TESTUL FROSTIG ŞI PREDICŢIA PERFORMANŢEI ŞCOLARE

Studiile recente de psihologie cognitivă din domeniul prelucrării informaţiei vizuale (Marr,
1982; Wright & DeMers, 1982) susţin, pe baza datelor experimentale, faptul că percepţia vizuală
se bazează pe procesări modulare şi că procesările parţiale de informaţie au adeseori o
dezvoltare independentă şi inegală. Astfel, tulburările în însuşirea scris-cititului în care funcţia
perceptivă este implicată major, nu pot fi corectate pe baza unei analize globale a funcţiei
perceptive. Este nevoie deci de surprinderea componentelor care intră în alcătuirea funcţiei
perceptiv motrice
Testul Frostig, elaborat în 1962 de M. Frostig, operaţionalizează o serie de date
experimentale privind modul în care sistemul cognitiv procesează informaţia vizuală, evaluând
funcţia perceptivă pe baza a cinci factori: a) coordonarea ochi-mână; b) obiectul şi fondul
percepţiei; c) constanţa formei; d) poziţia spaţială; e) relaţiile spaţiale. Aşa cum se poate observa,
Frostig realizează o analiză pe componente a funcţiei perceptiv-motrice, analiză care va permite
o formulare mult mai precisă atât a nivelului de dezvoltare a funcţiei perceptive cât şi o intervenţie
mult mai ţintită în scopul corectării deficienţelor observate.
Corespunzător celor 5 factori identificaţi ca descriind funcţia perceptiv-motrică, M. Frostig
elaborează 5 subteste, fiecare evaluând independent unul dintre factori. Aceste subteste care
alcătuiesc testul Frostig sunt următoarele:
Subtestul I - Coordonarea ochi-mână - subtestul vizează coordonarea ochi-mână.
Sarcina subiectului este aceea de a trage o linii drepte, şerpuite sau linii întrerupte între
distanţe diferite.
Subtestul II - Obiectul - fondul percepţiei - subtestul vizează capacitatea subiectului de a
diferenţia între fondul percepţiei şi obiectul percepţiei, pe fonduri care se complică gradual. Testul
cuprinde de asemenea figuri geometrice ascunse care trebuie identificate.
Subtestul III - Constanţa formei - subtestul presupune recunoaşterea unor figuri
geometrice în timp ce acestea îşi schimbă mărimea, (culoarea), construcţia şi plasarea spaţială;
diferenţierea acestor figuri de alte construcţii geometrice. Sunt utilizate ca modele obiectuale
cercuri, pătrate, patrulatere, elipse.
Subtestul IV - Poziţia spaţială - examinează recunoaşterea poziţiei formelor prezentate
serial. În test se utilizează desene simplificate ale unor obiectelor cotidiene.
Subtestul V - Relaţii spaţiale: analiza formelor şi a modelelor simple. Formele sunt
alcătuite din linii de diferite lungimi şi unghiuri, pe care copilul trebuie să le copieze. Pentru a
ajuta copilul există puncte de sprijin.

Testul poate fi aplicat la:

 copii cu vârsta între 4 şi 8 ani;
 preşcolari, şcolarii mici sau la copiii mai mari care întâmpină dificultăţi de învăţare, la aceştia
evaluarea având caracter clinic;
 copiii deficienţi mintal sau la cei cu probleme de comportament;
 copii surzi sau cu tulburări auditive, la aceştia instrucţiunile fiind date prin limbajul mimico-
gestual;
 copii cu debilitate mintală gravă şi la neuromotori, aceştia nu vor utiliza însă creionul ci vor
încerca să răspundă arătând cu degetul.

MODUL DE ADMINISTRARE AL TESTULUI

În timpul aplicării probei, examinatorul va ţinea cont de următoarele situaţii posibile:

1. Instrucţiunile de lucru pot fi repetate în cazul în care subiectul nu a înţeles ce are de făcut.
Întotdeauna însă instrucţiunile trebuie date standard. Instrucţiunile nu trebuie explicitate, detaliate
sau date sub o altă formă prin care să i se sugereze copilului soluţia.
2. Instrucţiunile trebuie să fie prezentate clar şi explicit, fără ambiguităţi
3. Examinatorul trebuie să aibă grijă ca pe masa de lucru să nu existe alte obiecte în afara celor
pe care copilul le utilizează în momentul respectiv.
4. În cazul în care se constată că testul solicită prea mult copilul, examinatorul poate acorda
pauze pentru oferirea posibilităţii de detensionare a copilului.
Testul poate fi aplicat individual sau colectiv.
Înaintea începerii rezolvării testului trebuie să ne asigurăm că copiii au înţeles instrucţiunile.
Timpul necesar pentru aplicarea colectivă a testului este de aproximativ o oră, iar pentru
aplicarea individuală este de 30 - 45 minute.
În condiţiile utilizării individuale a testului putem fi mai flexibili în ceea ce priveşte
instrucţiunile. De exemplu examinatorul se poate convinge mai uşor de felul în care a înţeles
copilul instrucţiunile şi astfel poate să scoată numărul de repetiţii şi observaţii. Însă nu este voie
să i se acorde copilului nici un fel de ajutor special şi nici instrucţiuni suplimentare.

I. TEST: COORDONAREA OCHI-MÂNĂ

punctaj posibil 0-30
Observaţii:
 copilul va fi permanent atenţionat în a nu ridica creionul de pe hârtie înainte de a termina de
trasat linia;
 nu este permis copilului să schimbe poziţia caietului, să-l rotească astfel încât liniile
orizontale să devină verticale sau invers; dacă copilul nu respectă această instrucţiune, nu i
se va acorda nici un punct. Dacă copilul trasează linia de la dreapta la stânga, sau de jos în
sus, acest lucru se va nota, dar nu se va lua în considerare la punctaj.
 PAGINA 1A
Examinatorul demonstrează copilului pe o pagină separată caietului test ce va trebui să
realizeze spunându-i acestuia:
"Aici avem un şoricel, aici o bucată de caşcaval, despărţite de un tunel"
“Vom trasa linie între şoricel şi caşcaval pentru a vedea cum ajunge şoricelul la caşcaval
fără să se oprească sau să se lovească de peretele tunelului.” / Examinatorul trage linia model.

Itemul 1.
Proba şoarecelui:
Examinatorul deschide caietul la prima pagină şi spune copilului:
“Aici se află un şoricel, un tunel şi o bucată de caşcaval” / arată copilului acest lucru / “Ia creionul
în mână şi trasează drumul şoricelului la bucata de caşcaval fără ca acesta să se ciocnească de
perete tunelului"
Itemul 2.
Proba căsuţelor:
Examinatorul indică itemul 2 spunând copilului:
“Aici este o casă” / o arată / “Aici este o altă casă” / o arată / “Ia creionul şi du-te de la o casă la
alta fără să te opreşti sau să ieşi de pe drum."
Itemul 3.
Proba pomilor:
Examinatorul indică copilului itemul 3, spunându-i acestuia:
“Acum ne vom plimba pe o stradă pe care s-au plantat pomi. Va trebui să mergi de la un
pom la altul pe mijlocul drumului fără să te opreşti”.

Itemul 4.
Proba maşină-garaj:
“Aici este o maşină, iar aici un garaj. Trasează cu creionul drumul pe care maşina îl va
parcurge pentru a intra în garaj. Nu coborî de pe drum, nu ridica creionul de pe hârtie.”
Itemul 5.
Proba formelor umane:
“Aici sunt doi prieteni buni. Fetiţa vrea să meargă la băiat. Trasează cu creionul drumul pe
care îl va face fetiţa. Nu te opri;. nu ridica vârful creionului de pe hârtie. Începe! ”
PAGINA 1B
Itemii 6. 7. 8.
Proba liniilor şerpuite:
“Acesta este un nou joc, regulile sunt însă aceleaşi.”
“Acesta este un drum; va trebui să-mi arăţi cu creionul cum mergi dintr-un capăt în celălalt
al drumului fără să te loveşti de margini şi fără să te opreşti.
“Nu uita - nu ridica vârful creionului de pe hârtie. Începe! ”

Itemul 9.
Proba bilelor:
Sarcina copilului este aceea de a acoperi cu creionul linia desenată în caietul test.
Examinatorul demonstrează copilului pe o pagină separată caietului test cum va trebui să
realizeze acest lucru spunându-i acestuia: “Priveşte aici. Eu voi acoperi această linie cu
creionul roşu.”/ examinatorul indică modul de lucru/ “Acum ia în mână creionul roşu şi
înroşeşte linia neagră. Nu te opri şi nu ridica vârful creionului de pe hârtie.”

PAGINA 1C
Itemul 10.
Proba punctelor:
“Acum urmează un nou joc. Vezi aceste puncte?" /se arată simultan cele două puncte/ va
trebui să unim cele două puncte cu o linie dreaptă; nu ne vom opri şi nu vom trage linii prea
lungi. Fi atent !" /examinatorul demonstrează pe o altă foaie modul de lucru/ “Trag linii
drepte. Încep exact din acest punct şi trag linia exact până la punctul următor. Nu am trecut
peste el şi nici nu m-am oprit între timp.” “Acum priveşte în caietul tău. Vezi cele două
puncte?”/ Se arată simultan cele două puncte din caietul test/ “Trage o linie în caiet exact
aşa cum am făcut şi eu. Să nu o tragi prea departe; ai grijă să nu ridici creionul de pe
hârtie. Începe.”
Examinatorul atrage atenţia copiilor să înceapă linia exact de la punct şi să o
termine exact la celălalt punct.

Itemul 11.
Proba stelelor:
Examinatorul va spune copilului indicând itemul 11:
“Vezi, aici sunt două stele. Trage între ele o linie dreaptă, exact aşa cum ai făcut înainte.
Începe!”

PAGINA 1D
Itemul 12.
Proba perelor:
Examinatorul va spune copilului indicând itemul 12:
"Priveşte, aici sunt două pere. Pune degetul pe o pară. Iar acum pune degetul pe cealaltă
pară. Trage o linie dreaptă de la o pară la cealaltă”.

Itemul 13.
Proba pomilor:
Examinatorul va spune copilului indicând itemul 13:
“Aici sunt doi pomi. Trage o linie de la unul la celălalt. Nu depăşi nici unul dintre pomi.
Începe!”

PAGINA 1E
Itemul 14.
Proba două puncte:
Examinatorul va spune copilului indicând itemul 14: “În această cutie sunt două puncte" /se
indică succesiv/ "Trasează o linie de la un punct la celălalt; Începe exact un punct şi
termină exact la celălalt; nu ridica creionul de pe hârtie. Începe!”

Itemul 15.
Proba trei puncte:
Examinatorul va spune copilului indicând itemul 15:
“În această cutie sunt trei puncte.”/ se arată punctele/ “Trasează întâi o linie de la primul
punct la al doilea, apoi o altă linie de la al doilea la al treilea; nu ridica creionul de pe foaie.
Ai grijă ca liniile să fie drepte. Începe!”

Itemul 16.
Proba trei puncte:
Examinatorul va spune copilului indicând itemul 16:
“În această cutie sunt alte trei puncte.”/ se arată punctele/ “Trasează întâi o linie de la
primul punct la al doilea, apoi o altă linie de la al doilea la al treilea; nu ridica creionul de
pe foaie. Ai grijă ca liniile să fie drepte. Începe!”

II. OBIECTUL - FONDUL PERCEPŢIEI

punctaj posibil:0-20

Materiale necesare:
 Pentru acest subtest avem nevoie de creioane colorate şi de 8 cartonaşe reprezentând
următoarele figuri:
triunghi, dreptunghi, cruce, lună(cerc), două stele (cu cinci respectiv şase colţuri), oval, zmeu.
Observaţii:
 figurile nu vor fi arătate copiilor în poziţia în care apar în test. De exemplu triunghiul va fi
arătat cu vârful în jos şi nu în sus;
 înainte de începerea fiecărei probe le repetăm copiilor: “Nu ridicaţi creioanele de pe hârtie.
Creionul va trebui să se situeze întotdeauna pe linie.”
 cartonaşele vor fi prezentate de fiecare dată când copilului i se cere să identifice (să
contureze) o formă geometrică;

PAGINA 2A
Itemul 1.
Proba triunghi:
“Acum vom începe un nou joc. În acest joc vom căuta diferite lucruri".
"Ştii cum arată un triunghi ?” Experimentatorul arată copilului cartonaşul cu triunghiul şi îi
desenează un triunghi pe o foaie de hârtie separată caietului test.
"Ştii ce înseamnă să conturezi o figură? A contura o figură înseamnă scoate în evidenţă
laturile unei figuri prin îngroşarea lor, fără a colora interiorul şi fără a întrerupe linia.
Priveşte cum conturez eu aceste triunghi; / se demonstrează copilului modul în care va
trebui să contureze figurile/.
"Acum ia creionul albastru şi conturează triunghiul acesta/se indică triunghiul de la itemul
1/. Când termini, pune creionul pe masă."

Itemul 2.
Proba dreptunghi:
“Avem aici o formă care seamănă cu o cutie lungă ” / i se indică copilului dreptunghiul şi
simultan se prezintă cartonaşul care reprezintă dreptunghiul/
"Acum ia creionul verde şi conturează dreptunghiul; nu lua creionul de pe hârtie. Începe !”

Itemul 3.
Proba cruce:
Utilizăm instrucţiunile de la itemul 2, dar în loc de “cutie lungă” vom spune “cruce”. Copiii
vor utiliza pentru această probă culoarea roşie.

Itemul 4.
Proba lună:
 Utilizăm instrucţiunile de la itemul 2, dar în loc de “cutie lungă” vom spune “lună”. Pentru
această probă copiii vor utiliza un creion maro.

PAGINA 2B
Itemul 5.
Proba două stele:
Examinatorul spune copilului indicând una dintre stelele din itemul 5:
“Aceasta este o stea ” / arată cartonaşul care reprezintă steaua cu şase colţuri şi apoi cea
din caiet /“Aici sunt două stele. Ia creionul verde şi desenează prima stea.“ Acum pune
creionul jos." Ia creionul roşu şi desenează cealaltă stea"

Itemul 6.
Proba patru stele:
Examinatorul spune copilului indicând itemul 6:
“Avem aici patru stele.”
Se indică apoi cartonaşul care reprezintă steaua cu cinci colţuri şi apoi una dintre stelele
din caiet. "Ia creionul verde şi desenează steaua aceasta." I se va cere apoi copilului să
deseneze celelalte stele cu următoarele culori: maro, albastru, roşu.

Itemul 7.
Proba zmei:
Examinatorul spune copilului indicând itemul 7:
“Aceasta este o minge, iar pe minge se găsesc zmei, astfel de zmei” / se arată cartonaşul
sub formă de romb /“Desenează zmeii cu creionul albastru. Desenează numai zmeii, nimic
altceva. Începe! ”

Itemul 8.
Proba ou:
Utilizăm instrucţiunile de la itemul 7, dar în loc de “zmei” se va spune “ou”.
Se prezintă cartonaşul oval. Pentru această probă se utilizează creionul verde.

III. TEST: CONSTANŢA FORMEI

punctaj posibil:0-17

Material necesar:
 creion verde şi creion maro;
 4 cartonaşe: cerc, oval, pătrat şi dreptunghi.

PAGINA 3A
Itemul1.
Proba cercuri:
Arătăm copilului cartonaşul care reprezintă cercul şi cel care reprezintă ovalul spunând-i
acestuia: “Aceasta este o minge (cerc), iar acesta este un ou (oval)”/
Se prezintă apoi foaia de test: ”Pe această foaie se văd câteva mingi (cercuri). În
continuare va trebui să găseşti toate mingile (cercurile) de pe această foaie. Desenează toate
mingile pe care le găseşti cu creionul verde, dar nu le colora; să nu desenezi nimic altceva ce nu
este cerc. Începe!”/ figurile care servesc drept model sunt puse deoparte.

Observaţii:
 înainte să înceapă să deseneze vom atrage atenţia copilului: "Ai grijă să nu desenezi ouăle
ci cercurile.”
 este posibil ca unii copii, după ce au găsit 1-2 cercuri să înceteze “munca”. În acest caz îi
vom spune copilului: “Să văd câte cercuri poţi găsi!” - aceasta este o încurajare şi nu o
sugestie că numărul cercurilor găsite nu ar fi suficient.

Itemul 2.
Proba pătrate:
Se arată copilului cartonaşul care reprezintă pătratul şi cel care reprezintă dreptunghiul şi îi
spunem acestuia:"Acesta este un pătrat; pătratul are laturile egale"."Aceasta este o cutie lungă/
un dreptunghi/"; ”Pe această pagină /se arată caietul test/ vei găsi câteva pătrate şi obiecte
asemănătoare unor cutii lungi. Tu va trebui să găseşti pătratele; găseşte cât poţi de multe şi
desenează-le. Nu desena cutiile lungi/dreptunghiurile, nici liniile şerpuite, nimic altceva. Numai
pătratele. Aş vrea să văd câte pătrate poţi găsi. Desenează cu creionul maro.”

PAGINA 3B
Itemul 1.
Proba cercuri:
Vom respecta instrucţiunile de la itemul 1.3A şi vom utiliza cartonaşele exact la fel.

Itemul 2.
Proba pătrate:
Vom repeta instrucţiunile de la itemul 2.3A şi vom utiliza cartonaşele exact la fel.
 IV. TEST: POZIŢIA SPAŢIALĂ
punctaj posibil:0-8

Materiale necesare:
 un cartonaş pe care să fie desenate 5 săgeţi: 4 orientate spre dreapta şi una spre stânga;
 un cartonaş pe care să fie desenate 6 fetiţe din care una este încadrată într-un chenar.

I se va spune copilului (arătându-i-se cartonaşul cu săgeţile):

“Priveşte aceste săgeţi. Una dintre săgeţi se deosebeşte de celelalte pentru că este
orientată într-o altă direcţie.“/ se arată acest lucru / " Priveşte cum marchez eu acest lucru" - i se
copilului arată pe o foaie cum se marchează (cu un X ).
Se verifică apoi dacă copilul a înţeles sarcina de lucru.

PAGINA IVA
Itemul1.
Proba mesei:
Examinatorul arată caietul de test: “Priveşte primul rând. Aici sunt desenate câteva mese.
Cele mai multe au o poziţie corectă, dar una din ele a fost întoarsă. Tu va trebui să îmi araţi masa
greşit aşezată".

Itemul 2.
Proba scaune:
Examinatorul arată caietul test:
“Priveşte acest rând. Aici sunt desenate câteva scaune. Cele mai multe sunt orientate într-o
anumită direcţie, dar unul a fost întors(şi-a modificat poziţia). Arată scaunul cu poziţia modificată.”

Itemul 3.
Proba lună:
Instrucţiunile sunt similare celor anterioare.

Itemul 4.
Proba scară:
Instrucţiunile sunt similare celor anterioare.

PAGINA IVB
 Examinatorul prezintă cartonaşul pe care sunt desenate cele 6 fetiţe: “Priveşte prima fetiţă;
/ se arată fetiţa din chenar / şi acum pe celelalte. Una dintre aceste fetiţe / se indică/ este la fel
cu cea din chenar, priveşte în aceeaşi direcţie, în timp ce celelalte privesc în altă direcţie. Vezi
acest lucru?"
Itemul 5.
Proba flori: “Aici sunt mai multe flori. Pune degetul pe cea din chenar. Acum caut-o pe cea
din şir care este exact ca cea din chenar. Marchează cu creionul floarea găsită."
Itemul 6.
Proba omuleţi de zăpadă: Instrucţiunile sunt aceleaşi ca la proba precedentă.
Itemul 7.
Proba minge: "Priveşte aceste mingi; ele au nişte desene. Pune degetul pe mingea din
chenar şi apoi găseşte mingea din şir care are aceleaşi desene cu cea din chenar. Marchez-o".

IV. TEST: RELAŢIA SPAŢIALĂ

punctaj posibil:0-8
PAGINA VA
Itemul 1.
Proba puncte: “Priveşte aici! (se indică partea din stânga sus); în această parte sunt
desenate mai multe puncte şi un baston. Urmăreşte cu degetul linia bastonului. Acum priviţi în
această parte. Vezi puncte însă fără baston. Tu va trebui să desenezi cu creionul o linie în aşa fel
încât partea din stânga să se potrivească exact cu cealaltă / cu cea din dreapta. Începe! ”
Itemul2.
Proba puncte: “Acum priveşte această imagine. Trage o linie în această parte în aşa fel
încât cele două imagini să fie exact la fel.”

PAGINA VB
Itemii 3 - 4.
Proba puncte:
Instrucţiunile sunt aceleaşi ca cele de mai sus.

PAGINA VC
Itemii 5 - 6.
Proba puncte: Instrucţiunile sunt aceleaşi ca cele de la itemul 2.

PAGINA VD
Itemul 7.
 Proba puncte:“Vezi, pe această pagină există doar o singură imagine. Desează o imagine
care să fie exacta la fel cu aceasta, pe pagina următoare. Începe!”

PAGINA VE
Itemul 8. Proba puncte: Instrucţiunile sunt aceleaşi ca cele de mai la itemul 7.

MOD DE COTARE
TESTUL I. COORDONAREA OCHI-MÂNĂ
Punctaj maxim: 30 puncte

Pentru itemii 1-4 se pot obţine 2,1,0 puncte.

Se acordă 2 puncte:
 dacă copilul a tras o linie continuă între cele două drepte - stimuli, de la prima figură la
cealaltă, sau de la un capăt al liniei conducătoare la celălalt;
 dacă copilul a ridicat creionul de pe hârtie dar a continuat linia, denivelare sau ştersături
evidente. Nu vom puncta aici mâzgăliturile evidente;
 dacă în lucrarea copilului denivelarea sau ruptura existentă nu influenţează punctarea.

Se acordă 1 punct:
 dacă linia trasă cu creionul atinge linia conducătoare în unul sau mai multe locuri;
 dacă linia trasă cu creionul depăşeşte cele două imagini între care trebuia trasă linia cu o
distanţă de aproximativ cât grosimea arătătorului.

Se acordă 0 puncte:
 dacă linia trasă cu creionul depăşeşte liniile conducătoare;
 dacă linia prezintă rupturi, ramificaţii, unghiuri ascuţite evidente;
 dacă linia depăşeşte în orice direcţie figura cu mai mult de 1/2 din arătător;
 dacă linia începe sau se termină la o distanţă de 1/8 din arătător faţă de liniile de conducere;
 dacă copilul trage linie pe bucăţi, a şters-o sau se întrerupe.
Pentru itemul 5 se acordă 1 sau 0 puncte.
Acest item se punctează la fel ca primii 4 , dar:
Se acordă 1 punct:
 dacă linia trasă cu creionul atinge linia de conducere, dar nu o depăşeşte.

Se acordă 0 puncte.
 similar itemilor 1-4 pentru 0 puncte.
 Pentru itemii 6 - 8 se pot obţine 2, 1, 0 puncte.
Modul de cotare este asemănător celui de la itemii 1-4.
A se reţine:
 dacă linia depăşeşte linia de conducere cu 1/2 de arătător sau începe (se termină) cu 1/8 de
arătător înaintea sau după liniile de conducere, se acordă 0 puncte.

Pentru itemul 9 se acordă 1, 0 puncte.

Se acordă 1 punct:
 dacă linia trasă cu creionul acoperă complet linia tipărită şi nu se observă nici un fel de spaţiu
alb şi de asemenea satisface cerinţele de mai sus.

Se acordă 0 puncte.
 dacă între cele două linii apar spaţii albe sau nu satisface cerinţele de mai sus.

Pentru itemii 10-16 se pot obţine 2, 1 sau 0 puncte.

Şabloanele de evaluare pentru IC ID şi IE îi oferă examinatorului liniile de conducere.
Acestea le aşezăm pe pagina caietului de test potrivit figurilor.
Modul de cotare urmează principiul descris la itemii 1-4 şi 6-8.

TESTUL II. DIFERENŢIEREA OBIECTUL-FONDUL PERCEPŢIEI

Punctaj maxim: 20 puncte

Pentru itemii 1-6 se pot obţine 1 sau 0 puncte.

Se acordă 1 punct:
 dacă copilul desenează clar desenul fără o întrerupere sau o abatere mare;
 nu se depunctează dacă la intersecţie sau la capete există o întrerupere foarte mică.
Se acordă 0 puncte:
 dacă linia trasată cu creionul deviază semnificativ de la linia stimul;
 dacă linia trasată cu creionul lipseşte între două puncte de intersecţie 2b.

Itemii 7-8
în acest caz se numără câte figuri au fost desenate la locul lor (maxim cinci) şi apoi se verifică
individual după regulile anterioare.

TESTUL III. CONSTANŢA FORMEI

Punctaj maxim: 17 puncte (9 puncte la proba IIIa; 8 puncte la proba IIIb)
 Planşa IIIa (4 cercuri şi 5 pătrate), III b (2 cercuri şi 6 pătrate)
1 punct pentru fiecare figură corect conturată
0 puncte - dacă figura este greşit conturată, sau este conturată altă figură

TESTUL IV. POZIŢIE SPAŢIALĂ

Punctaj maxim: 8 puncte

Itemii 1-8
1 punct - dacă copilul indică răspunsul corect
0 puncte - dacă indică o soluţie greşită, chiar dacă apoi se corectează.

TESTUL V. RELAŢII SPAŢIALE

Punctaj maxim: 8 puncte

Proba nu evaluează coordonarea vizual-motrică, deci copilul nu va fi depunctat dacă

realizează imperfecţiuni în executarea grafică, dar sesizează corect relaţiile spaţiale.
Itemii 1-8
1 punct - dacă copilul copiază corect modelul
0 puncte - dacă copilul copiază greşit modelul sau dacă nu respectă sarcina de lucru (desenează
şi în partea stângă, dar în aceste caz i se permite o singură greşeală)
- dacă apar corecturi sau alte linii.

Pe baza celor 5 subteste ale probei Frostig pot fi calculaţi doi coeficienţi: vârsta
perceptivă şi coeficientul perceptiv.

III.2.1. VÂRSTA PERCEPTIVĂ

Vârsta perceptivă ne indică în ani şi luni nivelul dezvoltării funcţiei perceptive (vezi tabelul
1 de la anexe). Astfel, punctajului brut obţinut la fiecare dintre cele 5 subteste îi corespunde o
anumită vârstă perceptivă care poate să fie în concordanţă sau nu cu vârsta cronologică a
copilului.
Să luăm un exemplu. Dacă un copil cu vârsta de 6 ani şi 0 luni obţine un scor de:
 13 puncte la subtestul I îi corespunde o vârstă perceptivă de 6,3 ani, fiind în avans cu 3 luni
în ceea ce priveşte coordonarea ochi-mână în raport cu vârsta cronologică;
 14 puncte la subtestul II îi corespunde o vârstă perceptivă de 5,6 ani, fiind în urmă cu 6 luni
faţă de vârsta să cronologică în ceea ce priveşte capacitatea de a face diferenţierea
obiectul-fondul percepţiei;
 8 puncte la subtestul III îi corespunde o vârstă perceptivă de 6,3 ani, copilul având un avans
de 3 luni în ceea ce priveşte funcţiile perceptive implicate în surprinderea constanţei formei;
 5 puncte la subtestul IV îi corespunde o vârstă perceptivă de 5,6 ani, copilul având o
întârziere de 6 luni în dezvoltarea funcţiilor perceptive implicate în sarcinile care necesită
orientare spaţială;
 4 puncte la subtestul V îi corespunde o vârstă perceptivă de 6 ani care este în concordanţă
cu vârsta lui cronologică;
Aşa cum se poate observa din exemplul anterior, pe baza scorului brut la cele 5 subscale
se poate stabili vârsta perceptivă pentru fiecare dintre cei 5 factori pe care testul îi evaluează.
Este vorba deci de o surprindere mult mai acurată a nivelului dezvoltării funcţiei perceptiv-motrice
în funcţie de factorii descrişi. Implicaţiile acestui tip de diagnostic sunt extrem de utile cel puţin din
două puncte de vedere.
Pe de o parte, se poate identifica nivelul dezvoltării funcţiei perceptiv motrice în raport cu
vârsta cronologică. Nivelul minim al vârstei perceptive pentru fiecare dintre cele 5 subscale
trebuie să fie de 6 ani pentru ca un copil să poată asimila scris-cititul în clasa I. Astfel, un copil cu
vârstă cronologică mai mare de 6 ani, dar care nu are vârstă perceptivă de cel puţin 6 ani nu va
putea face faţă cerinţelor impuse de învăţarea scris-cititului, fiind expus unui posibil eşec şcolar în
cazul în care va fi şcolarizat pe baza vârstei cronologice.
Pe de altă parte, o dată identificat factorul deficitar în dezvoltarea perceptiv-motrică se
poate realiza un plan de recuperare mult mai ţintit decât pe baza altor probe care evaluează
global dezvoltarea perceptiv-motrică.