţios se triturează. Pasta obţinută se diluează treptat cu
restul soluţiei (8,5 ml) de bromură de sodiu 20% şi se suspendă cu 140 ml
apă purificată. Suspensia rezultată se transvazează în flaconul de eliberare
de culoare brună, în care se adaugă 10 ml de adoni/id.
Se etichetează pentru uz intern cu menţiunea: "A se agita înainte de
întrebuinţare"; "A se păstra la loc răcoros".
Dacă camforul se stabilizează cu metilceluloză, atinci la camforul fin
pulverizat cu etanol in mojar se adaugă treptat 75 ml hidrogel de
metilceluloză 2% şi se triturează minuţios.
Amestecul obţinut se suspendă cu 75 ml apă purificată şi 10 ml soluţie
de bromură de sodiu 20%. Suspensia se trece în flaconul de eliberare unde
se adaugă 10 ml de adonizid.
Data Nr. reţetei Calcule:
Camphorae 1,5 g Camfor 1,5 g
Spiritus aethylici 96% gtts.XX Gelatoză 1,5 g
Sol. de bromură
Gelatosi 1,5 g de sodiu 20% (1:5)
Sol.Natrii bromidi -10 ml 2 x 5 = 10 ml
Adonizidi 10 ml Apă purufucată
----------------------------------- 150 ml - 10 ml = 140 ml
V total = 160 ml Adonizid 10 ml
A preparat: Alcool etilic
A verificat: 96% 20 picături.
Deprinderile şi îndemînârile practice
1. Prepararea suspensiilor cu substanţe liofile şi liofobe prin
metodele de dispersare şi condensare.
2. Selectarea agenţilor de dispersie şi folosirea lor la prepararea
suspensiilor.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,-19,
20, 24, 25, 26, 27.
Tema: Emulsii farmaceutice

prepararea emulsiilor farmaceutice.
substanţelor puternic active.
2. Folosiţi Farmacopeea Române ed.X şi alte documente cu
emulsiilor.
3. Selectaţi emulgatorul corespunzător depandent de proprietăţile
fizico-chimice ale ingredientelor din componenţa emulsiilor.
4. Calculaţi cantităţile de apă, emulgator şi ulei necesare pentru
prepararea emulsiei.
5. Selectaţi şi argumentaţi procedeul de preparare a emulsiilor
dependent de caracterul specific al emulgatorului.
6. încorporaţi în componenţa emulsiilor substanţele medicamentoase
cu diferite proprietăţi fizico-chimice.
7. Efectuaţi operaţiile tehnologice de bază la prapararea emulsiilor
uleioase.
8. Utilizaţi diferit aparataj la prepararea emulsiilor.
9. Efectuaţi controlul calităţii emulsiilor.

1. Prescrierea şi citirea reţetelor în limba latină, (limba latină,
2. Cunoaşterea proprietăţilor fizico-chimice şi de interfaţă a
ingredientelor pentru selectarea emulgatorului (chimia fizică, coloidală).
1. Caracteristica emulsiilor ca sistem dispers şi formă
medicamentoasă. Clasificarea emulsiilor.
2. Calitatea emulsiilor conform cerinţelor Farmacopeei Române
ed.X.
3. Caracteristica emulgatorilor, clasificarea şi mecanismul lor de
acţiune.
4. Tipurile posibile de emulsii farmaceutice şi determinarea lor.
5. Regulile generale şi procedeele de preparare a emulsiilor
uleioase. Calculul cantităţilor de apă, emulgator şi ulei.
6. Încorporarea în componența emulsiilor uleioase a diferitor
substanţe medicamentoase cu diverse proprietăţi fizico-chimice.
7. Controlul calităţii emulsiilor farmaceutice.
1. Rp.: Phenobarbitali 1,0 4. Rp.: Emulsi ex oleis

Emulsi ex oleis 100,0 Persicorum 100,0
Sirupi simplicis 10,0 Camphorae 1,0
M.D.S. Intern, cîte o M.D.S. Intern, cîte o
lingură de ciai de 3 ori în lingură de masă de 3
zi. ori în zi.
2. Rp.: Anaesthezini 1,0 5. Rp.:Anaesthesini 1,0

Coffeini-natrii benzoatis Extracti Belladonnae 0,15
0,15 Olei Persicorum 10,0
Emulsi ex oleis 100,0 Aquae purificatae ad 100,0
M.D.S. Intern, cîte o Misce fiat emulsio
lingură de masă de 3 ori D.S. Intern, cîte o lingură
în zi. de masă 3 ori în zi.
3. Rp.: Extracti Belladonnae 0,1 6. Rp.: Emulsi ex oleis 100,0

Natrii bromidi 1,0 Camphorae 1,0
Emulsi ex oleis 100,0 Menfholi 2,0
M.D.S. Intern de masă
de 3 ori în zi. în zi,
7. Rp.: Emulsi ex oleis 100,0 11. Rp.: Coffeini-natrii benzoatis
Acidi benzoici 0,15 0,5
Olei Menthae piperitae Natrii bromidi 1,5
gtts X Emulsii ex oleis 100,0
lingură de masă de 3 ori în lingură de masa de 3 ori
zi. în zi.
8. Rp.: Emulsi ex oleis Ricini 12. Rp.: Aethazoli 1,0

100,0 Emulsi ex oleis 100,0
Bismuthi subnitratis 1,0 M.D.S. Intern, cîte o
Sirupi simplicis 100 ml lingură de masă de 3 ori în
M.D.S. Intern, cîte o lingură zi.
de masă de 3 ori în. zi.
13. Rp.: Morphini hydrochloridi
9. Rp.: Emulsi ex oleis 100,0 0,06
Mentholi Phenylii Emulsi Semenis Inglandi
salicylatis decorticati ex 50,0 -200,0
aa 2,0 Sirupi simplicis 15,0
lingură de masă de 3 ori în lingură de masă de 4 ori pe
zi. zi.
10. Rp.: Phenylii salicylatis 14. Rp.: Emulsi Seminis Cucurbitae

Bismuthi subinitratis decorticati ex 50,0-200,0
aa 1,0 Sirupi simplicis 10,0
Olei Ricini 10,0 M.D.S. De primit dis de
Aquae purificatae dimineaţă in două porţii,
ad 100,0 apoi peste 3-4 ore două
Misce fiat emulsio linguri de masă de ulei de
D.S. Intern, cîte o lingură ricin.
Model de răspuns Ia raţeta N 4
Formă medicamentoasă lichidă - emulsie uleioasă de tipul u/a pentru

uz intern cu conţinut de camfor - substanţă cu caracter liofob puternic
pronunţat, uşor solubilă in ulei şi mirositoare.
Pentru a prepara emulsia trebuie de luat: ulei de caise - 10,0g; camfor -
l,0g; gelatoză - 6,0g; apă purificată pentru emulsia primară - 8,5 ml; apă
purificată pentru diluarea emulsiei - 75,5 ml.
Emulsia primară se prepară prin metoda gumei uscate. Pentru aceasta
în prealabil, în cantitatea de ulei calculată, la o încălzire uşoară (40~50°C)
se dizolvă camforul. La mojar uscat se tritureaza gelatoză la care în
porţiuni mici se adaugă uleiul cu conţinut de camfor şi se tritureaza pînă
se obţine o masă omogenă, apoi treptat se adaugă cantitatea de apă pentru
emulsia primară amestecînd energic pînă se obţine o pastă albă viscoasă şi
lucioasă (emulsia primară). Momentul final se apreciază după un sunet
caracteristic. Mişcarea pistilului se face numai intr-un sens, viceversa va
duce la distrugerea emulsiei. Emulsia primară se diluează cu restul
cantităţii de apă, adăugată în mici porţiuni, agitînd bine pentru
omogenizare. Emulsia rezultată se transvazează în flaconul de eliberare.
Se etichetează pentru uz intern cu menţiunea "A se agita înainte de
întrebuinţare", "A se păstra la loc răcoros".
Documentul de verificare in scris.
Ulei
Camphorae 1,0 de caise 10,0g
Olei PersicorumlO,0 Camfor l,0g
Gelatosi 6,0 Gelatoză 6,0
Aquae purificatae 84,0 ____ Greutatea emulsiei 101,0
Apă purificată pentru
A preparat: emulsia primară
A verificat: 10,0 +1,0 + 6,0
A eliberat: --------- 2---------- = 8,5ml
Apă purificată pentru diluarea
emulsiei primare 101,0-
(10,0+l,0+6,0+8,5)=75,5ml
Deprinderile şi îndemînările practice.
1. Calculul cantităţilor de ulei, emulgator şi apă pentru prepararea
emulsiei primare.
2. Prepararea emulsiilor prin metoda "gumei uscate", "gumei umede",
"flaconului" .
3. Includerea substanţelor medicamentoase în emulsii dependent de
proprietăţile lor fizico-chimice şi tipurile de emulsii.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,
19, 20, 24, 25, 26, 27.
LUCRAREA PRACTICĂ nr.15-16
Tema: Soluţii extractive apoase (Infuzii şi decocturi).

prepararea soluţiilor extractive apoase.
soluţiilor extractive apoase.
3. Calculaţi cantităţile de produs vegetal şi extragent pentru prepararea
infuziilor si decocturilor.
4. Selectaţi şi argumentaţi procedeul de preparare a infuziilor şi
decocturilor dependent de natura principiilor active.
5. Calculaţi cantităţile de apă, extract standardizat şi altor componente
la prepararea soluţiilor extractive apoase cu extarcte standartizate
uscate şi fluide.
6. Efectuaţi operaţiile tehnologice de bază la prepararea infuziilor
si a decocturilor cu folosirea de produs vegetal sau extract standartizat.
7. încorporaîi în componenţa soluţiilor extarctive apoase substanţele
medicamentoase cu diverse proprietăţi fizico-chimice.
8. Efectuaţi controlul calităţii soluţiilor extractive apoase.

1. Prescrierea şi citirea reţetelor în limba latină cu conţinut de
soluţii extractive apoase (limba latină, tehnologia medicamentelor,
farmacologia).
2. Cunoaşterea structurii morfologice şi anatomice al
produsului vegetal, proprietăţilor fizico-chimice, a principiilor acitive
pentru selectarea procedeelor de preparare a soluţiilor extractive
apoase (botanica, farmacognozia).
1. Caracteristica infuziilor şi decocturilor ca sisteme disperse şi
formă medicamentoasă.
2. Prescrierea soluţiilor extractive apoase.
3. Aspectul teoretic al procesului de extracţie din produsele vegetale.
4. Factorii care influenţează extracţia (gradul de mărunţire a
produsului vegetal, diferenţa de concentraţii, raportul dintre cantitatea de
produs vegetal şi extragent, calitatea produsului, starea de imbibare a
produsului, durata extracţiei şi temperatura, reacţia mediului etc).
5. Regulile de preparare a infuziilor şi decocturilor cu folosirea de
drog vegetal şi adăugarea substanţelor medicamentoase la soluţiile
extractive apoase.
6. Aparatura folosită la prepararea soluţiilor extractive apoase.
7. Particularităţile de preparare a soluţiilor extractive apoase din
produse vegetale cu conţinut de alcaloizi, glicozlde cardiotonice,
antraglicozide, saponine, tanante, mucilagii, uleiuri eterice etc.
8. Caracteristica extractelor standardizate după FR ed.X.
9. Prepararea soluţiilor extractive apoase cu folosirea de extracte
standardizate.
10. Controlul calităţii şi păstrarea soluţiilor extractive apoase.
Preparaţi soluţiile extractive apoase conform

reţetelor de mai jos:
1. Rp.: Codeini phosphatis 0,2 2. Rp.: Barbitali-natrii 2,0

Infuzi herbae Thermopsidis Infusi herbae
ex 0,18 - 200 ml Leonuri ex 12,0 200 ml
Natrii benzoatis Natrii bromidi 3,0
Natrii hydrocarbonatis M.D.S. Intern, cîte o lingură
Natrii bromidi aa 4,0 de masă de 3 ori în zi.
în zi.
3. Rp.:Antipyrini 1,5 7. Rp.: Decocti foliorum
Coffeini-natrii benzoatis 0,2 Uvae ursi 10,0 - 180 ml
Infusi herbae Hexame-thylentetramini 4,0
Adonidis vernalis ex 6,0 M.D.S. Intern, cîte o lingur
180 ml de masă de 3 ori în zi.
Kalii bromidi 4,0
Tincturae Leonuri
Tincturae Convallariae aa
5 ml
4. Rp.: Adonizidi 4 ml 8. Rp.: Decocti corticis

Infuzi rhizomatis cum Quercus 10,0 - 150 ml
radicibus Aluminis 2,0
Valerianae 8,0 200 ml Glycerini 15,0
Natrii bromidi 3,0 M.D.S. Extern, pentru a clăti
Tincturae Leonuri 5 ml cavitatea bucală.
lingură de masă înainte de
culcare.
5. Rp.:Amidopyrini 0,6 9. Rp.: Decocti corticis

Coffeini-natrii benzoatis 0,4 Frangulae 150 ml
Magnesii sulfatis 0,8 Natrii sulfatis 4,0
Infusi rhizomatis cum M.D.S. Intern, cîte o lingură
radicibus Valerianae ex 10,0 de masă de 3 ori în zi.
Infusi foliorum Menthae
piperitae ex 6,0 - 200 ml
de masă de 3 ori în zi
(mixtura Kwater).
6. Rp.: Mucilaginis seminum 10. Rp.: Decocti foliorum

Lini 100 ml Sennae 10,0 - 150 ml
D.S. Intern, cîte o lingură de Sirupi simplicis 30 ml
masă de 3 ori în zi. M.D.S. Intern, cîte o lingură
de masă dimineaţa şi seara.
11. Rp.: Codeini 0,12 13. Rp.: Infusi foliorum
Infusi herbae Menthae piperitae 200 ml
Adonidis vernalis ex Magnesii sulfatis 3,0
6,0- 200 ml Glucosi 15,0
M.D.S. Intern, cîte o de
M.D.S. Intern, cite o masă de 3 ori în zi după mese.
zi.
12. Rp.: Infusi radicis 14. Rp.: Infusi foliorum
Althaeae ex 4,0 - 180 ml Salviae ex 10,0
Natrii hydrocarbonatis Infusi foliorum Chamomillae
ex 15,0 200 ml
Coffeini-natrii benzoatis Acidi borici 5,0
aa1,0 Tincturae Menthae 2 ml
Sirupi simplicis 20 ml M.D.S. Extern, pentru a clăti
M.D.S. Intern, cîte o lingură cavitatea bucală
desert de 3 ori în zi la
un copil de 12 ani.
Model de răspuns la reţeta nr. 5
Formă medicamentoasă lichidă - infuzie combinată din produse
vegetale cu conţinut de uleiuri valabile produse în componenţa căreia sînt
prescrise substanţe puternic active - amidopirina, cofeina şi benzonatul de
sodiu şi substanţă fotosensibilă - bromura de sodiu.
Infuzia se prepară în infuzoare de porţelan bine astupate pentru a evita
pierderile de uleiuri volatile. Datorită hidrolizei principiilor active, aflate
sub formă de esteri, rezultă acizii valerianic şi izovalerianic, a căror
prezenţă imprimă infuziei o reacţie acidă, de aceea infuzarea nu se
efectuează în infuzoare metalice.
în infuzorul încălzit în prealabil se pun 10,0 g rizomi cu rădăcini de
valeriană şi 6,0 g frunze de mentă mărunţite corespunzător cerinţelor FR
ed.X apoi se toarnă 243 ml de apă purificată şi se închide etanş cu
capacul. Se infuzează 15 minute periodic, amestecîndu-se cu capacul
închis, apoi se răceşte 45 minute. Infuzia rezultată se stoarce şi se
strecoară în cilindru gradat unde, dacă e necesar se aduce cu apă la
volumul indicat.
Infuzia se trece într-un vas unde se dizolvă amidopirina, cofeina şi
benzonatul de sodiu, sulfatul de magneziu şi bromura de sodiu. Se
strecoară în flaconul de eliberare de culoare brună. Se etichetează pentru
uz intern cu menţiunea "A se păstra la loc răcoros", "A se agita înainte de
întrebuinţare", "A se feri de copii".
Documentul de verificare în scris

Rhizomatis cum radicibus Valerianae rizomi de rădăcini de 10,0
Foliorum Menthae pieperitae 6,0 Valeriană 10,0
Aquae purificatae 243 ml frunze de Mentă 4,0
Infuzi rhizomatis cum radicibus apă purificată
Valerianae et foliorum Menthae 200 + (2,9 x 10,0)
piperitae 200 ml + (2,4 x 6,0) = 243 ml
Amidopiryni 0,6 Volumul infuziei= 200 ml
Coffeini - natrii benzoatis 0,4
Magnezii sulfatis 0.8
V =total 200 ml
A preparat:
A verificat:
A eliberat:

1. Calculul cantităţilor de drog vegetal, apă purificată şi a altor
ingridiente necesare la prepararea soluţiilor extractive apoase.
2. Prepararea infuziilor şi decocturilor din droguri vegetale cu
conţinut de diverse principii active conform cerințelor FR ed.X .
3. Prepararea soluţiilor extractive apoase cu folosirea de extracte
standardizate.
4. Pregătirea pentru lucru şi folosirea aparatelor de infuzare.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 16,

18, 19, 20, 23, 24, 25, 26, 27.
LUCRAREA PRACTICĂ nr. 17-18
Tema: Lucrul practic în farmacia didactică şi de producţie.
Scopul lucrării: Verificarea deprinderilor şi îndemînărilor practice la

prepararea pulberilor, soluţiilor apoase, neapoase, mixturilor, emulsiilor,
suspensiilor şi soluţiilor extractive apoase.
1. Determinaţi coprectitudinea prescrierii reţetelor şi verificaţi dozele
caracter normativ pentru a culege informaţii necesare la prepararea
formelor medicamentoase.
3. Selectaţi şi argumentaţi procedeele de preparare a formelor
medicamentoase.
4. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea formelor medicamentoase.
5. Utilizaţi diferite aparate şi dispozitive la prepararea formelor
medicamentoase.
6. Efectuaţi ambalarea respectivă a formelor medicamentoase
rezultate.
Nivelul iniţial de cunoştinţe.

1. Verificarea dozelor de substanţe toxice şi puternic active în
pulberi şi forme medicamentoase lichide (tehnologia medicamentelor,
farmacologia).
2. Folosirea FR ed. X şi a altor documente cu caracter normativ
pentru culegerea de informaţii necesare la prepararea formelor
medicamentoase (tehnologia medicamentelor).
3. Selectarea şi argumentare teoretică a procedeelor de preparare a
formelor medicamentoase dependent de proprietăţile fizico-chimice ale
ingredientelor (tehnologia medicamentelor).
4. Prepararea pulberilor şi a formelor medicamentoase lichide
(tehnologia medicamentelor).

1. Preparaţi formele medicamentoase conform prescripţiilor propuse
de profesor.
2. Ambalaţi formele medicamentoase rezultate şi pregătiţi-le pentru
eliberare.
Prepararea independentă a pulberilor şi formelor medicamentoase
lichide.
Bibliografie: vezi lucrările precedente.
LUCRAREA PRECTICĂ nr. 19

Tema: UNGUENTE. Prepararea unguentelor - soluţii.

prepararea unguentelor-soluţii.
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor.
caracter normativ pentru a culege informaţiile necesare pentru
prepararea unguentelor-soluţii.
3. Calculaţi cantităţile de substanţe medicamentoase şi excipienţi
pentru prepararea unguentelor-soluţii.
4. Alegeţi şi argumentaţi modul raţional de preparare a unguentelor
după prescripţiile individuale în funcţie de caracteristicile excipienţilor
şi a substanţelor medicamentoase folosite.
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea unguentelor-soluţii
(cîntărirea, dizolvarea, topirea, amestecarea, extracţia, filtrarea).
6. Folosiţi diferite ustensile (mojare cu pistil acţionat mecanic) şi
aparate pentru prepararea unguentelor (APU-1, APU-2) în farmacie.
7. Efectuaţi controlul calităţii unguentelor-soluţii rezultate. •
8. Întocmiţi documentul de verificare în scris. Ambalaţi şi pregătiţi
pentru eliberare formele medicamentoase obţinute.

3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor ingridientelor din reţeta la
prepararea unguentelor-soluţii. Folosirea literaturii de specialitate la
acumularea cunoştinţelor despre proprietăţile fizico-chimice (solubilitate,
punet de topire ş.a.) ale substanţelor medicamentoase (chimia anorganică,
organică, fizică, farmaceutică).
întrebări teoretice:
1. Caracteristica unguentelor.
2. Clasificarea unguentelor după diferite criterii (modul în care
acţionează, compoziţie, caracteristice farmaceutice-consistenţă, sistemul
de dispresie).
3. Clasificarea excipienţilor utilizaţi la prepararea unguentelor.
Caracteristica excipienţilor liposolubili şi hidrosolubili.
4. Condiţiile de calitate ale excipienţilor folosiţi la prepararea
unguentelor conform Farmacopeei Române ed. X şi altor documente
de normare.
5. Regulile de încorporare a substanţelor medicamentoase în
unguentele-soluţii.
6. Operaţiile tehnologice de dispersare a substanţelor medicamentoase
în unguentele-soluţii (soluţie propriu-zisă, aliaj, extracţie).
7. Controlul calităţii, ambalarea şi regulile de păstrare a unguentelor
conform F şi altor documente cu caracter normativ.
Preparaţi unguente-soluţii după prescripţiile ce urmează:
1. Rp.: Unguenţi Camphorati, 3. Rp.: Anaesthesini 0,05

10,0 Camphorae 0,3
D.S. Extern, pentru Cerae flavae 2,0
fricţionarea pielei. Parafini 0,2
Vaseilini 10,0
Misce fiat unguentum
D.S. Extern, pentru
fricţionarea pielii.
2. Rp.: Mentholi 0,1
Camphorae 0,2 4. Rp.: Cerae flavae 5,0
Lanolini anhydrici 0,5 Lanolini anhydrici 5,0
Vaselini 10,0 Olei Persicorum 10,0
Misce fiat unguentum Vaselini 3,0
D.S. Extern, pentru Misce fiat unguentum
fricţionarea spatelui D.S. Extern, pentru
fricţionarea pielii.
5. Rp.: Mentholi 3,0 10. Rp.: Mentholi 0,5
Camphorae 2,0 Olei Vaselini 1,5
Paraffini 5,0 Lanolini anhydrici 13,0
Vaselini 10,0 Misce fiat unguentum
Misce fiat unguentum D.S. Extern, unguent
D.S. Extern, pentru pentru mîini.
fricţionarea articulaţiilor.
6. Rp.: Olei Persicorum 3,0 11. Rp.: Anasthestini 0,5

Paraffini Vaselini 50,0
Vaselini aa 5,0 Misce fiat unguentum
Misce fiat unguentum D.S. Extern, pentru
D.S. Extern, pentru fricţionarea fricţionarea şi masarea
mîinilor. spatelui
7. Rp.: Unguenti camphorati 12.Rp.: Sol. Vitamini A oleosae

10,0 10,0
Mentholi 0,5 Olei Ricini 15,0
Misce fiat unguentum Lanolini anhydrici
D.S. Extern, unguent Vaselini aa 50,0
nazal. Misce fiat unguentum
D.S. Extern, pentru
aplicarea pe piele.
8. Rp.: Cerae albae 1,0
Spermaceti 2,0
Olei persicorum 7,0
D.S. Extern, unguent
pentru mîine.
9. Rp.:Mentholi 0,2
Anaesthesini 0,3
Lanolini anhydrici
Vaselini ana 5,0
D.S. Extern, unguent nazal.
Formă medicamentoasă semisolidă unguent-aliaj cu conţinut de
substanţe uşor miscibiie însă cu punct de topire diferit.
Pentru a prepara unguentul trebuie de luat:
soluţie uleioasă de vitamină A -10,0
ulei de ricin- 15,0
lanolină anhidră- 50,0
vaselină- 50,0
Cîntârim 50,0 g lanolină anhidră într-o capsulă de porţelan sau
patentulă din metal se topeşte pe baia de apă (lanolină anhidră avînd
punctul de topire mai ridicat - 41-46oC), se adaugă 50,0 g vaselină
(vaselina are un punct de topire relativ scăzut). Se amestecă pînă la
omogenizare, apoi se aduce la mojar încălzit şi se triturează pînă la răcire.
Se adaugă apoi 15,0 g ulei de ricin (datorită viscozităţii crescute) şi 10,0 g
soluţie uleioasă de vitamină A, se amestecă pînă la omogenizare.
Devierea de la masa unguentului trebuie să corespundă limitelor
admise de Farmacopeea Română ed. X.
Unguentul se livrează în recipient brun (uleiurile sub acţiunea razelor
solare se alterează iar vitaminele se descompun închis etanş. Se
etichetează pentru uz extern cu menţiunea "A se păstra la loc răcoros".
Data Nr. reţetei

Lanolini anhydrici 50,0
Vaselini 50,0
Olei Ricini 15,0
Sol. Vitamini A oleosae 10,0
Mtot=125,0
A preparat
A verificat:
A eliberat:

1. Alegerea modului optim de preparare .a unguentelor-soluţii
(topirea, dizolvarea, extracţia, omogenizarea).
2. Calculul cantităţilor de substanţe medicamentoase şi a bazei de
unguent (excipientului).
3. Folosirea diferitor ustensile şi aparate la prepararea unguentelor
în farmacie.
4. Controlul calităţii unguentelor-soluţii.
5. Ambalarea şi livrarea unguentelor dependent de proprietăţile
fizico-chimice ale substanţelor medicamentoase şi excipienţilor.
Bibliografie: l, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 15, 17, 18, 19, 20,
22, 23, 24, 25, 26, 27.
Tema: Prepararea unguentelor-suspensii şi a unguentelor-emulsii.
Scopul lucrării: Acumularea de cunoştințe şi îndemînări practice la

prepararea unguentelor-suspensii şi unguenteior-emulsii.
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor dependent de
compatibilitatea ingredientelor.
prepararea unguentelor-suspensii şi a unguentelor-emulsii.
pentru prepararea unguentelor-suspensii şi unguentelor-emulsii.
4. Alegeţi şi argumentaţi modul optim de preparare a unguentelor-
suspensii şi a unguentelor-emulsii după prescripţiile individuale în
funcţie de caracteristicile excipienţilor şi al substanţelor emdicamentoase
folosite.
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea unguentelor (cîntărirea,
măsurarea, dizolvarea, topirea, emusionarea, amestecarea, dispersarea).
6. Folosiţi diferite ustensile (mojare cu pistil acţionat mecanic) şi
aparate la prepararea unguentelor (APU-1. APU-2) în farmacie.
7. Efectuaţi controlul calităţii unguentelor-suspensii şi a unguentelor-
emulsii rezultate.
8. Întocmiţi documentul de verificarea înscris. Ambalaţi şi pregătiţi
pentru eliberare forma medicamentoasă rezultată.

2. Folosirea de balanţe şi greutăţi marcate (fizica, chimica analitică).
3. Cunoaşterea şi folosirea propretăţilor ingredientelor din reţetă la
prepararea unguentelor-suspensii, pastelor şi a unguentelor-emulsii.
Folosirea literaturii de specialitate la acumularea cunoştinţelor despre
proprietăţile fizico-chimice (solubilitate, punct de topire, grad de
dispersie) ale substanţelor medicamentoase ale excipienţilor (chimia
anorganică, organică, analitică, fizică, farmaceutică, tehnologia
medicamentelor).
1. Caracteristica excipienţilor hidrofili-hidrofobi şi hidrofobi folosiţi
la prepararea unguentelor. Caracteristica substanţelor tensioactive folosite
la prepararea unguentelor.
2. Caracteristica unguentelor-suspensii şi regulile de preparare
dependent de condiţiile substanţelor medicamentoase (pînă la 5%, mai
mult de 5%).
3. Pastele. Clasificare, regulile de preparare a pastelor dermatologice.
4. Caracteristica unguentelor-emulsii. Tipuri de unguente-emulsii şi
regulile preparării.
5. Prescripţii oficinale de unguente-suspensii şi unguente-emulsii.
6. Particularităţile de preparare a unguentelor cu conţinut de
rezorcină, pirogalol, sulfat de zinc, sulf, iodură de potasiu, extracte
vgetale, protargol, colargol, tanină.
7. Controlul calităţii, eliberarea şi regulile de păstrare a unguentelor
conform Farmacopeei Română ed.X şi altor documente cu caracter
normativ.
Preparaţi unguente-suspensii şi unguente-emulsii

după prescripţiile ce urmează:
1. Rp.: Furacilini 0,1 2. Rp.: Dermatoli 0,2

Lanolini 20,0 Streptocidi 0,3
Vaselini 30,0 Vaselini 20,0
Misce fiat unguentum Misce fiat unguentum
D.S. Extern, pentru D.S. Extern, antiseptic,
aplicaţii pe piele,
cicatrizant.
3. Rp.: Acidi salicylici 0,2 8. Rp.:Resorcini 1,5
Sulfuris praecipitati 0,5 Sulfuris praecipitati 0,5
D.S. Extern, pentru aplicaţii
D.S. Extern, cheratoplastic pe piele în tratamentul
scabiei.
4. Rp.:Resorcini 0,3
Lanolini 9. Rp.: Unguenti Zinci 10,0
Vaselini aa 5,0 Streptocidi 0,5
Misce fiat unguentum Misce fiat unguentum.
D.S. Extern, antiseptic.
5. Rp.: Acidi salycilici 0,1 10. Rp.:Zinci sulfatis

Bismuthi subnitratis 0,5 Magnesii oxydi
Vaselini 20,0 Misce fiat Streptocidi aa 1,0
unguentum D.S. Extern, Lanolini anhydrici 2,0
unguent pentru mîini Vaselini 15,0
Misce fiant unguentum
D.S. Extern, unguent nazal
6. Rp.: Ung. Acidi salicylici 11. Rp.: Unguenti sulfurati 20,0

3%-25,0 Furacilini 0,5
Zinci oxydi 0,25 Misce fiat pasta
Misce fiat unguentum D.S. Extern, pentru
D.S. Extern, antiseptic şi aplicare pe piele.
cheratoplastic.
12. Rp.: Acidi borici 1,0
7. Rp.: Dermatoli 1,0 Zinci oxydi
Sulfuris praecipitati 0,5
Lanolini anhydrici
Vaselini ana 10,0 Amyli
D.S. Extern, pentru
Tritici aa 5,0
aplicaţii pe piele.
Vaselini 20,0
Misce fiat pasta
D.S. Extern, antiseptic
13. Rp.: Sol. Analgini 60%-100,0 16. Rp.: Protargoli 1,0
Lanolini Lanolini
Vaselini ana 25,0 Vaselini aa 5,0
D.S. Extern, în algezia D.S. Extern, unguent nazal.
pielii.
17. Collargoli 0,5
14. Rp.: Ung. Tannini 2%-20,0 Lanolini
D.S. Extern, pentru Vaselini ana 5,0
arsuri. D.S. Extern, unguent nazal.
15. Rp.: Sol. Hydrogenii 18. Rp.: Hexamethylentetramini
peroxydi diluti 5,0 2,0
Olei Persicorum 4,0 Vaselini aa 20,0
Vaselini 20,0 Misce fiat unguentum
Misce fiat unguentum D.S. Extern, antiseptic.
D.S. Extern, antiseptic.

1. Alegerea modului optim de preparare a unguentelor-suspensii şi
a unguentelor-emulsii (topirea, dizolvarea, dispersarea, emulsionarea,
omogenizarea).
2. Calculul cantităţilor de substanţe medicamentoase şi de excipienţi
folosite la prepararea unguentelor.
3. Folosirea diferitor ustensile şi aparate la prepararea unguentelor-
suspensii şi unguentelor-emulsii.
4. Controlul calităţii unguentelor-suspensii şi a unguentelor-emulsii.
5. Ambalarea şi eliberarea unguentelor în dependenţă de proprietăţile,
fizico-chimice ale ingridientelor,
Bibliografie: l, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 15, 17, 18, 19, 20,
22, 23, 24, 25, 26, 27.
Tema: Prepararea unguentelor polifazice
(soluţie-emulsie-suspensie).

prepararea unguentelor polifazice.
2. Folosiţi Farmacopeea Română ed. X şi alte documente cii
caracter normativ pentru a culege informaţii necesare depsre prepararea
unguentelor polifazice.
pentru prepararea formei medicamentoase.
4. Alegeţi şi argumentaţi modul raţional de preparare a unguentelor
polifazice, după prescripţiile individuale în funcţie de caracteristicile
excipenţilor şi substanţelor medicamentoase folosite.
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea unguentelor polifazice
(cîntărirea, pulverizarea, măsurarea, dizolvarea, topirea
emulsionarea,suspendarea, amestecarea ş.a.).
6. Efectuaţi controlul calităţii unguentelor polifazice rezultate.
7. Întocmiţi documentuld e verificare în scris. Ambalaţi şi pregătiţi
pentru eliberare forma medicamentoasă.

1. Citirea reţetelor în limba latină (limba latină, farmacologia,
3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor ingredientelor din reţetă la
prepararea unguentelor polifazice. Folosirea literaturii de specialitate la
acumularea cuncoştinţelor despre proprietăţile fizico-chimice
(solubilitate, punct de topire, grad de dispersie ş.a.) ale substanţelor
medicamentoase şi ale excipienţilor (chimia anorganică, organică,
analitică, fizică, farmaceutică, tehnologia medicamentelor).
1. Caracteristica unguentelor polifazice şi regulile de preparare.
2. prepararea unguentelor din produse semifinite.
3. Reologia unguentelor.
4. Aspecte biofarmaceutice ale unguentelor.
5. Cazuri dificile de preparare a unguentelor.
6. Controlul calităţii, eliberarea şi regulile de păstrare a unguentelor
conform Farmacopeei de stat şi altor documente cu caracter normativ
Pregătiţi unguente polifazice după prescripţiile ce urmează:
1. Rp.: Streptocidi l,0

Mezatoni 0,5
Mentholi 0,2
Lanolini 7,0
Vaselini 10,0
2. Rp.: Methyleni coerulei 0,1

Unguenti Zinci 20,0
D.S. Extern, la tratarea bolilor de piel
3. Rp.: Novocaini hydrochloridi 1,0

Dimedroli 0,15
Mentholi 1,0
Unguenti Zinci 50,0
D.S. Extern, la tratarea bolilor de piele
4. Rp.: Emulsi Syntomicinim 10%-20,0

Novocaini hydrochloridi
Anaesthesini
Dimedroli aa 0,25
D.S. Extern, în tratamentul bolilor de piele
5. Rp.: Aethacredini lactatis 0,15

Unguenti Furacilini 1% - 25,0
Methyleni coerulei 0,2
D.S. Extern, la tratarea acneei.
6. Rp.: Ephedrini hydrochloridi 10. Rp.: Ephedrini hydrochloridi
0,2 0,2
Novocaini 0,3 Streptocidi
Bismuthi subnitratis 0,5 Sulfadimezini ana 0,5
Metholi 0,05 Camphorae 0,1
Olei Persicorum Lanolini 3,0
Lanolini ana 5,0 Vaselini 7,0
D.S. Extern, unguent nazal. D.S. Extern, unguent nazal.
7. Rp.: Hydrargyri amidichloridi 11. Rp.: Novocaini hydrochloridi

Camphorae 0,5
Acidi salicylici ana 1,0 Dimedroli 0,15
Vaselini 20,0 Anastehesini 0,5
Misce fiat unguentum Mentholi 0,075
D.S. Extern, a se aplica Sol. Acidi borici
pe pielea feţii. 3% - 3 ml
Lanolini 25,0
8. Rp.: Furazolidoni Misce fiat unguentum
Novocaini ana 0,25 D.S. Extern, la tratarea
afecţiunii de natură
Succi Kalanchoes 40 ml
parazitară.
Lanolini 60,0
Misce fiat unguentum 12. Rp.: Anaestihesini 0,25
D.S. Extern, în tratarea Zinci oxydi 0,5
pragilor. Natrii chloridi 2,5
Ichthyoli 5,0
9. Rp.: Sulfuris praecipitati 4,0 Aquae purificatae 3 ml
Olei Ricini 10,0 Lanolini anhydrici 10,0
D.S. Extern, se aplică pe D.S. Extern, pentru
pielea grasă seboreică. tratarea bolilor de piele.
13. Rp.: Gelatinae 10,0 17. Rp.: Hydrargyri amidochloridi
Acidi borici 1,5 Bismuthi subnitratis 2,0
Talci 5,0 Camphorae 0,5
Glycerini 15,0 Streptocidi 1,0
Aquae purificatae 60 ml Vaselini 20,0
D.S. Extern, se aplică pe D.S. Extern, unguent
piele în prealabil încălzit. nazal
14. Rp.: Extracti Belladonnae 0,2 18. Rp.: Dimedroli 0,3
Anaesthesini 1,0
Zinci sulfatis
Dermatoli 0,5
Bismuthi subnitratis aa 1,0
Lanolini
Vaselini ana 10,0 Lanolini
Misce fiat unguentum Vaselini ana 10,0
D.S. Extern, se aplică pe Misce fiat unguentum
pielea lezată. D.S. Extern, unguent
nazal.
15. Rp.: Sulfuris 3,0 19. Rp.: Novocaini

Resorcini 1,0 Acidi salicylici aa 1,5
Ichthyoli 2,0 Sulfuris praecipitatis 3,0
Lanolini Lanolini 1,8
Vaselini ana 15,0 Vaselini 30,0
Misce fiat Misce fiat unguentum
D.S. Extern, pentru D.S. Extern, se aplică pe
tratarea acnee. ţesuturile lezale.
16. Rp.: Bismuthi subnitratis 5,0

Gel atinae 10,0
Glycerini 30,0
Aquae purificatae 60,0
Misce fiat pasta
D.S. Extern, se aplică
pe ţesuturile lezale.
Model de răspuns la reţeta nr. 19:
Forma medicamentoasă prezintă unguent polifazic care conţine
substanţă puternic activă - novocaină, solubilă în apă (emulsie) şi
substanţe medicamentoase insolubile în apă şi excipienţi - acidul
salicilic şi sulful suspensie) prescrise în cantităţi ce depăşesc 5%.
La prepararea unguentului conform prescripţiei luam:

- novocaină 1,5
- acid salicilic 1,5
- sulf precipitat 3,0
- lanolină anhidră 1,26
- apă purificată 0,54 ml (11 picături) partea componentă a lanolinei
hidrice (30%) pentru dizolvarea novocainei
- vaselină 30,0
1,5 g acid salicilic şi 3,0 g sulf se aduc la mojar şi se triturează
minuţios cu aproximativ 2,25 g de vaselină topită (regula Dereaghin).
Apoi se adaugă o mică cantitate de excipient şi se omogenizează.
Amestecul rezultat se trece pe pereţii mojarului.
Măsurăm 11 picături de apă purificată în care prin triturare
dizolvăm 1,5 g novocaină. Soluţia se emulsionează cu 1,26 g lanolină
anhidră emusionată se amestecă cu o parte de vaselină şi se aduce la
unguentul obţinut în prealabil, apoi se adaugă restul vaselinei şi se
amestecă minuţios. Efectuăm controlul calităţii unguentului conform
Farmacopeei de stat şi altor documente cu caracter normativ.
Unguentul se livrează în ecipient brun, închis etanş şi se
etichetează pentru uz extern cu menţiunea "A se păstra la loc răcoros,
ferit de lumină".
Data nr. reţetei
Sulfuris praecipitatus 3,0

Acidi salicylici 1,5
Olei Vaselini 2,75

Novocaini 1,5
Aquae purificatae gtt.q.s.

Vaselini 30,0
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
1. Calculul cantităţilor de substanţe medicamentoase şi de excipienţi
folosite la prepararea unguentelor polifazice.
2. Utilizarea diferitor ustensile şi aparate la prepararea unguentelor
polifazice.
4. Controlul calităţii unguentelor.
5. Ambalarea şi livrarea ugnuentelor dependent de proprietăţile
fizico-chimice ale ingredientelor conform FR ed.X .
6. Bibliografie: l, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 15, 17, 18, 19, 20,
22, 23, 24, 25, 26, 27.
Tema: Prepararea supozitoarelor prin metoda modelării manuale.

prepararea supozitoarelor prin metoda modelării manuale.
2. Folosiţi FR ed. X şi alte documente cu caracter
normativ pentru a culege informaţiile necesare despre prepararea
supozitoarelor prin metoda modelării manuale.
în supozitoare. Pentru substanţele stupefiante şi cele echivalente cu ele
verificaţi cantităţile perscrise pentru o formulare (reţetă).
pentru prepararea supozitoarelor prin metoda modelării manuale.
5. Alegeţi şi argumentaţi modul raţional de preparare a supozitoarelor
după prescripţiile individuale în funcţie de caracteristicile excipienţilor
şi a substanţelor medicamentoase folosite, cît şi ustensilele şi aparatele
disponibile.
6. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea supozitoarelor prin
metoda modelării manuale (cîntărirea, dizolvarea, emusionarea, dozarea,
modelarea).
7. Efectuaţi controlul calităţii supozitoarelor rezultate.
8. întocmiţi documentul de verificare în scris.
9. ambalaţi şi pregătiţi pentru eliberare forma medicamentoasă
obţinută.

2. Folosirea de balanţe şi greutăţi marcate (fizica, chimia anbalîtică).
prepararea supozitoarelor prin metoda modelării manuale. Folosirea
literaturii de specialitate la acumularea cunoştinţelor despre proprietăţile
fizico-chimice ale substanţelor medicamentoase şi ale bazelor pentru
supozitoare chimia anorganică, organică, analitică, fizică, farmaceutică,
1. Caracteristica supozitoarelor ca formă medicamentoasă. Clasificare
supozitoarelor.
2. Regulile de prescriere a supozitoarelor. Verificarea dozelor
pentru o dată şi pentru 24 de ore la prescrierea substanţelor toxice şi
puternic active, iar pentru substanţele stupefiante şi cele echivalente cu
ele, verificarea cantităţilor prescrise pentru o formulare (reţetă).
3. Cerinţele Farmacopeei Române ed. X faţă de supozitoare.
4. Caracteristica excipienţilor folosiţi la prepararea supozitoarelor.
Clasificarea excipienţilor liposolubili.
5. Preparea supozitoarelor prin procedeul modelării manuale.
Operaţiile folosite la prepararea supozitoarelor.
6. Particularităţile preparării supozitoarelor cu protargol, colargol,
tanină, extracte vegetale.
7. Controlul calităţii, ambalarea şi pregătirea pentru eliberare a
supozitoarelor conform cerinţelor Farmacopeei Române ed. X şi altor
documente cu caracter normativ

preparaţi supozitoare prin procedeul modelării manuale după
prescripţiile ce urmează:
1. Rp.: Paraverini hydrochloridi 0,2 2. Rp.: Acidi borici

0,02 Olei Cacao 1,5 Chinini hydrochloridi 0,1
Misce fiat suppozitorium Olei Cacao quantum satis
Da tales doses nr. 6 Misce fiat globulus
S. Extern, cîte un Da tales nr. 10
supozitor de 2 ori în zi în Signa. Extern, cîte o
regiunea analorectală. globulă de 2 ori în zi.
3. Rp.: Apilaci 0,008 8. Rp.: Tannini 0,2
Butyri Cacao l ,0 Amyli 0,3
Misce fiat suppozitorium Olei Cacao 2,0
Da tales doses nr. 6
Signa. Extern, cîte un Misce fiat suppozitorium
supozitor de 3 ori în zi în Da tales doses nr. 6
regiunea analorectală. Signa. Extern, cîte un
supozitor de 3 ori în zi în
4. Rp.: Novocaini 0,02 regiunea analorectala.
Olei Cacao q.s.
Misce fiat bacilli longitud,
cm, 5, crasitud, cm.0,4 9. Rp.: Collargoli 0,05
Da tales doses nr. 12 Olei Cacao q.s.
Signa. Extern, cîte un bujiu Misce fiat suppozitorium
seara în uretrâ. Da tales doses nr.6 Signa,
Extern, cîte un supozitor
5. Rp.: Pentoxyli 0,02
Olei Cacao 2,0 de 3 ori în zi în regiunea
Misce fiat suppozitorium analorectala.
Da tales doses nr. 6
Signa. Extern, cîte un 10. Rp.: Anaesthesini 0,3
supozitor de 3 ori în zi în Sol. Adrenalini
regiunea analorectala.
hydrochloridi (1:1000)
6. Rp.: Protargoli 0,2 guttas V
Butyri Cacao q.s. ut fiat Olei Cacao q.s.
baccili nr. 4, longitud, cm. Misce fiat suppozitorium
4, crassitud, cm. 0,3 Da tales doses nr. 10
Da. Signa, Extern, cîte un Signa. Extern, cîte un
bujiu seara în uretră.
supozitor de 3 ori în zi în
7. Rp.: Platyphyllini regiunea analorectală.
hydrotartratis 0,003
Novocaini 0,01 11. Rp.: Ichtyoli 0,2
Extr. Belladonnae 0,015 Butyri Cacao q.s.
Papaverini h/h 0,02
Misce fiat suppozitorium
Olei Cacao 1,5
M.F. supp. Da tales doses nr. 12
D.t. d. nr. 30 Signa. Extern, cîte un
S. Extern, cîte. un supozitor de 2 ori în zi în
supozitor de 3 ori în zi în regiunea analorectala.
regiunea analorectala.
12. Rp.; Aethylmorphini 13. Rp.: Dimedroli 0,05
hydrochloridi 0,005 Papaverini hydrochloridi
Extr. Belladonnae 0,015 0,05
Novocaini 0,25 Novocaini 0,15
Dermatholi 0,1 Butyri Cacao q.s.
Misce fiat suppozitorium Misce fiat suppozitorium
D.t.d. nr. 6 Da tales doses nr. 10
Signa. Extern, cîte un Sigma. Extern, cîte un
supozitor de 2 ori în zi supozitor seara în
în regiunea analorectală. regiunea analorectală.
Model de răspuns la repeta nr. 13

Forma medicamentoasă prezintă supozitoare rectale ce conţin
substanţe puternic active (dimedrol, clorhidrat de papaverină, chlorhidrat
de novocaină) dispersate sub formă de emulsie. Se verifică
compatibilitatea şi corectitudinea dozelor substanţelor active. Dozele
pentru o dată şi pentru 24 de ore nu sînt depăşite, deoarece ele constituie
după Farmacopeea de stat respectiv 0,1 (0,25) pentru dimedrol, 0,2 (0,6)
pentru clorhidrat de papaverină şi 0,25 (0,75) pentru clorhidratul de
novocaină.
Pentru a prepara supozitoarele trebuie să luăm:

- dimedrol 0,5 (0,05 x 10);
- clorhidrat de papaverină 0,5 (0,05 x 10);
- clorhidrat de novocaină 1,5 (0,15 x 10).
Deoarece în prescripţie nu este indicata cantitatea untului de cacao
masa supozitorului trebuie să fie 3,0g.
Unt de cacao luăm: 30,0 - (0,5+0,5+1,5) =27,5g.
Substanțele medicamentoase sînt uşor solubile în apă purificată de
aceea se dizolvă într-o cantitate minimă în apă. Untul de se foloseşte sub
formă fragmentată, ceea ce se realizează prin răzuire cu ajutorul unei
râzătoare de bucătărie sau prin tăiere în solzi subţiri cu o spatulă de metal.
La mojar se aduce l ml (XX picături) apă purificată, substanţele
medicamentoase în ordinea prescrisă se dizolvă prin (dispersare). Se
amestecă cu untul de cacao adăugîndu-1 treptat. La necesitate, se adaugă o
cantitate mică de lanolină anhidră (circa 0,5g) pentru a favoriza
emulsionarea soluţiei apoase şi încorporarea acesteia în untul de cacao.
Apoi se triturează cu pistilul mai energic, pînă ce amestecul devine plastic,
omogen şi are consistenţa unui aluat. Masa este apoi dislocata cu o spatula
şi adusa pe placa pilularului şi se rulează în magdaleon cu ajutorul spatulei
acesteia.
Megdaleonul se divizează apoi în segmente egale cu numărul de doze
prescrise cu ajutorul cuţitului pilularului, duţpă care fiecare este modelat
sub forma de supozitor rectal. Pentur supozitoare fiecare segment se
transforma într-o sferă căreia i se dă forma de con.
Se controlează variaţia în ceea ce priveşte masa medie a unui
supozitor, care nu trebuie sa depăşească ± 5%.
Supozitoarele trebuie să aibă o suprafaţa omogenă, netedă şi fără
fisuri, formă şi mărime egală. Se împachetează în hîrtie parafinată, apoi în
cutie de carton. Se etichetează pentru uz extern cu menţiunea "A se păstra
la loc răcoros, ferit de lumină", "A feri de copii".
Data Nr. reţetei
Aquae purificatae gtts XX

Dimedroli 0,5
Papaverini hydrochloridi 0,5
Novocaini hydrochloridi 1,5
Olei Cacao 27,5
Masa supozitoarelor = 31,5
m sup=3,15 N 10
A preparat:
A verificat:
Deprinderile şi indemînârile practice:

1. Alegerea procedeului de preparare supozitoarelor prin modelare
manuală dependent de proprietăţile fizico-chimice ale independentelor.
2. Verificarea dozelor substanţelor toxice puternic active în
supozitoare.
3. Calculul cantităţilor substanţelor medicamentoase şi excipientului
folosite la prepararea supozitoarelor.
4. Folosirea diferitor ustensile şi aparate la prepararea supozitoarelor
prin modelare manuala.
5. Controlul calităţii supozitoarelor rezultate.
6. Ambalarea şi eliberarea supozitoarelor dependent de proprietăţile
fizico-chimice ale ingredientelor.
Bibliografiei, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 23, 24, 25, 26, 27.
Tema: Prepararea supozitoarelor prin topire şi turnare.

la prepararea supozitoarelor rectale, vaginale sau uretrale prin topire şi
turnare.
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor dependent
de compatibilitatea ingredientelor care le conţin.
caracter normativ penru a culege informaţii necesare despre
prepararea supozitoarelor prin topire şi turnare.
în supozitoare. Pentru substanţele stupefiante şi cele echivalente cu ele
verificaţi cantităţile prescrise pentru o formulare (reţetă).
pentru prepararea supozitoarelor prin turnare.
5. Alegeţi şi argumentaţi procedeul de preparare a supozitoarelor
prin turnare după prescripţiile individuale în funcţie de caracteristicile
ingredientelor folosite.
6. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea supozitoarelor prin
metodele turnării (cîntârirea, dispersarea, dizolvarea, topirea, turnarea
în tipare, răcirea, îndepărtarea, ambalarea).
7. Folosiţi diferite ustensile şi aparate pentru prepararea
supozitoarelor prin topire şi turnare.
8. Efectuaţi controlul calităţii supozitoarelor rezultate.
9. Îndepliniţi documentul de verificare în scris.
10.Ambalaţi şi pregătiţi forma medicamentoasă pentru eliberare.

2. Folosirea de balanţe şi greutăţi marcate (fizica, chimia analitica).
prepararea supozitoareor prin metoda turnării. Folosirea literaturii de
specialitate la acumularea cunoştinţelor despre proprietăţile fizico-
chimice ale substanţelor şi bazelor pentru supozitoare (chimia anorganică,
organica, analitica, fizică, farmaceutică, tehnologia medicamentelor,
farmaco-gnozia).
1. Componenţa şi proprietăţile excipienţilor pentru prepararea
supozitoarelor prin metoda turnării.
2. Caracteristica excipienţilor folosiţi la prepararea supozitoarelor
prin turnare (liposolubili, hidrosolubili, emulsionabili).
3. Calcularea cantităţilor excipienţilor necesari la prepararea
supozitoarelor rectale, vaginale şi uretrale prin topire şi turnare.
4. Caracteristica operaţiilor tehnologice la prepararea supozitoarelor
prin turnare.
5. Regulile dispersării substanţelor medicamentoase cu diferite
proprietăţi fizico-chimice în excipienţi la obţinerea supozitoarelor prin
turnare.
6. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a supozitoarelor
conform Farmacopeei Române ed. X şi altor documente cu caracter
normativ.
Preparaţi supozitoare prin turnare după prescripţiile ce urmează:
l.Rp.: Bismuthi subnitratis 0,5 2. Rp.: Anaesthesini 2,5

Basis q.s. Dermatoli 2,5
M.f. supp. Olei Cacao q.s. ut fiat
D.t.d. Nr. 60 suppozitoria nr. 10
S. Extern, cîte un D.S. Extern, cîte un
supozitor de 3 ori în zi supozitor de 3 ori în zi
în rect. în rect.
3. Rp.: Ichthyoli 0,1 7. Rp.: Pentoxyli 0,2
Xeroformii 0,2 Suppocire l ,5
Olei Cacao 2,5 M.f. suppozitorium
M.f. supp. D.t.d. N.30
D.t.d. N.20 S. Extern, cîte un supozitor
S. Extern, cîte un supozitor de 3 ori în zi înregiunea
de 3 ori în zi în regiunea analorectală.
analorectală.
4. Rp.: Ichthyoli 0,15 8. Rp.: Xeroformii 1,5

Streptocidi 0,3 Antipyrini 3,0
Olei Cacao 2,5 Suppocire q.s.
M.f. supp. Misce fiat supp. N. 10
D.t.d.N.20
S. Extern, cîte un D.S. Extern, cîte un
supozitor supozitor de 3 ori în zi
în zi în regiunea regiunea analorectală.
analorectală.
9. Rp.: Analgini 0,25
Butyroli q.s.
5. Rp.: Salicylamidi 0,25 M.f. supp.
D.t.d. N. 20
S. Extern, cîte un
Olei Cacao 2,5 supozitor cînd se simt
dureri.
M.f. suppozitorium
D.t.d. N. 40
S.Extern,cîte un supozitor
de 3 ori în zi în regiunea
analorectală.
6. Rp.: Osarsoli 0,25 10. Rp.: Osarsoli

Acidi borici Acidi borici ana 0,25
Glucosi aa 0,3 Massae gelatinozae q.s
Basis q.s. Misce fiat pessarium
M.f. supp. D.t.d. N. 20
D.t.d. N. 6 S. Extern, vîte un
S. Extern, cîte un supozitor pesariu de 3 ori în zi
pe noapte în regiunea vaginal.
analorectală.
11. Rp.: Papaverini hydrochloridi
0,03
Chinini hydrochloridi 0,2
Massae gelatinozae q.s
M.f. pessarium
D. t. D. N. 20
S. Extern, cîte un pesariu
de 3 ori în zi vaginal.
Deprinderile şi îndemînârilc practice:

1. Alegerea procedeului optim de preparare a supozitoarelor prin
topire şi turnare dependent de proprietăţile fizico-chimice ale
ingredientelor.
2. Verificarea dozelor substanţelor medicamentoase toxice şi puternic
active în supozitoare.
3. Calculul cantităţilor substanţelor medicamentoase şi a excipienţilor
folosiți la prepararea supozitoarelor prin turnare (factorul de dislocuire
direct şi indirect).
4. Folosirea diferitor ustensile şi aparate la prepararea supozitoarelor
prin turnare.
5. Controlul calităţii supozitoarelor rezultate.
6. Ambalarea şi eliberarea supozitoarelor dependent de proprietăţile
fizico-chimice ale ingredientelor conform FR ed.X.
Bibliografie: 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 23, 24, 25, 26, 27.
Tema: Prepararea pilulelor.

la prepararea pilulelor.
2. Folosiţi FR ed. X şi alte documente cu caracter
normativ pentru a culege informaţii necesare despre prepararea
pilulelor.
în pilule.
necesare pentru prepararea pilulelor.
5. Alegeţi şi argumentaţi procedeul de preparare a pilulelor după
prescripţii în funcţie de caracteristicile excipienţilor şi ale substanţelor
medicamentoase folosite.
6. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea pilulelor prin metoda
modelării manuale (cîntărirea, dizolvarea, dispersarea,
emulsionarea, obţinerea masei pilulelor, transformarea masei pilulare
în magdaleon, tăierea şi rotunjirea pilulelor, acoperirea pilulelor).
7. Efectuaţi controlul calităţii pilulelor rezultate.
9. Ambalaţi şi pregătiţi pentru eliberare forma medicamentoasă.

prepararea pilulelor. Folosirea literaturii de specialitate la acumularea
medicamentoase şi excipienţiîor pilulari (chimia anorganică, organică,
analitică, fizica farmaceutică, tehnologia medicamentelor,
farmacologia).
1. Caracteristica pilulelor ca formă medicamentoasă şi ca
sistem.dispers.
2. Regulile de prescriere a pilulelor. Verificarea dozelor o dată şi
pentru 24 de ore la prescrierea substanţelor toxice şi puternic active.
3. Caracteristica excipienţiîor folosiţi la prepararea pilulelor.
Alegerea excipienţiîor dependent de natura şi cantitatea substanţelor
medicamentoase.
4. Operaţiile distincte la prepararea pilulelor.
5. Regulile de preparare a pilulelor cu substanţe medicamentoase
solubile şi insolubile în apă.
6. Prepararea pilulelor cu extracte vegetale (uscate, dense, lichide).
7. Particularităţile preparării pilulelor cu alcoloizi, substanţe
oxidante şi hidrofobe.
8. Acoperirea pilulelor cu pulberi (conspergarea) şi cu pelicule
continue (toluarea, sololarea, keratinizarea).
9. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a pilulelor
conform cerinţelor Farmacopeei Române ed. X şi altor documente cu
caracter normativ.
Preparaţi pilule prin procedeul modelării manuale

după prescripţiile ce urmează:
1. Rp.:Extracti Belladonnae 2. Rp.:Acidi arsenicosi anhydrici

0,25 0,05
Barbitali 2,0
Calcii lactatis 10,0
Massae pilularum q.s.
Misce ut fiant pilulae Extracti rad.Glycyrrhizae
N. 40 q.s.
D.S. Intern, cîte o Misce ut fiant pilulae N. 50
pilulă de 3 ori în zi. D.S. Intern, cîte o pilulă de
3 ori în zi.
3. Rp.: Kalii bromidi 5,0 8. Rp.: lodi 3,0
Extr. et pulv.rad. Kalii iodidi 0,3
Glycyrrhizae q.s. Dibazoli
Misce ut fiant pilulae N. 50 Papaverini hydrochloridi
D.S. Intern, cîte o pilulă aa 0,6
de 3 ori în zi. Extr. Valerianae 3,0
Misce ut fiant pilulae N.60
4. Rp.: Barbitali D.S. Intern, cîte o pilulă de
Amidopyrini aa 1,5 3 ori în zi.
Massae pilularum q.s.
Misce ut fiant pilulae N.20 9. Rp.: lodi 0,06
D.S. Intern, cîte o pilulă Kalii iodidi 0,6
de 3 ori în zi. Extracti Valerinae 3,0
Pulv.rad.Glycyrrhizac q.s.
5. Rp.: Anhydridi arsenicosi 0,01 Misce ut fiant pilulae
Phytini 2,0 N. 40
Massae pilularum q.s D.S. Intern, cîte o pilulă
Misce ut fiant pilulae de 3 ori în zi.
N. 30
D.S. Intern, cîte o pilulă
de 3 ori în zi. 10. Rp.: Kalii permanganatis 3,0
Boli albae q.s.
6. Rp.: Calcii glycerophosphatis Misce ut fiant pilulae
Ferri lactatis aa 3,0 N. 20
Massae plularum q.s. D.S. Intern, cîte o pilulă
Misce ut fiant pilulae de 2 ori în zi.
N. 40
D.S. Intern, cîte o pilulă 11. Rp.: lodi 0,04
de 3 ori în zi. Phenobarbitali 1,0
Kalii iodidi 0,4
7. Rp.: Chinini hydrochloridi 4,0 Extracti Valerianae 2,0
Massae pilularum q.s. Massae pilularum q.s.
Misce ut fiant pilulae Misce ut fiant pilulae
N. 20 N. 40
D.S. Intern, cîte o pilulă D.S. Intern, cîte o pilulă
Model de răspuns la reţeta nr. 11:
Forma medicamentoasă prezintă pilule polifazice (soluţie-suspensie)
ce conţin substanţe medicamenytoase puternic active: fenobarbitalul
insolubil în apă care se eliberează din farmacii după aceleaşi reguli ca
stupefiantele şi iodul precris în cantitate mai mică de 0,05g.
La prepararea pilulelor se folosesc semifabricatul - soluţia iod 5%
(1:20) în soluţie de iodurâ de postasiu de 50%, care se foloseşte într-o
cantitate de 20 ori mai mare decît cea a iodului cristalic prescris.
Verificarea dozelor pentru fenobarbital:

Doza maximă pentru o dată după Farmacopeea de stat este egală cu
0,2g, iar pentru 24 de ore 0,5g. După prescripţie doza pentru o dată
constituie 0,025g (1,0:40), iar pentru 24 de ore 0,05g (0,025 x 2). Dozele
nu sînt depăşite.
La prepararea pilulelor calculăm greutatea masei pilulare (0,2

x 40 = 8,0g) şi luăm:
- soluţie iod 5% (1:20) în soluţie iodură de potasiu 50%
0,04 x 20 = 0,8g sau 24 picături (O, l g - 3 picături);
- fenobarbital l,0g;
- extract de valeriană dens 2,0g.
- pulbere de rădăcnă de licviriţie 8,0 - (0,8+1,0+2,0) = 4,2g
- pulbere de licopodiu 2,0g (l,0g pentru 30 pilule).
La mojar se pulverizează 1,0 g fenobarbital pentru a asigura o
dispersie omogenă, apoi continuăm dispersarea în prezenţa a 24 picături
de semifabricat (5% soluţie de iod în 50% soluţie iodură de postasiu)
dozat cu picătorul empiric. Se adaugă 2,0 extract dens de valeriană şi
treptat pulbere de licviriţie. Frămîntăm uşor (malazăm) pînă la obţinerea
unei mase plastice şi elastice care se îndepărtează uşor de pe calota
pistilului şi mojar.
Masa pilulară se cîntăreşte pe hîrtie pergaminată, iar greutatea ei şi
substanţele folosite ca adjuvanţi se menţionează în documentul de
verificare în scris.
Masa pilulară se divizează în două părţi egale deoarece numărul
şanţurilor pilularului este 30. în acest scop masa pilulară se transformă
într-un cilindru lung şi subţire, denumit magdaleon.
Magdaleonul se aplică pe cuţitul inferior şi se taie în pilule cu ajutorul
cuţitului superior. Acesta se aplică deasupra cuţitului inferior avînd grijă
ca muchiile ascuţite ale şanţurilor să fie exact suprapuse. în această
poziţie se imprimă cuţitului superior o mişcare de dute-vino fără a apăsa
prea puternic.
Pilulele se rotunjesc cu ajutorul discului de lemn, apoi se usucă, se
numără şi se conspergă cu 2,0g pulbere de licopodiu într-un recipient
brun.
Se etichetează pentru uz intern cu menţiunea "A se comporta cu
precauţie", "A feri de copii". Recipientul se sigilează.
Reţeta este restituită în farmacie pentru evidenţă. Se întocmeşte
documentul de verificare în scris.
Data Nr. reţetei

Sol. iodi 5% (1:20)
Sol. Kalii iodidi 50% gtts. XXIV (0,1 - 3 gtts)
Phenobarbitali 1,0
Extracti Valerianae 2,0
Pulv. rad. Glycyrrhizae 4,2
mt = 8,0 0,2 N 40
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
1. Alegerea modului optim de preparare a pilulelor dependent de

pilule.
3. Calculul cantităţilor substanţelor medicamentoase şi excipienţilor
folosite la prepararea pilulelor.
4. Controlul calităţii pilulelor rezultate.
5. Ambalarea şi eliberarea pilulelor dependent de proprietăţile
fizico-chimice ale ingredientelor.
Bibliografie: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20,
24, 25, 26, 27.
LUCRAREA nr. 25
Tema: Unguente, Supozitoare. Pilule.
Scopul lucrării: Verificarea cunoştinţelor la studierea temelor sus-

menţionate. Controlul deprinderilor şi îndemînărilor practice la prepararea
unguentelor, supozitoarelor şi pilulelor.
1. Generalizaţi materialul teoretic şi practic pe temele studiate.
2. Scrieţi reţetele, propuse pentru atestarea practică în limba latină.
3. Analizaţi prescripţia, caracterizaţi forma medicamentoasă şi în caz
de necesitate verificaţi dozele substanţelor toxice şi puternic active.
4. Efectuaţi calculul cantităţilor de substanţe medicamentoase şi ale
excipienţilor utilizate la prepararea formelor medicamentoase respective.
5. Alcătuiţi schema tehnologică la prepararea formelor
medicamentoase dependent de proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor
medicamentoase.
6. Alegeţi substanţe auxiliare si aparatajul corespunzător necesar la
prepararea unguentelor, supozitoarelor şi a pilulelor.
7. Preparaţi forma medicamentoasă şi efectuaţi controlul calităţii.
8. Întocmiţi documentul de verificare în scris, pregătiţi forma
medicamentoasă pentru eliberare.

1. Repetaţi materialul teoretic folosind compendiul prelegerilor şi
literatura recomandată.
2. Folosiţi informaţia din caietul de lucrări practice, referitor la
calculul de substanţe medicamentoase şi excipienţi tehnologia formelor
medicamentoase, elaborarea documentului de verificare în scris.
1. Linimentele.
1.1. Caracteristica linimentelor. Clasificarea.
1.2. Regulile de preparare a linimentelor.
1.3. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a linimentelor
conform Farmacopeii Române ed. X şi altor documente cu caracter
normativ.
2. Unguentele.
2.1. Caracteristica unguentelor. Clasificarea unguentelor după diferite
criterii (modul în care acţionează, compoziţie, caracteristici tehnologice
- consistenţă, sistemul de dispersare etc.).
2.2. Clasificarea excipienţilor utilizaţi la prepararea unguentelor.
Caracteristica excipienţilor hidrosolubili.
2.3. Caracteristica excipienţilor hidrofili şi hidrofobi folosiţi la
prepararea unguentelor,
2.4. Prepararea unguentelor-soluţii (soluţie propriu-zisă, aliaj,extracţie).
2.5 Caracteristica unguenteîor-suspensii şi regulile de preparare
dependent de conţinutul procentual al substanţelor medicamentoase.
2.6. Paste. Clasificare. Regulile de preparare a pastelor dermatologice.
2.7. Caracteristica unguentelor-emulsii. Tipuri de unguente-emulsii
şi regulile preparării.
2.8. Particularităţile preparării unguentelor cu rezorcină, pirogalol,
sulfat de zinc, sulf, iodură de potasiu, extracte vegetale, protargol,
colargol, tanin.
2.9. Prepararea unguentelor polifazice.
2.9.1. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a unguentelor
conform Farrnacopeei de stat şi altor documente cu caracter normativ.
3. Supozitoare.
3.1. Caracteristica supozitoarelor ca formă medicamentoasă şi
clasificarea lor.
3.2. Regulile de prescriere a supozitoarelor. Verificarea dozelor
pentru o dată şi pentru 24 de ore la prescrierea substanţelor toxice şi
puternic active, pentru stupefiante şi cele echivalente cu ele - verificarea
cantităţilor prescrise pentru o formulare (reţetă).
3.3. Caracteristica excipienţilor folosiţi la prepararea supozitoarelor.
3.4. Prepararea supozitoarelor prin modelare manuală.
3.5. Prepararea supozitoarelor prin turnare şf presare.
3.6. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a supozitoarelor
conform FR ed. X şi altor documente cu caracter normativ.
4. Pilule.
4.1. Caracteristica. Regulile de prescriere, verificarea dozelor pentru
substanţele toxice şi puternic active.
4.2. Caracteristica excipienţilor folosiţi la prepararea pilulelor.
4.3. Regulile preparării pilulelor cu substanţe solubile şi insolubile
in apă.
4.4. Prepararea pilulelor cu extracte vegetale în calitate de substanţe
active.
4.5. Particularităţile preparării pilulelor cu alcoloizi, substanţe
oxidante şi hidrofobe.
4.6. Acoperirea pilulelor cu pulberi (conspergarea) şi cu pelicule
(toluarea, salolarea, keratinizarea, gelatinizarea).
4.7. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a pilulelor
conform cerinţelor Farmacopeei Române ed. X şi altor documente cu
caracter
normativ.

1. Răspundeţi în scris la întrebările din biletele de atestare propuse
de profesor.
2. Preparaţi linimente, unguente şi supozitoare după prescripţiile
propuse de profesor.
Bibliografie: 1-27.
Tema: Prepararea soluţiilor injectabile fără stabilizanţi.
Scopul lucrării: Acumularea de cunoştinţe şi înbdemînări practice la

prepararea soluţiilor injectabile fără stabilizanţi.
2. Folosiţi Farmacopeea Română ed.X şi alte docuemnte cu
caracter
soluţiilor injectabile fără stabilizanţi.
3. Verificaţi dozele substanţellor toxice şi puternic active prescrise
în soluţia injectabilă.
4. Calculaţi cantităţile de substanţe medicamentoase şi auxiliare
pentru prepararea soluţiilor injectabile.
5. Alegeţi şi argumentaţi procedeul de preparare a soluţiilor injectabile
după prescripţiile individuale în funcţie de proprietăţile fizico-chimice
ale substanţelor medicamentoase şi de aparatajul disponibil.
6. Condiţionaţi prepararea aseptică a soluţiilor injectabile.
7.Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea soluţiilor injectabile
(cîntărirea, dizolvaea, filtrarea, verificarea calităţii, închiderea
etanş, pregătirea pentru sterilizare, sterilizare şi ambalare).
8.Folosiţi aparatele şi instalaţiile pentru filtrarea, sterilizarea şi
ambalarea soluţiilor injectabile.
9.Efectuaţi controlul calităţii injectabile rezultate.
10.Întocmiţi documentul de verificare îns cris.
11.Pregătiţi forma medicamentoasă pentru eliberare.

2. Folosirea de balanţe, greutăţi marcate şi vase cotate (fizica,
chimia analitică).
3. Noţiuni despre aseptică. Condiţionarea aseptică la prepararea
medicamentelor în farmacii (microbiologia).
4. Cunoaşterea regulilor de securitate în lucrul cu aparatele pentru
sterilizare (microbiologia.igiena).
5. Folosirea literaturii de specialitate la acumularea cunoştinţelor
despre proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor medicamentoase şi
vehiculelor utilizate la prepararea soluţiilor injectabile (chimia
generală,anorganică,organică, analitică, fizică, farmaceutică).
1. Caracteristica formelor medicamentoase injectabile şi condiţiile
de calitate înaintate de FR ed.X (monografia farmacopeecă).
2. Solvenţii utilizaţi la prepararea formelor medicamentoase
injectabile.Normarea calităţii apei pentru injecţii de Farmacopeea de stat
şi alte documente cu caracter normativ.
3. Condiţiile de calitate a substanţelor medicamentoase folosite la
prepararea formelor medicamentoase injectabile.
4. Caracteristicile fizice şi chimice ale recipientelor care asigură
păsrarea şi administrarea formelor medicamentoase injectabile.
5. Caracteristicile compartimentului eseptic folosit la prepararea
formelor medicamentoase sterile.
6. Operaţiile tehnologice la prepararea formelor medicamentoase
injectabile.
7. Metodele de sterilizare a formelor medicamentoase injectabile
(monografia farmacopeecă).
8. Filtrarea soluţiilor injectabile. Caracteristicile filtrelor şi
aparatajului de filtrat.
9. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a soluţiilor
injectabile conform cerinţelor Farmacipeei Române ed .X şi altor
documente cu caracter normativ.

Preparaţi soluţiile injectabile fără stabilizanţi după prescripţiile
ce urmează:
1. Rp.: Sol. Natrii chloridi 2. Rp.: Sol. Natrii chloridi
0,9% - 100 ml 10% - 100 ml
Sterilisetur Sterilisetur
D.S. Pentru injecţii, în D.S. Pentru injecţii, în
restabilirea echilibrului dezechilibrul electrolitic,
acido-bazic.
3. Rp.: Sol. Natrii iodidi 9. Rp.: Sol. Natrii iodidi
20% - 100 ml 5% - 100 ml
Sterilisetur Sterilisetur
D.S. Pentru injecţii cîte 5 ml D.S. Pentru injecţii, cîte 2
intravenos în zi. ml în zi.
4. Rp.: Euphyllini 2,4%-100 ml 10. Rp.: Sol. Analgini
Sterilisetur 25% - 100 ml
D.S. Pentur injecţii, cîte 2 ml Sterilisetur
intravenos. D.S. Pentru injecţii,
analgezic.
5. Rp.: Sol. Natrii bromidi
20% - 50 ml 11. Rp.: Sol. Analgini
D.S. .Pentru injecţii, Sterilisetur
sedaţiv. D.S. Pentru injecţii
analgezic.
6. Rp.: Sol. Kaîii chloridi
5% - 100 ml 12. Rp.: Sol. Natrii benzoatis
D.S. Pentru injecţii, în Sterilisetur
dezichelibru electrolitic. D.S. pentru injecţii, cîte
2 ml în zi intramuscular.
7. Rp.: Sol. Călii chloridi
0,25% - 100 ml 13. Rp.:Sol. Benzogexonii
Sterilisetur 2,5% - 100 ml
D.S. Pentru injecţii cîte 2 ml Sterilisetur
subcutan. D.S. Pentru injecţii, cîte
2 ml subcutan.
8. Rp.: Sol. Acidi glutaminici
1% - 100 ml
Sterilisetur
D.S. Pentru injecţii, cîte 2
ml în zi.
L Alegerea modului optimal de preparare a soluţiilor injectabile.
2. Calculul cantităţilor substanţelor medicamentoase şi a vehiculului.
3. Folosirea aparatelor şi a instalaţiilor pentru filtrare, sterilizare şi
ambalare a soluţiilor injectabile.
4. Controlul calităţii soluţiilor injectabile.
5. Ambalarea şi livrarea soluţiilor injectabile.
Bibliografie:
Tema: Prepararea soluţiilor injectabile cu stabilizanţi.
Scopul lucrării: Acumularea de cunoştnţe şi îndemînări practice la

prepararea soluţiilor injectabile cu stabilizanţi.
realizarea scopului:
2. Verificarea dozelor substanţelor toxice şi puternic active, prescrise
în soluţiile injectabile.
3. Calculaţi cantităţile de substanţe medicamentoase şi stabilizanţi
pentru prepararea soluţiilor injectabile.
4. Alegeţi şi argumentaţi necesitatea folosirii stabilizantului la
prepararea soluţiilor injectabile.
5. Creaţi condiţii aseptice la prepararea soluţiilor injectabile.
6. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea soluţiilor injectabile cu
stabilizanţi (cîntărirea, măsurarea, dizolvarea, verificarea calităţii filtrarea,
închiderea etanş, pregătirea pentru sterilizare, sterilizarea şi ambalarea).
7. Folosiţi aparatele şi instalaţiile pentru filtrarea, sterilizarea şi
ambalarea soluţiilor injectabile cu stabilizanţi.
8. Efectuaţi controlul calităţii soluţiilor injectabile rezultate.
9. Întocmiţi documentul de verificare în scris.
10. Pregătiţi forma medicamentoasă pentru eliberare.

1. Citirea reţetelor în limba latină (limba latină, farmacologia).
chimia analitică).
3. Condiţionarea aseptică în prepararea medicamentelor sterile
(microbiologia, igiena).
4. Cunoaşterea regulilor de securitate în lucrul cu aparatele pentru
sterilizare (microbiologia).
5. Folosirea literaturii de specialitate la acumularea de cunoştinţe
despre proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor medicamentoase,
solvenţilor şi stabilizanţilor (chimia anorganică, organică,generală,
analitică, fizică, farmaceutică).
1. Factorii care influenţează degradarea substanţelor
medicamentoase în soluţiile injectabile.
2. Caracteristica stabilizanţilor folosiţi la prepararea soluţiilor
injectabile. Clasificarea stabilizanţilor.
3. Principiile de selectare şi calculul cantităţilor de stabilizanţi
conform cerinţelor Farmacopeei Române ed.X.
4. Asigurarea stabilităţii soluţiilor injectabile cu conţinut de
substanţe medicamentoase care hidrolizează sau se saponifică.
5. Asigurarea stabilităţii chimice a soluţiilor injectabile cu ajutorul
antioxidanţilor. Clasificarea antioxidanţilor.
6. Particularităţile preparării soluţiilor injectabile de glucoza
şi hidrocarbonat de sodiu.
7. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a soluţiilor
injectabile conform documentelor cu caracter normativ.
Preparaţi soluţiile injectabile cu stabilizanţi după

prescripţiile ce urmează:
1. Rp.: Sol. Novocaini hydrochloridi 3. Rp.: Sol. Novocaini

0,25% - 100 ml 1% - 100 ml
Sterilisetur! Sterilisetur!
D.S. Pentru injecţii D.S. Pentru injecţii,
anestezic. anestezic.
2. Rp.: Sol. Novocaini 4. Rp.: Sol. Novocaini

0,5 % - 100 ml 2% - 50 ml
Steriîisetur! Sterilisetur!
D.A. Pentru injecţii, D.S. Pentru injecţii,
anestezic. anestezic.
11. Rp.: Sol Coffeini-natrii
5. Rp.: Sol. Apomorphini bezoatis 10% - 100 ml
hydrochloridi 1% - 100 ml Sterlisetur!
Sterilisetur! D.S. Pentur injecţii, în
D.S. Pentru injecţii, stări de colaps.
stimulează respiraţia.
12. Rp.: Sol. Glucosi
6. Rp.: Sol. Acidi ascorbinici 5% - 100 ml
5% - 100 ml Sterilisetur!
Sterilisetur ! D.S. Pentru injecţii, în
D.S. Pentru injecţii, insuficienţa cardiacă.
hepatită cronică.
13. Rp.: Sol Glucosi
7. Rp.: Sol. Aethazoli-natrii
10% - 100 ml 20% - 500 ml
D.S. Pentru injecţii, boli D.S. Pentru injecţii,
pulmonare. dezintoxicant în otrăviri cu
barbital.
8. Rp.: Sol. Natrii paraaminosali-
cylatis 1% - 100 ml 14. Rp.: Sol. Acidi ascorbinici
Sterilisetur! 5% - 100 ml
D.S. Pentru injecţii, Sterilisetur!
anti tuberculos. D.S. Pentru injecţii în
intoxicaţii.
9. Rp,: Sol. Natrii nitritis
1% - 100 ml 15. Rp.: Sol. Natrii hydrocarbo-
Sterilisetur! natis 5% - 100 ml
D.S. Pentru injecţii, contra Sterilisetur!
astmei bronşice. D.S. Pentru injecţii în
acidoză
10. Rp.: Sol. Natrii thiosulfatis .
30% - 100 ml
Sterlisetur! 16. Rp.: Sol. Novocainamidi
D.S. Pentru injecţii,
10% - 100 ml
dezintoxicant.
Sterilisetur!
D.S. Pentur injecţii, în
aritmii cîte 5 ml intra-
venos (cu picătura).
Forma medicamentoasă prezintă soluţia pentru administrarea
intravenoasă care conţine substanţă medicamentoasă puternic activă ce
uşor se oxidează. Controlul dozelor novocainamidei se înfăptuieşte
comparind doza pentru o dată şi pentru 24 de ore la administrarea
intravenoasă cu cele din tabelele FR ed.X pentru maturi. Dozele nu-s
depăşite.
În condiţii aseptice în balonul cotat cu capacitatea de 100 ml se aduce
o parte de apă pentru injecţii în care se dizolvă 10,0g novocainamidă 0,5g
metabisulfat de sodiu(ca antioxidant) şi se aduce cu apă injectabilă la
nominal. Farmacistul-analitic înfăptuieşte analiza calitativă şi cantitativă a
novocainamidei. Soluţia se filtrează prin filtrul de sticlă nr. 4 se
controlează la incluziuni mecanice, pH-ul, concentraţia substanţei şi a
stabilizantului, apoi recipientul se închide etanş.
Se sterilizează la 122°C timp de 8 minute. Se face controlul calităţii
după sterilizare.
Forma medicamentoasă se etichetează "Pentru injecţii", "Steril".
Documentul de verificare în scris
Data Nr. reţetei

Aquae pro injectionibus q.s.
Novocainamidi 10,0
Natrii metabisulfatis 0,5
Aquae pro injectionibus ad 100 ml
A sterilizat:
A preparat:
A eliberat:
Deprinderile şi sndemmârile practice:
1. Alegerea modului optim de preparare a soluţiilor injectabile
folosind stabilizatorul respectiv.
2. Calculul cantităţilor de substanţe medicamentoase, vehiculul şi
stabilizant.
3. Folosirea aparatelor şi instalaţiilor pentru filtrare sterilizare şi
4. Controlul calităţii soluţiilor injectabile.
5. Ambalarea şi livrarea soluţiilor injectabile,
Bibliografie: 2, 4, 5, 6, 7, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 19, 23, 24, 25, 26, 27.
Tema: Prepararea perfuziilor. Izotonizarea soluţiilor perfuzabile
hipotonice.Prepararea soluţiilor injectabile cu substanţe
medicamentoase termolabile. Suspensii injectabile.

prepararea perfuziilor, a soluţiilor injectabile cu substanţe
medicamentoase termolabile şi a suspensiilor injectabile.
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor, verificaţi dozele
substanţelor toxice şi puternic active prescrise.
2. Folosiţi Farmacopeea Române ed.X şi alte documente cu
prepararea şi izotonizarea soluţiilor injectabile, perfuziilor, soluţiilor
injectabile cu substanţe medicamentoase termolabile, a suspensiilor
injectabile.
3. Calculaţi concentraţia izotonică prin diferite metode.
4. Calculaţi cantităţile de substanţe medicamentoase şi ale agenţilor
de izotonizare la prepararea soluţiilor injectabile.
5. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea perfuziilor, soluţiilor
injectabile cu substanţe termolabile, suspensiilor injectabile (cîntărirea,
măsurarea, dizolvarea, filtrarea, controlul incluziunilor mecanice,
închiderea
etanş, pregătirea către sterilizare, sterilizarea şi ambalarea).
6. Efectuaţi controlul calităţii formelor medicamentoase rezultate.

chimia analitică).
despre proprietăţile fizico-chimice ale ingridientelor (substanţelor
medicamentoase, agenţilor de izotonizare).
4. Cunoaşterea şi folosirea legilor Râul şi Want-Hoff pentru
determinarea concentraţiilor izotonice.
Întrebări teoretice:
1. Metodele clasice de izotonizare.
2. Principiile de selectare şi calculul cantităţilor agenţilor de
izotonizare la prepararea soluţiilor izotonice.
3. Caracteristica perfuziilor, Clasificarea după scopul terapeutic
urmărit şi după componenţă.
4. Particularităţile preparării perfuziilor.
5. Regulile preparării soluţiilor injectabile cu substanţe termolabile
şi suspensiilor injectabile.
6. Controlul calităţii, regulile de eliberare şi păstrare a perfuziilor,
soluţiilor injectabile cu substanţe termolabile şi a suspensiilor injectabile.
Peparaţi perfuzii, soluţii injectabile cu substanţe medicamentoase

termolabile şi suspensii injectabile după prescripţiile ce urmează:
1. Rp.: Sol. Glucosi isotonicae 4. Rp.: Sol. Natrii iodidi
100 ml isotonicae 40 ml
D.S. Pentru injecţii, cîte D.S. Pentru injecţii, cîte
100 ml intravenos în zi. 5 ml în zi intramuscular.
2. Rp.: Sol. Natrii salicylatis
istonicae 20 ml
D.S. Pentru injecţii cîte 5 5. Rp.: Sol. Novocaini
ml intramuscular în zi. 0,5%-100 ml
Natrii chloridi q.s. ut
fiant solutio isotonicae
3. Rp.: Sol. Magnezii sulfatis Sterilisetur!
isotonicae 10 ml D.S. Pentru injecţii
Sterilisetur !
D.S. Pentru injecţii, intramuscular.
intravenos.
6. Rp.: Sol. Papaverini 9. Rp.: Natrii chloridi 4,7
hydrochloridi 2% - 10 ml Kalii chloridi 1,5
ut fiant soluţio isotonicae Natrii acetatis 3,6
Sterilisetur! Aquae pro injectionibus
ad 1000 ml
D.S. Pentur injecţii, cîte Sterilisetur!
2 ml intramuscular în zi. D.S. Perfuzie, la
dezechilibrări electrolitice.
7. Rp.: Sol. Amidopyrini
2% - 10 ml 10. Rp.:Natrii chloridi 9,0
Natrii chloridi q.s ut fiant
soluţio isotonicae Kalii chloridi 0,2
Sterilisetur!
D.S. Pentru injecţii, cîte 2 Calcii chloridi 0,2
ml intramuscular în zi.
Natrii hydrocarbonatis
8. Rp.: Natrii chloridi 5,0 0,2
Kalii chloridi 1,0 Aquae pro injectionibus
Natrii hydrocarbonatis 4,0 ad 100 ml
Aquae pro injectonibus
ad 1000 ml Sterilisetur!
Sterilisetur! D.S. Perfuzie, la
D.S. Pentru perfuzii, cîte dezechilibrări electrolitice.
250 ml (cu picătura).
11. Rp.:Barbitali-natrii 1,0
Aquae pro injectionibus100
Sterilisetur!
D.S. Pentru injecţii, cîte 2
ml intravenos.
1. Alegerea modului optim de preparare a perfuziilor, soluţiilor

injectabile cu substanţe medicamentoase termolabile precum şi a
suspensiilor injectabile.
2. Calculul cantităţilor de substanţe medicamentoase şi solvent
(vehicul) la prepararea formelor medicamentoase respective.
3. Controlul calităţii perfuziilor şi a suspensiilor injectabile.
4. Ambalaarea şi livrarea perfuziilor, a soluţiilor injectabile cu
substanţe medicamentoase termolabile şi suspensiilor injectabile.
Bibliografie: 2, 4, 5, 6, 7, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 19, 23, 24, 25,
26, 27.
LUCRAREA nr. 29
Tema: Prepararea formelor medicamentoase oftalmice.

prepararea picăturilor pentru ochi, a băilor oculare, suspensiilor,
unguentelor şi pudrelor oftalmice.
2. Folosiţi FR ed.X şi alte documente cu caracter
medicamentoase oftaîmice.
3. Calculaţi cantităţile de substanţe medicamentoase şi auxiliare la
prepararea formelor medicamentoase oftalmice.
4. Condiţionaţi prepararea aseptică a formelor medicamentoase
oftalmice. Alegeţi în caz de necesitate metoda sterilizării pentru unele
substanţe medicamentoase.
5. Calculaţi concentraţia izotonică la prepararea picăturilor pentru
ochi, băilor oftalmice etc.
6. Alegeţi şi argumentaţi procedeul raţional de preparare a formelor
medicamentoase oftalmice dependent de proprietăţile fizico-chimice ale
ingredientelor şi aparatajului disponibil.
7. Alegeţi recipiente pentru eliberarea formelor medicamentoase
dependent de proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor
medicamentoase.
8. Efectuaţi controlul calităţii formelor medicamentoase oftalmice.
10. Pregătiţi formele medicamentoase oftalmice către eliberare.

chimia analitică).
3. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor ingredientelor la prepararea
formelor medicamentoase oftalmice (chimia anorganică, organică,
fizică, analitică).
4. Condiţionarea aseptică la prepararea medicamentelor în farmacii
(microbiologia, igiena).
5. Cunoaşterea regulilor de securitate în lucrul cu aparatele
pentru sterilizare (microbiologia).
1. Caracteristica formelor medicamentoase pentru tratamentul

sau pentru diagnosticul bolilor ochiului (picături pentru ochi, băile
oculare, unguentele, suspensiile şi pudrele oftalmice).
2. Condiţiile de calitate ale preparatelor oftalmice dependent de
caracteristicile speciale ale locului de aplicare.
3. Caracteristicile fizice şi chimice ale recipientelor care asigură
păstrarea şi administrarea formelor medicamentoase oftalmice.
4. Calculul concentraţiilor izotonice la prepararea picăturilor
pentru ochi, băilor oftalmice etc.
5. Regulile de preparare a băilor pentru ochi, spălaturilor,
suspensiilor şi pudrelor oftalmice. Particularităţile preparării picăturilor
pentru ochi. Folosirea produselor semifinite pentru prepararea picăturilor
oftalmice.
6. Caracteristicile excipienţilor utilizaţi la prepararea unguentelor
oftalmice. Regulile preparării unguentelor oftalmice şi particularităţile
încorporării sulfatului de zinc şi rezorcinei.
7. Influenţa viscozităţii asupra eficacităţii, toleranţei şi stabilităţii
picăturilor pentru ochi. Agenţi de viscozitate folosiţi la prepararea
soluţiilor oftalmice (metilceluloză, polivinol, polivinilpirolidonă ş.a.).
8. Controlul calităţii regulilor de eliberare şi păstrare a formelor
medicamentoase oftalmice conform cerinţelor documentelor cu caracter
normativ.
Preparaţi forme medicamentoase oftalmice după prescripţiile

indicate de profesor:
1.Rp.:Argenti nitritis 0,1 6. Rp.: Sol. Ephedrini hydro-
Aquae pro injectionibus 10ml chloridi 2% - 10 ml
M.D.S. Extern, picături D.S. Extern, picături
pentru ochi de 2 ori cîte 2-3 pentru ochi de 2 ori în zi cîte 3
picături în zi. picături în sacul conjuctival.
2. Rp.:Atropini sulfatis 0,05 7. Rp.: Riboflavini 0,001

Aquae pro Acidi ascorbinici 0,01
injectionibus10ml Dimedroli 0,01 Sol.
M.D.S. Extern, picături Glucosi 2% -10 ml
pentru ochi cite 2-3pică- M.D.S. Extern, picături
turi în zi în ochiul drept. pentru ochi de 2 ori cîte 3
picături.
3. Rp.: Sol. Acidi ascorbinici 8. Rp.:Sol.Natrii iodidi 4%-10ml

0,1% - 10 ml Calcii chloridi 0,4
Riboflavini 0,002 M.D.S. Aquae pro injectionibus
Extern, picături pentru 10 ml
ochi de 3 ori cîte 3 M.D.S. Extern, picături
picături în zi. pentru ochi.
4. Rp.: Sol. Dicaini 0,25%-10ml 9. Rp.: Sol. Zinci sulfatis

D.S. Extern, picături de 0,25 - 10 ml
ochi de 2 ori cîte 3pic. în Acidi borici 0,2
sacul conjuctival. M.D.S. Extern, picături
pentru ochi de 3 ori în zi
site 3 picături.
5. Rp.: Riboflavini 0,001
Acidi ascorbinici 0,03 10. Rp.: Sol. Dicaini 0,5-10 ml
Sol. Glucosi 3% - 10 ml D.S. Extern, picături
M.D.S. Extern, picături pentru ochi de 2 ori in zi
pentru ochi de 2 ori în zi cîte cîte 2-3 picături în
2-3 picături în sacul ochiul drept.
conjuctival.
11. Rp.:Sol. Acidi borici10 ml 18. Rp.: Ung. Bismuthi
D.S. Extern, picături subnitratis 1% - 10,0
pentru ochi de 3 ori D.S. Extern, unguent
cîte 2-3 picături în pentru ochi.
sacul conjuctival.
19. Rp.: Ung. Aethylmorpini
12. Rp.: Sol. Sulfacyli natrii hydrochloridi 1%-10,0
20% - 10 ml D.S. Extern, unguent
Emuls. Hydrocortisoni pentru ochi.
3 ml
M.D.S. Extern, picături 20. Rp.: Ephedrini hydrochloridi
pentru ochi de 2 ori cîte 0,1
2-3 picături în Acidi borici 0,2
ochiul stîng. Nipagini 0,01 Sol.
Methylcellulosae
13. Rp.: Ung. Pilocarpini 1% - 10 ml
1% - 10,0 D.S. Extern, picaturi
D.S. Extern, unguent pentru ochi.
pentru ochi.
21. Rp.: Zinci sulfatis 0,25
14. Rp.: Ung. Sulfacyli-natrii Acidi borici
ophthalmici 20,0 Cetylpyridinii chloridi
D.S. Extern, unguent 0,001
pentru ochi. Sol. Methylcellulosae
1% - 10 ml
15. Rp.: Sol. Acidi borici ex M.D.S. Extern, picături
3,0 : 150 ml pentru ochi cîte 2 pică
D.S. Baie oculară. turi 2 ori în zi.
16. Rp.:Sol. Natrii 22. Rp.: Pilocarpini

hydrocarbonatis 1,0-100 hydrochloridi 0,1
ml Aquae pro injectonibus
D.S. Extern, baie pentru 10 ml
ochi. M.D.S. Extern, cîte 2
picături de 3 ori în zi în
17. Rp.: Ung. Xeroformii ochi.
1% - 10,0
pentru ochi.
Forma medicamentoasă prezintă picături oftalmice cu substanţă toxică

uşor solubilă în apă. Pe reţetă se aplică stampila şi parafa "Pentru reţete",
parafa şi semnătura personală a medicului.
Forma medicamentoasă se prepară aseptic. La izotonizarea picăturilor
oftaîmice se foloseşte echivalentul chlorhidratului de pilocarpină după
clorură de sodiu care constituie 0,22g, de altfel 0,22g de clorură de sodiu
condiţionează ăn aceleași condiții aceeaşi presiune osmotică cît l,0g
clorhidrat de pilocarpinâ.
Pentru obţinerea a 10 ml soluţie izotonicâ de clorură de sodiu luăm
0,09g din acesta.
Astfel la 10 ml soluţie de clorhidrat de pilocarpină este necesar de
adăugat 0,068g clorură de sodiu pentru obţinerea soluţiei izotonice.
0,22g NaCl izotonizează aceaşi cantitate de soluţie cît î,0g de
clorhidrat de pilocarpină
x g NaCl "-"-"-"-" 4'-"~0,lg
x= 0,022g NaCl
Deci clorură de sodiu este necesar de folosit
0,09 - 0,022-0,068g =0,07g
într-un vas steril se aduce aproximativ 5 ml de apă pentru injecţii, se
dizolvă O, l g clorhidrat de pilocarpină şi 0,07 g clorură de sodiu. Soluţia
obţinută se filtrează prin filtru de hîrtie steril în prealabil clătit cu apă
pentru injecţii (ori prin filtru de sticlă nr. 3). în recipient de sticlă neutrală
şi prin acelaşi filtru se trece cantitatea rămasă de solvent. Recipientul se
închide cu dop steril de cauciuc şi se efectuează controlul incluziunilor
mecanice. La necesitate soluţia se mai filtrează încă o dată şi iarăşi se
controlează lipsa incluziunilor mecanice. Recipientul se închide etanş cu
capac metalic, se verifică etanşarea şi se sterilizează la temperatura de
122°C timp de 8 minute.
După sterilizare soluţia oftalmică se controlează la lipsa incluziunilor
mecanice, culare, calitatea ambalării.
Se etichetează pentru uz extern, cu etichetă de culoare roză unde este
indicat numărul farmaciei, reţetei, data. prenumele şi numele de familie a
pacientului, modul administrării. Etichetele: "A se păstra la loc răcoros,
ferit de lumină", "A se comporta cu precauţie", "A feri de copii".
Adnotare: La prepararea picăturilor oftalmice poate fi folosită soluţia
de 10% clorură de sodiu sub formă de (produs semifinit) în cantitate de
0,7 ml. Apă pentru injecţii sterilă în cazul dat trebuie de luat 9,3 ml.
Data "A"
Nr. reţetei
Aquae pro injectionibus 5 ml

Pilocarpini hydrochloridi 0,1
Natrii chloridi 0,07
Aquae pro injectionibus 5 ml
V total = 10 ml A
preparat: A
verificat: A
eliberat:
Deprinderile şi îndemînările practice:
1. Alegerea modului optimal de preparare a formelor medicamentoase

oftalmice.
2. Calculul cantităţilor de substanţe medicamentoase, vehicule,
excipienţi agenţi de izotonizare, stabilizanţi.
3. Folosirea aparatelor şi instalaţiilor pentru filtrare, sterilizare şi
4. Controlul calităţii formelor medicamentoase oftalmice.
5. Ambalarea şi livrarea formelor medicamentoase oftalmice.
Bibliografie: 2, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 17, 18, 19, 22, 23,
24, 25, 26, 27.
LCURAREA PRACTICĂ nr. 30
Tema: Prepararea formelor medicamentoase cu antibiotice,

prepararea formelor medicamentoase cu antibiotice.
2. Folosiţi FR ed .X şi alte documente cu caracter
formelor medicamentoase cu antibiotice.
3. Calculaţi cantitatea de substanţe medicamentoase şi auxiliare la
prepararea formelor medicamentoase cu antibiotice.
4. Condiţionaţi prepararea aseptică a formelor medicamentoase cu
antibiotice.
5. Alegeţi şi argumentaţi procedeul raţional de preparare a formelor
medicamentoase cu antibiotice, aparatelor şi instalaţiilor disponibile.
6. Alegeţi recipientele pentru eliberarea formelor medicamentoase
dependent de proprietăţile fizico-chimice ale antibioticelor.
7. Efectuaţi controlul calităţii formelor medicamentoase cu antibiotice.
2. Folosirea de vase cotate, balanţe şi greutăţi marcate (fizica,
nanalitica).
3. Noţiuni despre aseptică. Condiţionarea aseptică la prepararea
formelor medicamentoase cu antibiotice.
despre proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor medicamentoase şi
vehiculelor utilizate la prepararea formelor medicamentoase cu
antibiotice.
1. Sortimentul de antibiotice mai frecvent folosite la prepararea
formelor medicamentoase.
2. Condiţionaţi prepararea aseptică a formelor medicamentoase cu
antibiotice.
3. Factorii care influenţează stabilitatea formelor medicamentoase cu
antibiotice.
4. Caracteristica solvenţilor folosiţi la prepararea formelor
medicamentoase cu antibiotice. Regulile preparării formelor
medicamentoase lichide şi solide cu antibiotice (picături şi băi
ochulare şi nazale, spălaturi, pudre ş.a.).
5. Caracteristica excipienţilor utilizaţi la prepararea unguentelor şi
supozitoarelor cu antibiotice. Particularităţile încorporării antibioticelor
în unguente şi supozitoare.
6. Controlul calităţii formelor medicamentoase cu antibiotice rezultate.
Preparaţi forme medicamentoase cu antibiotice după prescripţiile

indicate de profesor.
1. Rp.: Benzylpenicillini-natrii
200.000 UA 3. Rp.: Sol. Laevomycetini
Sol. Natrii chioridi 0,2% 10 ml
0,9% - 10 ml M.D.S. Extern, cîte 2
M.D.S. Picături oftalmice. picături de 6 ori în zi.
Cîte 2 picături de 4 ori în zi
în ochiul drept.
2. Rp.: Sol. Ephedrini hydrochlo 4. Rp.: Benzylpenicillini-natrii

ridi 3% - 10 ml 200.000 UA
Benzylpenicillini-natrii Lanolini 1,0 Vaselini 4,0
300.000 UA Misce fiat unguentum
M.D.S. Extern, cîte 3 pic. D.S.unguent nazal.
în nas de 3 ori în zi.
5. Rp.: Benzylpenicillini-natrii 10. Rp.: Syntomycini
50.000 UA Norsulfazoli
Streptocidi 0,5 Streptocidi aa 1,0
Lanolini Camphorae 0,3
Vaselini ana 2,5 Olei Menthae gtts.XV
Misce fiat unguentum Vaselini 15,0
D.S. Extern, unguent pentru Lanolini 5,0
ochi. Misce fiant unguentum
D.S. Extern, se aplică pe
6. Rp.: Ung. Laevomycctini pielea lezată.
1% - 10,0
11. Rp.: Laevomycetini 0,1
auricular.
Olei Cacao 1,0
7. Rp.: Laevomycitini 0,25 Da tales doses N. 10
Aethacridini lactatis 0,15 S. Extern, cîte un supozi tor
Pastae Zinci 15,0 seara în rect.
D.S. Extern, se aplică pe 12. Rp.: Laevomicetini 0,2
plăji. Acidi borici
Streptocidi
8. Rp.: Benzylpenicillini-natrii
Glucosi aa 0,3
1000.000 U A
Olei Cacao q.s
Olei Vaselini
Misce fiat suppositorium
Lanolini anhydrici aa 1,0
D.t.d. N. 10
Vaseiini 8,0
S. Extern, cîte un supozi
tor de 3 ori în zi rectal.
D.S. Extern,unguent nazal.
13. Rp. Ronidazae 0,25
9. Rp.: Eritromycini 0,1
Streptomycini sulfatis
Olei Cacao 1,0
100.000 UA
Analgini
Da tales doses N. 10
Amidopyrini ana 0,2
S. Extern, cîte un supozitor
Olei Cacao 1,5
de 4 ori în zi
Misce fiat suppositorium
Da tales doses N. 20
S. Extern, cîte un supozitor
de 3 ori în zi.
14. Rp.: Benzylpenicillini-natrii 18. Rp.: Sol. Kanamycini sulfatis
200.000 UA 1% - 10,0
Sulfadimizini 5,0 D.S. Extern, picături
Misce fiat pulvis oftalmice, cîte 2 picături
D.S. Extern, pudră. în ochiul drept de 3 ori
în zi.
15. Rp.: Streptocidi
Sulfadimezini ana 3,0 19. Rp.: Ung. Erythromycini
1% - 10,0
Syntomicini 1,0 D.S. Extern, unguent nazal.
Misce fiat pulvis
D.S. Extern, pudră.
16. Rp.: Syntomycini 1,0 20. Rp.: Streptocidi

Acidi borici 2,0 Sulfadimezini ana 3,0
Talci 4,0 Syntomycini 1,0
Misce fiat pulvis
Misce fiat pulvis D.S. Extern, pudră.
D.S. Extern, pudră.
17. Rp.: Sol. Laevomycetini 21. Rp.: Laevomycetini 0,2

0,25% 10 ml
Acidi borici 0,2
M.D.S. Extern, picături Olei Cacao 2,0
oftalmice, cîte 3 picături
de 3 ori în zi. Misce fiat suppozitorium.
D.t.d. N. 10
S. Extern, cîte un supozi
tor de 3ori in zi in
regiunea anaiorectala
Formă medicamentoasă prezintă supozitoare rectale cu conţinut de

substanţă medicamentoasă puternic activă, antibiotic insolubil în apă care
se repartizează în forma medicamentoasă după tipul suspensiilor.
Supozitoarele se prepară în condiţii aseptice.
Verificarea dozelor pentru o dată şi pentru 24 de ore la levomicetină
nu sînt depăşite:
Conform conform
prescripţiei FS
0,2 (0,2) 1,0 (4,0)
Pentru prepararea supozitoarelor este necesar de luat (0,2xl5)=3,0g
levomicetinâ, iar unt de cacao (2,0 x 15)= 30,0g (cantitatea untului de
cacao este indicată în reţetă).
3,0g levomicetinâ se aduce la mojar steril şi se triturează uşor mai întîi
însăşi levomicetinâ, apoi după regula lui Dereaghin se pune l,5g unt de
cacao topit sau răzuit, după aceea se aduce restul untului de cacao. Se
framîntă pînă la obţinerea unei mase omogene, care uşor se îndepărtează
de pe pereţii mojarului şi calota pistilului, masa se cîntăreşte, se face
însemnare pe partea opusă a reţetei.
Stadiile rpocesului tehnologic, controlul calităţii sînt aceleaşi ca şi în
cazul preparării supozitoarelor obţinute.
Forma medicamentoasă se etichetează: "Extern", "A se păstra la loc
răcoros", "A feri de copii".
Data nr. reţetei
Laevomycetini 3,0
Olei Cacao 30,0
m = 33,0 2,2 x 15
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
1. Alegerea condiţiilor şi modului optim de preparare a formelor

medicamentoase cu antibiotice.
2. Calculul cantităţilor de antibiotice, vehicule, excipienţi şi altor
substanţe auxiliare la prepararea formelor medicamentoase.
3. Ambalarea şi livrarea formelor medicamentoase cu antibiotice.
Bibliografie: 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 22, 23, 24, 25, 26, 27.
Tema: Cazuri dificile la prepararea formelor medicamentoase.
Incompatibilităţile fizico-chimice şi chimice.

necesare pentru aprecierea cazurilor dificile, incompatibilităţilor
fizico-chimice şi chimice şi măsurile evitării acestora.
1. Determinaţi corectitudinea prescrierii reţetelor şi compatibilitatea
ingredientelor.
2. Analizaţi prescripţia, determinaţi aspectul prin care se manifestă
cazurile dificile şi apreciaţi caracterul incompatibilităţilor.
normativ pentru a culege informaţii necesare despre evitarea cazurilor
dificile şi a incompatibilităţilor.
normativ pentru a culege informaţii necesare despre evitarea cazurilor
dificile şi a incompatibilităţilor.
5. Consultaţi medicul referitor la metodele evitării cazurilor dificile
şi a incompatibilităţilor farmaceutice.

2. Cunoaşterea şi folosirea proprietăţilor fizico-chimice a
ingredientelor şi literaturii de specialitate pentru selectarea
procedeului optim de preparare a formelor medicamentoase cu conţinut
de cazuri dificile şi incompatibilităţi.
3. Folosiţi cunoştinţele despre procesele fizico-chimice, chimice şi
farmacologice, care rezultă la interacţiunea dintre componentele formelor
medicamentoase (chimia anorganică, organică, farmaceutică,
farmacologia).
4. Cunoaşterea şi respectarea tehnicii de securitate cînd se lucrează cu
cazuri dificile şi incompatibilităţi la prepararea formelor medicamentoase.
întrebâri teoretice:
1. Caracteristicile formelor medicamentoase dificile şi incompatibile.
Regulile evidenţei reţetelor cu substanţe medicamentoase incompatibile.
2. Folosirea FR ed.X şi altor documente cu caracter
informativ pentru a culege informaţii referitoare la analiza
incompatibilităţii ingredientelor prescrise.
3. Determinarea noţiunii "incompatibilităţi". Rolul farmacistului în
vederea soluţionării înlăturării problemei incompatibilităţilor.
4. Clasificarea incompatibilităţilor: fizice, fizico-chimice şi
farmacologice,
5. Cauzele din care rezultă formarea incompatibilităţilor fizico-
chimice şi chimice (exemple).
6. Clasificarea incompatibilităţilor chimice dependent de interacţiunea
dintre substanţele medicamentoase.
7. Căile evitării incompatibilităţilor farmaceutice.
8.Aspectul moral, juridic şi ştiinţific al incompatibilităţilor
farmaceutice.
Lucrul pract independent:
Preparaţi formele medicamentoase după prescripţiile

indicate de profesor.
1. Rp.: Coffeini-natrii benzoatis 2. Rp.: Papaverini hydrochloridi

1,5 0,3
Acidi borici 1,0 Coffeini-natrii benzoatis
Natrii bromidi 4,0 0,5
Sol. Glucosi 10%-200ml Amidopyrini 3,0
M.D.S. Intern, cîte o Kalii bromidi 5,0
lingură de masă de 3 ori Aquae purificatae 200ml
în zi. M.D.S. Intern, cîte o
în zi.
3. Rp.: Natrii nitritis 0,12 8. Rp.: Sol. Ichthyoli 5%-100ml
Acidi ascorbinici 2,0 Natrii chloridi
Sol. Kalii bromidi 2% - Kalii iodidi aa 2,0
150ml M.D.S. Extern, cîte l
M.D.S.Intern, cîte l lingură de masă pentru
lingură de masă de 2 ori în clismă.
zi.
9. Rp.: Sol. Collargoli 3%-10 ml
4. Rp.: Natrii nitritis 1,5 Dimedroli 0,1
Acidi ascorbinici M.D.S. Extern, picături în
Kalii bromidi aa 2,0 nas, cîte 3 picături de 3 ori în zi.
T-rae Convallariae 5 ml
Sol .Magnesii sulfatis 10. Rp.: Chloramini 1,0
10% - 200 ml Kalii iodidi
M.D.S. Intern, cîte o Zinci sulfatis aa 0,3
lingură de masă de 2 ori în Aquae purificatae 200ml
zi. M.D.S. Extern, pentru
spălaturi.
5. Rp.: Natrii chloridi 1,0
Natrii benzoatis 1,0 11. Rp.: Sol. Lugoli 10 ml
Aquae purificatae l00ml Novocaini 0,2
M.D.S. Intern, cîte o Aquae purificatae 10 ml
lingură de masă de 3 ori în M.D.S. Extern, pentru a
zi. unge locul vătămat.
6. Rp.: Phenoli 1,0 12. Rp.: Mentholi

Olei Vaselini 10,0 Acidi salicylici aa 1,0
M.D.S. Extern, cîte 2 Olei Helianthi 50,0
picături de 3 ori în zi în M.D.S. Extern, pentru a
urechi. unge pielea lezată.
7. Rp.: Phenoli puri 0,5 13. Rp.:Sol. Protargoli 1%-l0ml

Olei Vaselini 10,0 Novocaini 0,2
M.D.S. Extern, picături în M.D.S. Extern, cîte 2
urechi. picături de 2 ori în zi în
ochiul drept.
14. Rp.: Sol. Zinci sulfatis 18. Rp.: Acidi borici
0,05 - 10 ml Camphorae aa 2,0
Aethacridini lactatis 0,02 Glycerini 25,0
M.D.S. Extern, cîte 2 M.D.S. Extern, unguent
picături de două ori pe zi pentru faţă.
în ochi.
19. Rp.: Inf. herbae Adonidis
Vernalis ex 10,0-180 ml
15. Rp.: Acidi nicotinici 0,025 Magnezii sulfatis/
Acidi ascorbinici 0,05 Calcii chloridi aa 10,0
Euphyllini 0,15 M.D.S. Intern, cîte o
M.f. pulv. lingură de masă de 3 ori în
D.t.d. N. 6 zi.
de 2 ori în zi. 20. Rp.: Sol. Magnesii sulfatis
25% - 100 ml
Antipyrini 5,0
16. Rp.: Dimedroli Barbitali-natrii 1,0
Papaverini hydrochloridi Sterilisetur!
aa 0,03 M.D.S. Pentru injecţii
Natrii nitritis 0,02 intramusculare.
Acidi ascorbinici 0,3
M.f. pulv. 21. Rp.: Coffeini-natrii benzoatis
D.t.d. N. 6 0,05
S. Intern, cîte o pulbere Hexametnylentetramini
de 2 ori în zi. Streptocidi aa 0,25
M.f. pulv.
D.t.d. N. 10
17. Rp.:Ichthyoli S. Extern, cîte l pulbere 2
Sulfuris depurati aa 1,0 ori în zi.
Vaselini
Olei Ricini aa 25,0 22. Rp.: Sol. Calcii chloridi
Misce fiat unguentum 10,0 - 200 ml
D.S. Extern, unguent Papaverini hydrochloridi
pentru mîini. 0,2
zi.
23. Rp.: Emulsia Olei Ricini 28. Rp.:Sol. Collargoli 0,3
200,0 Sol. Hydrogenii peroxydi
Natrii sulfatis 20,0 20 ml
M.D.S. Intern, cîte 2 M.D.S. Extern.
linguri de ceai de 3 ori în
zi. 29. Rp.:Inf. rad. Althaeae l00ml
Chlorali hydrati 6,0
24. Rp.:Calcii chloridi Natrii hydrocarbonatis 4,0
Natrii salicylatis aa 5,0 M.D.S. Intern, cîte o
Aquae purificatae l00ml lingură de 3 ori în zi.
lingură de masă de 3 ori în 30. Rp.: Benzylpenicillinum-kalii
zi. 500.000UA
Sol. Hydrogenii peroxydi
25. Rp.: Amidopyrini 1,0 dilutae
Calcii chloridi 8,0 Spiritus aethyiici aa 5ml
Natrii salicylatis 6,0 M.D.S. Extern, picături
Aquae purifîcatae 200ml auriculare.
lingură de masă de 3 ori în 31. Rp.:Dimedroli 0,003
zi. Ephedrini hydrochloridi
Euphyîlini aa 0,05
26. Rp.: Sol. Sulfacyli-natrii Sacchari 0,2
10% - 10 ml M.f. pul v.
Sol. Adrenalini hydro- D.t.vd. nr. 20
chloridi 0,1% - 2 ml S. Intern, cîte l pulbere
M.D.S. Extern, cîte 2 de 2 ori în zi.
picături în ochiul stîng de
3 ori în zi. 32. Rp.: Codeini phosphatis 0,15
Themisali 4,0
27. Rp.: Ung. Kalii iodii 30,0 Natrii bromidi
Sol. Plumbi subacetatis Ammonii chloridi aa 5,0
2 ml Aquae purificatae 200ml
M.f. ung.
D.S. Unguent oftalmic.
zi.
Modei de răspuns la reţeta nr. 31
Prescripţia respectivă prezintă incompatibilitate fizico-chimică.

Dimedrolul şi chlorhidratul de efedrina interacţionează cu eufilina care
condiţionează mediu ba/ic in urma cărui fapt rezultă pulbere care se
umectează (reacţie de neutralizare).
Forma medicamentoasă după prescripţie nu se prepară şi nu se
eliberează.
Medicului i se recomandă să prescrie eufilina separat.
Prescripţia respectivă reprezintă incompatibilitatea chimică.

Hidroxidul de sodiu rezultat la hidroliza tcmisalului interacţionează cu
cîorura de amoniu tbrmîrid amoniac (miros specific), în cazul dat este
evident procesul substituirii unei baze slabe cu alta mai puternică.
Forma medicamentoasă după prescripţia respectivă nu poate fi
preparată şi eliberată.
Medicului i se recomandă să prescrie temisalul separat.
Deprinderile şi indemînârile practice:
1. Analiza, generalizarea şi concretizarea cazurilor dificile şi

incompatibilităţilor farmaceutice la prepararea formelor
medicamentoase dificile.
2. Folosirea Farmacopeei Române ed. X şi altor documente cu
caracter normativ pentru a culege informaţii necesare despre evitarea
cazurilor
dificile şi a incompatibilităţilor farmaceutice.
3. Consultarea medicului referitor la metodele evitării cazurilor
dificile şi incompatibilităţilor farmaceutice.
Bibliografie: 2, 7, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24, 25, 26, 27.
Tema: Deprinderi practice în laborator.
Scopul lucrării: Verificarea deprinderilor şi îndemînărilor practice la

prepararea pulberelor, formelor medicamentoase lichide, linimentelor,
unguentelor supozitoarelor, pilulelor, formelor medicamentoase
injectabile şi cu antibiotice, formelor medicamentoase oftalmice.
2. Folosiţi Farmacopeea de stat şi alte documente cu caracter
medicamentoase.
3. Selectaţi şi argumentaţi procedeele de preparare a formelor
medicamentoase,
4. Efectuaţi operaţiile de bază la prepararea formelor
medicamentoase,
5. Utilizaţi diferite aparate şi dispozitive la prepararea formelor
medicamentoase.
6. Efectuaţi ambalarea respectivă a formelor medicamentoase
rezultate.

1. Verificarea dozelor de substanţe toxice şi puternic active în
supozitoare, pilule, forme medicamentoase lichide, pulbere, forme
medicamentoase injectabile, oftalmice şi cu antibiotice (farmacocîogia,
2. Folosirea Farmacopeei de stat şi altor documente cu caracter
normativ pentru culegerea de informaţii necesare la prepararea formelor
medicamentoase sus-numite (tehnologia medicamentelor).
3. Selectarea şi argumentarea teoretică a procedeelor de preparare
a formelor medicamentoase dependent de proprietăţile fizico-chimice
ale ingredientelor (tehnologia medicamentelor).
4. Prepararea pulberelor, formelor medicamentoase lichide,
unguentelor, supozitoarelor, pilulelor, formelor medicamentoase
injectabile, oftalmice şi cu antibiotice (tehnologia medicamentelor).
1. Preparaţi formele medicamentoase conform prescripţiilor propuse
de profesor.
2. Ambalaţi formele medicamentoase rezultate şi pregătiţile pentru
livrare.
Deprinderile şi îndemînările practice:
Prepararea independentă a formelor medicamentoase sus-
numite.Aprecierea cunoștințelor practice cu notă. Se citează în română
apoi în rusă.
BIBLIOGRAFIE
1. E.Diug, I.Trigubenco. Tehnologia medicamentelor in farmacie, 1992.
2.Tehnologie farmaceutică.lucrări practice.,vol.4.,ed.3-a.Iași 1996 .
3.European Pharmacopoeia, 3-rd Edition Supliment, 1997-1998.
4. Farmacopeia Română ediția X.
5. Supliment la Farmacopeia Română ed.X.
6.Farmacologie.V.Ghicavîi.,N.Bacinschi.,Gh.Gușuilă.Ediția-II.Chișinău
2010.
7. Tehnologie farmaceutică,volumul III.Iuliana Popovici.,Dumitru
Lupuleasa.România 2009.
8.Compendium medicamentirum,Chișinău,2001.
9.Instrucţiunea despre prescrierea şi livrarea medicamentelor (extras
din ordinul MS al RM N 278 din 02.10.98.).
10. Машковский М.Д, Лекарственные средства: Пособие по
фармакотерапии для врачей: В 2-х т. М.: Медицина, 1990.
11. Методические указания по аптечной технологии лекарств
для
самоподготовки- студентов 3 курса / сост. А.И.Тихонов,
И.М.Псрцев и др. - Харьков: ХГФИ, 1986. - 112 с.
12. Муравьев И.А. Технология лекарств: в 2-х т. - 3-е изд.Б -М.:
Медицина, 1980. 704 с.
13.И.А.Муравьев. Технология лекарств Т1 и Т2 (у).
14. C.Matcovschi, V.Procopi§in, B.Parii. Medicamente omologate în
Republica Moldova, 1999.
15.MARTINDALE The Extra Pharmacopoeia,Ed.31,1996,V.I,II,III.
16.Руководство к лабораторным занятиям по атечной технологии
лекарственных форм /Под ред. Т.С.Кондратьевой. -М.: Медицина,
1986. - 286 с.
17.Remington the science and practice of pharmacy,20-in edition.
18.A. Popovici. Supo/Jtoare, 1998.
19.A. Popovici, LBan, Bazele teoretice ale tehnologiei
farmaceutice,1998.
20.L.Popovici, D.Lupuleasa.Tehnologia farmaceutica,vol. 1.1997.
21.L Grecu, V. Popovici. Substanţe farmaceutice auxiliare, 1998.
22. A. Popovici, E.Gafitanu, Gh.Suciu, R.Motocescu. Preparate
farmaceutice. Editura Medicală, Bucureşti, 1987.
23. V. Procopişin. Reglamentarea activităţii farmaceutice în Republica
Moldova, 1998.
24.S. Leucuta. Tehnologia formelor fermaceutice, 1995.
25.Т.С.Кондратьева. Технология лекарственных форм Т2, 1991.
26. Т.С.Кондратьева. Руководство к лабораторным занятием по
аптечной технологии лекарственных форм, 1986.
27. Справочное учебное пособие по аптечной технологии лекарств
для самостоятельной работы студентов 3 курса / под ред. проф.
А.И.Тихонова, Харьков: ХГФИ, 1988. - 231 с.
28.Compendiul prelegerilor.
29.C.Fica, Îndreptar practic pentru prepararea medicamentelor.
Ed. medicală, Bucureşti, 1983, P. - 439.
30.Тенцова А.И., Грецкий В.М. Современные аспекты исследования
и производства мазей. -М.: Медицина, 1980 - 192 с.
31. V. Stănescu. Tehnica farmaceutică. Ed. Medicala, Bucureşti, 1983.

Tehnologia Medicamentelor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Medicamentelor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL OCROTIRII SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ SI FARMACIE

recenzenţi: Tamara Polişciuc,dr.farm,conferenţiar universitar

Lucrarea metodică a fost discutată și aprobată la şedinţa catedrei

Lucrările practice sînt alcătuite în conformitate cu planul

Nr Temele prelegerilor Număr

1. Tehnologia formelor medicamentoase ca ştiinţă.

4. Formele medicamentoase lichide. Clasificare.

5. Soluţii de substanţe macromoleculare.

8. Soluţii extractive apoase. 2

semestrul VI (17 săptămîni)

4. Forme medicamentoase lichide. Soluţii adevărate. 20

6. Soluţii de substanţe macromoleculare. 4

11. Prepararea pulberilor şi formelor medicamentoase

12. Soluţii extractive apoase 8

semestrul VI (17 săptămîni)

11. Unguente. Linimente. 12

14. Lucrare de control. 4

15. Forme medicamentoase injectabile. 16

16. Forme medicamentoase oftalmice. 8

17. Forme medicamentoase cu antibiotice. 4

18. Prescripţii dificile. Incompatibilităţi farmaceutice. 8

19. Prepararea pulberilor, formelor medicamentoase

pentru o dată Indicaţii: are o acţiune Se adaugă 0,2g Dibazoli 0,2

mari, asupra intestinului, căilor hîrtie, care se

Scopul lucrării: Studierea definiţiilor de noţiuni şi termeni utilizaţi în

Realizarea scopului lucrării;

NIVELUL INIŢIAL DE CUNOŞTINŢE;

LUCRUL PRACTIC INDEPENDENT

1. Utilizarea practică a noţiunilor şi termenilor farmaceutici.

BIBLIOGRAFIE: 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 17, 18, 20, 23,

Realizarea scopului lucrării;

Nivelul iniţial de cunoştinţe

Lucrul practic independent.

l. Faceţi cunoştinţă cu structura balanţelor farmaceutice de mîină şi de

Scopul lucrării; Acumularea de cunoştinţe şi de îndemînări practice

Nivelul iniţial de cunoştinţe;

Lucrul practic independent.

Preparaţi după indicaţiile profesorului următoarele pulberi:

l. Rp.:Streptocidi 2. Rp.:Natrii hydrocarbo-

3. Rp.: Bismuthi subnitratis 7. Rp.: Dimedroli

5. Rp.: Codeini phosphatis 0.015 9. Rp.: Phenobarbitali 0,03

6. Rp.: Dibazoli 0,03 10. Rp.: Acidi ascorbinici 0,06

Model de râspuns la reţeta Nr 5

Natrii hydrocarbonatis 3,0 0,3x10=3,0

Codeini fosfatis 0,15 0.015x10=0,15

Barbitali 1,0 0,1x10=1,0

Kalii bromidi 2,0 0,2x10=2,0

Deprinderile si indemînările practice

BIBLIOGRAFIE; 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 18,

Scopul lucrării: Acumularea de cunoştinţe şi îndemînări practice

Lucrul practic independent.

Preparaţi pulberile cu substanţe toxice şi puternic active după

1. Rp.: Aethylmorphini 2. Rp.: Promedoli 0,025

4. Rp.: Codeini phosphatis 0,01 8. Rp.: Phenobarbitali 0,03

Rp.: Scopolamini 9.Rp.Plathyphyllini

6. Rp. : Atropini sulfatis 0,00025 10. Rp.: Atropini sulfatis 0,0003

Model de răspuns Ia reţeta N 12.

Formă medicamentoasă solidă - pulbere compusă dozată,divizată,

În mojar se pulverizează 3,0g hidrocarbonat de sodiu-substanţă

Documentul de verificare in scris:

"A" Data Nr.reţetei Calcule:

1. Alegerea modului optimal de preparare a pulberilor dependent de