UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea: MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ ŞI AUDIT
ANUL I

Coordonator proiect:
Conf. univ. dr. Ispas Roxana

Student:
Giurescu Denisa Petronela

DROBETA TURNU SEVERIN

2018
 ANALIZA BUGETULUI DE STAT
Noţiuni introductive

Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu,

numit mecanism economic.
Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiective ce
determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale,
juridice) prin care se efectuează conducerea
În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere,
organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia, sistemul pieţei, criteriile de
eficienţă, pârghiile economice, sistemul informaţional.
Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor
economice, condiţionate de raporturile de interese. Un rol important în realizarea acestei
funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se reglează raportul de interese prin participarea
agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfăptuirea lor şi a echilibrului
economic. În acest context un rol însemnat revine şi statului, în două ipostaze: agent
economic prin nimic deosebit de ceea ce reprezintă (ca drepturi, atribuţii şi obligaţii) oricare
alt agent economic, dar şi ca autoritate publică ce crează şi execută cadrul legislativ şi poate
influenţa derularea mecanismului economic prin însăşi forţa sa economică, precum şi prin
pârghiile economico-financiare la care poate apela, ca de exemplu: pârghia fiscală, pârghia
vamală, pârghia cheltuielilor publice. Aceste pârghii se adaugă la cele generate de piaţa însăşi,
respectiv preţul, costul, profitul, dobânda ş.a.
Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se încasează veniturile bugetare,
se repartizează şi se cheltuie. Reprezintă totalitatea relaţiilor economice sub formă bănească,
rezultat al repartiţiei venitului naţional, relaţii ce apar cu prilejul constituirii şi repartizării de
fonduri centralizate la şi de la dispoziţia statului, precum şi a unităţilor administrativ
teritoriale, în scopul satisfacerii unor interese generale ale societăţii ori colectivităţilor
publice. Principalele caracteristici ale acestor relaţii economice sunt: conţinutul economic,
exprimarea valorică, rezultatul repartiţiei valorii nou create, constituirea şi repartizarea de
fonduri centralizate, implicarea puterii de stat, satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul
bugetar are aşadar componente distincte, pentru care se poate utiliza si expresia de subsisteme
bugetare.
Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor, ce se poate
aborda din punct de vedere juridic şi economic.
Sub aspectul său juridic, bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi
autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede şi autorizează în
formă legislativă cheltuielile şi resursele statului, având caracter obligatoriu fiind supus
aprobării Parlamentului.
Reprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestuia,
elaborându-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile
politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade.
 Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se
vor efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului.
Abordarea economică se referă la corelaţiile macroeconomice şi în special legătura cu
nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB şi măsura în care acesta este
repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelului indicatorilor
bugetari şi constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor.
Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în
procesul repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică
economică socială şi financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o
parte, ca relaţii prin care se mobilizează resursele băneşti iar pe de altă parte ca relaţii de
repartizare a acestor resurse.
Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a PIB în favoarea statului
prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri şi atragerile
de disponibilităţi temporar libere prin împrumuturile de stat intern. De asemenea se creează
relaţii ale statului cu străinătatea concretizate în finanţări externe.
Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt şi mediu.
Pe lângă bugetul de stat,caracteristic oricărei economii naţionale, există şi următoarele tipuri
de bugete:
 Bugetul economic este caracteristic ţărilor dezvoltate şi reprezintă pe lângă un buget
de stat clasic şi resursele societăţii şi destinaţia lor.
 Bugetul economiei naţionale este un ansamblu de conturi ale naţiunii, care reflectă
pentru anul în curs şi pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor
economici din ţara respectivă. Forma care se întocmeşte diferă de la o ţară la alta.
Bugetul economiei naţionale este un instrument cu ajutorul căruia guvernul se
informează asupra situaţiei economico-financiare a ţării. Nu are caracter de lege, el nu se
substituie bugetului de stat.
De regulă, este un buget informativ, orientativ şi nu este executoriu, în consecinţă nu
se supune aprobării legislativului. Bugetul economiei naţionale serveşte ca baza pentru
argumentaţia financiar-economică, politică şi socială a guvernului.. Cu ajutorul „bugetului
economiei naţionale”, guvernul poate identifica efectele directe şi indirecte produse în
economie prin aplicarea unor măsuri care vizează creşterea economică.
Bugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale, insa
cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatii publice. Bugetul public se supune in mod
obligatoriu discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia. După aprobarea de catre
Parlament, bugetul de stat devine lege si astfel, este posibila incasarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor publice.
Veniturile şi cheltuielile publice nu sunt simplii indicatori ai bugetului de stat, ci
îndeplinesc rolul unor pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltării sau restrângerii
unor activităţi, a producţiei şi consumului anumitor produse, pentru influenţarea anumitor
categorii sociale în realizarea acţiunilor în care statul este direct interesat.
Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la stat în funcţie de
nivelul de dezvoltare economică a ţării, de condiţiile social-politice interne şi de conjunctura
internaţională.
 La nivelul fiecărui stat se elaborează mai multe categorii de bugete corelate care
alcătuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferenţiat în funcţie de structura organizatorică a
fiecărui stat: tip unitar(Franţa, Anglia, Suedia etc) şi tip federal (SUA, Canada, Elveţia etc).
Bugetul este elaborat şi aprobat pentru o perioadă de 12 luni. Anul bugetar poate să
coincidă sau nu cu anul calendaristic.
Universalitatea este principiul potrivit căruia veniturile şi cheltuielile publice trebuie să fie
înscrise în buget în sumele lor totale, fără omisiuni şi fără compensări reciproce.
Bugetul de stat este cel mai important buget în cadrul sistemului unitar de bugete. La
bugetul de stat se varsă majoritatea impozitelor şi o parte din taxe şi contribuţii, precum şi alte
venituri specifice. Din bugetul de stat se finanţează activitatea tuturor ministerelor (inclusiv a
unei părţi din instituţiile subordonate acestora), dar şi activitatea unor autorităţi publice. De la
bugetul de stat se alocă sume pentru aproape toate domeniile de activitate.
Structura bugetului de stat este formată din totalitatea veniturilor bugetare şi a
cheltuielilor bugetare.
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile veniturilor şi cheltuielilor bugetului de
stat în perioada 2013-2017:

DENUMIRE 2013 2014 2015 2016 2017

INDICATOR

Venituri Totale 90.945.056 94.513.744 111.526.503 105.033.837 102.822.119

I.Venituri curente 86.694.036 86.878.326 96.633.813 95.623.745 92.444.106

A.Venituri fiscale 80.175.152 80.538.106 88.932.446 88.251.589 84.731.037
-impozit pe profit 10.893.179 12.190.291 13.591.049 14.331.284 14.982.603
-impozit pe venit 22.512.544 23.441.719 25.913.921 25.871.374 28.006.237
COTE ŞI SUME -14.619.347 -15.053.968 -17.229.023 -17.363.574 -18.852.241
DEFALCATE DIN
IMPOZITUL
PE VENIT
-impozite şi taxe pe 50.974 1.685.304 1.127.812 1.160.600 122.400
proprietate
-TVA 51.827.033 50.878.470 57.063.020 52.342.288 51.826.600
SUME -15.216.743 -19.290.756 -21.257.767 -18.693.935 -19.355.607
DEFALCATE DIN
TVA
-accize 19.798.031 22.755.436 24.823.500 25.976.192 25.395.300
B.Contribuţii 160.464 175.289 183.846 660.600 719.200
C. Venituri 6.358.420 6.164.931 7.517.521 6.711.556 6.993.869
nefiscale
-venituri din 4.177.549 4.309.095 5.561.654 4.931.298 5.092.636
proprietate
-vânzări de bunuri 2.180.871 1.855.836 1.955.867 1.780.258 1.901.233
şi servicii
II. Venituri din 299.768 286.258 392.070 408.145 425.284
capital
 III. Operaţiuni 6.605 118.532 28.803 28.947 29.729
financiare
IV.Sume primite de 4.309.894 4.783.897 14.471.817
la UE sau alţi
donatori în contul
plăţilor efectuate şi
prefinanţări

Cheltuieli Totale 109.890.484 115.615.951 133.284.696 132.233.926 130.321.185

Cheltuieli curente 105.453.642 110.670.424 125.631.664 125.359.612 124.097.625

I CHELTUIELI 19.890.226 21.239.724 21.256.134 21.513.168 21.708.617
DE PERSONAL
II BUNURI ŞI 4.405.545 5.169.633 5.812.272 5.877.178 6.009.169
SERVICII
III DOBÂNZI 9.208.090 8.724.343 8.651.133 10.070.023 11.015.516
IV SUBVENŢII 3.290.403 4.015.259 4.220.601 4.233.312 4.232.032
V. TRANSFERURI 27.797.287 29.988.502 962.802 100.000 107.000
ÎNTRE UNITĂŢI
ALE
ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE
VI.ALTE 11.251.514 11.443.561 36.285.904 32.458.553 29.482.878
TRANSFERURI
VII. PROIECTE 11.851.658 11.698.666 11.319.938 12.096.801 11.744.336
CU FINANŢARE
DIN
FONDURI
EXTERNE
NERAMBURSA-
BILE
(FEN)
POSTADERARE
VIII.ASISTENŢĂ 13.368.918 13.837.472 16.831.893 4.181.274 16.717
SOCIALĂ
IX. ALTE 1.980.775 2.953.580 2.927.589 2.254.978 2.647.875
CHELTUIELI
Cheltuieli de capital 2.446.021 2.850.058 4.324.272 4.319.954 3.649.092
Operaţiuni 2.662.447 2.733.686 3.329.095 2.554.360 2.574.468
financiare
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

Se poate observa faptul că în perioada 2013-2017 bugetul de stat al României este un

buget deficitar, întrucât nivelul cheltuielilor bugetare depăşeşte nivelul veniturilor bugetare.
În ceea ce priveşte veniturile bugetului de stat, putem constata evoluţia fluctuantă a
acestora pe parcursul perioadei analizate, având o perioadă de creştere între 2013-2015,
urmată de o scădere în următoarele două exerciţii bugetare.
 Venituri Totale
120,000,000
100,000,000
80,000,000
60,000,000
40,000,000 Venituri Totale

20,000,000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Exerciţiu bugetar

Cea mai mare valoare a veniturilor bugetului de stat se înregistrează în anul 2015,
crescând cu 22,63% faţă de anul 2013, respectiv cu 18% faţă de anul 2014. Această creştere
se datorează îmbunătăţirii modului de colectare a taxelor şi impozitelor, aspect ilustrat şi prin
creşterea impozitului pe profit cu 11,5% , creşterea impozitului pe venit cu 10,55%, precum şi
creşterea TVA cu 12, 16% faţă de valorile înregistrate în anul 2014.

Structura veniturilor fiscale în anul 2015

19% 10%
22% -impozit pe profit
-impozit pe venit
-TVA
49%
-accize

În perioada 2016-2017 nivelul veniturilor bugetare scade cu 5,82%, respectiv cu 7,8%

comparativ cu exerciţiul bugetar aferent anului 2015, ca urmare a scăderii nivelului înregistrat
de taxa pe valoare adăugată în bugetul de stat. Această descreştere a TVA poate fi explicată
prin faptul că în anul 2016 cota standard de TVA a scăzut de la 24% la 20%, urmată de o
scădere şi în anul 2017 de la 20% la 19%, iar TVA reprezintă una dintre principalele surse
generatoare de venituri bugetare.
 Evoluţia TVA în perioada 2013-2017
58,000,000
56,000,000
54,000,000
52,000,000 57,063,020
50,000,000 52,342,288
51,827,033
48,000,000 50,878,470 51,826,600

46,000,000
2013 2014 2015 2016 2017

TVA

În graficul de mai sus se poate observa nivelul taxei pe valoare adăugată, evoluând
într-un mod similar cu veniturile bugetare, cu un nivel maxim în anul 2015, ca urmare a unui
trend ascendent înregistrat şi în precedentele două exerciţii bugetare, şi apoi o regresie a TVA
în perioada 2016-2017, ca urmare a modificărilor fiscale privind cota standard de TV.
Cheltuielile bugetului de stat au evoluat progresiv în perioada 2013-2015, iar în
următoarele două exerciţii bugetare au scăzut cu 0,78%, respectiv cu 2,23% în exerciţiile
bugetare aferente perioadei 2016-2017.

Cheltuieli Totale
140,000,000
120,000,000
100,000,000
80,000,000
60,000,000 Cheltuieli Totale

40,000,000
20,000,000
0
2013 2014 2015 2016 2017

În ceea ce priveşte distribuţia cheltuielilor pe principalele titluri, se observă faptul că

ponderea cea mai mare se înregistrează de către transferurile între unităţi ale administraţiei
publice, în timp ce ponderea cea mai mică o au subvenţiile precum şi alte cheltuieli bugetare.
 Structura cheltuielilor bugetare în anul 2015
I CHELTUIELI DE PERSONAL

2%
II BUNURI ŞI SERVICII

13% 19% III DOBÂNZI

IV SUBVENŢII

12% 4%
V. TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂŢI
ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
9% VI.ALTE TRANSFERURI
11%
VII. PROIECTE CU FINANŢARE DIN
FONDURI EXTERNE
NERAMBURSABILE POSTADERARE
3% VIII.ASISTENŢĂ SOCIALĂ
27%
IX. ALTE CHELTUIELI

Anexele legii bugetului de stat

Bugetul, în ansamblul lui, este un document extrem de voluminos, el cuprinzând

adesea peste 15.000 de pagini. Ceea ce se publică în Monitorul Oficial este doar Legea
bugetului de stat şi respectiv Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care cuprind circa 20
de pagini de text şi anexele lor.
În articolele Legii bugetului de stat sunt înscrise:
- volumul total al veniturilor, cheltuielilor şi a deficitului bugetar, aşa cum au fost
acestea aprobate de către Parlament;
- structura veniturilor în raport cu natura şi provenienţa lor;
- structura economică a cheltuielilor grupate în cheltuieli curente, cheltuieli de capital şi
operaţiuni financiare, precum şi regulile ce trebuie respectate de către cei care decid în
privinţa efectuării acestor cheltuieli;
- structura cheltuielilor în raport cu destinaţiile lor: servicii publice generale; apărare,
odine publică şi siguranţă naţională; cheltuieli social – culturale; cheltuieli pentru servicii şi
dezvoltare publică; cheltuieli pentru acţiuni economice; pentru fonduri la dispoziţia
Guvernului şi pentru cheltuieli aferente datoriei publice;
- transferurile, cotele şi sumele defalcate pentru bugetele locale; veniturile şi cheltuielile
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
 Toate acestea îşi găsesc detalierea în anexele la legea bugetului de stat, ce fac parte
integrantă din legea aprobată, ca de exemplu:
- sinteza bugetului de stat, detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli
pe capitole, subcapitole, paragrafe şi titluri;
- sinteza cheltuielilor bugetare pe surse de finanţare, cu detaliere pe părţi, capitole,
subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate, după caz;
- bugetele ordonatorilor principali de credite li anexele la acestea;
- sume defalcate pentru bugetele locale;
- categorii de venituri şi cheltuieli aferente bugetelor locale;
- veniturile şi cheltuielile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
detaliate corespunzător;
- alte anexe.
Numărul anexelor diferă în funcţie de numărul anexelor specifice care trebuie anexate la legea
bugetul de stat. Spre exemplu, în 2014, anexele care au însoţit legea bugetului de stat au fost
următoarele:
1) Anexa nr.1 – BUGETUL DE STAT pe anii 2012-2014 şi estimări pe anii 2015-2017
SINTEZĂ
2) Anexa nr.2 – SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanţare, capitole, subcapitole,
paragrafe, titluri de cheltuieli, articole şi alineate, după caz pe anii 2012-2014 şi
estimări pe anii 2015-2017
3) Anexa nr.4 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, pe anul 2014 şi estimării pe anii 2015-
2017
4) Anexa nr.5 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi
Municipiului Bucureşti pe anul 2014 şi estimări pe anii 2015-2017
5) Anexa nr.6 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea
cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale pentru anul 2014 şi estimări pe
anii 2015-2017
6) Anexa nr.7 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea
bugetelor locale pe anul 2014 şi estimări pe anii 2015-2017
7) Anexa nr.8 Numărul maxim de posturi finanţate pentru personalul neclerical angajat
în unităţile de cult, pe anul 2014 şi estimări pe anii 2015-2017
8) Anexa nr.9 Categoriile de venituri şi cheltuieli aferente bugetelor locale pe anul 2014
9) Anexa nr.10 Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe anii
2012-2017
Cea mai voluminoasă anexă la legea bugetului de stat, cuprinzând aproximativ 3.000
de pagini, este anexa nr.3. În această anexă, sunt defalcate alocaţiile bugetare pe fiecare
ordonator principal de credite.
La fiecare ordonator principal de credite, întâlnim următoarea structură:
- sinteza fondurilor alocate pe surse
- sumele alocate de la bugetul de stat
a)bugetul pe capitol, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole şi aliniate
b)cheltuielile cu salariile
c)numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază
- bugetul instituţiilor publice subordonate şi activităţilor finanţate integral sau parţial din
venituri proprii
 - sumele alocate din credite externe
- sumele alocate din fonduri externe nerambursabile
- proiectele cu finanţare nerambursabilă
a)sinteza proiectelor cu finanţare nerambursabilă
b)fişa proiectelor cu finanţare nerambursabilă
- bugetul pe programe
a)sinteza finanţării programelor
b)fişa programelor
- cheltuielile de capital
a)programele de investiţii publice, pe grupe de investiţii şi surse de finanţare
b)fişele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investiţii
- programele de integrare europeană

Defalcarea pe ordonatorii principali de credite a sumelor prevăzute la partea de cheltuieli

în bugetul de stat

Cheltuielile bugetare sunt detaliate în bugetele ordonatorilor principali de credite pe

surse de finanțare, iar în cadrul acestora pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole și
alineate de cheltuieli.
Pentru exemplificare, prezentăm repartizarea sumelor alocate în bugetul de stat pe
perioada 2013-2017, pe ordonatori de credite:

ORDONATOR DE CREDITE SUMA(mii

lei)
Administraţia Prezidenţială 40.445
Senatul României 104.166
Camera Deputaţilor 224.045
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 71.515
Curtea Constituţională 14.813
Secretariatul General al Guvernului Consiliul Legislativ 886.662
Curtea de Conturi 203.570
Consiliul Concurenţei 53.242
Avocatul Poporului 9.733
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii 11.926
Consiliul Naţional al Audiovizualului 8.535
Ministerul Afacerilor Interne 8.829.361
Ministerul Afacerilor Externe 686.529
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 23.692.977
Ministerul Apărării Naţionale 7.357.291
Ministerul Culturii 579.893
Ministerul pentru Societatea Informaţională 493.178
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice 9.133.831
Ministerul Transporturilor 14.827.360
Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului 407.530
Ministerul Tineretului şi Sportului 492.964
Ministerul Finanţelor Publice 3.466.981
Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale 20.061.358
 Ministerul Fondurilor Europene 1.766.723
Ministerul Justiţiei 2.710.586
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publice 5.005.620
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţie Sociale şi Persoanelor Vârstnice 36.721.160
Ministerul Public 709.281
Ministerul Sănătăţii 6.800.576
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor 2.826.878
Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri 1.132.139
Serviciul Român de Informaţii 1.392.105
Serviciul de Informaţii Externe 225.380
Serviciul de Protecţie şi Pază 148.795
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 250.057
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării 11.997
Academia Română 422.467
Institutul Cultural Român 28.200
Consiliul Superior al Magistraturii 90.467
Consiliul Economic şi Social 2.716
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor 16.780
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului 18.634
Agenţia Naţională de Integritate 37.843
Autoritatea Electorală Permanentă 32.286
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter 2.994
Personal
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor 528.299
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES 19.250
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor 11.718
Societatea Romană de Radiodifuziune 192.948
Societatea Romană de Televiziune 185.835
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat 8.373
Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva 2.334
regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor 21.891
TOTAL 152.982.237
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

După cum se poate observa din datele prezentate în tabel, sumele cele mai mari sunt
alocate pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţie Sociale şi Persoanelor Vârstnice în
proporţie de 24%, Ministerul Finanţelor Publice 13,11%, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale 15,48 % precum şi pentru Ministerul Transporturilor în procent de 9,69%

La polul opus, cele mai mici sume distribuite din bugetul statului au fost repartizate
către următorii ordonatori principali de credite:

 Consiliul Naţional al Audiovizualului – 0,005%

 Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 0,005%
 Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului
comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 – 0,001%
  Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter
Personal -0,002%

Elaborarea proiectului bugetului de stat

Elaborarea proiectului bugetului de stat - reprezintă prima etapă a procesului

bugetar la nivelul acestui buget, care constă în formularea propunerilor privind veniturile şi
cheltuielile bugetare de către ordonatorii de credite, comunicarea acestora Ministerului
Finanţelor Publice la nivelul căruia are loc centralizarea într-un document numit proiect al
legii bugetului de stat;
- este documentul elaborat de către Guvern şi Ministerul Finanţelor Publice, pe baza
proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum şi a
proiectelor bugetelor locale.
Elaborarea proiectului de buget se bazează pe:
- prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali din anul bugetar pentru care se
întocmeşte bugetul şi ale celor pentru următorii trei ani;
- politici fiscale şi bugetare;
- prevederile memorandumurilor de finanţare, de înţelegere sau ale altor acorduri
internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau
ratificate;
- politicile şi strategiile sectoriale, priorităţile stabilite în formularea propunerilor de
buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;
- propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
- programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării
unor acţiuni de ansamblu, programe ce sunt însoţite de estimarea anuală a
performanţelor fiecărui program;
- propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de
transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;
- posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.
Aceşti indicatori sunt elaboraţi de organele abilitate, până la data de 31 martie a anului
curent, urmând a fi actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului bugetar.
Procesul elaborării proiectului de buget se desfăşoară pe baza unui calendar ce
stabileşte termenele limita pentru fiecare subetapa a acestuia.

Legea bugetară anuală

Pentru a produce efecte juridice legea bugetară adoptată de Plenul celor două Camere
ale Parlamentului trebuie supusă promulgării de către seful statului conform art. 77 din
Constituţie şi totodată se dispune şi publicarea în Monitorul Oficial.
Preşedintele poate emite decretul de promulgare sau poate cere Parlamentului, o
singură dată, reexaminarea legii după care în termen de 10 zile este obligat să o promulge. În
cazul încălcării prevederilor Constituţiei, Preşedintele poate cere Curţii Constituţionale să
verifice constituţionalitatea acestora şi dacă se declară constituţionalitatea legii ea trebuie
promulgată de Preşedinte în cel mult 10 zile şi intră în vigoare la 3 zile după publicarea în
Monitorul Oficial sau la o dată prevăzută în textul ei. Conform Legii nr. 500/2002 legea
bugetară are caracter temporar. Dacă legea bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor
sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar,
se aplică, în continuare, bugetele anului precedent până la adoptarea noilor bugete. În această
ipoteză bugetele exerciţiului bugetar expirat ultraactivează, în sensul că deşi şi-au încetat
valabilitatea, ele se aplică în continuare până la adoptarea noilor bugete.

Execuţia bugetului de stat

Instituţiile care au competenţă legală în execuţia bugetului de stat sunt : Guvernul care
exercită conducerea generală a execuţiei bugetelor centrale, Ministerul Finanţelor Publice care
asigură echilibrul bugetar şi aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de credite care
dispun sau aprobă orice acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public.
Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de
stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, ordonatori
secundari de credite (conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică), care aprobă
efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale,
ordonatori terţiari de credite (conducători din instituţiile publice cu personalitate juridică din
subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite) şi care utilizează creditele
bugetare repartizate pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre şi pe ordonatori de credite.
Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului financiar şi pot fi
folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, după deschiderea sau alimentarea cu
fonduri de către Ministerul Finanţelor Publice.
Modificarea destinaţiei creditelor bugetare. Prin legea bugetară se aprobă creditele
bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi
economică a acestora. Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot
fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Tipuri de
modificare a destinaţiei iniţiale a creditelor bugetare : virările de credite între subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea şi anularea
creditelor bugetare.
Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, taxele şi orice alte venituri
stabilite prin lege. Execuţia bugetară are aceeaşi durată ca şi exerciţiul financiar.
Execuţia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinaţii, în limita
cărora se pot angaja, ordonanta şi efectua plăţi reprezintă creditele bugetare (drepturi băneşti
ale beneficiarilor bugetului public, nerambursabile şi nu sunt purtătoare de dobândă).
Respectarea execuţiei cheltuielilor bugetare este obligatorie, schimbarea nelegală a acestora
constituie infracţiune de deturnare de fonduri. Procedura execuţiei cheltuielilor bugetare
începe cu deschiderea creditelor bugetare, urmată de repartizarea acestora în baza “dispoziţiei
bugetare”.
Controlul execuţiei bugetului de stat se realizează prin control politic efectuat de
Parlament sau la cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de
specialitate exercitat de către autorităţile puterii executive (Corpul de control al primului-
ministru, Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat
şi Garda Financiară), controlul specializat (Curtea de Conturi a României).

Rectificarea bugetului de stat

Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de
rectificare. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare
anuale iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar.
Legile de rectificare a legilor bugetare anuale trebuie elaborate cel mai târziu până la
data de 30 noiembrie. Această limită este impusă de strânsa legătură care există între bugetul
de stat şi bugetele locale. De regulă, rectificare bugetului de stat atrage modificarea sumelor şi
cotelor defalcate destinate bugetelor locale. Astfel, legea recomandă ca bugetele locale să fie
rectificate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului
de stat.
Sinteza bugetului de stat pe anul 2016 aşa cum a fost modificată cu ocazia primei
rectificări:

DENUMIRE PROGRAM INFLUENŢE PROGRAM

INDICATOR ACTUALIZAT RECTIFICAT

Venituri Totale 105.033.837 -326.657

104.707.180
I.Venituri curente 95.623.745 -1.404.813 94.218.932
A.Venituri fiscale 88.251.589 -1.350.038 86.901.551
-impozit pe profit 14.331.284 -71.916 14.259.368
-impozit pe venit 25.871.374 570.920 26.442.294
-impozite şi taxe pe 1.160.600 498
proprietate 1.161.098
-TVA 52.342.288 -71.062 52.271.226
-accize 25.976.192 -12 25.976.180
B.Contribuţii 660.600 -178.410 482.190
C. Venituri 6.711.556 123.635
nefiscale 6.835.191
Cheltuieli Totale 132.233.926 1.699.470
133.933.396
Cheltuieli curente 125.359.612 2.324.896 127.684.508
I CHELTUIELI 21.513.168 -282.305
DE PERSONAL 21.230.863
II BUNURI ŞI 5.877.178 -148.833
SERVICII 5.728.345
III DOBÂNZI 10.070.023 -681.445 9.388.578
IV SUBVENŢII 4.233.312 225.960 4.459.272
V. TRANSFERURI 100.000 945.452
ÎNTRE UNITĂŢI 1.045.452
ALE
ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE
VI.ALTE 32.458.553 -459.004
TRANSFERURI 31.999.549
VII. PROIECTE 12.096.801 -66.646
CU FINANŢARE
DIN
FONDURI
EXTERNE
NERAMBURSA-
BILE
(FEN)
POSTADERARE 12.030.155
VIII.ASISTENŢĂ 4.181.274 429.957
SOCIALĂ 4.611.231
IX. ALTE 2.254.978 29.719
CHELTUIELI 2.284.697