Proiect

Contractura Dupuytren

Coordonator științific lect. Dr. Ailioaie Laura

PROIECT REALIZAT de Drumea Laura

Structura prezentării

1. Noțiuni de anatomie;
2. Epidemologie;
3. Evaluare și diagnostic;
4. Tratament.
5. Electroterapie
6. Kinetoterapie

Noţiuni de anatomie
Numita si boala Dupuytren, , boala Vikingului sau Mana Celtica reprezinta contractura aponevrozei
palmare și este data de îngroșarea și retractia anormala a aponevrozei palmare medii , atât a
tesuturilor extra aponevrotice superficiale subcutanate si dermice cât și a tesuturilor profunde
(ligamente, capsula articulara )
Această afectiune progresiva invalidantă este caracterizata de prezenta nodurilor fibrosi care
determina flexia progresivă a degetelor fiind mai severă la una din mâini. Cel mai
frecvent implicate (în ordine descrescătoare) sunt degetele : IV, V, III

Epidemiologie
fibromatoza palmară afectează 4–6% din populaţia globului.
Incidenţa este de 20% la persoanele peste 65 de ani. Prevalenţa bolii Dupuytren a fost determinată
la 14% la pacienţii cu diabet zaharat tip 2. Prevalenţa creşte paralel cu vârsta şi cu durata diabetului
zaharat tip 1
Cauze
apare cel mai adesea la persoane de sex masculin, de peste 40 de ani. In multe cazuri, boala
afecteaza ambele maini.
Cauzele apariţiei sunt necunoscute, este considerată o boala ereditară, însă factorii favorizanţi sunt
metabolici (diabet) deficiente de nutritie, administrarea de medicamente anticonvulsive.,
microtraumatisme, , factori familiali, ocupaţie.

Teste
 Palpatoriu : prezenta nodulilor fibrosi la nivelul articulaţiei metacarpofalangiene
Test Houston
Se are în vedere intervenţia chirurgicală atunci când pacientul mentine mâna sprijinită pe masă însă
palma nu mai atinge masa sau degetele afectate rămân scurtate si in flexie (test Houston).

Tablou clinic
Degetele sunt mereu in flexie palmara , mobilitate articulara redusa
Incapacitatea de a realiza extensia completa a mâinii
noduli mai mici sau mai mari in palma vizibili si sensibili la
atingere ( in faza incipienta)
nodulii care se pot ingrosa si contracta sau strange,
aparitia unor benzi fibroase sub piele in palma mainii,
neregularitati sau gropite in piele comprimate de degetul contractat,
aparitia unei zone foarte inflamate si care poate duce la descuamarea pielii care nu se vindeca in
mod corespunzator,
mana nu are o mobilitate normala si pot aparea dureri la umar.

Gradele funcționale
– stadiul 1 – deficitul de extensie este 1 – 45 grade
– stadiul 2 – deficitul de extensie este 46 – 70 grade –
– stadiul 3 – deficitul de extensie este pana la – 120 grade –
– stadiul 4 – deficitul de extensie este 120– 180 grade

Tratamente :
Chirurgical
Conservator

Tratamentul este în esenţă chirurgical, deși formele ușoare pot fi tratate conservator. Chirurgia,
care în prezent își propune să fie cât mai funcţională, constă în aponeurotomie
totala sau parţială cu sau fără grefe și tratamentul leziunilor digitale
Terapie cu enzime ,o procedura noua, mai putin invaziva. Sub anestezie locală enzima( denumită
Xiapex ) este injectata in nodulul din palma. Aceasta enzima topeste coarda fibroasa specifica
maladiei Dupuytren. Timp de cateva ore, enzima se descompune si dizolva benzile dure. Acest lucru
permite din nou extensia completa a degetelor imediat după ruperea coardei respectiv a 2a zi.
Aponeurotomie percutantă cu ac. se efectuează în ambulatoriu sub anestezielocală şi urmăreşte să
spargă benzile fibroase printr-o mişcare dus-întors, se utilizeaza capatul unui ac ascutit pentru a taia
benzile groase de sub piele.Noaptea este necesară purtarea unei atele pentru a mentine extensia
obținută chirurgical.
Kinetoterapie preoperatorie/postoperatorie

Shockwave
Terapia cu unde de șoc
reprezintă unul dintre cele mai eficiente, convenţionale și non-invazive tratamente pentru boala
Dupuytren.
Terapia cu unde de șoc implică crearea unei serii de pulsații cu unde de energie scăzută,acustice

Acțiune:
desensibilizarea terminațiilor nervoase, provocând o reducere imediată a durerii.
undele de șoc provoacă microtraume controlate (leziuni microscopice) țesuturilor, ceea ce
încurajează organismul să răspundă prin creșterea circulației sanguine și a metabolismului în zona
afectată. Acest lucru va activa și accelera răspunsul de vindecare al organismului prin activarea
celulelor stem
“descompune” țesutul dezorganizat și calcificările

Parametri
Diametru cap 15 mm
1500 bătăi /min
Frecventa 10Hz
Pacient ;Așezat cu fata palmară spre dispozitiv
3 zile pe săptămâna
6 săptămâni pentru remisie completa

Faza 1
1-3 zile Postoperator
Prima fază (a 1-a până la a 3- a zi)
Mâna este plasată în urma intervenţiei într-un bandaj compresiv, sau un simplu pansament și orteza
dinamica
Se evita edemul postoperator prin evitarea ridicării mâinii. Imediat după dispariţia efectului
anestezic se mobilizează articulaţiile libere (umăr ,cot) și degetele în pansament.•

Faza de cicatrizare ziua( 8-15 )

După examinarea starii cicatricilor se mobilizează articulaţiilor libere.

Masaj circulator (antebraţ, partea dorsala a mâinii și în jurul cicatricilor)
Masajul cicatriceal (. masaj cicatricial cu apropierea marginilor cicatricei, masajul mâinii în baie cu
apa călduță, masaj sub apă) nu se executa înainte de a 15-a zi în cazul grefei de piele)
Drenaj limfatic si presoterapie pneumatica.
Recuperarea articulară și musculară a degetelor:mobilizare pasivă blândă, lentă și nedureroasă spre
extensie;mobilizare activa si analitica asistata activa (spre flexie), fără rezistenţă;
orteză dinamică care menţine degetul (degetele) în extensie pasivă dar permite flexia activa a
(degetelor). În timpul fazei de vindecare, aceste orteze se scot doar in timpul sedintelor de
recuperare precum si câte 20 de minute pe zi pentru a permite pacientului sa execute mișcări libere
active de flexie .

Laser
Activează lanţul respirator și iniţiază procese care cresc producţia de ATP. Stimulează sinteza
enzimatica, reduce ţesutul cicatriceal prin creșterea sintezei de colagen și creșterea fluxului sangvin
prin formarea de noi vase de sânge)
Favorizează procesele naturale de vindecare ale organismului, crește rezistenţa la infecţii prin
stimularea răspunsului imunitar și facilitează drenajul limfatic, reducând edemele.
Crește întinderea fibrei de colagen, crește permeabilitatea membranara ,are efect
analgezic, ,grăbește vindecarea rănilor.

Faza a 3a Cicatrizare încheiata

Masaj
 Bai de parafina + mișcări active
 Recuperarea completa a amplitudinilor articulare
 Recuperarea forţei musculare ( executarea miscarilor de flexie extensie cu upunere de
rezistenţa din partea kinetoterapeutulu
  Diagonala 1 de flexie Kabat opunere de rezistenta
 Mișcări de prehensiune ( exerciţii și manipulări cu ajutorul pastei de modelat)
 Exerciţii de disociere a degetelor
 Exerciţii pentru antrenarea penselor digitale
 Mișcări de fineţe, precizie,
 Ergoterapie și jocuri.
 corecția compensărilor care apar în cursul activităților cotidiene
 ultrasunet în mod continuu și pulsat pe ligamentele colaterale și palmar, masaj transversal
profund,
 Terapie TECAR

TECAR (Transfer Energetic Capacitiv si Rezistiv)

300 KHz si 1 MHz.
transfera curent electromagnetic de inalta frecventa in tesuturile corpului si creeaza o buna
localizare a efectului termic in tesut, sustinand vindecarea la nivel macroscopic cat si celular.
Obiectiv :eliminarea riscului de reformare a fibrozei după intervenţia chirurgicală
Pentru început, kinetoterapeutul folosește electrodul multipolar MIX3 (mod 4.0) cu care lucrează
suprafaţa cicatricei pentru a-i reda elasticitatea.
Trece apoi la electrodul Tecar 6.0 pentru a acţiona asupra ţesutului fibrotic, mizând pe capacitatea
acestui accesoriu de a înmuia imediat ţesuturile, ceea ce îi va oferi posibilitatea de a lucra mai
confortabil asupra fasciilor având capacitatea de a orienta fibrele 8n direcţia corecta.
In final se utilizează electrodul. Tecar 6.0 pentru efecte de lungă durată, deoarece facilitează
revenirea colagenului și vindecarea.

Obiective

– lupta contra edemului postoperator;

– realizarea antalgiei;
– mobilizarea precoce a țesutului cutanat;
– inițierea unei recuperări senzitive a mâinii dacă este posibil;
– menținerea amplitudinilor în extensie obținute chirurgical, prin mobilizări și purtarea atelei
dinamice de extensie;
– Cicatrizarea corespunzatoare
– Recuperarea completa a amplitudinilor articulare
– Recuperarea forţei musculare

Exerciţii de recuperare
caz: intervenţie chirurgicală Dupuytren
cu grefa de tendon
1. Stretching pe aponevroza palmară și mobilizari active ale articulaţiei pumnului ( de unde a fost
luată grefa de tendon )cu menţinerea amplitudinii finale .
2. Stretching la Nielul articulaţiei metacarpofalangiene
3. Flexie extensie pumn/mâna prin rulare
4. Exerciţii de opozabilitate police /falange distale și proximele digitale in succesiune.
5. Flexia si extensia pumnului Menţinând priza palmară stabilă pe minge
6. Circumductie
7. Exercitiu pentru recuperarea
motricităţii fine a mâinii
8. Masaj cicatriceal și circulator
Bibliografie
– https://www.viata-medicala.ro/ars-medici/manifestari-imunologice-in-boala-dupuytren-8266
– https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/recuperarea-postaponevrectomie-in-maladia-
dupuytren/
– https://www.winback.store/fr/blog/traitez-la-maladie-de-dupuytren-avec-winback-n22
– https://shockwaveclinic.co.uk/dupuytrens-disease-shockwave-treatment/
– Daupleix, D, Badois, FJ, Dreyfus P: Affections degeneratives de la main et du poignet. Maladie de
Dupuytren, Encyclopedie Medicale Chrirugicale, Therapeuthique III, Elsevier Masson Paris, 1987;
– Marcadet, B, octombrie 2021: La maladie de Dupuytren: apparreillage-kinesitherapie, KS ( nr 415);
– Berthe, A, 2003: Orientation de la kinesitherapie dans les differentes entorses du poignet. KS (no
439);
– Tubiana, R, 1986: Evaluation des deformations dans la maladie de Dupuytren, Annuaire Chirurgie
de la Main ( no5);
– Lermusiaux, JL, Lellouche, H, Badois FJ, Kuntz, D, 1997: Le traietement de la maladie de Dupuytren
en 1997, Revue Rhumathologique, vol 64(no12).

Video
– https://youtu.be/dXu-tkSI428 houston test
– https://youtu.be/IOwMSaB7xVg. Stadii boala
– https://youtu.be/b3tLRUvLAwo unde de șoc
– https://youtu.be/V3UDF5F61uQ TECR
– Video din perioada de practica la cabinet