Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Expunerea didactica
Expunerea verbala, chiar daca are o pondere mai redusa in lectiile de chimie, este utila
deoarece:
a) analiza este efectuata de profesor, elevii fiind numai receptori, deci este o stare
activa de nivel scazut ;
b) fluxul comunicarii este unidirectional, dinspre profesor spre elevi ;
c) este puternic structurata, centrata pe profesor, fara a oferi elevilor posibilitati de
initiativa.
1
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
a) are foarte clar in minte ceea ce are de expus pentru a putea ,,vorbi liber” si a mentine
contactul vizual cu elevii (astfel el simte pulsul clasei si-si poate reconsidera expunerea
in functie de interesul elevilor si a atmosferei din clasa ;
b) foloseste o exprimare eleganta, clara, propozitii si fraze scurte in termeni corespunzatori
nivelului de cunostiinte si de intelegere a elevilor ;
c) vorbeste mai rar la inceput, apoi in ritm alert si in incheiere revine la ritmul lent ;
d) marcheaza ideile mai importante prin ton si intonatie ;
e) foloseste diagrame, scheme, fixe si/sau dinamice in cursul prezentarii, ceea ce
concentreaza atentia elevilor asupra esentialului, mobilizand gandirea si imaginatia
acestora ;
f) distribuie anticipat elevilor materiale ,,suport” referitoare la tema expusa: scheme,
chestionare, rezumate, intrebari cheie pe care elevii le vor completa in timp ce asculta.
Povestirea consta in prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa, respectand
ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Explicatiile,
justificarile si corelatiile de ordin teoretic nu lipsesc cu desavarsire, dar ele ocupa un rol secundar
in raport cu prezentarea faptelor.
Prelegerea scolara este fara indoiala cea mai frecventa alegere intr-o abordare didactica
traditionala. In acest sens, este tipica imaginea profesorului la catedra sau la tabla care vorbeste
elevilor care stau cuminti in banca si asculta sau scriu dupa dictare. Am vazut ca aceasta abordare
este foarte putin eficienta pentru invatare.
Cu putina ,,sare si piper” prelegerea poate fi reconditionata insa, si introdusa intr-un demers
didactic modern, centrat pe achizitiile elevului. Din aceasta perspectiva, dascalul trebuie sa se
preocupe de:
2
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
lansarea unei intrebari incitante (astfel incat elevii sa fie atenti la prelegere
pentru a afla raspunsul).
b) aprofundarea intelegerii elevilor prin:
folosirea de exemple si analogii pe parcursul prezentarii pe cat posibil cu
trimiteri la viata reala;
dublarea verbalului cu alte coduri – oferirea de imagini, grafice si alte materiale
ilustrative ; folosirea limbajului corporal.
c) implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin intreruperea prelegerii:
pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experiente personale;
pentru a da raspunsuri la diferite intrebari;
pentru a efectua o sarcina scurta care clarifica diverse pozitii enuntate.
d) evitarea unui punct final la final:
incheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicatii care urmeaza sa
fie rezolvate de elevi;
solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.
3
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
Conversatia
Atat profesorul, cat si elevii pot formula intrebari referitoare la tema lectiei. Primul, spre a
vedea cum au fost receptate si intelese mesajele sale didactice, ceilalti pentru a lamuri anumite
chestiuni sau pentru a-si completa informatiile de care dispun, in legatura cu subiectul aflat in
discutie.
4
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
5
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
Problematizarea
Metoda consta in crearea unor astfel de contradictii (reale sau aparente), de situatii-
problema, pe care elevii sa le sesizeze si la care sa caute un raspuns, o solutie.
a) punerea problemei ;
b) intelegerea datelor problemei, a dificultatilor pe care le implica ;
c) confruntarea cu problema ;
d) cautarea solutiei care presupune examinarea datelor situatie-problema ;
e) formularea ipotezei de lucru ;
f) reactualizarea selectiva a cunostiintelor, a experientei dobandite recent ;
g) stabilirea de corelatii ;
h) operarea cu informatii ;
i) stabilirea modului de rezolvare si comunicare ;
j) gasirea solutiei ;
k) verificarea solutiei sau a rezolvarii propuse.
a) intrebari-problema ;
b) situatii-problema.
6
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
7
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
Brainstorming
Brainstormingul sau asaltul de idei reprezinta formularea a cat mai multor idei – oricat de
fanteziste ar putea parea acestea – ca raspuns la o situatie enuntata dupa principiul cantitatea
genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este
necesara o productivitate creativa cat mai mare:
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:
a) participarea efectiva a tuturor participantilor ;
b) dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind
alegerea solutiei optime ;
c) exprimarea personalitatii ;
d) eliberarea de prejudecati ;
e) exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului ;
f) dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia ;
g) realizarea unei ambiante pline de prospetime si de emulatie.
Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa, se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o
anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie.
Pentru a folosi aceasta metoda puteti parcurge urmatoarele etape:
8
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
a) Cereti-le la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre
tema ce urmeaza a fi discutata. In acest timp, construiti pe tabla un tabel cu urmatoarele
coloane: Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat, cum este cel de mai jos:
Stiu Vreau sa stiu Am invatat
Ce credem ca stim Ce vrem sa stim Ce am invatat
b) Cereti apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si notati lucrurile cu
care toata lumea este de acord in coloana din stanga. Poate fi util sa grupati informatiile
pe categorii.
c) In continuare, ajutati-i pe elevi sa formuleze intrebari despre lucrurile de care nu sunt
siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi
produse de curiozitatea elevilor. Notati aceste intrebari in coloana din mijloc ;
d) Cereti-le apoi elevilor sa citeasca textul ;
e) Dupa lectura textului, reveniti asupra intrebarilor pe care le-au formulat inainte de a citi
textul si pe care le-au trecut in coloana „Vreau sa stiu”. Vedeti la care intrebari s-au
gasit raspunsuri in text si treceti aceste raspunsuri in coloana „Am invatat”. In
continuare, intrebati-i pe elevi ce alte informatii au gasit in text, in legatura cu care nu
au pus intrebari la inceput si treceti-le si pe acestea in ultima coloana ;
f) Intoarceti-va apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns si discutati cu elevii unde ar
putea cauta ei aceste informatii ;
g) In incheierea lectiei elevii revin la schema S/V/I si decid ce au invatat din lectie. Unele
din intrebarile lor s-ar putea sa ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi.
In acest caz, intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii ulterioare.
9
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
Experimentul de laborator
Chimia fiind o stiinta experimentala care isi bazeaza procesul teoretic si isi gaseste
aplicativitatea practica in incercarile de laborator, are la baza experimentul atat ca metoda de
investigatie stiintifica, cat si ca metoda de invatare.
Experimentele chimice se folosesc de obicei integrate, in numar mai mare sau mai mic, in
diferite etape ale lectiilor. Acestea pot fi clasificate dupa mai multe criterii: in functie de locul in
ierarhia invatarii, de participarea elevilor, de capacitatea umana si de locul de inavatare in lectii.
a) experimente pentru stimularea interesului fata de noile informatii ; (se afla in momentul
de introducere in lectie) ;
b) experimente pentru invatarea noilor informatii, aprofundarea sau extinderea lor (in
lectia propriu-zisa) ;
c) experimente pentru fixarea cunostiintelor (se introduc pe parcursul lectiei in momentele
de feed-back sau in recapitulare) ;
d) experimente pentru evaluare (locul lor este variat, putand fi utilizate la inceputul
invatarii, pe parcursul ei sau la sfarsitul procesului de invatare) ;
Metoda lucrarilor practice consta in efectuarea de catre elevi a unor sarcini cu caracter
aplicativ: de proiectare, de executie, de fabricatie, de reparatie. Prin aceasta metoda se realizeaza:
invatarea de priceperi si deprinderi ; achizitionarea unor strategii de rezolvare a unor probleme
practice ; consolidarea, aprofundarea si sistematizarea cunostiintelor.
Lucrarile practice se desfasoara individual sau in grup, intr-un spatiu scolar specific,
inzestrat cu mijloace si echipamente tehnice. Se recomanda efectuarea unui instructaj (care sa
contina si prelucrarea normelor de protectie a muncii) ; organizarea riguroasa a muncii elevilor,
prin indicarea sarcinilor si a responsabilitatilor ; diversificarea modalitatilor de evaluare si
valorificare a rezultatelor (de exemplu, prin organizarea de expozitii cu produsele realizate).
a) frontal ;
b) individual.
10
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
Cele frontale = toti elevii impartiti pe grupe lucreaza simultan, rezolva toti aceeasi
problema, folosindu-se de aceeasi aparatura.
Avantaje – frontale:
1. Cand se lucreaza frontal, „tema” care constituie obiectul lucrarii de laborator poate fi
legata de tema studiata la lectie ; se obisnuieste ca elevii sa lucreze in colectiv (in
grupa), munca se divide intre membrii sau intre grupele de elevi (economisindu-se
timp), fiecare lucrand la o singura „dependenta”, iar la sfarsitul lucrarii, rezultatele se
reunesc si se trag concluziile.
2. Profesorul poate conduce eficient lucrarea frontala, pentru ca se lucreaza la aceeasi
tema.
3. Timp de lucru mai economic.
4. Poate supraveghea toti elevii si poate sa ia parte la stabilirea rezultatelor si la verificarea
lor.
5. Lucrul frontal permite schimbul de pareri si lamuriri in comun a unor dificultati.
a) observarea elevilor in timpul lucrului si notarea unor impresii generale asupra activitatii
lor ;
b) compararea performantelor elevilor cu o schema realizata de profesor inaintea lucrarii ;
c) analiza referatului intocmit de elevi in urma lucrarii de laborator.
Prin prezentarea raportului fiecarui grup de elevi se poate evalua activitatea acestora,
compararea rezultatelor provenite de la grupe care au investigat aceeasi tema, se sistematizeaza
rezultatele investigatiilor pentru tema urmarita.
11
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
Algoritmizarea
a) algoritmi de rezolvare, prezenti sub forma unor scheme de rezolvare a unor probleme de
chimie de diferite tipuri ;
b) algoritmi de recunoastere, de identificare, prezentare a unor reguli de identificare a unui
anumit tip de probleme sau prezentare a unui grup de proprietati prin intermediul carora
pot fi identificate anumite categorii de substante si fenomene chimice.
1. Algoritm folosit in rezolvarea problemelor
a) scrierea ecuatiei reactiei chimice ;
b) exprimarea in grame sau in moli in ecuatia reactiei chimice a reactantilor si a
produsilor de reactie ;
c) stabilirea datelor problemei si a necunoscutei ;
d) determinarea necunoscutei.
2. Algoritm sub forma de reguli de calcul:
a) calculul compozitiei procentuale a substantei ;
b) impartirea procentului la masa atomica ;
c) raportarea la numarul cel mai mic ;
d) stabilirea formulei brute ;
e) stabilirea formulei moleculare.
12
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
a) nu se poate aplica in toate situatiile, ci numai atunci cand problemele care fac
obiectul instruirii pot fi descompuse in operatii care se pot realiza in etape
succesive, conducand univoc la acelasi rezultat, in toate cazurile similare ;
b) poate conduce, in cazul unor aplicari excesive, la o anumita uniformitate in gandire
si la tendinta de a „forta” rezolvarea unor probleme complexe prin prescriptii
algoritmice, lucru care, evident, nu este posibil.
13
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
Manualul scolar
Manualul scolar reprezinta documentul scolar oficial care concretizeaza programa scolara a
unui obiect de invatamant pentru o anumita clasa, tratand unitatile de continut in capitole,
subcapitole, grupuri de lectii, secvente de invatare, etc.
O definitie cu totul provizorie a acestei metode ar suna astfel: metoda didactica in cadrul
careia invatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau
alte surse similare. Se bazeaza pe lectura textului scris.
Eficienta muncii didactice a crescut foarte mult o data cu aparitia cartii – manualul scolar.
Cunostiintele din manual respecta structura logica a stiintei respective.
Ca metoda de invatamant, munca cu manualul si alte carti este folosita in toate perioadele
de varsta mai ales in scoala, dar si in procesul de autoeducatie.
14
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
Testul docimologic
Avantaje:
a) obiectivitate sporita ;
b) rigurozitate in masurarea achizitiilor scolarului si in aprecierea modului de rezolvare a
itemilor/probelor continute in test ;
c) vizeaza intreaga personalitate a scolarului ;
d) dezvolta capacitatea de autoevaluare la scolari, in masura in care acestia pot verifica
singuri corectitudinea modului de rezolvare a itemilor ;
e) permit obtinerea de rezultate multiple ;
f) se pot construi relativ usor ;
Dezavantaje:
a) se elaboreaza greu ;
b) consuma timp ;
c) inhiba elevii emotivi.
a) stabilirea obiectivelor ;
b) stabilirea materiei din care se va sustine testarea ;
15
Nicola Ramona Eugenia
Metodica predarii chimiei
16
Nicola Ramona Eugenia