Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Blaise Pascal
Steluta Anghel: - Într-adevar sint multe boli pentru care kinetoterapia constituie o
modalitate de tratament, dar exista unele cu o incidenta mult mai ridicata decit altele.
Spre exemplu, care sint principiile kinetoterapeutice în cazul scoliozei si cifozei?
Ovidiu Serban Indrei, kinetoterapeut: - Scolioza este o deviatie a coloanei vertebrale
formata din una sau mai multe curburi, ce apare initial în plan frontal, apoi fiind însotita
de rotatia vertebrelor. Scoliozele pot fi de mai multe tipuri: scolioza C stînga, scolioza C
dreapta si scolioza cu mai multe curburi. Aceste deviatii ale coloanei vertebrale pot fi de
natura functionala, adica acele scolioze prin deprindere care au o evolutie lenta si este
pastrata mobilitatea coloanei vertebrale, scoliozele profesionale si statice, sau de natura
patologica, asa cum sint scoliozele congenitale, rahitice, paralitice, traumatice, reumatice
s.a. De la început trebuie mentionat faptul ca tratamentul prin gimnastica medicala
urmareste sa opreasca evolutia scoliozelor, sa corecteze deviatiile coloanei vertebrale si
sa mentina aceasta corectare (prevenirea recidivelor sau a perioadelor cu evolutie
nefavorabila), sa reduca tulburarile functionale si asimetriile secundare ale corpului.
Cifozele sint deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital cu convexitatea curburii
indreptata inapoi. Cifozele functionale sint deviatii tipice, provocate si intretinute de
tulburarile functionale ale coloanei vertebrale care se accentueaza atunci cind nu sint
corectate corespunzator si la timp, fiind insotite de unele modificari in forma si structura
oaselor si a articulatiilor vertebrale. Aceste deviatii se pot intilni sub forma atitudinii
cifotice sau cifozei profesionale. Cifozele patologice pot fi congenitale, rahitice,
paralitice, traumatice, precum si alte forme clinice mai rare. Scopul exercitiilor fizice
pentru corectarea cifozei este: tonificarea si scurtarea muschilor spatelui si lungirea celor
situati in partea anterioara a trunchiului, corectarea deficientelor secundare care insotesc
cifoza, cum sint: cap si git inclinat inainte, omoplati departati si desprinsi, umeri adusi in
fata, torace infundat sau in flexiune, stoparea reflexului de atitudine gresita a trunchiului
si formarea unui reflex de postura corect si stabil in activitatile statice si dinamice ale
corpului. Pentru realizarea acestor scopuri, mijloacele folosite sint exercitiile statice si
exercitiile dinamice care constau in miscari active libere sau ingreunate care sa redreseze
coloana vertebrala si celelalte deficiente secundare ale cifozei.
Embolia este data de materii care se deplaseaza prin vasele sanguine. Acestia pot fi
trombi, grasime, aer, bacterii etc. Cel mai frecvent se asociaza cu boli cardiace cum ar fi
stenoza mitrala, infarctul miocardic, aritmiile etc. Hemoragia apare in urma rupturii unui
vas cerebral cu inundarea creierului si se datoreaza hipertensiunii arteriale, ruperii unui
anevrism. Cind hemoragia este masiva moartea apare in citeva ore. Factorii de risc sint:
functia cardiaca deficitara, diabetul, obezitatea, fumatul, sedentarismul, stresul,
contraceptionalele orale, cresterea colesterolului sanguin, predispozitia genetica.
Recuperarea trebuie sa inceapa din stadiul acut cit mai devreme posibil, cind pacientul
este stabilizat medical, tipic dupa 24-36 de ore. Hemoragiile cerebrale pot sa amine
inceperea tratamentului kinetic pina la stabilizarea hemoragiei, adica in medie pina la 10
zile.
Terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient cu necesarul minim. Exercitiile nu trebuie sa fie
plictisitoare, deoarece pacientul poate sa oboseasca si mental, nu numai fizic. Pacientul
trebuie sa invete sa-si inhibe musculatura inutila care se contracta intr-un exercitiu.
Exercitiile cu rezistenta nu sint de dorit la hemiplegici, deoarece nu este un obiectiv
cistigarea fortei musculare, ci aparitia activitatii contractile, a controlului motor in
muschiul respectiv.
Una dintre cele mai frecvente cauze ale deficientelor fizice sînt tulburarile tonusului
muscular; corectarea acestora se bazeaza pe efectele exercitiului fizic asupra muschiului.
Din punct de vedere al rolului educativ, exercitiul fizic are efect benefic la orice vîrsta,
dar mai ales în perioada de crestere, cînd miscarile nu sînt înca bine definite, cînd
cresterea oaselor nu este încheiata, prin repetarea corecta a unor miscari se ajunge la
eliminarea miscarilor incoerente si la stapînirea celor necoordonate. Stimularea factorilor
morali si volitionali contribuie la corectarea atitudinilor gresite. Omul are nevoie de
multa miscare în aer liber, de exercitii, pe care sa le integreze sistematic în programul sau
de activitate zilnica.