Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trade in general is built upon, and supported by two essential and principal
foundations, Money and Credit.
Daniel Defoe
SUA: (10 din cele mai mari burse de mărfuri din lume)
Chicago Board of Trade
Chicago Mercantile Exchange
Nymex – importantă pentru tranzacţiile cu petrol şi
produse petroliere
New York Cotton Exchange - bumbac
Kansas City Board of Trade - grâu, porumb şi seminţe
de soia
Minneapolis Grain Exchange - grâu şi seminţe de
floarea-soarelui
New Orleans Commodity Exchange - bumbac, orez,
boabe de soia
Canada:
Winnipeg Commodity Exchange (grâu)
Toronto Futures Exchange (bovine, porcine şi cereale)
Europa:
America de Sud:
Bolsa de Mercadorias y Futuros
Sao Paolo Coffee and Cocoa, Bolsa Brasiliera-Rio de
Janeiro (soia, cafea, cacao)
Buenos Aires Commodity Exchange (porumb, grâu, cornute
vii).
CONTRACTUL DE BURSĂ
Definirea contractului de bursă ca și tranzacție:
CONTRACTUL DE BURSĂ
operaţiunea juridică prin
care se realizează activitatea
bursieră este vânzarea –
cumpărarea, care datorită
modalităţilor ieşite din
tiparele obişnuite ce o
afectează, îmbracă o formă
sui generis – aceea a
contractului de bursă.
Aceasta este o variantă a
vânzării comerciale pentru
livrare viitoare
predeterminată în cea mai
strictă conformitate cu
regulamentul şi uzurile unei
burse.
CONTRACTUL DE BURSĂ
CONTRACTUL DE BURSĂ -
CARACTERISTICI:
1. Termenul viitor sau futures
2. Încheierea de către persoane abilitate
3. Înregistrarea la casa de cliring a
contractului de bursă
4. Depunerea de garanţii de bună executare
5. Respectarea regulamentului şi a uzanţelor
bursiere
CONTRACTUL DE BURSĂ
1. Contractul de bursă este reglementat
2. Contractul de bursă este uniform
3. Contractul de bursă este impersonal
4. Contractul de bursă este lichidabil sau
executabil prin plata unei simple diferenţe
5. Contractul de bursă este garantat
CONTRACTUL DE BURSĂ
Contractele la vedere spot
(engl. cash/spot commodity)
CONTRACTUL DE BURSĂ
- contractele forward pentru grâu au devenit mai târziu mai
uzuale decât cele pentru porumb. În cazul grâului negustorii şi
prelucrătorii din Chicago suportau riscurile financiare ale
stocării, grâul fiind vândut prin contracte forward către
prelucrătorii şi exportatorii răsăriteni
contractele forward – dezavantaje:
nu erau standardizate privind calitatea bunurilor
contractate sau data livrării iar negustorii
adesea, operatorii nu îşi respectau obligaţiile
CONTRACTUL DE BURSĂ
încheiate într-un cadru special
sunt încheiate prin strigare deschisă
sunt realizate prin contracte standardizate
CONTRACTUL DE BURSĂ
1 ) Cantitatea
2) Calitatea - standardizarea calităţii din contractele futures asigură omogenitatea
contractelor tranzacţionate în cadrul bursei. Fiecare bursă are un nomenclator
complex, elaborat de către o comisie de specialişti în domeniu.
3) Puncte de livrare - depozite, terminale cât şi porturi şi chiar arii în care marfa
trebuie să fie livrată de către vânzătorul care a optat pentru executarea fizica a
contractului.
4) Cotarea preţului reprezintă unităţile monetare pe unitatea de măsură a activului
– obiect al contractului.
5) Pasul de licitaţie (tick-size) reprezintă suma minimă (în unităţi monetare sau
puncte), cu care preţul poate scădea sau creşte.
6) Limita maximă a variaţiei zilnice a preţului
7) Lunile de expirare sunt de regulă cuprinse în ciclul martie-iunie-septembrie-
decembrie sau cele analoage. Anumite contracte prevăd însă în mod permanent ca
luni de livrare şi cele ce urmează actualei luni de tranzacţionare. Un rol important în
stabilirea lunilor de livrare îl are şi sezonalitatea ofertei
8) Ultima zi de tranzacționare
9) Ultima zi de executare
10) Programul bursier
CONTRACTUL DE BURSĂ
Standardizarea clauzelor contractuale
- participanţii la piaţă sunt asiguraţi de omogenitatea
produselor din punct de vedere a calităţii
CONTRACTUL DE BURSĂ
- toate clauzele contractuale sunt standardizate,
singura variabilă fiind preţul;
- toate clauzele contractuale sunt - mecanismul de încheiere a tranzacţiei implică un
negociate între cele două părţi proces specific de stabilire a preţului în ringul bursier,
cocontractante; unde negocierea este redusă la minimum.
- procesul de negociere joacă un rol - cei doi cocontractanţi nu se cunosc în momentul
încheierii tranzacţiei, Casa de Compensaţie, prin
esenţial în încheierea contractului;
procedeul juridic de novaţie, devine partener pentru
- calitatea şi renumele partenerului fiecare. Garanţia oferită de aceasta este maximă;
reprezintă garanţia îndeplinirii - are ca obiect doar anumite active, a căror calitate
obligaţiilor contractuale; standard este stabilită de către fiecare bursă în parte;
- prin procesul de “închidere” a poziţiei (offset) părţile
- poate avea ca obiect orice activ; pot oricând renunţa la obligaţiile contractuale dar
- acest contract este “intuitu personae” numai printr-o operaţie de sens contrar celei avute (în
cazul în care este vânzător al unui contract, prin
- la scadenţă, contractul este executat
cumpărarea unui contract);
doar prin livrarea fizică a bunului şi
- la scadenţă, dacă se menţine deschisă poziţia,
plata preţului; contractul poate fi executat fie prin livrarea fizică a
- contractul are o valoare fixă; bunului (predarea mărfii şi plata preţului) fie prin
lichidare cash (doar prin plata diferenţei de către cel
- se încheie de regulă la telefon, direct, care a înregistrat o evoluţie nefavorabilă a preţului).
între cei doi cocontractanţi, neavând - contractul are o valoare “la piaţă” care se modifică în
nici o legătură cu instituţia bursieră; fiecare zi de tranzacţionare la bursa acelui contract,
- are loc un flux monetar doar la prin procesul specific de “marcare la piaţă”.
- se încheie doar în ringul de tranzacţionare, Casa de
scadenţă
Compensaţie garantând executarea obligaţiilor
contractuale;
- prin “marcarea la piaţă”, fiecărui participant i se
poate cere depunerea unei sume suplimentare
CONTRACTE FUTURES
EXEMPLIFICĂRI
Contractul pe grâu la CBOT:
• bursa: COMEX;
• cotaţia: $/uncie;
• fluctuaţia minimă de preţ: 0,10 $/uncie si 10 $/contract;
• mărimea contractului: 100 uncii;
• lunile active: primele trei luni consecutive; oricare dintre
lunile ianuarie, martie, iulie, septembrie şi decembrie,
care începe după 23 de luni faţă de luna curentă (inclusiv);
• calitatea: nu mai puţin de 0,995 puritate, aprobată de
laboratoarele COMEX;
• ultima zi de tranzacţii: cu trei zile lucrătoare înaintea
sfârşitului lunii de livrare.
Contract futures pe ţiţei la IPE (International
Ordinul limită (engl. limit order) este un ordin în care este specificat
preţul maxim pe care clientul este dispus să îl ofere în operaţiunea de
cumpărare, respectiv preţul minim la care este dispus să vândă. Un
ordin limită se execută având în vedere cel mai bun preţ pentru client.
• ordinul la zi
• ordinul deschis (engl. open order, good-till-canceled), în
schimb, rămâne valabil până când tranzacţia este realizată
sau ordinul este anulat de client
• ordinul la deschidere (engl. at the opening)
•ordinul la închidere (engl. at close)
• ordinul execută sau anulează (engl. fill-or-kill order)
• ordinul totul sau nimic (engl. all or none)
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
(2) După încheierea contractului,
brokerul de bursă semnează tichetul de
ordine şi-l trimite la firma sa, acesta
înştiinţându-l pe client că a fost
executat contractul şi precizându-i
condiţiile acestuia (în speţă preţul şi
volumul tranzacţiei).
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
(3) După încheierea tranzacţiei în sala
de negocieri, un angajat al bursei -
raportor (pit reporter) transmite
preţul şi volumul tranzacţiei la
departamentul de cotaţii şi totodată la
personalul care operează sistemul
informatic al bursei; preţul va apărea
instantaneu pe tabela electronică.
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
Diseminarea prețului:
Firmã
membru
compensator
instrumente de
decontare
Banca de Decontare si Casa de compensatie
Depozitare - cupleazã ordinele
- face plata de la membrul -garanteazã tranzactiile
compensator la Casa de -colecteazã marjele si
Compensatie variatiile
-pastreaza marjele confirma plata
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
(6) Banca plăteşte/încasează de la
membrul cliring sumele băneşti
rezultate din efectuarea
compensaţiilor. Ulterior, membrul
cliring anunţă firma broker, iar aceasta
face reglările corespunzătoare în
contul clientului.
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
Marking to market:
- adaptarea zilnică a contractelor futures deja
încheiate în raport cu evoluţia cursurilor
futures pe piaţă. Regula este că dacă valoarea
contractului creşte, cumpărătorul primeşte în
contul său în marjă o sumă cash echivalentă cu
diferenţa dintre preţul de lichidare
(regularizare) al zilei curente şi cel al zilei
precedente, multiplicată cu numărul de
contracte. Dacă valoarea contractului scade, se
deduce din contul său în marjă o sumă obţinută
prin multiplicarea numărului de contracte cu
diferenţa dintre preţul curent şi cel al zilei
anterioare.
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
Marja curentă (mc):
mc = EQ + P - P', unde:
- EQ = garanţia cash depusă iniţial;
- P = profituri din poziţiile deschise;
- P' = pierderi din poziţiile deschise.
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
Lichidarea contractului futures
Se poate face în două modalităţi:
• prin livrare (engl. delivery), adică
prin predarea/plata mărfii
• prin lichidarea poziţiei (engl.
liquidation), adică prin compensare
cu o operaţiune de sens contrar.
MECANISMUL TRANZACȚIILOR BURSIERE
Livrarea:
- se poate efectua în oricare din zilele lucrătoare ale lunii de livrare.
Decizia privind livrarea este a vânzătorului, aceasta având la
dispoziţie trei zile specifice:
• cu două zile înainte de ziua aleasă pentru livrare deţinătorul
unei poziţii short anunţă casa de compensare cu privire la intenţia sa
de a livra marfa. Aceasta este ziua poziţiei (engl. position day). Prima
zi a poziţiei este cu două zile înainte de prima zi admisă pentru livrare
în luna respectivă;
• în următoarea zi lucrătoare, numită ziua notificării (engl.
notice day), casa de cliring alege destinatarul livrării, respectiv
operatorul cu poziţia long cea mai veche. Apoi anunţă părţile
implicate (vânzătorul şi cumpărătorul) în legătură cu efectuarea
livrării;
• în a treia zi, numită ziua livrării (engl. delivery day) are loc
predarea mărfii (respectiv a titlului asupra acesteia) de către cel cu
poziţia short, cel cu poziţia long făcând plata.
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Opţiunile sunt contracte standardizate încheiate
între vânzătorul opţiunii (engl. option seller;
writer; maker) şi cumpărătorul opţiunii (engl.
option buyer; holder) prin care primul vinde celui
de-al doilea dreptul de a cumpăra sau de a vinde un
activ determinat (încorporată într-un anumit număr de
contracte standardizate), la un preţ (preţ de exercitare)
stabilit în momentul încheierii acordului (contractului) şi
la o dată fixată în viitor. Pentru dobândirea acestui drept
pe care poate să-l exercite sau nu, cumpărătorul opţiunii
plăteşte vânzătorului o sumă de bani numită primă, care
reprezintă preţul opţiunii.
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Opţiunea de cumpărare (engl. call; fr. option
d'achat) este un contract, în formă negociabilă,
care dă dreptul cumpărătorului (buyer,
holder) ca într-o anumită perioadă de timp, să
cumpere de la vânzătorul opţiunii (seller, writer)
activul de bază, la un preţ stabilit prin contract. Pe
de altă parte, vânzătorul opţiunii call îşi asumă
obligaţia de a vinde cumpărătorului activul de
bază, la preţul stabilit, dacă opţiunea este
exercitată într-un anumit interval de timp.
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Opţiunea de vânzare (engl. put; fr. option de
vente) este un contract în formă negociabilă, care
dă dreptul cumpărătorului opţiunii ca într-o
anumită perioadă să vândă activul de bază
vânzătorului acesteia, la un preţ stabilit prin
contract. Pe de altă parte, vânzătorul unui put îşi
asumă obligaţia de a cumpăra activul de bază
de la cumpărătorul opţiunii la preţul stabilit, dacă
opţiunea este exercitată într-un anumit interval de
timp.
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Avantajele opţiunii Riscurile opţiunii
a) Mărimea opţiunii
b) Durata de viaţă
c) Preţul de exercitare
d) Preţul opţiunii
(Valoarea intrinsecă & Valoarea timp)
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
a) Mărimea opţiunii
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Preţul la care se poate cumpăra/vinde activul de
bază al opţiunii se numeşte preţ de exercitare (engl.
exercise price/strike price), deoarece la acest preţ
se exercită dreptul pe care îl conferă opţiunea; el
este determinat în momentul încheierii
contractului.
Acest preţ depinde
de preţul activului de
bază din momentul
cumpărării opţiunii şi
este stabilit de bursă într-
o manieră standardizată.
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
d) Preţul opţiunii
Prima (engl. premium) - reprezintă preţul
opţiunii, achitat în momentul încheierii
contractului, fiind plătit de cumpărător, vânzătorului
opţiunii.
Prima opţiunilor reflectă cel mai fidel probabilitatea
ca exercitarea dreptului să se producă, prin una dintre
cele două componente principale ale sale (ale primei):
valoarea intrinsecă şi valoarea timp.
Valoarea intrinsecă (engl. intrinsic value) –
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
diferenţa dintre preţul de exercitare al opţiunii şi
preţul activului de bază al opţiunii. Este un
indicator important în stabilirea capacităţii opţiunii de
a deveni profitabilă.
Atunci când:
1. valoarea intrinsecă este pozitivă opţiunea va aduce profit
în cazul exercitării „opţiune în bani” (engl. in-the- money)
2. valoare intrinsecă negativă opțiunea va aduce pierdere
în cazul exercitării „opțiune fără bani / în afara banilor“
(engl. out-of-money)
3. valoare intrinsecă nulă nu există nici pierdere, dar nici
profit de pe urma exercitării opţiunii „opțiune la bani“
(engl. at-the-money)
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Valoarea intrinsecă a opţiunilor
Opţiune Opţiune
call put
"în bani" C > PE C < PE
"La bani" C = PE C = PE
"Fără bani" C < PE C > PE
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Tranzacţionarea CALL CALL PUT PUT
opţiunilor •Plateste prima. •Încaseaza prima. •Plateste prima. •Incaseaza prima.
presupune •Are dreptul de •Este obligat sa •Are dreptul de •Este obligat sa
asumarea unor exercitare si sa vanda actiunile exercitare si sa cumpere
riscuri limitate cumpere activul daca este exercitat. vanda activul actiunile daca
pentru suport. •Profita de suport. este exercitat.
•Profita de scaderea preturilor •Profita de •Profita de
cumpărători şi cresterea sau de piata fara scaderea cresterea
nelimitate (cel preturilor. trend. preturilor. preturilor sau de
puţin în cazul •Profita de •Profita de •Profita de piata fara trend.
opţiunilor Call) cresterea volatilitatea cresterea •Profita de
volatilitatii. scazuta. volatilitatii. volatilitatea
pentru vânzători.
•Deprecierea •Deprecierea timp •Deprecierea timp scazuta.
În funcţie de timp ii este ii este favorabila. ii este •Deprecierea
obiectivele defavorabila •Pierederi defavorabila. timp ii este
investitorilor, •Pierdere potential •Pierdere limitata favorabila.
aceste instrumente limitata - castig nelimitate - - castig potential •Pierederi
potential castiguri limitate. nelimitat. potential
derivate pot fi nelimitat. nelimitate -
•Poate rascumpara •Poate sa vanda
utilizate atât în •Poate sa vanda optiunea inainte optiunea inainte castiguri limitate.
cadrul unor optiunea inainte ca aceasta sa de expirare. •Poate
strategii de de expirare. expire rascumpara
management al optiunea inainte
ca aceasta sa
riscului de expire
portofoliu cât şi în
scop speculativ.
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Opţiunile sunt folosite de operatorii de pe piaţă în următoarele situaţii:
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
- când există expunere la riscul valutar sau al ratei dobânzii;
- pentru protejarea investiţiilor;
- pentru flexibilitate;
- impunerea termenilor unui contract în valută.
PRETUL FUTURES
Pe o piaţă la termen, preţurile reflectă nivelul cererii şi al
ofertei pentru marfa respectivă, atât în prezent cât şi în
viitor, fiecare contract futures având propriul preţ.
Pieţele futures, cu alte cuvinte, identifică preţurile de
echilibru curente (cash) cât şi cele ce vor exista la anumite
momente în viitor, ele fiind de fapt preţurile spot
anticipate.
Deoarece, funcţie de factorii specifici, care influenţează
pieţele la vedere şi la termen, ele au preţuri diferite, între
preţul cash şi preţul futures există, de cele mai multe ori,
diferenţe.
PRETUL FUTURES
producţia anului curent;
stocurile rămase din anul anterior;
cererea şi oferta de produse substituibile;
perspectivele ucţia mondială;
cererea externă;
costurile stocării;
facilitaţile de stocare;
costurile de transport;
problemele de transport;
costurile asigurării;
politicile agricole;
fluctuaţiile sezoniere de preţ;
termenul de expirare a contractului futures.
PRETUL FUTURES
Relaţia dintre preţurile spot şi preţurile
futures
sau
FPt,T = Cpt + Cpt * Rt,T * (T-t) / 365 + Gt,T
unde:
FPt,T = preţul futures la timpul t pentru un contract futures la
termenul de livrare T;
Cpt = preţul cash la timpul t;
Rt,T = rata anuală a dobânzii aferentă unui credit lipsit de risc, la care
poate fi împrumutată, pentru perioada T-t, suma necesară;
Gt,T = costurile aferente păstrării unei unităţi din marfa fizică
respectivă, pe perioada de timp dintre achiziţionarea mărfii (t) şi
livrarea acesteia (T).
Determinarea bazei:
PRETUL FUTURES
Dacă preţul futures este superior celui spot, se
vorbeşte despre o situaţie de contango (report), preţul
futures face o primă faţă de cel cash.
Dacă îi este inferior, avem de-a face cu o situaţie de
backwardation (deport), marfa la termen,
tranzacționându-se cu un discount.
Deci diferenţa dintre cele două preţuri (cash şi
futures) poate fi negativă în primul caz şi pozitivă în cel
de-al doilea caz.
10
10 0
-
- 10
0
- 20
- 10
- 20 Slăbirea bazei
(mai puţin pozitivă sau mai mult negativă)
Preţurile cash cresc relativ la cel futures
ACOPERIREA RISCURILOR
Riscul nu trebuie perceput ca fiind un lucru rău. De fapt, riscul poate
ACOPERIREA RISCURILOR
induce oportunităţi extraordinare pentru cei care ştiu cum să-l gestioneze.
Răspunsul nu este evitarea completă a riscului ci evitarea riscurilor puţin
înţelese. Existenţa riscurilor a determinat lansarea tuturor sectoarelor al căror
element principal în ceea ce priveşte nivelul de competenţă rezidă, de fapt, în
gestiunea riscului.
Evitarea riscului
Nu am fi reuşit progresul dacă am fi evitat riscul.
Istoria ne-a arătat că marile împliniri a presupus întotdeauna
asumarea unor riscuri substanţiale într-o formă sau alta.
Dorinţa de asumare a riscurilor este un element comun tuturor
agenţilor economici. Practic evitarea riscurilor este o cale
foarte sigură către eşec. În loc să evităm riscul (ceea ce este
imposibil) ar trebui să dezvoltăm o înţelegere mai amănunţită a
modului în care putem să transformăm rezultatele potenţial
negative în oportunităţi.
VS
SC
RI
ACOPERIREA RISCURILOR
Ă
.
Pagubă suferită Acţiune îndeplinită
RISC ÎN AFACERI
Natural (Acts of God)
Social – politic : greve, războaie,schimbări instituţional –
legislative
Tehnologic
De management
Exista trei tehnici fundamentale de gestiune a
ACOPERIREA RISCURILOR
riscului :
ACOPERIREA RISCURILOR
pentru toate pieţele financiare. Complexitatea din ce in
ce mai mare a produselor derivate necesita un nou
limbaj pentru comunicarea in termenii propuşi de
aceste instrumente.
ACOPERIREA RISCURILOR
funcţie principală a pieţelor futures
reprezintă cumpărarea şi vânzarea contractelor futures
pentru a compensa riscul apariţiei unor schimbări a
preţurilor pe piaţa spot.
acest mecanism de transferare a riscului a făcut ca,
contractele futures să fie indispensabile companiilor şi
instituţiilor financiare (afacerilor, în general) din întreaga
lume.
ACOPERIREA RISCURILOR
creşterea flexibilităţii unei firme
reducerea costurilor
îmbunătăţirea marjelor de profit
condiţii de finanţare favorabile
planificarea mai eficientă a deciziilor, conferind
operatorului o mai mare libertate de acţiune
Limitele hedging-ului:
Marja şi marcarea la piaţă
Alegerea contractului futures:
marfa futures;
luna de expirare;
tipul poziţiei (long sau short);
numărul de contracte sau hedge ratio.
ACOPERIREA RISCURILOR
Rata de hedging
- raportul dintre mărimea poziţiei luate în
contracte futures şi mărimea expunerii la risc sau
cu alte cuvinte, numărul contractelor futures care
ar trebui folosite pentru acoperirea riscului de
preţ de pe piaţa cash.
Hedgerul Hedgerul
Pentru a bloca un preţ si pentru a Pentru a bloca un preţ si pentru a
obţine protecţie în cazul creşterii obţine protecţie în cazul scăderii
preturilor preturilor
Speculatorul Speculatorul
Pentru a profita din creşterea Pentru a profita din scăderea
preturilor preturilor
SPECULAȚIA BURSIERĂ
Investiție – speculaţie - jocuri de noroc
• toate implică risc;
• câştigul unuia este pierderea celuilalt;
• toate se bazează, până la un punct, pe şansă.
• efectul de levier
Iubitorii de risc
au o utilitate crescătoare pentru fiecare sumă ce se adaugă unui profit.
satisfacţia obţinerii unui câştig foarte mare prin jocul hazardului este mai mare decât
utilitatea deţinerii unei sume.
aceştia joacă deseori de dragul jocului.
SPECULAȚIA BURSIERĂ
Rolul speculatorului / necesitatea speculaţiei
I. simple
- constă în cumpărarea unui contract pe o piaţă şi vinderea altui contract pe altă piaţă.
De exemplu, un speculator poate cumpăra grâu de la CBOT şi vinde grâu printr-un contract futures
la Kansas City Board of Trade.
Exemplu de speculatii prin spreading inter-pieţe:
Dacă anticipările speculatorului se adeveresc, atunci contractul futures grâu CBOT se va aprecia iar
contractul futures grâu KCBOT se va deprecia.
Ex: cele în care se face spreading între boabele de soia şi uleiul de soia
plus făina de soia sau în care se face spreading între porcii vii şi
carcase de porc.
"Crush spreadingul" constă în cumpărarea unui contract pe soia şi
vânzarea câte unui contract pentru faină şi ulei de soia. Profitul ce se
obţine depinde în cea mai mare masură de diferenţa dintre preţul la
care poate vinde făina plus uleiul pe piaţă şi preţul la care a
achiziţionat boabele de soia.