Liderul de opinie-caracteristici

CARACTERISTICILE UNUI LIDER DE OPINIE

Există similarităţi între caracteristicile respondenţilor şi ale liderului de opinie?

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării
Comunicare şi Relaţii Publice

1
 Liderul de opinie-caracteristici
Abstract

În acest studiu dorim să realizăm o comparaţie între caracteristicile studenţilor chestionaţi şi

cele ale unui lider de opinie văzut din perspectiva lor. Am pornit de la ipoteza că cele mai importante

caracteristici ale unui lider de opinie sunt: responsabilitatea, extraversiunea, abilitatea de a vorbi,

controlul, empatia şi succesul. Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei am demarat o anchetă

sociologică, având ca instrument de culegere a datelor chestionarul.

La baza acestui studiu stau două concepte: lider de opinie, persoana cu cea mai mare influenţă

în grup, şi caracteristici, trăsăturile atribuite unei persoane.

2
 Liderul de opinie-caracteristici
Litterature review

Pentru realizarea acestui litterature review am folosit atât surse on-line accesate în bazele de
date j-stor, sagepub, cât şi surse bibliografice ale unor autori precum Adrian Neculau şi Septimiu
Chelcea. În bazele de date on-line am căutat articole de specialitate folosind drept cuvinte cheie:
,,opinion leader”, ,,characteristics of the opinion leader”, ,,leadership”. Am selectat articolele cele mai
relevante pentru această cercetare şi le-am eliminat pe cele care nu corespundeau criteriilor noastre.
Societatea în care trăim este caracterizată de existenţa unei multitudini de organizaţii şi grupuri,
iar în cadrul fiecărei organizaţii sau grup există un statut sociometric atribuit fiecărui membru. Astfel,
în urma preferinţelor şi a alegerilor din grup, putem remarca existenţa ,,liderilor” (cei care primesc cele
mai multe alegeri), a ,,neglijaţilor” (primesc cele mai puţine alegeri) şi a ,,izolaţilor” (nu primesc nicio
algere)1.
Liderii sunt cei care au cea mai mare influenţă într-un grup, influenţând atât luarea deciziilor,
cât şi membrii din care este constituit grupul. Liderul are rolul de a-i conduce pe ceilalţi membri spre
atingerea ţelurilor urmărite. Un aspect al reuşitei este că un lider orientat către cooperare are o reuşită
mai mare decât un lider care are un stil autoritar, deoarece grupul poate manifesta reacţii agresive în
lipsa lui2.
Liderii sunt locuitori ai societăţii şi au opinii fixe precum influenţa şi puterea. Aceştia nu sunt
afectaţi de opiniile celorlalţi membri ai societăţii, dar îi influenţează pe ceilalţi prin interacţiunea
personală. Un singur lider nu poate contribui mult la evoluţia opiniei în întreaga societate cu o putere a
influenţei moderată şi cu un număr redus de interacţiuni; pentru a influenţa sunt necesari mai mulţi
lideri. Media este unul dintre factorii care influenţează societatea în mod direct, influenţând opinia
individului3.
,,Liderii de opinie sunt cei care influenţează opiniile, atitudinile, credinţele, motivaţiile şi
comportamentele altora”4. Aceştia au rolul de a permite accesul agenţilor de schimbare externi, asigură
comunicarea între comunitate şi agenţii externi şi sunt modele de urmat pentru schimbarea
comportamentelor în interiorul comunităţii. Prin intermediul lor noile idei şi practici sunt răspândite în
cadrul comunităţii. Nu este obligatoriu ca liderii de opinie să fie primii care să adopte un nou

1
Adrian Neculau, Psihologie socială, Polirom, Iaşi, 1996
2
Septimiu Chelcea, Psihologie socială. Note de curs: autori, lucrări şi evenimente, Bucureşti 2001
www.cartiaz.ro
3
Caglar Tuncay, ,,Opinion dynamics driven by leaders, media, viruses and worms”, International Journal of
Modern Physics C, nr. 5 (2007), pp. 849-859
4
Thomas W. Valente and Patchareeya Pumpuang, ,,Identifying Opinion Leaders to Promote Behavior Change”,
Health Education & Behavior, nr. 34 (2007), pp. 881-896
http://heb.sagepub.com
3
 Liderul de opinie-caracteristici
comportament, dar acceptă ideea înainte ca ceilalţi membri să facă acest lucru. Ei evită să fie primii
dintre cei care propun noul comportament, pentru a nu-şi pune în pericol poziţia; aşteaptă până
descoperă avantajele noii idei şi atunci îşi manifestă influenţa asupra grupului.
În scopul de a oferi dovezi empirice cu privire la conceptele de influenţă personală şi rolul
influenţelor, au fost efectuate o multitudine de studii având ca element central poziţiile de influenţă a
liderilor de opinie. Studiile s-au axat pe identificarea caracteristicilor liderilor de opinie în termeni
demografici şi socioeconomici, expunerea la media, poziţiile sociale şi trăsăturile de personalitate. Una
dintre aceste cercetări a fost cea a lui Noelle-Neumann la centrul de cercetare german, la Allensbach
Institut fur Demoskopie; cercetarea s-a bazat pe un nou instrument de identificare a liderilor de
opinie ,,Strength of Personality Scale”. Rezultatele apărute în urma acestui studiu au fost că
persoanele ,,puternice” combină trăsăturile de personalitate, competenţa şi poziţia socială în reţelele
personale; trăsăturile acestea îi ajută să îi influenţeze pe ceilalţi5.
Pentru identificarea liderilor de opinie Thomas W. Valente şi Patcharyeea Pumpuang au
analizat zece tehnici cu avantajele şi dezavantajele fiecăreia. Aceste tehnici sunt: celebrităţile,
autoselecţie, autoidentificare, selecţia dintre persoanele grupului, poziţii apropiate, aprecieri critice,
identificare expertă, metoda bulgărelui de zăpadă, eşantion sociometric şi sociometric. În urma studiilor
efectuate cu privire la aceste zece metode, s-a evidenţiat că acestea sunt exhaustive. De asemenea, au
descoperit că lidershipul de opinie se manifestă având cel puşin trei caracteristici: valorile şi trăsăturile
liderului, competenţa sau expertiza şi poziţia socială (pe cine cunosc, cine îi cunoaşte şi cât de
disponibili sunt). Liderii de opinie influenţează membrii comunităţii prin cel puţin patru direcţii:
măresc competenţa, îi conving pe alţii, stabilesc norme de consolidare şi măresc resursele6.
Joan S. Black, în Opinion Leaders:Is Anyone Following?, a urmărit să descopere dacă există
persoane între publicul general care îţi schimbă opinia mai repede decât alţii, dacă există adepţi sau
lideri de opinie persoane care discută despre problemele majore ale zilei. Acesta a pornit de la
presupunerea că atunci cînd au de înfruntat probleme care cer anumite reacţii, oamenii apelează la
prieteni sau rude care să le prezinte situaţia în aşa fel încât aceştia să poată acţiona; a doua presupunere
a fost aceea că există persoane de la care ceilalţi sunt mai predispuşi să ceară sfaturi. Concluziile la care

5
Gabriel Weimann, ,,The Influentials: Back to the Concept of the Opinion Leaders”, The Public Opinion Quarterly, nr. 2
(1991), pp. 267-279
6
Thomas W. Valente and Patchareeya Pumpuang, ,,Identifying Opinion Leaders to Promote Behavior Change”,
Health Education & Behavior, nr. 34 (2007), pp. 881-896
http://heb.sagepub.com

4
 Liderul de opinie-caracteristici
s-a ajuns în urma acestui studiu sunt că există într-adevăr persoane care îşi schimbă opinia mai repede
decât ceilalţi7.
În articolul Characteristics of Opinion Leaders in Substance Abuse Treatment Agencies,
referitor la caracteristicile liderilor comparate cu cele ale colegilor se remarcă: liderii de opinie au o
mai mare expunere la informarea/legătura externă, au un status social ceva mai înalt, sunt inovatori şi
sunt în centrul relaţiilor de comunicare interpersonală. Liderii de opinie sunt cei care facilitează
trensferul de informaţie în cadrul grupului. Persoana aleasă drept lider se presupune a fi cea care are
cea mai mare influenţă asupra atitudinilor membrilor grupului, credinţelor, opiniilor şi acţiunilor
privind o anumită problemă8.

Metode
Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei, am demarat o anchetă sociologică, având ca
instrument chestionarul. Motivul pentru care am ales să folosim ancheta ca metodă principală de
cercetare a studiului nostru, este faptul că surprinde elemente de suprafaţă, generale şi este metoda
specifică cercetărilor socio-umane. Un alt motiv pentru alegerea acestei metode de cercetare a fost
faptul că am avut posibilitatea de a o realiza într-un interval de timp relativ scurt şi costuri reduse. Ca
instrument de culegere a datelor am ales să folosim chestionarul. ,,Chestionarul este instrumentul de
culegere a datelor utilizat în cadrul metodei, cu ajutorul acestuia sunt culese date şi informaţii de la
subiecţii chestionaţi. In esenţă chestionarul reprezintă un ansamblu de întrebări, ordonate logic, după
conţinut, după modul de administrare sau după forma întrebărilor administrat de către operatorii de
anchetă’’. (Chelcea, 1975).
În elaborarea chestionarului, am folosit atât întrebări închise, cât şi întrebări deschise, pentru a
oferi persoanelor posibilitatea de a-şi spune liber părerea, dar şi întrebări factuale privind situaţia pe
care am dorit să o cercetăm, de opinie şi de motivaţie. Întrebările de identificare le-am folosit în scopul
alegerii unui eşantion cât mai omogen. Ancheta a fost directă, faţă în faţă. Acest lucru ne-a dat
posibilitatea la o comunicare optimă cu cel chestionat, iar situaţiile de non-raspuns, au fost foarte
puţine.
Chestionarul nostru este structurat pe două părţi: întrebări referitoare la caracteristicile
studenţilor chestionaţi şi întrebări referitoare la caracteristicile liderilor. Prima parte este compusă din 8

7
Joan S. Black, ,,Opinion Leaders: Is Anyone Following?”, Public Opinion Quarterly, nr. 46 (2001), pp. 169-
176
8
Kathleen A. Moore, Roger H. Peters,Holly A. Hills, James B. LeVasseur, Alexander R. Rich, W. Michael
Hunt, M. Scott Young and Thomas W. Valente, Characteristics of Opinion Leaders in Substance Abuse
Treatment Agencies, The American Journal of Drug and Alcohol Abuse, nr. 1(2004), pp.187-203
5
 Liderul de opinie-caracteristici
întrebări, iar a doua parte conţine 9 întrebări. Chestionarul este realizat cu întrebări simple, propriu-
zise, directe pentru a primi un răspuns cât mai sincer şi la subiect. În chestionar au fost folosite doar
întrebări închise, cu variante de răspuns scurte afirmative sau negative. În realizarea chestionarului am
evitat întrebările duble şi de dublă negaţie pentru ca subiecţii să nu aibă îndoieli privind răspunsul dat.
Ancheta a fost efectuată pe un eşantion de 15 de persoane, dintre care 8 de sex masculin şi 7 de
sex feminin, respondenţii fiind studenţii din anul II ai Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi
ale Comunicării. Eşantionarea celor chestionaţi a fost aleatoare, fiecare student având o şansă diferită
de zero de a fi ales în eşantionul nostru. De asemenea, eşantionarea a fost sistematică, fiind selectată
fiecare a şasea persoană care a intrat în amfiteatrul 101 al facultăţii. În cazul în care o persoană a
refuzat să răspundă, am reluat numărătoarea, astfel încât selectarea următorului respondent să
corespundă criteriilor menţionate mai sus.

Interpretarea rezultatelor

În urma analizei datelor adunate pe parcursul studiului nostru, am constatat că 9 din cei 15
studenţi chestionaţi sunt de părere că un lider ar trebui sa preia conducerea în situaţii limita, insă 10 din
cei 15 chestionaţi afirma că lor, personal nu le-ar place să preia conducere într-un grup. De asemenea,
10 din cei 15 respondenţi consideră că un lider trebuie să aibă întodeauna dreptate şi să fie empatic,
însă doar 6 persoane au răspuns că ar fi capabili să se transpună în locul altor persoane. 11 din cei 15
studenţi chestionaţi spun că un lider trebuie să fie autoritar şi 12 consideră ca a da sfaturi este o
caracteristică importantă a unui lider, iar 8 persoane spun că lor nu le-ar place să dea sfaturi şi 7 afirmă
că dau sfaturi. Din moment ce un lider este reprezentat al unui grup, 10 persoane consideră că acesta
trbuie să îşi asume responsabilitatea pentu faptele celorlalţi membrii ai grupului, însă 9 studenţi au
raspuns afirmativ la întrebarea ,,Va place sa va asumati responsabilitati?’’. 8 studenţi consideră că o
persoana nu are nevoie de abilităţi extraordinare de a comunica pentru a putea fi lider de opinie, însă 7
persoane sunt contra acestei afirmaţii.
Studenţii care au răspuns la acest chestionar sunt 8 de gen feminin şi 7 de gen masculin, dintre
care 12 studenţi au vârsta cuprinsă între 19 şi 25 de ani şi doar 3 studenţi chestionaţi au peste 25 de ani.

6
 Liderul de opinie-caracteristici
Concluzii

În urma analizării acestor date am constatat că între studenţii chestionaţi şi caracteristicile unui
lider de opinie există foarte puţine similarităţi. Majoritatea studenţilor consideră că un lider trbuie să fie
empatic, autoritar, să dea sfaturi, să preia conducerea în situaţii limită şi să aibă aproape întodeauna
dreptate în ceea ce afirmă, însă ei consideră că nu au aceste caracteristici.
Singura similaritate este aceea că un lider nu are nevoie de abilităţi extraordinare de
comunicare, el trebuie să îşi spună opiinile fără a mai fi nevoie de multe argumente. Studenţii sunt de
acord cu acest fapt, deoarece la chestionar 8 persoane au răspuns nu la întrebarea: ,,Credeti ca o
persoana trebuie sa aibă abilităţi de comunicare extraordinare pentru a fi lider?’’.

7
 Liderul de opinie-caracteristici
Anexa 1 – Chestionarul (1/3)
CHESTIONAR

Scopul cercetării este de a afla caracteristicile unui lider de opinie văzut din perspectiva
studenţilor, precum şi dacă există similarităţi între caracteristicile indivizilor intervievaţi şi modul în
care aceştiea îi percep pe liderii de opinie. Vă rugam să selectaţi răspunsul potrivit pentru d-voastră.
Completarea chestionarului durează aproximativ 1-2 min. Vă informăm că răspunsurile d-voastră vor fi
confidenţiale.

ÎNTREBĂRI REFERITOARE LA LIDERUL DE OPINIE

1. Consideraţi că un lider ar trebui să preia conducerea în situaţii limită?

A) DA
B) NU
2. Consideraţi că un lider ar trebui să aibă întotdeauna succes în activitaţile sale?
A) DA
B) NU
3. În opinia dumneavoastră, un lider obţine întotdeauna ceea ce îşi doreşte?
A) DA
B) NU
4. Sunteţi de acord cu afirmaţia: ,,un lider trebuie să fie autoritar”?
A) DA
B) NU
5. Credeţi că un lider trebuie să îşi asume responsabilităţile pentru faptele celorlalţi membri ai
grupului?
A) DA
B) NU
6. Credeţi că un lider trebuie să fie empatic?
A) DA
B) NU

8
 Liderul de opinie-caracteristici
Chestionarul (2/3)
7. Consideraţi că o persoană are nevoie de abilităţi extraordinare de a comunica pentru a fi lider de
opinie?
A) DA
B) NU
8.Consideraţi că a da sfaturi este o caracteristică importantă a unui lider?
A) DA
B) NU

ÎNTREBĂRI REFERITOARE LA PROPRIA PERSOANĂ

1. Vă place să preluaţi conducerea în anumite situaţii?

A) DA
B) NU
2 Consideraţi că aveţi succes în activităţile realizate?
A) DA
B) NU
3. Consideraţi că obţineţi întotdeauna ceea ce vă doriţi?
A) Da
B) Nu
4. Aveţi încredere în propria persoană?
A) DA
B) NU
5. Vă place să vă asumaţi responsabilităţi?
A) DA
B) NU
6. Sunteţi capabil să vă transpuneţi în locul altor persoane?
A) DA
B) NU
7. Comunicaţi uşor cu alte persoane?
A) Da
B) Nu

9
 Liderul de opinie-caracteristici
Chestionarul (3/3)
8. Sunteţi o persoană sociabilă?
A) Da
B) Nu
9. Vă place să daţi sfaturi?
A) DA
B) NU

ÎNTREBĂRI DE IDENTITATE:

Vârsta dumneavoastră este :

A) între 19 şi 25 ani
B) peste 25 ani

Genul:
A) feminin
B) masculin

10
 Liderul de opinie-caracteristici
Bibliografie:

1. Adrian Neculau, Psihologie socială, Polirom, Iaşi, 1996

3. Caglar Tuncay, ,,Opinion dynamics driven by leaders, media, viruses and worms”, International
Journal of Modern Physics C, nr. 5 (2007), pp. 849-859
4. Gabriel Weimann, ,,The Influentials: Back to the Concept of the Opinion Leaders”, The Public
Opinion Quarterly, nr. 2 (1991), pp. 267-279
5. Kathleen A. Moore, Roger H. Peters,Holly A. Hills, James B. LeVasseur, Alexander R. Rich, W.
Michael Hunt, M. Scott Young and Thomas W. Valente, Characteristics of Opinion Leaders in
Substance Abuse Treatment Agencies, The American Journal of Drug and Alcohol Abuse, nr. 1(2004),
pp.187-203
6. Septimiu Chelcea, Psihologie socială. Note de curs: autori, lucrări şi evenimente, Bucureşti 2001
7. Thomas W. Valente and Patchareeya Pumpuang, ,,Identifying Opinion Leaders to Promote Behavior
Change”, Health Education & Behavior, nr. 34 (2007), pp. 881-896

11