TENOSINOVITA MÂINII

Definitie:
Reprezintă infectia tecilor sinoviale care captusesc tecile fibroase digitocarpiene.
Tenosinovitele implica inflamatia tendonului si a tecii acestuia. Există mai multe tipuri de
tenosinovite:
- tenosinovita de Quervain
- tenosinovita flexorilor
- tenosinovita piogenica a flexorilor
Netratata, tenosivita duce la complicatii precum durere si dizabilitate cronica, limitarea m
iscarilor zonei afectate până la amputatia de degete.
 Maladia de Quervain, cunoscuta si ca tenosinovita, tendinita sau sindromul de
Quervain, este o stare patologica invalidanta, care provoaca dureri suparatoare la nivelul
articulatiei mainii si dificultati la utilizare, mai ales a policelui (degetului mare). Boala a fost
descrisa de catre Fritz de Quervain in 1895. Maladia de Quervain, alaturi de degetul in resort,
face parte dintre cele mai frecvente tendinopatii ale mainii si antebratului. Se poate confunda
usor cu o neuropatie de compresiune nervoas. Aceasta boala este o inflamatie a sinovialei care
traverseaza primul compartiment al ligamentului carpian dorsal.
Compartimentul De Quervain este o structura osteo-ligamentoasa care contine si
inconjoara o parte dintre tendoanele policelui, respectiv tendonul extensor scurt al policelui
(TESP) si tendonul abductor lung al policelui (TALP). Se situează deasupra procesului
stiloidei radiale.

Tenosinovita de Quervain mai este numită şi entorsa spălătoreselor, sau degetul

utilizatorului de mobil (apare la cei care utilizeaza in mod excesiv degetul mare pentru
tastare) şi constă într-o inflamaţie a tecii care înconjoară tendoanele care realizează abducţia şi
extensia degetului mare (tendoane responsabile de ridicarea degetului mare în sus, ca atunci
când faci auto-stopul). Tendoanele sunt învelite într-o teacă sinovială care secretă un lichid ce
asigură lubrefierea acestora în timpul mişcării.

Etiologie
Ȋn apariţia tenosinovitei de Quervain au fost incriminaţi mai mulţi factori cum ar fi
activităţile cu caracter repetitiv de strângere, apucare, tragere, tastare, care solicită repetat
tendoanele degetului mare, producând inflamaţia tecii sinoviale a tendoanelor care asigură
abducţia şi extensia acestuia (îndepărtarea degetului mare de palmă). Femeile sunt mai
afectate decât bărbaţii, mai ales în perioada sarcinii când corpul este impregnat hormonal şi
reţine fluide (iar apoi datorită ridicării repetate a copilului pentru schimbat şi alăptare).
Datorita folosirii intense a mainii apare un conflict de uzura in compartimentul De
Quervain. Aceasta situatie provoaca o inflamatie locala. Inflamatia este declansata si de
traumatisme minore dar repetate in zonă. Practicarea unor activitati care presupun folosirea
excesiva, repetata si in forta a articulatiei pumnului declanseaza inflamatia locala si duce la
boala de Quervain. Activitatile incriminate in declansarea bolii pot fi profesionale (de
exemplu utilizarea intensiva a mouse-ului si folosirea tastaturii) sau recreationale (volei,
bowling, tenis, pescuit). Apare mai frecvent la femei, mai ales dupa sarcina, fiind incriminate
modificarile hormonale, retentia de lichide si miscarile mainilor folosite in ingrijirea copilului
mic.
Simptomatologie
Datorita procesului inflamator din zona, apare frecarea tendoanelor TESP si TALP in
teaca compartimentului 1, fapt care duce la blocarea tendoanelor, iar acest lucru provoaca
durere si impotenta functionala la nivelul mainii afectate. Pacientul acuză uşoară tumefacţie şi
durere pe faţa laterală de degetului mare, durere care se accentuează la manevrele de strângere
a degetului mare.
Diagnostic
Diagnosticul se pune relativ uşor pe baza istoricului pacientului (care a ridicat, sau a
efectuat diverse alte mişcări ce au solicitat tendoanele mai sus amintite) şi pe baza examenului
clinic. Clinic diagnosticul se pune cu testul Finkelstein: medicul va îndoi degetul mare în jos
şi în palmă, împreună cu înclinarea în jos a încheieturii pumnului (semnul Finkelstein), sau va
cere pacientului să facă extensia degetului mare (auto-stopul) cu opoziţie pe acesta,
determinând reapariţia durerii la acest nivel.
Testul este pozitiv daca apare o durere la nivelul stiloidei radiale.
 Tratament
Scopul tratamentului este să reducă inflamaţia tecilor tendoanelor, responsabilă de
durere şi de umflatura locală. De cele mai multe ori acest deziderat este realizat prin mijloace
medicamentoase. Cu cât mai precoce se începe tratamentul, cu atât şi rezultatele sunt mai
bune.
Tratamentul conservator
In faza incipienta tratamentul consta in antiinflamatoare locale si infiltratii locale cu
corticosteroizi. Tratamentul nechirurgical se asociaza obligatoriu cu imobilizarea in orteza
specifică.
- imobilizarea într-o atelă pentru degetul mare pentru 7-10 zile (scopul ei este a pune în repaus
degetul mare şi împlicit tendoanele acestuia, lăsându-le timp de vindecare)
- tratament antiinflamator pe cale orală
- injecţii locale cu un preparat corticoid (în cazurile mai severe)
- evitarea activitaţilor care produc durere (pâna la dispariţia simptomatologiei)

Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical se adresează cazurilor care nu răspund la măsurile mai sus
amintite. In fazele avansate sau rezistente la tratamentul medicamentos se indica tratamentul
chirurgical, care consta in detensionarea conflictului dintre tendoane, retinacul si teaca
acestora (teaca sinoviala). Singurul tratament eficient si cu rata de recidivă aproape nula este
cel chirurgical.
Se recomandă metoda cu incizie minima transversala (aproximativ 1,5 cm), prin care
abordul este ceva mai dificil din punct de vedere tehnic, dar care are avantaje postoperatorii
certe: durerea dispare instantaneu, recuperarea este foarte rapida (2-3 zile) iar cicatricea
aproape invizibila dupa vindecare. Operaţia are ca scop să taie teaca inflamată a tendoanelor
degetului mare. După operaţie vor fi necesare câteva săptămâni de repaus într-o orteză până la
vindecarea leziunilor, după care se reiau activităţile normale ale mâinii.