Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PENAL ȘI CRIMINOLOGIE

BĂHNARU VICTORIA

TEZĂ DE AN

”CIRCULAȚIA ILEGALĂ A DROGURILOR,


ETNOBOTANICELOR ȘI ANALOAGELOR ACESTORA FĂRĂ
SCOP DE ÎNSTRĂINARE:EXAMEN TEORETIC ȘI PRACTIC”

Șef Departament:Sergiu Brînză

doctor habilitat în drept, profesor universitar

Conducător științific:Copețchi Stanislav

doctor în drept, conferențiar universitar

Autorul:Băhnaru Victoria, anul III, Grupa 1404

Chișinău-2017
CUPRINS
Lista abrevierilor

CP RM- Codul penal al Republicii Moldova


art.- articol
alin.- alineat
RM- Republica Moldova
CC- Cod contravențional al Republicii Moldova
CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului

CPP-Cod de procedură penală

Nr.-numărul

CC-Curtea Constituțională
Introducere

Actualitatea cercetării:În societatea contemporană, consumul de droguri reprezintă una dintre


cele mai acute probleme sociale,în condițiile în care, anual, mii de oameni antrenați în acest joc
criminal periculos ajung să fie pedepsiți aspru potrivit legislațiilor penale, or să suporte cea mai
gravă consecință a faptelor lor-moartea.Cu titlu de perspectivă, criminalitatea în domeniul
traficului de droguri, cu precădere, va lua amploare, luând în considerație faptul că practica
internațională în domeniul prevenirii combaterii drogurilor nu dispune de o statistică exactă
referitor la uzanțele producției drogurilor, traficului acestora, inclusiv și a consumului lor.

Creșterea masivă a cazurilor de ilicit în domeniul utilizării și manipulării cu tot ceea ce


presupune ”drog”este o consecință a multor altor fenomene tratate superficial de autoritățile
competente.Vorbim în acest sens, de gravele probleme, precum”vagabondajul” și nivelul de trai
insuficient, nedesăvârșirea legislației naționale în domeniul contracarării traficului de droguri,
fascinația obținerii ușoare a unor sume mari de bani, pe fonul greutăților de natură economică
traversate de populație în perioada de tranziție, care determină o mare parte din victimele
consumului de droguri și, implicit, celor care participă la circulația acestora, să devină subiect al
răspunderii penale.

Dintre toate valorile existente, fără dubiu, viața este cea mai de preț.Dar ce se întâmplă cu
societatea noastră actualmente? Iată de ce criminalitatea creată de droguri,prin consecințele sale
nefaste de ordin social cauzează daune considerabile,atentând la viața și sănătatea cetățenilor,a
individului,ca parte componentă a societății.Pe lângă acest fapt,traficul illicit de droguri
afectează și interesele de stat,subminându-i, astfel, elementul cel mai de preț-integritatea
populației sale.Efectul demoralizator și denigrant al ilicitului legat de droguri nu a reprezentat
niciodată stoparea acestuia, mai mult decât atât, acesta s-a transformat într-o activitate lucrativă
internațională, ducând la apariția așa-numitului ”trafic de droguri”, care a căpătat un aspect bine
cunoscut, datorită sporirii cererii și ofertei pe piața ilicită a drogurilor.De regulă, aceste centre
criminale, urmăresc, în mod nejustificat, crearea unor politici ilicite de obținere a unor enorme
beneficii.Pe cale de consecință, fiecare stat, în contextul identificării unor astfel de carențe
sociale, nu trebuie să rămână reticent, ci din contra, trebuie să-și orienteze în modul cel mai
riguros politicile de combatere a criminalității de acest gen, în scopul conservării unor valori
sociale supreme, precum sunt sănătatea și viața propriilor cetățeni.Cu referire la consumul de
droguri în exclusivitate, atunci ca și orice problemă la nivel social, abuzul de droguri reprezintă o
amenințare serioasă pentru viața și sănătatea indivizilor unei societăți, iar pe de altă parte
reprezintă o amenințare pentru individ însuși, or pasivitatea în ceea ce privește lupta cu consumul
personal de droguri în varii situații duce la moartea consumatorului.

Fără îndoială,în prezent, circulația ilegală a drogurilor tinde să devină un subiect de amploare,
dat fiind faptul că tentația cauzată de existența și comsumul lor este foarte accesibilă.

Reieșind din importanța pe care o suscită acest fenomen tragic, am optat pentru a trata acest
subiect destul de vulnerabil, or actualitatea prezentei lucrări este determinată de insistența
implicării ilicitului de droguri în toate domeniile vieții sociale.Totodată, remarcăm faptul că
politicile actuale de combatere a traficului de droguri sunt ineficiente, cauza majoră a acestui fapt
fiind incongruențele la nivel legislativ, care destabilizează inclusiv și practica judiciară.

Problema cercetării: Potrivit datelor statistice, la nivel mondial, până la 200.000 de oameni mor
în fiecare an din cauza supradozelor.Prevalenţa consumului ilicit de droguri în toată lumea
constituie circa 200 de milioane de oameni, dintre care 25 de milioane sunt dependente.Potrivit
Raportului European privind drogurile,Tendințe și evoluții din 2016,pe continental european are
loc o creștere masivă a traficului de droguri, vorbim în special de cannabis și droguri
sintentice.Anual , în Europa se capturează peste un million de capture de droguri ilegale, drogul
cel mai des utilizat fiind canabisul în proporție de 78%.Pe locul II se situează cocaina în
proporție de 9%.Potrivit acestui raport, în prezent consumul de droguri la nivel european a
înregistrat cote mai mari comparativ cu anii precedenți.Astfel, se estimează un număr de cca 8
milioane de persoane adulte , care au consumat droguri ilicite în anii 2015-2016, pe lângă care s-
au înregistrat și un număr de 17,5 mln de tineri.1

Republica Moldova, grație așezării sale geografice, a devenit treptat spațiu gazdă a
consumatorilor de droguri.Fenomenul a luat amploare după anii 1990 ai sec.XX .
Astfel,”Vânzătorii de iluzii”au adus standardul ”morții albe”prin baruri, discoteci, cluburi de
noapte, școli, universități, traficul de droguri fiind, pe alocuri, o afacere rentabilă.Deși Republica
Moldova nu face parte din rândul statelor cu un nivel mărit de persoane care consumă și care se
ocupă cu circulația drogurilor, cu regeret constatăm că și în țara noastră sunt înregistrate cazuri
de trafic și consum de droguri.Actualmente, timp în care Republica Moldova stat democratic
fiind, se notează o veritabilă disimulare a fenomenului traficului de droguri.Potrivit datelor
statistice elaborate de Observatorul Național pentru Droguri(în continuare –OND) în republică, a
sporit numărul persoanelor consumatoare de droguri luate la evidenţă şi aflate sub supraveghere
medicală. Datele statistice arată că pe 1 iunie 2015, numărul acestora a constituit 10.699 sau

1
Raportul European privind drogurile.Tendințe și evoluții,2016
300,8 la 100.000 de locuitori, faţă de anul 2014, când erau înregistraţi 284,6 la 100.000 de
locuitori, inclusiv 57 adolescenții până la 18 ani.2

Totuși,odată cu sporirea circulației drogurilor, statele au devenit receptive pericolului creat


de acest fenomen, punând bazele unor convenții de nivel internațional, menite să stopeze
răspândirea traficului și consumului de droguri.Printre aceste instrumente internaționale,
menționăm declarațiile internaționale sub egida Organizației Națiunilor Unite,care intenționează
să scoată în evidență caracterul dăunător al drogurilor.Astfel, referitor cadrului nostru național,
Republica Moldova este parte componentă a unor diverse convenții internaționale, precum sunt
Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971, Convenția ONU contra traficului de
stupefiante și substanțe psihotrope din 1995.Totodată, menționăm că potrivit Declarației cu
privire la contracararea traficului ilicit de droguri și abuzului de substanțe narcotice, adoptată de
Adunarea Generală a ONU în 1984,”statele membre își exprimă neliniște în legătură cu faptul că
traficul ilicit de droguri și substanțe narcotice împiedică bunăstarea fizică și morală a popoarelor,
în special a tinerilor”.3

În susținerea celor spuse, despre acutizarea fenomenului traficului de droguri și necesitatea


combaterii lui, menționează și Declarația cu privire la principiile directoare de reducere a cererii
și ofertei în privința drogurilor, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 10.06.1998,care
subliniază faptul că ”abuzul de droguri și traficul ilicit au consecințe devastatoare pentru toate
țările, implicând:impactul funest asupra sănătății oamenilor; creșterea infracționalității, a
violenței și a corupției; epuizarea resurselor umane, naturale și financiare care puteau fi folosite
pentru progresul social-economic; pierderea de vieți omenești, dezagregarea familiilor și
comunităților; stabilirea structurii politice, culturale, sociale și economice”.În fine, mai există,
inclusiv, și o serie de acte cu caracter interstatal, orientate spre eliminarea traficului de
droguri.Astfel, scoatem în evidență Acordul de colaborare între Guvernul Republicii Moldova și
Guvernul Republicii Turcia cu privire la combaterea traficului internațional de droguri,
terorismului internațional și altor crime organizate din 1994, prin care părțile contractante se
obligă reciproc ”să colaboreze în domeniul prevenirii consumului, răspândirii și transportării
substanțelor narcotice și psihotrope și în relevarea metodelor folosite de traficanți”.

Aplicând însă consecvent strategii de tehnică legislativă corectă,practica judiciară ar fi un a


mai uniformizată și fenomenul criminal ar fi diminuat.

2
Consumul și traficul ilicit de droguri în Republica Moldova,anul 2015,raport anual
3
Declarațiacu privire la contracararea traficului ilicit de droguri și abuzului de substanțe narcotice, adoptată de
Adunarea Generală a ONU în 1984 , http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=101&inline=
Instrumente tehnico-științifice ale cercetării:Promovând actualitatea cercetării propuse spre
analiză, am intenționat să o analizăm în conformitate cu doctrina în vigoare, evidențiind acele
lucrări care, mai mult sau mai puțin, abordează circulația ilegală drogurilor.Pentru formarea
prezentei lucrări au fost folosite acte normative internaționale și naționale, precum și surse
doctrinare autohtone și străine.
Scopul și obiectivele lucrării
Scopul prezentului studiu constă în analiza fenomenului legat de circulația
drogurilor,expunerea asupra noilor modificări legislative în domeniu, expunerea la nivel practic a
dinamicii circulației ilegale a drogurilor în Republica Moldova.În baza celor expuse, urmărim
propunerea unor soluții care ar îmbunătăți cadrul legislativ și ar umple carențele de aplicabilitate
practică.
Obiectivele sunt următoarele:
1.Analiza teoretică a infracțiunii de circulație a drogurilor, etnobotanicelor și analoagelor
acestora fără scop de înstrăinare;
2.Definirea conceptelor de referință;
3.Abordarea problemelor de calificare;
4.Analiza sub aspect comparativ a infracțiunii de circulație a drogurilor, analoagelor
acestora, fără scop de înstrăinare;
5.Analiza practicii judiciare în domeniu;
6.Propunerea de soluții în materia circulației drogurilor, etnobotanicelor și analoagelor
acestora, fără scop de înstrăinare.
Metode de cercetare:La baza realizării acestei lucrări, au fost necesare spre a fi utilizate
următoarele metode științifice:
Metoda sistemică, ca principală modalitate de abordare, prin care a fost expusă problematica
circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor și analoagelor acestora;
Metoda logică, ca parte indispensabilă a celei sistemice, care a permis formularea și
utilizarea unor legități și judecăți logice de valoare.
Metoda comparativă utilizată în scopul proliefării unor tehnici diferite de abordare a
tematicii în diverse state.
Importanţa lucrării:Deși doctrina dreptului penal nu a rămas reticentă privind analiza
infracțiunilor legate de circulația ilegală a drogurilor și altor substanțe interzise de lege, totuși,
legea penală, cu referire la acest capitol este imprecisă și creează confuzii.Legea penală nu a
reușit să definească clar termenii utilizați în materia circulației ilegale a acestor substanțe
interzise.Mai mult decât atât, de nenumărate ori, Codul Penal al RM a fost supus unor
modificări în acest domeniu, legiuitorul, posibil, în mod nejustificat a creat ,astfel, teren pentru
interpretări echivoce.Ultimele schimbări operate art. 217 și,implicit, celor subsecvente, au produs
o încărcare a textului legislativ, ori principalele exigențe față de o lege sunt claritatea , precizia și
previzibilitatea.
În scopul îmbunătățirii carențelor în continuă creștere a legislației penale, propunem spre
analiză prezentul studiu.Abordarea tematicii menționate o considerăm drept esențială ,deoarece,
actualmente, rezervele legislative în domeniul circulației drogurilor sunt insuficiente pentru a
combate și preveni acest fenomen deranjant.Noile modificări în Codul Penal au trezit numeroase
dispute, au generat controverse, nefiind încă clar specificat sensul unor termeni utilizați pentru
definirea acestei infracțiuni.La fel de imprecisă și dificilă a devenit aplicarea în practică, în
special sub aspectul calificării potrivit art.217 CP.Prezenta lucrare urmează să scoată în evidență
necesitatea introducerii uneia sau altor elemente atât la nivelul dispoziției normei juridice, cât și
sub aspectul completării circumstanțelor agravante.Subiectul cercetat cuprinde o gamă vastă de
lacune nu doar la nivel legislativ, dar și practic, de aceea ne propunem să aducem o notă de
claritate pentru facilitarea aplicării corecte a acestui articol.
Relațiile cu privire la circulația de plante care conțin droguri, etnobotanice și analogi ale
acestora își găsesc reflectarea în Codul Penal Capitolul ”Infracțiuni contra sănătății publice și
conviețuirii sociale”.Necesitatea scoaterii în evidență a valorilor, precum sănătatea publică și
conviețuirea socială, ce extrapolează individul ca parte componentă a societății și pune în prim
plan valori comune care interesează o întreagă societate.Prezenta lucrare vine să suplinească
cercetările înterprinse anterior în materia analizată, prin sublinierea unor aspecte noi, legate de
actuala situație social-economică, în special a celor legate de imperfecțiunile legislative existente
la ora actuală în Codul Penal al RM.
Conţinutul cercetării: Prezenta lucrare are la bază o introducere structurată,conținutul
nemijlocit al lucrării, concluziile referitoare la tematica analizată, lista surselor bibliografice
utilizate, care au constituit baza teoretică utilizată pentru elaborarea lucrării .
În „Introducere” se analizează actualitatea cercetării, problema cercetării, scopul tezei,
obiectivele cercetării, instrumente tehnico-științifice ale cercetării, metode şi tehnici de cercetare,
importanţa lucrării, termenii-cheie.
În urma studiului asupra obiectivelor teza este repartizată în 3 capitole, fiecare având
subcapitole.
Conținutul lucrării: Lucrarea ,,Circulația drogurilor,etnobotanicelor și analoagelor acestora
fără scop de înstrăinare” este alcătuită din introducere, trei capitole, care la rândul lor sunt
divizate în subcapitole, încheiere și concluzii.
Astfel, capitolul 1 ,,Aspecte teoretice privind circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor
și analoagelor acestora fără scop de înstrăinare” conține o analiză terminologică a noțiunilor
utilizate în cadrul art.217 CP, analiză comparativă a prevederilor legisl ațiilor penale străine
privind infracțiunea de circulație a drogurilor, etnobotanicelor și analoagelor acestora fără scop
de înstrăinare.
Capitolul II ,,Analiza juridico-penală a infracțiunii de circulație a drogurilor, etnobotanicelor
și analoagelor acestora fără scop de înstrăinare prevăzută de art.217 CP RM”care conține analiza
obiectului, laturii obiective, laturii subiective și subiectului infracțiunii menționate supra.
Capitolul III ,,Practica judiciară în materia circulației drogurilor, etnobotanicelor și
analoagelor acestora fără scop de înstrăinare” prezintă exemple de cazuistică judiciară, inclusiv
și problemele de calificare a infracțiunii prevăzute de art. 217 CP RM.
Încheierea prezentei lucrări reprezintă o generalizare, în baza constatărilor, observaţiilor şi
concluziilor făcute pe parcursul realizării cercetării, a principalelor rezultate ale investigaţiei.

Termeni-cheie: ”drog”,”etnobotanice”,”analog”,”substanțe narcotice”, ”substanțe


psihotrope”, ”precursor”, ”semănat”, ”cultivare”, ”producere”, ”preparare”, ”experimentare”,
”extragere”,”prelucrare”,”transformare”,”procurare”,”păstrare”,”expediere”,”transportare”,”prel
ucrare” ,”proporții”.
I.ASPECTE TEORETICE PRIVIND CIRCULAȚIA DROGURILOR,
ETNOBOTANICELOR SAU A ANALOAGELOR ACESTORA FĂRĂ SCOP DE
ÎNSTRĂINARE

1.1.Analiză terminologică a unor noțiuni utilizate în domeniul circulației


drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora fără scop de înstrăinare
Evoluția oricărui sistem de drept se materializează prin dinamismul prin care o lege sau alta
intră în vigoare și produce efecte juridice.Totuși,în scopul eficientizării aplicării unui act
normativ, se prezintă ca fiind importantă uniformizarea legislației cu același efect asupra
practicii judiciare.Din acest considerent, actul normativ modificat sau completat trebuie să aibă
un anumit raționament, care va putea facilita la maximum aplicarea lui în practică.CEDO, cu
titlu de recomandare, menționează că o lege trebuie să fie clară, accesibilă și
previzibilă.Nerespectarea acestor exigențe duce la încălcarea unor drepturi și libertăți
constituționale, în special liberul acces la justiție conscrat în art.20, care specifică”Nici o lege nu
poate îngrădi accesul liber la justiție”(alin.2).4

În contextul legii penale, claritatea și previzibilitatea nu sunt o excepție, mai mult decât atât
sunt o condiție sine qua non a calității unei norme juridice penale.Or responsabilitatea în
procesul de creare a unei norme juridice penale, sporește gradul de înțelegere unanimă a acesteia
de către destinatarii ei.

Care este motivul confuziilor create în acest caz?Potrivit autorului Igor Hadârcă o primă
cauză a acestei practici constă în ”obscuritatea ”exprimării de care dă dovadă legiuitorul.Altfel
spus, legiuitorul utilizează un termen care într-un anumit context are un înțeles impropriu.Într-
adevăr,ne exprimărm opinia că o normă juridică obscură nu este clară și deci creează
incertitudini și interpretări diferite.O altă cauză, potrivit aceluiași autor, rezidă în utilizarea
imprecisă de către legiuitor a unor termeni și expresii, ceea ce presupune că terminologia
utilizată fie nu este adecvată unei atare situații, fie în general este utilizată fără a avea o
aplicabilitate practică.O a treia cauză se exprimă în caracterul duplicitar al unor termeni sau
expresii.Cu titlu de exemplu, autorul menționează în Legea Republicii Moldova privind controlul
și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și alte substanțe
psihotrope, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 06.12.2001(în continuare –Legea

4
Constituția RM din 29.07.1994 Publicat:18.08.1994 în MO nr.1
nr.713/2001) se pune semnul egalității între noțiunile de ”drog” și ”substanță psihotropă”;
”substanță psihotropă” și ”substanță toxică”.5

În fine, toate acestea fiind spuse,am intenționat să accentuăm cât de confuză este norma
penală de la art.217 CP, dar și alte acte normative la care face trimitere acest articol.Mai întâi de
toate, considerăm necesar de a evidenția faptul că dispoziția art.217 este una atât de blanchetă cât
și de trimitere.Indiferent de acest fapt, important este efectuarea trimiterii acestuia la un act
extrapenal, care este necesar în scopul definirii noțiunilor utilizate în acest articol.Astfel, norma
penală menționată face trimitere la Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia
substanţelor narcotice , psihotrope şi a precursorilor.Recent, însă, legiutorul a operat modificări
în cuprinsul acestui act normativ,adoptând 28.07.2016 Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative, care a și generat o serie de confuzii în doctrină.

Pornind de la aceste considerente, legea nouă a substituit termenii ”substanțe narcotice


,psihotrope și precursori”în ”droguri, etnobotanice și analogi”.În continuare, ne propunem să
definim termenii enunțați mai sus, în vederea constatării diferențelor dintre ele.Astfel,potrivit
Legii din 1999 și art.1341din CP RM prin substanță narcotică sau psihotropă se înțelege
”substanța de origine naturală sau sintetică și preparatul conținând o astfel de substanță,care
provoacă dereglări psihice și dependență fizică la consumul lor abuziv”6.Potrivit noilor
reglementări, prin substanțe narcotice și psihotrope se înțeleg droguri, excluzându-se din context
termenul de substanțe narcotice.7

Legislația penală rusă, însă, utilizează și astăzi termenul ”наркотическиe


вещества”(substanțe narcotice), prin care se subânțelege substanțe sintentice sau de origine
naturală , preparate, plante, incluse în Lista substațelor narcotice, psihotrope și precursori supuse
controlului potrivit legislației penale ruse,tratatelor internaționale la care Federația Rusă este
parte, inclusiv ONU cu privire la substanțele narcotice din 19618. La o analiză mai profundă,
observăm că această definiție, în parte, a fost utilizată pentru definirea vechilor termeni, și anume
substanță narcotică sau psihotropă.Ad litteram, legiuitorul a introdus noțiunea de drog, ceea ce
nu presupune o deficiență de comprehensiune.Alți autori, însă, preferă să abordeze noțiunea de
drog dintr-o altă perspectivă.De exemplu, autorii Rădulescu S. și Dămboianu C. menționează că

5
Răspunderea penală pentru infracțiunile săvârșite în sfera circulației substanțelor narcotice,psihotrope,a
analoagelor și precursorilor acestora,Igor Hadîrcă,p.16-17
6
Legea cu privire la circulația substanțelor stupefiante,psihotrope și a precursorilor nr.382,Publicat:06.05.1999 în
MO nr.73-77
7
Legea nr.193 din 28.07.2016 privind modificarea și completarea unor acte legislative,Publicat:23.09.2016 în MO
nr.315-328
8
Новый закон о наркотиках и терминология противодейсмвия наркбизнесу, А.Ю. Шумилов, В.Б.Ивасенко,
стр.7
drogul este ”o substanță chimică, naturală sau sintetică, care spre deosebire de medicamente,
acționează asupra creierului, producând stări euforice, tulburări psihice, halucinații, reacții
paranoice etc”.O altă definiție atribuită de aceeași autori relevă că drogul este”orice substanță
care produce sau creează schimbări psihologice și/sau fiziologice în corp”.9Ne exprimăm
dezacordul parțial pentru o astfel de definiție,or abordarea este una prea largă.Urmând firul logic
al acestei definiții, ajungem la concluzia că de fapt superficialitatea cu care este tratat acest
termen poate defini o serie de alte substanțe, medicamente, băuturi sau alimente, fiind necesară
suplinirea acestei definiții.Evident este și faptul că nu putem lua în calcul orice alte definiții ale
drogurilor decât cele care sunt atribuite de legiuitor.

În scopul facilitării procesului de percepere a termenului de drog,autorii sus menționați au


tratat această noțiune din mai multe aspecte.Astfel, se propune următoarele criterii:

1)psihoactivitatea-se referă la capacitatea unei anumite substanțe de a influența psihicul


uman(emoțiile, senzațiile, percepțiile, modul de gândire,etc.);

2)utilitatea medicală-desemnează acele substanțe acceptate din punct de vedere medical și


folosite pentru vindecarea corpului sau psihicului;

3)ilegalitatea-vizează acele substanțe a căror posesie și comercializare sunt definite de către


public ca fiind împotriva legii și pot determina arestarea individului.Dintre acestea fac
parte:cocaina, heroina și LSD-ul;

4)definirea publică-se referă la acele substanțe pe care majoritatea populației le denumește, ca


atare, drept drog.

În fine, deși clasificarea din acest punct de vedere a drogurilor este bine-venită, nu putem să
nu atragem atenția asupra criteriului ilegalității, care este unul imperfect,rațional fiind utilizarea
de către autor a termenului legal.

Deși, marea majoritate a tratatelor internaționale nu operează cu termenul de drog, dar cu


termeni, precum stupefiante, psihotrop, ne exprimăm solidaritatea referitor la inițiativa
legiuitorului de substituire a termenilor substanțe narcotice, psihotrope în termenul drog, aceasta
fiind o modificare oportună în contextul legii penale.Rațiunea pentru care susținem o astfel de
modificare este determinată de faptul simplificării la maximum a textului de lege.Termenul drog

9
Sociologia Consumului și abuzului de droguri,Sorin M.Rădulescu,Cristina Dămboeanu,p.23
este unul mai uzual decât cele două inițiale, fiind acceptat și înțeles de către destinatarii legii
penale.Pe de altă, considerațiile ce țin de ratio legis spre acordarea unui termen unic derivă, în
opinia noastră, și din tipologia dispoziției de blanchetă, esența căreia este în a face trimitere la un
act extrapenal.Propunem spre atenție faptul că indiferent cât de mulți sau mai puțini termeni sunt
utilizați pentru descrierea obiectului material al acestei infracțiuni, în scopul calificării corecte, în
mod obligatoriu face trimitere la un act extrapenal, ceea ce nu prezintă dificultăți
semnificative.Susținem, a fortiori ,ideea promovată de autorii Stanislav Copețchi și Igor
Hadârcă, potrivit cărora ”dispoziția de blanchetă are rolul de a evita repetarea unor termeni, și
implicit, încărcarea textului legii penale”.Totodată,autorii sus-menționați afirmă că ”alegația
către norma conținută în actul extrapenal este sarcina practicianului și se face doar în partea
actului procedural emis de către acesta”.10Într-adevăr, se consideră drept superfluă operarea cu
astfel de termeni, pentru că este suficient trimiterea la legea de referință și la lista acestor
substanțe.Ceea ce intenționăm să scoatem în evidență este faptul că utilizarea termenului drog în
textul legii penale presupune acceptarea unui termen de referință, poziție aleasă de legiuitor, care
însă ascunde în sine noțiunea de substanțe narcotice, psihotrope.

Dacă până la acest moment, am susținut noile modificări, atunci în continuare considerăm că
legiuitorul a efectuat o interpretare extensivă și ambiguă a termenilor utilizați.Nu este clară
intenția legiuitorului de a introduce în textul legii penale a termenului etnobotanice.Potrivit Legii
cu privire la completatrea și modificarea unor acte legislative, prin ”etnobotanice” se subânțelege
amestecuri de prafuri şi/sau plante sau amestecuri de ierburi şi diverse părţi de plante stropite cu
substanțe chimice, care produc schimbări ce induc efecte fiziologice şi/sau mentale,
halucinogene şi/sau acţiuni psihoactive.La o primă vedere, această definiție este una elegant
tratată, dar la o analiză mai profundă, această noțiune nu este cea mai potrivită.Analizând
literatura de specialitate în domeniul drogurilor am constatat următoarele:”Etnobotanicele
(drogurile sintetice) reprezinta o noua categorie de droguri psihoactive, create în urma
experimentelor și a cercetărilor conduse asupra compozțtiei și a efectelor drogurilor psihoactive
deja existente. Acestea sunt produse în locații ascunse sau în laboratoare clandestine.Drogurile
sintetice au aceleași efecte ca drogurile psihoactive populare, cum ar fi cocaina, morfina sau
canabisul și au în compozție substațe chimice legale disponible pe piață. Chiar dacă efectele
rezultate sunt aceleași cu cele ale drogurilor populare, structura lor chimică e complet diferită de
a acestora”11.Interpretând sensul acestei definiții cu noțiunea de analog din cadrul Legii din
2016,care definește ”analogul” ca orice substanţă ori asociere de substanţe de origine naturală ori

10
Stanislav Copețchi,Igor Hadârcă,Calificarea Infracțiunilor/Note de curs,p.39,42
11
http://www.castlecraig.ro/dependenta/droguri/tipuri-de-droguri/etnobotanice
sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora, care are
capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa,
modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi
folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop
sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional, ajungem la
concluzia că etnobotanicele și analogii drogurilor reprezintă unul și același element.Ceea ce
presupune că analogul, se deosebește de drog doar sub anumite elemente legate de denumire,
aspect, dar ca finalitate produce aceleași efecte.Propunem spre atenție ambiguitatea termenului
utilizat, or legiuitorul utilizează în sens dublicitar acești termeni.

Observăm din analiza noțiunilor prezentate mai sus că legiutorul,deși aparent, a conferit
același sens termenilor respectivi, totuși, a contribuit la apariția unei confuzii terminologice.Cu
titlu de comparație, Codul Penal român operează doar cu două dintre aceste noțiuni, și anume
drog(cu diferențierea în droguri de risc și droguri de risc mare) și precursor.Este lesne de
remarcat faptul că legiuitorul nostru s-a condus de prevederile legislației penale române sub
aspectul introducerii în art.217 CP RM a noțiunii de drog cu aceeași semnificație.Totodată,
legiuitorul român s-a limitat în a include și noțiunea de precursor ca fiind substanțele utilizate
frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV al Legii nr.143 din 26.07.2000 privind
combaterea traficului și consumului illicit de droguri.12Sub acest aspect nu este o diferență
privind sensul acestui termen acordat de către legiuitorul moldav(”substanţă de origine naturală
sau sintetică utilizată ca materie primă la producerea de substanțe stupefiante şi psihotrope”).O
singură problemă care trezește nedumerire, este legată de încărcarea textului legislativ cu o serie
de noțiuni, care suscită confuzii.

În acest context,considerăm oportună opinia autorilor Sergiu Brânză și Vitalie Stati, care au
criticat dur modificările survenite în Legea din 1999.Autorii sus menționați, mai mult decât atât,
notează o posibilă neconstituționalitate a amendamentelor legii, invocând încălcarea art.23
alin.(2)din Costituție, care statuează:”statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște
drepturile și îndatoririle.În acest scop, statul publică și face accesibile toate legile și alte acte
normative”.Ceea ce intenționează să accentueze autorii articolului respectiv este faptul că textul
de lege sub acest aspect nu corespunde exigențelor de previzibilitate și accesibilitate.
Accesibilitatea presupune posibilitatea de a-i oferi destinatarului legii cu un grad mediu de

12
Legea nr.143 din 26 iulie 2000 privind combaterea și consumul ilicit de droguri,Publicat în MO nr.362 din
03.08.2000
cunoștințe, de a înțelege cuprinsul legii, astfel încât să-și orienteze corect comportamentul în
societate.13

Revenind la cele consemnate mai sus,ne exprimăm dezacordul față de anumite aspecte.La ora
actuală, nu există o interpretare corectă și justificată a termenului etnobotanice.Ce a avut în
vedere legiuitorul prin stipularea unui astfel de termen? Care sunt acele amestecuri de
plante/ierburi, care au efecte similare drogurilor? Ce se subânțelege prin efecte fiziologice și/sau
mentale, halucinogene și/sau psihoactive? Sunt ele similare drogurilor? Un răspuns clar nu este
cunoscut.O nedumerire și mai mare trezește faptul că aplicabilitatea etnobotanicelor în practică
este lipsită de conținut, or nu avem o listă similară drogurilor (subânțelegem substanțe narcotice,
psihotrope) în care să fie incluse aceste substanțe.Mai mult decât atât, nu cunoaștem care ar fi
proporțiile unor astfel de substațe pentru a le putea delimita de cele mici incriminate potrivit
CC.Admiterea arbitrară a unor astfel de substanțe ar duce la crearea unor abuzuri din partea
autorităților competente, incriminînd chiar și utilizarea oricărei substanțe care ar produce efecte
similare, deși fac parte, de exemplu din categoria drogurilor permisibile spre utilizare.

La data de 15.04.2016 a fost adoptată Hotărârea Guvernului cu privire la completarea Listei


substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic
ilicit, precum și a cantităților acestora, nr.466.Potrivit modificărilor ulterioare, din septembrie,
conchidem că de fapt în Lista indicată sunt introduse în mod exhaustiv doar drogurile și
cantitățile acestora.Ce rămâne însă cu etnobotanicele? Nu este cunoscut.Ceea ce presupune că
lipsa unei prevederi în acest domeniu exclude incriminarea, or orice altă soluție ar încălca
principiul nulla poena sine lege.Rezultă că înaintea introducerii unui astfel de termen,trebuia să
existe o clasificare a etnobotanicelor într-o listă aprobată prin Hotărâre de Guvern.

În mod parțial, ne expunem dezacordul și asupra utilizării termenului ”analog”.Potrivit Legii


din 2016 privind modificarea și completarea unor acte legislative prin analog înțelegem ”orice
substanţă ori asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice
produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte
psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de
prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau
al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe
aflate sub control naţional şi/sau internaţional”.Aceasta definiție este una destul de explicită și
aparent nu creează disconfort de interpretare.Totul ar fi fost simplu, dar legiuitorul a utilizat
acest termen fără un anumit temei juridic.Analog al drogurilor legea îi oferă o definiție, însă

Sergiu Brînză,Vitalie Stati ”Cu privire la posibila neconstituționalitate a unor amendamente recente operate în
13

Codul Penal și Codul Contravențional”.Partea I,p.2


analog al etnobotanicelor, iarăși devine un gol legislativ,or dacă nu avem clar evidențiate
categoriile de etnobotanice, nu putem avea nici analoage ale acestora.Potrivit Hotărârii CC din
13 octombrie 2015 nr.25, Curtea a reținut că ”elucidarea sensului normei penale implică
determinarea circumstanțelor care au stat la baza adoptării acesteia și a scopului urmărit de către
legiuitor prin adoptare, ceea ce presupune că la operarea modificărilor în Legea din 1999 nu s-a
respectat gradul de responsabilitate privind caracterul explicit al termenilor utilizați cu
posibilitatea aplicării în practică”.Totodată, Curtea menționează că prin conținutul
sintagmei”listele substanțelor”urmează a se înțelege competența Guvernului de a reglementa atât
categoriile substanțelor cât și cantitățile acestora.Aprobarea doar a listei substanțelor, fără o
reglementare cantitativă, ar lipsi de esență întreaga hotărâre a Guvernului care ar fi, astfel,
inaplicabilă.14Mai mult decât cele menționate de Curte, susținem că neadoptarea unei Hotărâri
care să cuprindă și lista etnobotanicelor lipsește în general de conținut norma juridică,
calificând-o drept inaplicabilă.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Listei substanțelor


narcotice,psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,precum
și cantitățile acestora,nr.79 stabilește o listă limitativă de droguri, ceea ce presupune că la apariția
unui nou drog aceasta, pentru a putea cădea sub incidența legii penale urmează să fie inclusă în
aceasta listă.La o analiză minuțioasă a Hotărârii în cauză, nu găsim enumerate analoagele
drogurilor.În acest sens, nu putem să nu susținem opinia autorilor Sergiu Brânză și Vitalie Stati
potrivit cărora lipsind o astfel de listă a anloagelor drogurilor, nu este cu putință nici stabilirea
proporțiilor acestor substanțe.Nu există nici o reglementare care ar statua într-un fel sau altul
criteriile după care o substanță sau alta poate fi recunoscută analog al substanței narcotice sau
psihotrope.15

Drept rezultat,cele invocate supra denotă un gol legislativ,care împiedică aplicarea în practică
a unor astfel de substanțe.Mai mult decât atât și CC constată cu referire la analoagele
drogurilor(anterior substanțe narcotice, psihotrope) nu produc efecte juridice, fapt care determină
excluderea acestora din Codul Penal.Incidentele legislative referitor la aceste aspecte,portivit CC
urmează a fi înlăturate de către Parlament.

În finalizarea celor expuse mai sus, ne exprimăm poziția că legiuitorul la acest capitol a
culminat cu o serie de inexactități la nivel legislativ, dar și practic.Este inadmisibil ca o lege care
este în vigoare să stopeze procesul de aplicabilitate, or problema tratată nu este una
14
Hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale
Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor
care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora (Sesizarea nr.30a/2015), nr.25
din 13.10.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016.
15
Tratat de Drept Penal/Partea Specială,Vol-I,Sergiu Brînză,Vitalie Stati,p.1131
neglijabilă.Considerăm oportun în modificările operate doar termenul legal de drog care
cuprinde în sine aceleași substanțe narcotice și psihotrope, neavând o influență negativă asupra
procesului de calificare.Din lumina celor spuse, se prezintă ca fiind inadecvate termenul
etnobotanice și analoage ale drogurilor și etnobotanicelor, în esență acestea fiind niște noțiuni
fără conținut și funcționalitate.Din aceste considerente, recomandăm modificarea art.217 CP RM
în minimum două variante posibile:”Circulația ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare” sau
”Circulația ilegală a drogurilor sau etnobotanicelor fără scop de înstrăinare”.Pentru fiecare dintre
aceste opțiuni avem un raționament fundamentat.Astfel, considerăm oportună prima variantă,
deoarece aceasta nu lasă loc de înterpretări, drogurile fiind supuse unui regim juridic cert și
cogniscibil.Cât privește cea de-a doua variantă,ne exprimăm cu mari rezerve.Ideal ar fi
excluderea din cadrul legii penale a unui astfel de termen, dar în contextul imposibilității
eliminării acestuia, considerăm necesar adoptarea de către Guvern a unei Liste separate care să
cuprindă aceste substanțe, inclusiv și cantitățile lor.Și în fine, propunem eliminarea termenului
analog, care nu are un suport juridic și nu are aplicabilitate practică.

1.2.Analiza comparativă a prevederilor legislațiilor penale privind


infracțiunea de circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor și analoagelor
acestora fără scop de înstrăinare
Analiza comparativă are drept obiectiv familiarizarea cu prevederile legislațiilor străine în
materia circulației drogurilor fără scop de înstrăinare, fapt care permite folosirea experienței lor
în procesul de perfecționare a legislației naționale privind combaterea practicilor de circulație a
drogurilor dat fiind faptul că legea penală sub acest aspect suportă în continuitate modificări.În
această ordine de idei, cunoașterea și familiarizarea cu reglementările străine în domeniul
circulației drogurilor fără scop de înstrăinare va aduce un aport semnificativ, cu posibilitatea
inspirării în procesul de perfecționare a legii penale naționale.Compararea legislațiilor, potrivit
autorului Victor Dan Zlătescu pune în lumină nu numai ceea ce acestea au deosebit-zona de
divergență, dar si ceea ce le aseamănă sau este identic, o zona de convergență.16Comparația este
o activitate bazată pe legități și judecăți care dezvoltă idei, promovând universalismul, în
eventualitatea în care mai sunt și alte state cu aceleași practici judiciare. Perfecționarea reciprocă
a legislațiilor statelor este marcată prin aportul însemnat la elaborarea unor legi viabile.

România.Dat fiind faptul că sistemul de drept național prezintă o serie de similitudini cu


sistemul de drept românesc, în virtutea legăturilor istorice existente, propunem spre analiză, mai
întâi de toate, cadrul legal românesc în materia circulației drogurilor fără scop de

16
Victor Dan Zlătescu,Drept privat comparat,p.25
înstrăinare.Drept suport normativ servește Codul Penal al României, adoptat la 28.06.2004 și
Legea nr.143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri.Printre altele,Codul Penal și legea menționată supra conțin art.4 care are următorul
conținut ”Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.”17Observăm cât de simplist abordează legiuitorul
român problema circulației drogurilor fără scop de înstrăinare.Astfel, dispoziția enunțată supra ar
putea fi supusă comparării au alin.(1) și alin.(2)art 217 CP RM.Astfel, în legislația română, sub
aspectul ocrotirii juridice, stabilește că obiectul special al acestei infracțiuni îl constituie relațiile
sociale privind sănătatea publică, ambele legislații ocrotind interese ale întregii colectivități.În
subsidiar, infracțiunea respectivă potrivit legislației române ocrotește sănătatea fizică și mintală a
individului care ar putea fi grav afectată ca urmare a unui consum ilicit de droguri.18Sub aspectul
obiectului material al acestei infracțiuni, conform Codului Penal român îl constituie drogurile fie
de risc, fie de risc mare, în opoziție obiectul material potrivit legii penale naționale îl constituie
drogurile, etnobotanicele sau analoagele acestora.În acest context, Codul Penal român este mai
explicit, deoarece denotă intensitatea efectelor produse de pe urma utilizării
drogurilor.Legiuitorul român nu utilizează termenul analog și nici nu restricționează sub aspect
cantitativ proporțiile drogurilor, pe când legea națională insistă asupra indicării proporțiilor în
scopul delimitării infracțiunii de contravenție.Este esențial, considerăm, în contextul sistemului
nostru de drept evidențierea proporțiilor, or aceasta permite o individualizare corectă a pedepsei,
diferențiind fapta de alte încălcări extrapenale.Sub aspectul laturii obiective, ambele articole
prezintă și asemănări și deosebiri.Astfel, infracțiunea prevăzută la art.4 al Legii nr.143 se poate
realiza prin una sau mai multe acțiuni alternative și anume: cultivarea, producerea, fabricarea,
experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri
pentru consum propriu.În opoziție, legiuitorul nostru în dispoziția de la alin.(2)art 217 CP RM a
utilizat următoarele modalități normative cu caracter alternativ:producerea, prepararea,
experimentarea, extragerea, prelucrarea ,transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,
transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora.Atât în legea penală
națională,cât și în legea penală română, sunt identificate următoarele modalități alternative ale
laturii obiective:cultivare, producere, experimentare, extragere, preparare, transformare.Legea
penală română pune accent pe scopul primordial care stă la baza comiterii infracțiunii date și
anume a scopului de consum propriu, spre deosebire de legiuitorul moldav, care a utilizat un

17
Legea nr.143 din 26 iulie 2000 privind combaterea și consumul ilicit de droguri,Publicat în MO nr.362 din
03.08.2000
18
Traficul și consumul ilicit de stupefiante,Traian Dima,p.164
termen ce permite o interpretare mai largă a acestui concept, acceptând nu doar scopul
consumului nemijlocit a drogurilor, dar și utilizarea acestora în atingerea altor obiective, precum
intenția făptuitorului de a-și afirma potențialul științific.

Aceasta infracțiune, conform legii penale române a fost concepută ca o infracțiune


obstacol,pentru a-i determina pe narcomani să nu mai consume droguri și să-i descurajeze sub
sancțiuni de drept penal de la practicarea acestui viciu.Incriminând astfel de fapte, legiuitorul îl
obligă pe toxicoman să nu desfășoare nici un fel de activități ilicite prin care să-și facă rost de
droguri pentru consum.Din ambele legislații penale rezultă că însăși consumul de droguri în sine
este interzis, dar nu este sancționat din punct de vedere penal.Constatăm drept rezultat, că
prezentarea benevolă a unui toxicoman la o instituție pentru dezintoxificare, nu poate fi
sancționată penal, neexistând nici o dispoziție în acest sens.Dacă însă cel care consumă droguri
este prins de către organele de poliție efectuând una dintre modalitățile normative ale laturii
obiective, acesta va răspunde penal potrivit ambelor legislații.Cât privește subiectul infracțiunii,
legea penală română vorbește despre subiectul activ al acestei infracțiuni, fapt neacceptat de
legiuitorul nostru,care stabilește doar noțiunea de subiect al infracțiunii.Potrivit autorului Traian
Dima, subiectul activ al infracțiunii analizate este unul calificat, adică, deși nu este specificat ad
literam, acesta trebuie să fie o persoană consumatoare de droguri(toxicomană). Deci,nu orice
persoană poate comite această infracțiune, ci numai un toxicoman19.Și sub aspectul legii penale
naționale lipsa scopului de înstrăinare dovedește prezența unui subiect care intenționează să-și
asigure un consum propriu al drogurilor.Legea penală română insistă asupra faptului că în cadrul
infracțiunii analizate, subiectul activ al infracțiunii este în același timp și subiect pasiv al acestei
infracțiuni, motivând prin faptul că legea penală ocrotește în egală măsură atât sănătatea fizică și
mintală a persoanelor care nu sunt consumatoare de droguri, dar și a persoanelor care se dedau
consumului ilicit de droguri.Insistăm asupra unei precizări în acest context.Astfel, legislația
națională nu admite diferențierea între subiect activ și pasiv, ba mai mult decât atât operează cu
un singur termen generic, care demonstrează persoana care a săvârșit infracțiunea
incriminată.Autorii români, însă, subânțeleg prin subiect activ-persoana care a săvârșit
infracțiunea, fie mediat sau nemijlocit și subiect pasiv-persoana care a suferit o vătămare de pe
urma unei infracțiuni, care poate fi un subiect individual sau o colectivitate, cum ar fi
statul.20Ceea ce vor să specifice autorii români este că în cazul infracțiunii cercetate subiectul
infracțiunii, de fapt este și victimă de rând cu celelalte persoane.Ne exprimăm opoziția față de o
astfel de abordare, or nu poate fi privit în calitate de victimă făptuitorul, și mai mult, această
infracțiune nu are victimă.Totodată, legea penală română admite posibilitatea comiterii

19
Traficul și consumul ilicit de stupefiante,Traian Dima,p.166
20
Drept Penal,Partea Generală,Maria Iona Mărculescu Michinici,Mihai Dunea,p.32
infracțiunii date prin intenție sub ambele forme, atât direct cît și indirect, spre deosebire de legea
națională, care potrivit construcției sale juridice și tipologiei sale poate fi comisă prin intenție
directă,or în cadrul săvârșirii infracțiunilor cu componență formală, faptul conștientizării de către
o persoană că săvârșește o acțiune socialmente periculoasă presupune și dorința de a o
săvârși”21,ceea ce denotă că infracțiunile formale pot fi comise doar cu intenție directă, fapt
pentru care nu ne este clară poziția doctrinei române.

În rezultatul comparării celor două norme ajungem la concluzia că nici una dintre ele nu este
infailibilă.Totuși, sarcina noastră constă în preluarea a ceea ce este mai bun pentru a putea
perfecționa propria legislație.Sub acest aspect, considerăm oportun preluarea practicii
legiuitorului român în specificarea în calitate de obiect material al infracțiunii în cauză doar a
drogurilor.Drept consecință, legiuitorul va asigura prin această modificare o descriere laconică a
textului legii penale, ceea ce ar facilita procesul de interpretare și aplicare a legii
penale.Totodată, urmarea legii penale române sub aspectul excluderii termenului de analog din
contextul acestui articol, ceea ce ar elimina supraaglomerarea legii penale cu noțiuni ineficiente,
care nu urmează nici un regim juridic.

Ucraina.Codul Penal al Ucrainei din 05.04.2001 cuprinde art.309,care stabilește răspunderea


pentru ”producerea, fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea sau expedierea mijloacelor
narcotice, substanțelor psihotrope sau anloagelor acestora, fără scop de înstrăinare”.22Diferențele
înregistrate între acest articol și art.217 alin.(2)CP RM constă în faptul că Codul Penal al
Ucrainei plasează acest tip de infracțiuni într-un capitol aparte destinat Infracțiunilor în sfera
circulației mijloacelor narcotice, substanțelor psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora
și alte infracțiuni contra sănătății publice”.Ca și în cazul legii penale române, legiuitorul
ucrainean nu a considerat necesar indicarea proporțiilor substanțelor menționate(spre deosebire
de legislația națională, care pe bună dreptate face această specificare cu scopul delimitării unei
infracțiuni de contravenție).O altă deosebire esențială, nespecifică CP RM este prezența în cadrul
art.309 CPU a următorului conținut:”Persoana este liberată de răspunderea penală pentru
acțiunile prevăzute la alin.(1) din același articol, dacă s-a adresat benevol într-o instituție
medicală și a început tratamentul contra narcomaniei.”

Considerăm că din conținutul CPU, cu titlu de lege ferenda,am putea să considerăm și în


legislația națională acest temei de liberare de răspundere penală, or însăși lipsa scopului de
înstrăinare care caracterizează această infracțiune o plasează în sfera unor relații mai restrânse,
afectând persoana(consumatorul nemijlocit), iar simplul fapt al adresării acestuia la o instituție

21
Stanislav Copețchi,Igor Hadîrcă,Calificarea Infracțiunilor,p.161
22
Уголовный кодекс Украины-2001,n.25-26
medicală de specialitate denotă un grad sporit de responsabilitate a acestuia, ceea ce ar trebui să
fie un stimulator al corijării comportamentului individului.În acest context, propunem spre
apreciere completarea articolului 217 cu alin.(6), care să cuprindă următoarea formulă:
”Persoana care a săvârșit faptele prevăzute la alin.(1) și (2) ai aceluiași articol, este liberată de
răspunderea penală, dacă s-a adresat ori acceptă să se adreseze benevol la o instituție medicală în
vederea efectuării unui tratament contra narcomaniei.”

Legislațiile penale din Spania,Italia,Olanda au renunțat la incriminarea consumului de


droguri, fiind incriminate doar circulaţia ilegală (propunerea, comercializarea, transmiterea etc.)
a substanţelor narcotice în proporţii mici pentru consumul de către altă persoană, precum şi
producerea ilegală a substanţelor narcotice, cu evidenţierea semnelor calificate „în proporţii
mari” şi „producerea organizată ilegală a substanţelor narcotice”.Olanda face parte printre statele
care permit consumul de droguri ușoare, neexistând o sancțiune penală.

Potrivit legislației Austriei,în special a Legii privind substanţele narcotice determină nu doar
principiile de bază ale contracarării circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice, dar mai conţine şi
norme concrete care fixează faptele ilegale ce ţin de substanţele narcotice şi sancţiunile pentru
săvârşirea acestora . Legea fixează două principii de bază: 1) pedepse severe în privinţa
persoanelor care se ocupă cu traficul de substanţe narcotice (10-20 ani privaţiune de libertate sau
chiar detenţiune pe viaţă); 2) stimularea narcomanilor de a se trata, inclusiv prin atenuarea
pedepsei pentru persoanele bolnave de narcomanie. Păstrarea şi consumul substanţelor narcotice
este interzis. Dacă narcomanul este de acord să fie tratat, atunci în locul privării reale de libertate
instanţa de judecată î-i stabileşte un termen de probă de doi ani. Legea privind substanţele
narcotice (1998) determină răspunderea pentru operaţiunile ilegale cu substanţele narcotice.
Astfel, pentru procurarea şi păstrarea substanţelor narcotice pentru consum propriu este
prevăzută privaţiunea de libertate pe un termen de până la 6 luni cu probabilitatea unui termen de
încercare de până la 2 ani, pentru un caz singular de răspândire a substanţelor narcotice –
privarea de libertate pe un termen de până la 3 ani (pentru dependenţii de droguri – până la 6
luni).23

Ceea ce intenționăm să accentuăm în legătură cu cele expuse este faptul că legislațiile penale
ale acestor state acordă o atenție sporită persoanelor care sunt consumatoare active de
droguri.Uitându-ne în CP RM, nu avem indicat în sancțiunea penală o anumită măsură de
stimulare a narcomanilor de a urma un tratament.În acest sens,aplicarea unei amenzi sau privarea

23
Закон о наркотических средствах 1998 г. Австрия. Параграфы 27-32. Москва: Юридическая литература,
2004.
de libertate nu este suficientă pentru acele personae care, de fapt, au nevoie de a fi corijate
potrivit altor măsuri.

Hong Kong (RPC). Guvernul Hong Kongului al RPC desfăşoară o activitate multilaterală în
vederea soluţionării problemei privind lupta cu traficul ilicit de droguri, care constă în îmbinarea
elaborării şi adoptării unei legislaţii eficiente, a activităţii organelor de drept, al unei colaborări
internaţionale active, tratării şi reabilitării persoanelor care consumă substanţe narcotice,
prevenirii răspândirii narcomaniei. Unul din actele normative de bază care reglementează
relaţiile în acest domeniu şi care prevede o răspundere severă pentru importul, exportul,
tranzitarea, comercializarea şi consumul substanţelor narcotice şi a precursorilor în Hong Kong
este Legea privind produsele farmaceutice ce prezintă un risc sporit.24Cât privește sancțiunile cu
care se referă la manipularea cu astfel de substanțe, legea prevede amenzi destul de severe. Spre
exemplu, pentru posesia drogurilor interzise este prevăzută o amendă de 1 mln. dolari locali şi
privarea de libertate pe un termen de 7 ani.Considerăm, însă, că o astfel de abordare este una
excesivă dacă am racorda-o realităților țării noastre.La fel de drastice sunt și pedepsele stabilite
în SUA.Deși această țară face parte din categoria statelor în care sunt legalizate consumul de
anumite categorii de droguri, totuși există anumite prevederi legale similare celor
naționale.Astfel, potrivit art.861 CP al SUA se incriminează atragerea persoanelor sub 18 ani la
operaţiuni legate de droguri şi anume vânzarea, distribuirea, obţinerea etc. şi stabileşte ca
circumstanţă agravantă situaţia în care sunt atraşi la această activitate persoane minore cu vârsta
de până la 14 ani.25 Pentru faptele prevăzute la acest articol legiuitorul american prevede o
pedeapsă cu închisoarea de la un an la 5 sau amendă în mărime de 50.000 dolari SUA ori
ambele.

În Japonia, răspunderea penală pentru comiterea unor infracţiuni legate de droguri este
prevăzută de Codul penal al Japoniei (Cap. 14 „Infracţiunile care se raportează la opium”) şi
legile speciale (Legea privind drogurile şi substanţele psihotrope; Legea privind lupta cu cânepa;
Legea privind lupta cu opiumul; Legea privind lupta cu substanţele cu efect stimulator; Legea
privind ocrotirea sănătăţii psihice).În această țară nu este înregistrat un număr mare de
consumatori de droguri, dar indiferent de acest fapt sancțiunile pentru utilizarea acestora la fel
sunt severe. Cea mai blândă pedeapsă (privaţiunea de libertate cu atragerea obligatorie la muncă
pe un termen până la 1 an) este prevăzut de Codul penal al Japoniei pentru deţinerea opiumului

24
Закон об опасных лекарственных препаратах. Глава 134. Обладание запрещенными препаратами.
Гонконг. Москва: Эксмо, 2003
25
http://codes.findlaw.com/us/title-18-crimes-and-criminal-procedure/
sau a unui dispozitiv pentru fumatul opiumului (art. 140), care ar fi similar uneia dintre
modalitățile normative de la art.217 CP RM și anume păstrarea drogurilor.26

Prin invocarea acestor prevederi, nu putem nega faptul că statele enunțate mai sus sunt centre
masive în care circulația drogurilor este la ordinea zilei.Probabil este și rațional stabilirea unor
pedepse atât de drastic (precum sunt privarea de libertate pe un termen de cel puțin 15 ani) în
scopul contracarării infracțiunilor legate de traficul ilicit de droguri.

Federația Rusă.Codul Penal al Federației Ruse adoptat la 5 iunie 1996 incrimininează în


Capitolul Infracțiuni contra sănătății publice și moralei sociale o serie de articole dedicate în
exclusivitate circulației drogurilor, printre care, art.228 ”Obținerea ilegală, păstrarea,
transportarea, fabricarea, prelucrarea, fără scop de înstrăinare a substanțelor narcotice, psihotrope
sau anloagelor lor în proporții mari, precum și obținerea ilegală, păstrarea, transportarea fără
scop de înstrăinare a plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, sau a părților lor,
conținând substanțe narcotice sau psihotrope, în proporții mari.”27

Observăm astfel că atât legislațiile analizate mai sus,cât și legislația rusă nu incriminează
acțiunea de semănat și cultivare a plantelor care conțin droguri, dar incriminează imediat
acțiunile post semănare și cultivare a plantelor producătoare de droguri.Diferențele îregistrate
potrivit celor două legislații se înregistrează mai întâi de toate la nivelul laturii obiective, astfel
încât legea rusă incriminează doar ”Obținerea ilegală, păstrarea, transportarea, fabricarea,
prelucrarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor”.Pe cale de consecință,
CP RM oferă o posibilitate mai largă de incriminare a acțiunilor care cad sub incidența acestei
infracțiuni, considerând o mai bună oportunitate de calificare juridică.Pe de altă parte, legislațiile
sunt diferite sub aspectul obiectului material al infracțiunii, legislația rusă optând în continuare
pentru utilizarea termenilor substanțe narcotice, psihotrope și analoagele acestora, element care
lipsește în CP RM, dar care, însă, se regăsește în actul normativ extrapenal la care face trimitere
acest articol.În calitate de act normativ de referință, în Federația Rusă se face trimitere la Legea
federală din 03 iulie 2016 nr.305-FZ ”cu privire la modificarea unor acte legislative ale
Federației Ruse în legătură cu îmbunătățirea administrației publice în domeniul controlului
substanțelor narcotice, psihotrope și precursori ai acestora, precum și în domeniul
migrației”.Actul legislative supus modificării,de fapt îl constituie Legea federal din 08 ianuarie
1998 nr.3-FZ ”asupra substanțelor stupefiante și substanțe psihotrope”.Ca și în RM cu privire la
aceste articole se face trimitere la Listele care conțin substanțele în calitate de obiect material al
infracțiunii supuse analizei, și anume art.228 CP FR face trimitere la Hotărârea Guvernului din

26
Codul penal al Japoniei. În: http://ru.scribd.com/doc/130229810/Codul-Penal-al-Japoniei
27
УГОЛОВНЫЙ КОДЕКС РОССИЙСКОЙ ФЕДЕРАЦИИ, 13 июня 1996 года N 63-ФЗ
data de 30 iunie 1998 nr.681 ”Cu privire la aprobarea listei de substanțe narcotice, psihotrope și
a precursorilor supuse controlului în Federația Rusă”.Examinând această hotărâre de Guvern, nu
am identificat ca și în cazul legislației noastre o listă a analoagelor.CP FR sancționează mult mai
dur infracțiunea analizată, cel puțin sub aspectul privării de libertate, înregistrându-se termeni de
la 2 ani pentru infracțiunea tip și până la 15 ani în cazul agravantei.

Analizând din punct de vedere comparativ, ajungem la concluzia că în mare parte legislațiile
statelor în materia circulației drogurilor fără scop de înstrăinare nu se deosebește semnificativ
decât după anumite aspecte legate de terminologie, sancțiune sau latură obiectivă.Am ajuns la
concluzia că și legea penală națională în acest domeniu cuprinde anumite aspecte neidentificabile
celorlalte analizate, culminând cu o inovație.Aceasta constă în evidențierea nemijlocită a unei
infracțiuni tip din acest articol, și anume alin.(1) care incriminează cîteva acțiuni deosebit de
importante pentru calificare legate de semănatul, cultivarea ilegală, prelucrarea sau utilizarea
plantelor ce conțin droguri, etnobotanice sau analoage ale acestora.În viziunea noastră, acest
aspect este unul deosebit de fin, facilitând procesul de calificare și excluzând anumite abuzuri la
nivel de interpretare a legii penale.În fine,în mare parte inovațiile pe care le-am propune în urma
analizei acestor legislații își trag sorgintea în mare măsură din legislația română, considerînd-o
mai laconică și mai explicită sub anumite aspecte.Reiterând cele invocate mai sus, în calitate de
lege ferenda propunem excluderea din conținutul articolului 217 CP RM și în rezultat a celor
subsecvente a noțiunii de analog.La fel de inovativă ni se pare și ideea stabilirii în CP RM a
unui nou articol în calitate de temei de liberare de răspundere penală ”tratamentul benevol
împotriva narcomaniei”.De asemenea ,în contextul extinderii practicii circulației drogurilor și în
Republica Moldova propunem majorarea sancțiunilor specifice acestei infracțiuni, în special la
alin.(2),urmând calea legiuitorului rus de stabilire a unei pedepse privative de libertate de până
la 2 ani.
II.ANALIZA JURIDICO-PENALĂ A INFRACȚIUNII DE CIRCULAȚIE
DROGURILOR, ETNOBOTANICELOR SAU ANALOAGELOR ACESTORA FĂRĂ
SCOP DE ÎNSTRĂINARE

2.1.Obiectul juridic special al circulației drogurilor, etnobotanicelor sau


analoagelor lor fără scop de înstrăinare

În conținutul art.217 CP RM sunt întrunite trei variante tip de infracțiune și o singură


agravantă.În prima variantă tip infracțiunea este incriminată în alin.(1):Semănatul sau cultivarea
ilegală a plantelor care conţin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de
plante, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare

A doua variantă tip de infracțiune este inscriminată la alin.(2): Producerea, prepararea,


experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,
transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvîrşite în proporţii mari şi fără
scop de înstrăinare.

Varianta agravantă este incriminată la alin.(3): Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
b) de două sau mai multe persoane;
b1) de o persoană care a împlinit vîrsta de 18 ani cu atragerea minorilor;
c) cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulaţie în scopuri
medicinale este interzisă;
d) cu folosirea situaţiei de serviciu;
e) pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor,
unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie,
instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere
a acestora

A treia variantă tip este incriminată la alin.(4) lit b) în proporţii deosebit de mari.

În fine, Persoana care a săvîrşit acţiunile prevăzute la art.217 sau 2171 este liberată de răspundere
penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracţiunii ce ţine de circulaţia
ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, după caz, prin autodenunţare, predare
benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, indicare a sursei de procurare a
acestor substanţe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii, la
indicarea mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracţiune. Nu poate fi
considerată predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora ridicarea
acestora la reţinerea persoanei, precum şi la efectuarea acţiunilor de urmărire penală pentru
depistarea şi ridicarea lor.28

Obiectul juridic special. Aparent, deși constituie corp comun, totuși, fiecare dintre variantele tip
au specificități aparte care urmează a fi puse în discuție.Astfel, mai întîi de toate, propunem spre
analiză prima variantă tip de infracțiune.Obiectul juridic special al primei variante tip analizate îl
reprezintă relațiile sociale cu privire la circulația legală de plante care conțin droguri,
etnobotanice sau analoagele lor, apărate împotriva operațiunilor ilegale cu astfel de plante,
săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin.(2) îl constituie relațiile sociale cu privire
la circulația legală de droguri, etnobotanice sau analoagelor lor, apărate împotriva producerii,
preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii,
transportării ilegale a acestor substanțe,săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Obiectul juridic special al celei de-a treia variantă tip îl constituie relațiile sociale cu privire la
circulația legală de plante care conțin droguri, etnobotanice sau analoagele r lor apărate
împotriva modalităților normative enumerate la alin.(2), săvârșite în proporții deosebit de mari și
fără scop de înstrăinare.

Spre deosebire de doctrina națională,autorii români au o altă părere cu privire la obiectul


juridic special al aceste infracțiuni.Spre exemplu,autorul român Traian Dima consideră că sub
aspectul ocrotirii juridice, obiectul special principal ale acestei infracțiuni îl constituie relațiile
sociale privitoare la sănătatea publică, a cărei ocrotire depinde de respectarea strictă de către
toate persoanele a dispozițiilor legale care regelementează regimul drogurilor în România.Prin
urmare, enunță autorul, că în cazul acestei infracțiuni legea ocrotește sănătatea în raport cu toți
membrii societății(ut universi) socotind că este interes vital pentru însăși existența societății ca
întreaga colectivitate să se afle la adăpostul pericolului pe care îl reprezintă toxicomania prin
droguri.Același autor menționează și despre un obiect juridic subsidiar și anume relațiile cu
privire la sănătatea fizică și mintală a individului ,care ar putea fi afectată ca urmare a unui
consum ilicit de droguri.Considerăm drept neinspirată o astfel de abordare a autorului, care în
opinia noastră, nu face decât să confunde obiectul juridic special ,care servește la determinarea
individualității unei infracțiuni în cadrul unui grup de infracțiuni de același fel.Doctrinarii
naționali consideră că obiectul juridic generic desemnează un grup de valori sociale de aceeași

28
Cod penal al RM nr.985 din 18.04.2002,Publicat:14.04.2009 în MO nr.72-74,art.217
natură și de relații sociale create în jurul acestor valori și datorită lor, vătămate sau lezate sunt de
către un grup de infracțiuni.29

Obiectul material al infracțiunii de la alin.(1) art.217 CP RM îl constituie plantele care


conțin droguri, etnobotanice sau analoagele lor, iar al infracțiunii de la alin.(2) îl constituie
propriu zis drogurile, etnobotanicele sau analoagele lor.Referitor la determinarea sensului acestor
noțiuni, cu riscul de a nu ne repeta, facem alegația spre Capitolul I al prezentei lucrări.Ceea ce ne
interesează însă, sub acest aspect, sunt două situații.În primul rînd, specificăm că pentru a cădea
sub incidența acestei infracțiuni este esențial ca obiectul material exprimat prin droguri,
etnobotanice sau analoagele lor să fie prevăzut într-un act normativ extrapenal, cum este
Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor
care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,nr.79 din
23.01.2006.Aceasta listă este una limitativă, ceea ce presupune că lipsa unei substanțe, care are
efecte similare drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor din lista indicată, nu atrage
răspunderea penală.În al doilea rând, este necesar respectarea proporțiilor substanțelor enunțate,
astfel că pentru prima și a doua variantă tip ,proporții mari și pentru a treia variantă tip-proporții
deosebit de mari.Importanța cunoașterii proporțiilor permite delimitarea de alte fapte ilegale în
acest domeniu, de regulă, contravențiile.Potrivit Hotărârii Plenului CSJ din 26.12.2011:”La
determinarea proporțiilor mari sau deosebit de mari ale substanțelor narcotice, psihotrope sau ale
anloagelor lor, ale precursorilor, a numărului de plante depistate în circulația ilegală, instanțele
de judecată urmează să țină seama atât de cantitățile acestora stabilite în Lista substanțelor
narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe.30

Legiuitorul român a stabilit în calitate de obiect material două categorii:drogurile de


risc,drogurile de mare risc, iar proporțiile nu au importanță la calificare.Considerăm că
legiuitorul român, prin introducerea acestor două categorii de droguri a fost mult mai laconic în
exprimare, lăsând practicianul să facă trimitere la Lista cu droguri pentru a efectua o calificare
justă.Cât privește proporțiile, în contextul lipsei unui Cod Contravențional, este vădit clar lipsa
specificării cantității de droguri.

Victimă a infracțiunii analizate nu este identificată datorită construcției juridice a acesteia și


grație obiectului juridic generic, care exclude posibilitatea existenței unei victime, or aceasta
presupune atentarea la sănătatea publică a unei colectivități și nu a unui singur individ.Se pare că

Drept Penal Partea Generală,Vol.I,M.Grama,A.Șavga,S.Botnaru,V.Grosu,p.180


29
30
HOTĂRÎREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la
practica judiciară de aplicare a legislaţiei penale ce reglementează circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor şi a precursorilor nr.2 din 26.12.2011,pct.3
doctrina română iarăși este în opoziție, datorită susținerii existenței în dreptul penal al unui
subiect activ și pasiv.Ceea ce încearcă să ne vorbească autorii români sub acest aspect este că
victimă a infracțiunii în cauză este însăși făptuitorul în calitatea sa de subiect activ și pasiv
concomitent.Ad absurdum această tratare nu poate fi acceptată, întrucât doctrina în unanimitate
exclude posibilitatea existenței unui subiect activ și pasiv.

2.Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.217 CP RM

În doctrina dreptului penal, descrierea laturii obiective este exercițiul cel mai
complicat.Aceasta deoarece latura obiectivă demonstrează din exterior infracțiunea, analiza
căreia ne permite să percepem obiectul material și atitudinea psihică a subiectului.Potrivit
autorilor lucrării Drept Penal,Partea Generală inclusă în subsol,Procesul calificării începe cu
determinarea semnelor laturii obiective conținute în dispozițiile normelor Părții Speciale a CP cu
semnele faptei prejudiciabile săvîrșite.Latura obiectivă constituie un element necesar,obligatoriu
al componenței infracțiunii, care reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.31

In concreto,latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.217 CP constă în fapta


prejudiciabilă sub formă de acțiune, care ia forma următoarelor modalități normative:

1)semănatul ilegal.Potrivit autorilor Sergiu Brînză și Vitalie Stati prin ”semănat” înțelegem
punerea în pământ în condiții naturale sau în condiții artificiale a semințelor de plante care conțin
droguri,e tnobotanice, indiferent dacă acestea au încolțit sau nu.Un alt autor, Rodion Cojocaru
tratează mai simplist acest termen considerînd că semănarea presupune punerea în pămât a
seminței necesare creșterii unei culturi, care conține substanțe narcotice sau psihotrope.32

2)cultivarea ilegală, potrivit aceluiași autor presupune introducerea în pământ a răsadului, astfel
încât plantele să prindă rădăcini și să se dezvolte.Totuși, propunem spre completare o astfel de
definiție prin invocarea Hotărârii Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu privire la
reglementarea activităților de cultivare a plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope
din 08.12.2006, prin care termenul de cultivare este definit ca ” ansamblul lucrărilor ce țin de
semănatul, producerea, culegerea, prelucrarea, păstrarea și utilizarea culturilor folosite la
producerea substanțelor narcotice și/sau substanțelor psihotrope”.33

31
Drept Penal Partea Generală,Vol.I,M.Grama,A.Șavga,S.Botnaru,V.Grosu,p.187
32
Rodion Cojocaru,Infracțiuni privind traficul de substanțe narcotice,psihotrope sau analoage ale acestora(teorie și
practică judiciară),p.22
33
Hotărârea Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu privire la reglementarea activităților de cultivare a
plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope Nr. 1382 din 08.12.2006,Publicat: 15.12.2006 în MO
Nr.189-192
În rezultat, termenului de cultivare i se rezervă situațiile de asigurare a condițiilor prielnice
creșterii unei plante ce conține droguri legate de irigare, plivire, introducere de îngrășăminte
recoltare,etc.

3)prelucrarea constă în acțiunea de modificare a plantelor(uscarea, curățarea de impurități,


mărunțirea etc.)în vederea stocării și utilizării lor ulterioare;

4)utilizarea plantelor ce conțin droguri sau etnobotanice presupune folosirea acestora în diferite
scopuri, cum ar fi producerea preparatelor de panificație, producerea medicamentelor etc.34

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută la alin.(2) presupune fapta prejudiciabilă care constă în
acțiune.Acțiunea în cauză, la rânul ei este formată din următoarele modalități normative:

1)producerea ilegală.Convenția asupra stupefiantelor din 30.03.1961 ,în art.1 lit.t),definește


termenul ”producție”ca fiind operațiunea care constă din culegerea opiului, a frunzei de coca, a
canabisului și a rășinii de canabis din plantele care le produc.35Potrivit doctrinei naționale,
acțiunea de producere ar presupune, actualmente, activitatea realizată în vederea obținerii din
plante vegetale a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor.Autorul Igor Hadârcă oferă o
altă definiție acestui termen și anume, operația care constă în culegerea drogurilor,
etnobotanicelor sau analoagelor lor(modificările ne aparțin) din plantele care le produc.
Momentul de consum al producerii este momentul în care făptuitorul a obținut drogurile,
etnobotanicele sau analoagele lor, acestea fiind gata de consum.36

2)prepararea ilegală.Deși nu are o definiție regăsităîn Convenția din 1961, totuși, acțiunea de
preparare presupune un proces de combinare chimică a diferitor substanțe sau preparate, care au
drept finalitate obținerea drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor.

3)experimentarea ilegală presupune efectuarea, în principiu, în condiții de laborator, a unor


experiențe legate de combinarea drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor în scopul
verificării anumitor doze de administrare, efectelor create.

4)extragerea ilegală.Referitor la această modalitate normativă, doctrina autohtonă nu este


unanimă.Astfel,autorii Sergiu Brînză și Vitalie Stati consideră necesar excluderea unei astfel de
modalități normative din cuprinsul laturii obiective, pentru că nu poate fi aplicată niciunei

34
Rodion Cojocaru,Infracțiuni privind traficul de substanțe narcotice,psihotrope sau analoage ale acestora(teorie și
practică judiciară),p.24
35
Convenție nr.1961 din 30.03.1961 unică asupra stupefiantelor,Publicat:30.12.1999 în Tratate Internaționale
nr.8,art.1
36
Răspunderea penală pentru infracțiunile săvârșite în sfera circulației substanțelor narcotice,psihotrope,a
analoagelor și precursorilor acestora,Igor Hadîrcă,p.170
ipoteze din realitatea socială, sporind confuzia în procesul de calificare a infracțiunilor.De altă
părere este autorul Rodion Cojocaru, care afirmă că extragerea presupune acțiunea de scoatere,
de separare a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor(modificarea ne aparține) din plante
sau din materialele care le conțin.Totodată, autorul vede posibil și momentul consumării acestei
acțiuni, fiind cel al detașării substanțelor menționate de pe plantă.

Constatăm, că autorul în cauză a admis o confuzie, ori ”detașarea” nu reprezintă oare aceeași
acțiune de ”culegere” a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor de pe plantă?,deci
producere.

5)prelucrarea ilegală presupune schimbarea calităților inițiale ale substanțelor indicate, în


vederea sporirii sau modificării în alt mod a efectelor specifice pe care le produce.Sub acest
aspect prelucrarea ar putea îmbrăca și ea mai multe forme, cum ar fi:rafinarea, curățarea de
anumite impurități, creșterea concentrației, amestecarea cu alte substanțe farmacologice active în
vederea sporirii efectului narcotic asupra organismului, etc.

Cu privire la momentul consumării acestei modalități normative, doctrina de specialitate este


duală.Astfel, autorul Z.Neznamov consideră că acțiunea de prelucrare a drogurilor,
etnobotanicelor sau analoagelor lor(modificarea ne aparține) se consumă din momentul începerii
procesului propriu-zis al acestei activități37.În opoziție, autorul rus Krasikov consideră că în
cazul prelucrării, momentul de consum este momentul realizării scopului de sporire a
concentrației drogurilor sau etnobotanicelor.(modificarea ne aparține).Este suficient, în opinia
noastră, invocarea faptului că infracțiunea, indiferent de acțiunea prin care se materializează, este
una formală, ceea ce presupune consumarea ei odată cu începerea laturii obiective, în speță a
prelucrării sub orice metodă.

6)transformarea ilegală presupune modificarea formei inițiale a drogurilor, etnobotanicelor sau


analoagelor lor în scopul de a le face neidentificabile.Această acțiune consistă în schimbarea
culorii, mirosului, aspectului exterior(din stare lichidă în stare solidă, din formă granulată în
praf).Ea poate presupune ascunderea substanței ilicite sub un alt preparat legal, cum ar fi făina,
zahărul,etc.

7)procurarea ilegală constă în îndeplinirea de către făptuitor a oricăror acțiuni prin care acesta
intră în posesia substanțelor ilegale.Procurarea poate fi rezultatul achiziționării prin cumpărare,
luării cu împrumut, donație, orice alte acțiuni cu caracter de intrare în posesie.Momentul de
consumare în acest caz, va fi momentul trecerii de facto a drogurilor în posesia făptuitorului.

37
Уголовное право,Neznamov Z.A.,p.555
8)păstrarea ilegală potrivit autorului Igor Hadârcă presupune aflarea drogurilor, etnobotanicelor
sau analoagelor lor(potrivitmodificărilor actuale) în sfera de stăpânire a făptuitorului asupra sa,
în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe terenul din preajma casei, în ascunzătoare,
indiferent dacă posedarea se face pentru sine sau pentru o altă persoană, precum și indiferent
dacă făptuitorul este posesor primar(deoarece a produs, a fabricat, a extras anterior aceste
substanțe) ori a procurat de la altcineva bunurile specificate.38

Sub acest aspect, apare întrebarea:Are importanță durata păstrării acestor substanțe la făptuitor?
Considerăm că nu.Indiferent de frecvența păstrării drogurilor și altor substanțe în posesia
făptuitorului, aceasta nu este un indicator care să influențeze asupra calificării faptei, dar poate fi
luat în calcul la individualizarea pedepsei.Păstrarea ca o acțiune poate fi de scurtă durată( cîteva
ore spre exemplu) sau poate fi și mai mult(o lună spre exemplu),fapt ce ne impune să credem că
acțiunea se va consuma din momentul încetării acțiunii de păstrare sau intervenției unui
eveniment care împiedică păstrarea, reieșind din cuprinsul art.29 alin.(2)CP RM.

9)expedierea ilegală presupune trimiterea drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor către
destinatar prin anumite mijloace, cum sunt:poșta ,bagajel e,curierul, care nu sunt la curent cu
conținutul obiectului trimiterii, dacă aceasta se efectuează în limitele teritoriului vamal al
RM.Infracțiunea se va considera consumată din momentul transmiterii substanțelor indiferent de
faptul dacă au ajuns sau nu la locul destinației.

10)transportarea ilegală presupune deplasarea dintr-un loc în altul a substanțelor ilegale, inclusiv
în aceleași localități, săvârșită cu utilizarea oricărui tip de transport sau a unui obiect utilizat ca
mijloc de transport, în limitele teritoriului vamal al RM.Necesitatea expedierii cât și a
transportării drogurilor în limitele teritoriale ale RM este neceasră pentru a face distincția clară
între această infracțiune și infracțiunea de contrabandă de la art.248 alin.(2)CP.Acțiunea de
transportare se consideră consumată din momentul începerii săvârșirii acțiunii de deplasare a
acestora dintr-un loc în altul.

În final,infracțiunea supusă analizei este în exclusivitate o infracțiune formală.Utilizarea de


către legiuitor a termenilor proporții mari și proporții deosebit de mari nu reprezintă un indicator
al urmărilor prejudiciabile, dar se utilizează pentru indicarea unor parametri cantitativi ai
drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor.

38
Răspunderea penală pentru infracțiunile săvârșite în sfera circulației substanțelor narcotice,psihotrope,a
analoagelor și precursorilor acestora,Igor Hadîrcă,p.181
2.3.Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.217 CP RM

Prin ”latura subiectivă a infracțiunii” se subânțelege partea interioară a infracțiunii, care


determină atitudinea psihică a făptuitorului față de fapta prejudiciabilă săvârșită și de urmările
acesteia, sub raportul științei, voinței și emoțiilor sale”.39Conținutul laturii subiective a
infracțiunii se deconspirează cu ajutorul semnelor sale constitutive, precum motivul și scopul.În
acest sens, latura subiectivă are un rol semnificativ pentru stabilirea răspunderii penale dar și a
calificării juridice.

Infracțiunea prevăzută la art.217 CP RM face parte din categoria infracțiunilor cu o singură


formă de vinovăție.Tipologia acestei infracțiuni, vorbim despre caracterul formal, determină o
deducție logică că aceasta poate fi comisă doar prin intenție directă.O astfel de abordare este
acceptată de marea majoritate a autorilor, nu doar autohtoni.Poziția dată este îmbrățișată de
autorii ruși, care afirmă că ”în cazul infracțiunilor formale rezultatul periculos în mod organic se
include în faptă.În aceste situații, săvârșirea infracțiunii se realizează împreună cu consecința, și
a prevedea rezultatul separat de acțiune este imposibil.”40 Vinovăția sub forma intenției directe
se stabilește pe baza caracterului faptei, mai bine zis a acțiunii.Această concluzie rezultă din
analiza doctrinei penale, determinată de faptul că caracterul periculos al infracțiunilor formale
întotdeauna rămân a fi intenționate, și de fiecare dată sunt dorite de a fi realizate.În acest caz,
făptuitorul conștientizează acțiunile sale și dorește săvârșirea acestora.Se pare că autorii români
nu au aceeași părere.Astfel, infracțiunea poate fi comisă prin intenție și directă și
indirectă.Nocivă abordare, or autorii subminează din caracterul formal al infracțiunii, care poate
fi comisă doar prin intenție directă.

Pentru calificarea infracțiunii potrivit acestui articol este important scopul.Esența scopului ca
semn al laturii subiective constă în reflectarea rezultatului spre care tinde făptuitorul la săvârșirea
faptei prevăzute de legea penală.41.Formula”fără scopul de înstrăinare”utilizată pentru descrierea
laturii subiective presupune că făptuitorul obținând sau păstrând droguri, etnobotanice sau
analoagele lor, nu a avut intenția de a le transmite în posesia altei persoane.Autorii Sergiu Brînză
și Vitalie Stati menționează că despre lipsa scopului de înstrăinare pot mărturisi următoarele
circumstanțe întrunite cumulativ:1)numărul mic de plante care conțin droguri,etnobotanice sau
analoagele lor(intervenția ne aparține);2)lipsa unei înțelegeri prealabile cu cei care pot să procure

39
Drept Penal Partea Generală,Vol.I,M.Grama,A.Șavga,S.Botnaru,V.Grosu,p.232

40
Новый закон о наркотиках и терминология противодейсмвия наркбизнесу, А.Ю. Шумилов, В.Б.Ивасенко,
стр.116
41
Stanislav Copețchi,Igor Hadîrcă,Calificarea Infracțiunilor,p.173
astfel de substanțe;3)circumstanța că făptuitorul suferă de narcomanie etc.42Motivul infracțiunii
poate fi variat,acesta presupunând nu doar asigurarea consumului propriu,dar utilizării în alte
scopuri,cu specificarea lipsei intenției de înstrăinare.

Atragem atenția asupra cazurilor de eroare a subiectului sub aspectul obiectului material și al
proporțiilor acestuia.Astfel, persoana, care este convins că păstrează droguri, dar de fapt în
posesia lui se află un oarecare alt preparat, trebuie să poarte răspunderea pentru tentativa la
păstrarea ilegală a drogurilor.În acest caz ,subiectul a săvârșit tot ceea ce depindea de el pentru
obținerea rezultatului, dar din cauze independente de voința sa acesta nu s-a realizat.

2.4.Subiectul infracțiunii de la art.217 CP RM

Subiectul infracțiunii în cauză este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii
faptei a împlinit vârsta de 16 ani.Totodată, legea pervede răspunderea penală și pentru persoanele
juridice, cu excepția utorităților publice.Ca excepție, în cazul agravantei prevăzută la
alin.(3),lit.b1), subiect poate fi doar persoana care are cel puțin 18 ani.

Pe lângă cele expuse mai sus, legiuitorul a inclus o modalitate agravantă(alin.(3),lit.d)) ,care
presupune prezența unui subiect special și anume persoana cu funcție de răspundere sau o
persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală.În
continuare urmează să ne expunem cu referire la acest aspect.Astfel, prin persoană publică
potrivit art.123 alin.(2)CP RM,se înțelege :funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu
statut pecial(colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării,
securitărții naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau
militare)angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat
sau municipale, al altor persoane jurdice de drept public, angajatul din biroul persoanelor cu
funcție de demnitate publică, persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele
acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public;

-Persoana cu funcție de demnitate publică,este definită în art.123 alin.(3)CP RM ,potrivit căruia


aceasta este:persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituția R M
sau care este învestită în funcție, prin numire sau prin alegere,de către Parlament, Președintele al
R M sau Guvern în condițiile legii;

-persoana care gestionează o organizație comercială, obștească sau nestatală, care potrivit art.124
CP RM este:persoana căreia, în organizația indicată sau într-o subdiviziune a acesteia, i se

42
Tratat de Drept Penal/Partea Specială,Vol-I,Sergiu Brînză,Vitalie Stati,p.1127
acordă, permanent sau provizoriu, prin drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau
acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice.

Forme agravante.La art.217 alin(3) lit.b) CP este stabilită răspunderea pentru comiterea
infracțiunii de două sau mai multe persoane, ceea ce presupune necesitatea prezenței a cel puțin
două persoane.Această variantă presupune posibilitatea săvârșirii infracțiunii, inclusiv, prin
intermediul persoanelor care nu întrunesc semnele subiectului infracțiunii.

O altă circumstanță agravată este săvârșirea faptei de o persoană care a împlinit vârsta de 18 ani
cu atragerea minorilor (art.217 alin.(2)lit.b1 CP).În acest caz, subiectul are o calitate specială,
adică este o persoană majoră.Pentru existența acestei agravante este necesar ca subiectul să fi
săvârșit acțiuni orientate spre atragerea minorului la comiterea infracțiunii analizate.Activitatea
de atragere presupune influențarea voinței persoanei minore prin diferite aceasta să comită
infracțiunea alături de persoana majoră.

Răspunderea se agravează dacă infracțiunea este săvârșită pe teritoriul pe teritoriul instituţiilor


de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de
agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor
acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora.În asemenea situații, locul devine un
semn circumstanțial obligatoriu.Astfel, prin loc de agrement se are în vedere locul de utilitate
publică sau un alt loc în care se desfășoară anumite acțiuni sociale, culturale, educative sau de
altă natură la care participă mai multe persoane.Prin loc în imediata apropriere a acestora se are
în vedere locul aflat în imediata vecinătate, la limită, iar săvârșirea acestei infracțiuni este aptă să
denatureze buna desfășurare a activităților în instituțiile respective.

Și în final,legiuitorul stabilește la alin.(5) că Persoana care a săvîrşit acţiunile prevăzute la art.217 sau
2171 este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea
infracţiunii ce ţine de circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, după caz, prin
autodenunţare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, indicare a sursei de
procurare a acestor substanţe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii, la
indicarea mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracţiune.

Autodenunțarea este înștiințarea benevolă făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică
despre săvârșirea de către ea a unei infracțiuni, în cazul în care organele de urmărire penală nu
sunt la curent cu această faptă(art.264 CPP RM).43

43
Cod de procedură penală nr.122 din 04.03.2003,Publicat:07.06.2003 în MO Nr.104-110
Predarea benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor presupune predarea acestora
organelor de drept, în pofida posibilității de a dispune de ele.

Indicarea sursei de procurare a acestor substanțe presupune demascarea persoanelor care au


înstrăinat, furnizat, livrat sau le-au pus la dispoziție prin alte metode, cât și identificarea locurilor
în care acestea au fost cultivate, găsite,etc.

Divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii constituie denunțarea


celorlalți participanți la infracțiune, indiferent de calitatea și rolul pe care l-au avut la comiterea
faptei.

Indicarea mijloacelor bănești ,a bunurilor sau a veniturilor rezultate presupune aducerea la


cunoștință a organelor de drept a însuși faptul existenței lor, precum și a locurilor în care sunt
depozitate asemenea bunuri ,a conturilor bancare de depozitare a banilor,etc.
III.PRACTICA JUDICIARĂ ÎN MATERIA CIRCULAȚIEI
DROGURILOR, ETNOBOTANICELOR ȘI ANALOAGELOR ACESTORA
FĂRĂ SCOP DE ÎNSTRĂINARE.PROBLEME DE CALIFICARE

Actualmente, în Republica Moldova, potrivit Portalului instanțelor de judecată 44 pentru anul


2017, în total au fost înregistrate cca 278 de infracțiuni trimise în instanțele de judecată din
mun.Chișinău, dintre care 23 au fost supuse examinării.Menționăm faptul că la nivel practic, deși
modificările în materia art.217 CP RM au fost stabilite încă din 2016, totuși, organele de drept
nu operează cu acestea, utilizând în continuare termenii anteriori modificărilor.Cele mai multe
dosare înregistrate pe rolul unei instanțe din afara municipiului Chișinău au fost în Fălești (16).
Analizând raportul dosarelor în funcție de circumscripțiile jurisdicționale, s-a stabilit că cele mai
multe cauze s-au înregistrat în regiunea de Centru a Republicii Moldova (circumscripția Curții de
Apel Chișinău), fiind urmată de regiunea de Nord (circumscripția Curții de Apel Bălți). Cele mai
puține dosare au fost înregistrate în regiunea de Sud a țării (circumscripțiile Curților de Apel
Cahul și Comrat).

Se conturează concluzia că cea mai intensă activitate legată de circuitul ilegal de droguri se
produce în regiunile de Centru și Nord, cu o concentrare mai mare în municipiul Chișinău.Din
analiza practicii judiciare, rezultă faptul că majoritatea cauzelor sunt clasificate conform art. 217,
alin.(2)Cod Penal, în special pentru procurarea sau păstrarea drogurilor, adică se referă
nemijlocit la consumatorii de droguri.Potrivit raportului efectuat de Fundația SOROS PENTRU
ANUL 2017 calificarea penală a faptelor privind circuitul ilegal de droguri pentru alin.(1)art 217
CP sunt înregistrate 7,97% din cazuri;pentru alin.(2)-65,94%;pentru alin.(3) 11,59% și pentru
alin.(4)-14,49%.

Cifrele confirmă că marea majoritate a infracțiunilor legate de circuitul ilegal de droguri,


documentate de organele de drept se referă la acțiunile conexe consumului uzual de droguri, fie
că este vorba de consum și experimentare, fie de păstrare și transportare, fie de preparare sau
prelucrare a substanțelor narcotice. Aceleași acțiuni, însă săvârșite în proporții deosebit de mari
(care în state vecine sunt considerate proporții medii sau mari), sau de către grupuri și rețele
organizate, sunt documentate/sancționate în doar 14% din cazuri. Analizând tipul substanțelor și
cantitățile, care au făcut obiectul urmăririi penale conform art. 217 alin. 2 CP, se conturează
prevalența marijuanei, rășinii de canabis și heroinei.Temeiul pornirii urmăririi penale în cauzele
privind art.217,de regulă,sunt acțiunile de percheziție în urma cărora se depistează prezența la
făptuitor a drogurilor.
44
http://www.instante.justice.md/
În comparație cu celelalte tipuri de infracțiuni din același domeniu, potrivit acestui raport
procesul de investigare a infracțiunilor prevăzute de articolul 217 CP, termenele de urmărire
penală sunt respectate și pot fi apreciate ca fiind rezonabile în conformitate cu articolul 20 CPP
și jurisprudența CtEDO,ceea ce rezultă că în circa 82.5% din cele 278 de dosare urmărirea penală a
durat mai puțin de 90 de zile (3 luni).Cu referire la modalitatea de probare, rezultatele cercetării
confirmă că organul de urmărire penală în procesul de investigare a infracțiunilor prevăzute de
articolul 217 CP folosește practic toate mijloacele de probă stabilite de lege. Cel mai frecvent, în
acest tip de dosare organul de urmărire penală folosește următoarele mijloace de probă:
declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, declarațiile martorilor, constatările tehnico-
științifice și expertizele judiciare.

Anumite lacune au fost depistate în legătură cu declarațiile persoanelor bănuite sau acuzate de
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 CP, în special în ceea ce priveşte autoincriminarea
și constatarea vinovăției persoanei.Aceste situații se referă mai ales la infracțiunile de cultivare a
plantelor care conțin substanțe narcotice, când persoanele își recunosc pe deplin vinovăția, deși
declară că nu au cunoscut despre faptul că plantele cresc pe terenul lor, că acestea conțin
substanțe narcotice sau că au fost cultivate în alte scopuri. Deși persoana îşi recunoaște vinovăția
săvârșirii infracțiunii, declară că a săvârșit-o fără intenție, element care, practic, nu este verificat
prin alte mijloace de probă. În aceste cazuri, acuzația și condamnarea persoanei în cea mai mare
parte se bazează pe auto-incriminare și mai puțin pe alte probe. În acest sens, Curtea Europeană
pentru Drepturile Omului a stabilit că dreptul de a nu contribui la propria incriminare este un
principiu care se include în dreptul la un proces echitabil, prevăzut de articolul 6 al CEDO.O
atenție sporită în materia practicii judiciare este rezervată acordului de recunoaștere a vinovăției.

Termenul de examinare a infracțiunii prevăzute la art.217,de a semenea comparative cu altele


din același domeniu este relative scurt ,majoritatea sentințelor fiind pronunțate în maxim trei
luni.Din numărul total de cauze examinate în domeniul circulației ilegale a drogurilor,anume
cele săvârșite fără scop de înstrăinare ,94,62% sun sortite sentințelor de condamnare.45

În urma cercetării realizate, s-a constatat o tendință de comitere a infracțiunilor privind


circulația ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare, preponderent de către persoanele tinere și
de vârstă medie, și mai puțin de minori și persoane în etate.Totuși,minorii își aduc un aport major
la completarea listei celor care săvârșesc astfel de infracțiuni.De exemplu,în următoarea speță a
fost condamnat la privațiune de libertate un mino.În fapt, Constantin Nicolai, data și ora exactă

45
http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20europene/Raport_European_2016.pdf
nefiind posibil de stabilit, aflîndu-se la domiciliul său situat în mun.Chișinău, str.xxxxx, în
condiții de casă, a confecționat un fragment a unei butelii din masă plastică pentru consumul
substanțelor narcotice marihuana, pe pereții cărei se afla, conform raportului de expertiză
chimică nr.34/12/1-R-6964 din 08.12.2016, „rășină de cannabis” cu masa totală de 0,077 gr,
care, conform Hotărîrii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice,
psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și
cantitățile acestora, constituie substanțe narcotice în proporții mari, pe care a păstrat-o la sine
pînă la data de 22.11.2016, orele 13:05, cînd a fost depistată și ridicată la domiciliul lui în
cadrul percheziției.46

Cercetarea realizată evidențiază unele lacune, atât de ordin legislativ, cât și de ordin practic și
instituțional, în procesul de investigare penală și examinare judiciară a cazurilor privind
circulația ilegală, fără scop de înstrăinare a drogurilor. Cu toate acestea, per general practica
judiciară în domeniu poate fi apreciată drept conformă standardelor și garanțiilor internaționale
în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil.În rezultatul analizei raportului respectiv,am
sesizat că instanțele practic nu aplică sancțiuni cu caracter de suport și reeducare, fapt care
denotă existența unor practici punitive în ceea ce priveşte consumatorii de droguri și mai puțin
îndreptate spre suportul și corectarea acestora.

În continuare,ne propunem să evidențiem cîteva dintre problemele de calificare juridică.

Anterior am accentuat faptul că semnul absolut necesar pentru completarea laturii subiective a
infracțiunii analizate este scopul.Pe cale de consecință, în contextul comiterii oricărei dintre
modalitățile laturii obiective având scopul înstrăinării, cum ar fi de exemplu vânzării acestora,
fapta urmează a fi calificată potrivit art.2171,care prevede circulația ilegală a drogurilor,
etnobotanicelor sau analoagelor lor în scop de înstrăinare.Pentru persoana care le-a procurat, în
contextul în care urmărește să le consume sau să le utilizeze în alte scopuri conexe se va aplica
art.217 CP RM.Totodată, am menționat că pentru calificarea faptei drept infracțiune prevăzută la
art.217 importante sunt proporțiile, mari și deosebit de mari, ceea ce presupune că săvârșirea
oricărei dintre aceste modalități ale laturii obiective, însă, a cărui obiect material se
caracterizează prin proporții mici, fapta se va califica potrivit art.87 Cod Contravențional .
Stabilirea proporțiilor are o importanță deosebită, iar depășirea chiar și nesemnificativă a
proporțiilor mici vor atrage răspunderea penală, cum a fost în cazul următor. Xxx i-a fost aplicată
amenda în mărime de 300 u.c.,în fapt, în perioada nestabilită de organul de urmărire penală și
până la 10 iunie 2016, aflându-se în or. xxx, mun. Chișinău prin acțiunile sale criminale

46
(https://jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php)
îndreptate spre tăinuirea bunurilor și anume substanțe narcotice , a cultivat în grădina casei
sale 152 de fire de plante de mac.47

În cazul modalității normative a laturii obiective ”cultivarea”, evidențiem faptul că nu trebuie


neapărat ca aceasta să fie urmată de semănat, precum nici nu este obligator ca cultivarea și
semănatul să fie efectuate de către același făptuitor.De aceea persoana care îngrijește în condiții
de ilegalitate sau fără autorizație plante răsărite spontan ce conțin droguri, etnobotanice sau
analoagele lor urmează a fi trasă la răspundere potrivit art.217 sau după caz 2171CP.La fel în
cazul prelucrării, dacă actele de prelucrare sunt orientate spre obținerea propriu zisă a drogurilor,
fapta va fi calificată doar potrivit art.21, nefiind necesar calificarea potrivit alin.(1).Cu referire la
transportarea drogurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, am accentuat că există un
alt articol de referință și anume art.248 CP „Contrabanda”.Însă atunci când transportarea peste
frontier vamală a drogurilor, etnobotanicelor sau anloagelor lor a fost precedată de săvârșirea
altor acțiuni, care implică circulația ilegală a acestor substanțe în proporții mari,acțiunile
făptuitorului vor fi calificate în baza unui concurs real de infracțiuni:art.217 alin.(2) și art.248
alin.(2)CP RM.O altă soluție de calificare este prezentată de CSJ în Hotărârea Plenului din
26.12.2011, unde se menționează că acțiunile enunțate mai sus vor reprezenta concurs ideal de
infracțiuni potrivit art.248 alin.(2), indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și, după caz,
art.217 sau 2171CP.Totodată, atenționăm că săvârșirea infracțiunii prevăzută la art.217 în
modalitatea agravantă, cu folosirea situației de serviciu exclude posibilitatea încadrării faptei în
baza unui concurs ideal de infracțiuni cu trimiterea la art.327 sau 335 CP.

47
https://jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php
Concluzii și Recomandări

Finalizând această lucrare, am intenționat să prezentăm într-o formă concentrată cele mai
sensibile probleme cu care se confruntă legislația și practica actuală.Implicația dramatică a
acestei infracțiuni a devenit destul de activă, ori mai grav este faptul că în Republica Moldova,în
pofida faptului că practica legată de traficul de droguri nu este la fel de alarmantă ca și în marile
centre a consumului de droguri, totuși, mijloacele financiare modeste ale populației a determinat
,inclusiv și la noi în țară apariția unui centru de consum.Iată de ce lupta contra drogurilor a
devenit, contra voinței multor dintre noi, o problemă de maximă importanță, fiind indiscutabil o
problemă a statului și al fiecărui individ în parte.Fără îndoială, problema consumului de droguri
a devenit un handicap al societății, fiind în multe cazuri mai grav decît alte fenomene sociale,
precum șomajul și sărăcia.

Prin lucrarea de față, am dorit să accentuăm că modificările în domeniul circulației ilegale a


drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor lor, în loc să soluționeze anumite probleme practice,
mai mult le-a acutizat.Cadrul legislativ este unul lacunar, nefiind capabil să țină piept avalanșelor
de situații cazuistice.În sensul îmbunătățirii textului de lege,legiuitorul nu a soluționat acest
aspect, deși problema drogurilor, în ansamblul ei, are un caracter global, urmând să constituie o
prioritate pentru sporirea integrității populației unui stat.Autoritățile competente trebuie să
sporească nivelul de cooperare în domeniul combaterii circulației ilegale a drogurilor, fapt ce va
avea drept finalitate fortificarea altor valori importante, precum bunăstarea, sănătatea , educația
publică, și de ce nu justiția.Pe de altă parte, fără dubiu, ne exprimăm acordul că fiecare dintre noi
trebuie să participăm la crearea și stimularea unor practici corecte de luptă contra drogurilor, prin
purtarea de discuții deschise, sincere și critice atunci când se iau decizii importante sub acest
aspect.

Prin prezentul studiu științific ne-am propus să tratăm cu grijă un aspect alarmant și
vulnerabil cu care se confruntă teoria și practica în domeniul dreptului penal.Am încercat să
evidențiem actualitatea unei astfel de probleme și necesitatea luării măsurilor necesare pentru
facilitarea procesului de calificare, am prezentat în plan comparativ legislațiile altor state în acest
domeniu și am identificat că marea majoritate dintre acestea luptă destul de intens și dur cu
practicile legate de utilizarea drogurilor.Ulterior, am scos în evidență din punct de vedere teoretic
și în detaliu infracțiunea analizată, opiniile doctrinare sub acest aspect și nu în ultimul rând, am
considerat necesar prezentarea câtorva cazuri practice, care vorbesc despre frecvența cu care se
insistă în săvârșișrea unei astfel de infracțiuni.
În scopul uniformizării și îmbunătățirii legislației penale și extrapenale, reiterăm câteva dintre
propunerile de lege ferenda prezente la fiecare capitol în parte.Astfel, elementul nociv al
prezentei componențe de infracțiune este înrădăcinat în însăși partea internă a textului de
lege.Luând în considerație că acest articol ca și cele subsecvente nu poate exista desinestătător,
propunem ,mai întâi de toate,modificarea actelor normative extrapenale, in concreto,
recomandăm organului legislativ adoptarea unei legi de completare și modificare a Legii din
1999, prin care Curtea Supremă de Justiție urmează să uniformizeze practica judiciară de
examinare a cauzelor privind circuitul ilegal de droguri legat de aplicarea măsurilor cu caracter
de suport și reeducare de către instanțele judecătorești.

Considerând că totul începe de la actul legislativ, propunem următoarele modificări:


excluderea din cuprinsul legii la care face trimitere art.217 CP a noțiunii de analog, deoarece
acesta nu are aplicabilitate practică.Pe cât este de posibil ,considerăm că legiuitorul urmează să
aducă o notă de claritate a termenului etnobotanice, pentru a putea fi aplicat pe deplin în calitate
de obiect material al infracțiunii analizate.De asemenea, propunem aprobarea sau completarea
Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și precursori cu lista etnobotanicelor, deoarece în lipsa
unor substanțe concrete ce caracterizează această entitate, nu o putem transpune în practică.Toate
aceste modificări trebuie cumulate cu modificarea însăși a CP.Astfel, propunem următoarea
titulatură a art.217 ”Circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor fără scop de înstrăinare(cu
condiția definirii termenului etnobotanice).

Analizând legislațiile altor state ,în special cea a Ucrainei, am ajuns la concluzia că și în cazul
legii penale naționale în cuprinsul art.217 ar fi oportun introducerea unui alt alineat în calitate de
temei de liberare de răspundere penală tratarea benevolă contra narcomaniei.O altă modificare pe
care o înaintăm constă în mărirea sancțiunii prevăzute la art.217 alin.(2), vorbim în acest caz de
mărimea pedepsei cu închisoarea de până la 2 ani, cum o prevede legiuitorul rus.Acest fapt este
determinat de valul masiv de cazuri al consumului și circulației ilegale de droguri.

Considerăm,totodată, că este necesar completarea circumstanțelor agravante cu una nouă, și


anume săvârșirea acțiunii de la alin.(1) și (2) de către o persoană care a comis anterior aceeași
infracțiune, fapt care va avea ca efect stimularea făptuitorului de a nu săvârși în continuare astfel
de infracțiuni, reducând marja de comitere a lor.

Finalizăm această lucrare cu intenția de a încuraja societatea și organele competente de a


acționa de o manieră cât mai rapidă, dar eficientă pentru combaterea săvârșirii infracțiunii
analizate, în așa mod încât să ne asigurăm un mod de trai decent și sigur nu doar nouă, dar și
multor altor generații viitoare.
BIBLIOGRAFIE

Izvoare normative

1.Constituția Republicii Moldova (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la


29.07.1994)//Monitorul Oficial al Republicii Moldova-1994,Nr.1;

2.Codul Penal al Republicii Moldova (adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la


18.04.2002)//Monitorul Oficial al Republicii Moldova-2002,Nr. 128-129;

3.Codul de procedură penală al Republicii Moldova (adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la


14.03.2003)//Monitorul Oficial al Republicii Moldova-2003,Nr.104-110;

4. Уголовный кодекс Украины-2001,n.25-26;

5.Codul Penal român (adoptat la 28.06.2004)//Monitorul Oficial al României-2004,Nr.575;

6. УГОЛОВНЫЙ КОДЕКС РОССИЙСКОЙ ФЕДЕРАЦИИ, 13 июня 1996 года N 63-ФЗ;

7. Legea cu privire la circulația substanțelor stupefiante,psihotrope și a precursorilor


nr.382,Publicat:06.05.1999 în MO nr.73-77;
8.Legea nr.193 din 28.07.2016 privind modificarea și completarea unor acte legislative,
Publicat:23.09.2016 în MO nr.315-328;
9.Legea României nr.143 din 26.07.2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri//Monitorul Oficial al României-2000,Nr.362;
10. Закон о наркотических средствах 1998 г. Австрия. Параграфы 27-32. Москва: Юридическая
литература, 2004;
11.Закон об опасных лекарственных препаратах. Глава 134. Обладание запрещенными
препаратами. Гонконг. Москва: Эксмо, 2003;
12.Convenția asupra stupefiantelor adoptată la New York la 30.03.1961//Tratate Internaționale la care
Republica Moldova este parte,Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1999;
13.Declarația cu privire la contracararea traficului ilicit de droguri și abuzului de substanțe
narcotice,Nr.39/142 din 14.12.1984;
14.Convenția unică asupra stupefiantelor, adoptată la New York la 30.03.1961,Monitorul Oficial al
Republicii Moldova,1999;
15.Acordul de colaborare între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia cu privire la
combaterea traficului internațional ilicit de droguri, terorismului internațional și altor crime organizate din
03.06.1994,Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1999.
Manuale și monografii:
1. Răspunderea penală pentru infracțiunile săvârșite în sfera circulației substanțelor narcotice,psihotrope,a
analoagelor și precursorilor acestora,Igor Hadîrcă,Chișinău-2009;
2.Новый закон о наркотиках и терминология противодейсмвия наркбизнесу, А.Ю. Шумилов,
В.Б.Ивасенко, Москва,1999;

3. Sociologia Consumului și abuzului de droguri, Sorin M.Rădulescu, Cristina Dămboeanu, Lumina Lex,
București-2006;

4. Stanislav Copețchi, Igor Hadârcă, Calificarea Infracțiunilor/Note de curs, Chișinău-2015;

5. Tratat de Drept Penal/Partea Specială, Vol-I, Sergiu Brînză, Vitalie Stati, Chișinău-2015;

6. Victor Dan Zlătescu,Drept privat comparat, Oscar Print-1997;

7. Traficul și consumul ilicit de stupefiante, Traian Dima, Lumina Lex-2001;

8. Drept Penal, Partea Generală, Maria Iona Mărculescu Michinici, Mihai Dunea, Editura Hamangiu-
2015;

9. Drept Penal Partea Generală, Vol.I, M.Grama, A.Șavga, S.Botnaru, V.Grosu, Chișinău-2012;

10. Rodion Cojocaru,Infracțiuni privind traficul de substanțe narcotice,psihotrope sau analoage ale
acestora(teorie și practică judiciară), Chișinău-2014.

Ediții periodice

1.Revista Națională de Drept, nr. 1 (195) 2017, Sergiu BRÎNZA, Vitalie STATI Cu privire la posibila
neconstituționalitate a unor amendamente recente operate în Codul penal și în Codul contravențional.
Partea I.

Surse Internet

1.http://www.castlecraig.ro/dependenta/droguri/tipuri-de-droguri/etnobotanice;

2. http://codes.findlaw.com/us/title-18-crimes-and-criminal-procedure/;

3. http://www.instante.justice.md/;

4. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20europene/Raport_European_2016.pdf;

5. https://jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php.

S-ar putea să vă placă și