COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU”

PROIECT PENTRU OBȚINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ
NIVEL 4

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI

ECONOMICE

PROFESOR COORDONATOR: ELEV:

Gogoloi Ioan Petre Ana Maria

CLASA A XII-A H

BUCUREȘTI

-2015-
 COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU”

Tema:Gestiunea și contabilitatea trezoreriei

Compania aleasă: CEC Bank S.A.

Specializarea: Tehnician în activități economice

PROFESOR COORDONATOR:

Gogoloi Ioan

ELEV: Petre Ana Maria

CLASA A XII-A H

2
 Cuprins

Argument Pagina 4
Capitolul I: Prezentarea societatii Pagina 6

1.1 Elemente de identitate Pagina 6

1.2 Poziţia deţinută pe piaţă Pagina 6
1.3 Strategia adoptată Pagina 7
1.4 Elemente specifice Pagina 8
1.5 Potențial deținut Pagina 9
1.6 Structura organizatorică Pagina 10
Capitolul II: Noțiuni teoretice privind tema Pagina 11

2.1 Trezoreria. Conținut și sferă de cuprindere Pagina 11

2.2 Lichiditatea bancară Pagina 14
2.3 Sistemul rezervelor minime obligatorii Pagina 15
2.4 Tipuri de tranzacții derulate de Bancă Pagina 15

Capitolul III: Evenimente si tranzacții specifice Pagina 17

3.1 Analiza contabilă
3.2 Articol contabil
3.3 Documente specifice Pagina 34
3.4 Înregistrare sistematică Pagina 48
3.5 Balanță de verificare Pagina 50
3.6 Registru jurnal Pagina 51
Capitolul IV: Analiza SWOT Pagina 57
4.1 Noțiuni teoretice privind analiza SWOT
Pagina 57
4.2 Obiectivele firmei
Pagina 57
4.3 Matricea SWOT
Pagina 58
4.4 Strategii
Pagina 58
4.5 Concluzii
Pagina 59
Concluzii Pagina 60

3
Bibliografie Pagina 61

Argument

Decizia mea de a studia la un colegiu economic a fost influențată de profesia și locul

de muncă al mamei mele, Director de Trezorerie (Front-Office), si, in prezent, Director de
Operatiuni (Back-Office) în cadrul centralei CEC Bank. Din copilărie, în casa mea s-a vorbit
despre diferite probleme economice, motiv pentru care terminologia economică nu mi-a fost
straină cand am intrat la liceu. Colegiul Economic „Virgil Madgearu” mi-a dezvoltat gândirea
economică, iar materiile specifice profilului m-au ajutat să aprofundez diverse arii de
activitate. Din toate domeniile economice care imi sunt cunoscute, cea care mi-a trezit in mod
deosebit interesul a fost activitatea de trezorerie. Avand in vedere aceste aspecte, alegerea
temei nu a fost dificila.
Tema aleasă, “Gestiunea si contabilitatea trezoreriei”,este exemplificată pe CEC
Bank S.A., o instituție bancară din România, deținută de stat. CEC Bank este o bancă
comercială universală, care oferă clienților produse de depozitare și creditare și servicii
diverse și de calitate, finanțează IMM-urile, agricultura, administrațiile publice locale și
proiectele bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea și
menținerea locurilor de muncă.
În urma elaborării lucrării am analizat activitatea de trezorerie, respectiv operațiunile
efectuate de arbitrajiști pe piața monetară, valutară și a titlurilor de stat, în scopul reglării
nivelurilor de lichiditate și poziției valutare ale băncii și a obținerii de profit.
Lucrarea este structurată în 4 capitole, în care am abordat mai multe laturi ale
activității băncii.
În primul capitol am facut prezentarea generala a firmei. CEC Bank S.A. a fost
înființată în 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza sub denumirea de „Casa de
Depuneri și Consemnațiuni”. Inițial a fost concepută ca o casă de economii, având ca
activitate principală depunerea și creditarea persoanelor fizice și operațiuni de consemnare.
După 1990 și-a extins treptat aria de activitate, creând premizele transformării casei de
economii in banca universală, fapt realizat în 2008, odată cu schimbarea denumirii in CEC
Bank. CEC Bank este o societate pe acțiuni, având ca obiect de activitate oferirea de produse
și servicii bancare. Am anexat organigrama băncii, concepută astfel încât să asigure

4
desfășurarea în buna condiție a activității băncii, atât din punct de vedere metodologic, cât și
de îndrumare și control a unităților teritoriale.
În al doilea capitol am efectuat o sinteză a informațiilor teoretice despre temă,
regăsite în activitatea de bază a băncii. În cadrul activității de trezorerie a CEC Bank se
efectuează tranzacții de constituire sau atragere (pe platforme de tranzacționare specifice:
Reuters) de depozite interbancare în lei și valută, vânzare-cumpărare de valută contra altă
valută, tranzacții forward și SWAP pe rata dobânzii, trazacții cu titluri de stat și certificate de
depozit emise de BNR pe piața primară și secundară.
Al treilea capitol cuprinde o minimonografie contabilă a băncii din luna februarie a
anului 2014, referitoare la activitatea de trezorerie, la care am anexat documente de
tranzacționare (deal ticket, confirmare de tranzacție), notificări de tranzacție, mesaje SWIFT
de plată și de confirmare cu contrapartida, jurnalul de operatiuni, balanța de verificare cu
patru serii de egalități și înregistrarea sistematică a operațiunilor. În urma întocmirii
monografiei contabile am înteles mai bine complexitatea și importanța acestor operațiuni in
cadrul băncii.
În al patrulea capitol am realizat analiza SWOT, pornind de la obiectivele firmei și
am continuat cu strategiile folosite de bancă. Din interpretarea analizei SWOT am constatat că
banca se bucură de prestigiu în rândul clientelei, care apreciază accesibilitatea și serviciile
sale, dar pentru a se menține în topul sistemului bancar este nevoie de soluții de eficientizare.
Astfel am stabilit direcțiile de acțiune pentru perioada următoare, precum și metodele de
atingere a obiectivelor propuse, prioritățile în vederea întocmirii bugetului de venituri și
cheltuieli și alocării de resurse pentru investiții.
În încheierea lucrării am efectuat o sinteză a informațiilor despre tema și instituția
aleasă, la care am adăugat concluzii, propriile opinii și propuneri referitoare la activitatea
desfașurată de bancă.
Având in vedere evoluția din ultimii ani și poziția actuală a băncii, soliditatea,
renumele, organizarea și proiectele pentru perioada viitoare constituie un factor de interes
pentru orice tânar absolvent al unei facultăți de profil, care isi dorește să fie contemporan cu
realizarile celei mai vechi (dar nu învechită) și mai prestigioase bănci din România.

5
 Capitolul I : Prezentarea societății
CEC Bank S.A.
1.1 Elemente de identitate
Localizare geografică: Calea Victoriei, nr. 11-13, sector 3, Bucureşti, România.
Suprafaţă deţinută : 5000 m2 (sediul central)
Statut juridic: Societate pe acţiuni (SA)
Istoric :
 1864- a fost înfiinţată sub denumirea « Casa de depuneri şi consemnaţiuni » de către
domnitorul Alexandru Ioan Cuza;
 1895-1900- a fost construit sediul actual, « Palatul CEC », pe timpul domniei regelui
Carol I. În prezent, Palatul CEC este monument istoric protejat ;
 1996- odată cu adoptarea legii 66 privind reorganizarea CEC că o societate bancară pe
acţiuni, cu acţionar unic statul român, începe procesul de reformare şi modernizare a
CEC-ului din punct de vedere juridic, instituţional şi al produselor bancare ;
 2008- denumirea băncii se modifică în CEC Bank şi revine la statutul de banca universală,
deţinut până în anul 1948.

1.2 Poziţia deţinută pe piaţă

Cota de piaţă deţinută:

6
Cota de piaţă relativă :

Sursă: www.ziare.com/bani/banci/top-cele-mai-mari-banci-din-romania-in-2012-1221100

Imaginea firmei pe piaţă: CEC Bank este poziţionată pe locul 38 în clasamentul

celor mai puternice 50 de branduri româneşti şi se află în top 500 cele mai mari companii din
Europa Centrală.
Fidelitatea clienţilor: Pentru a răsplăti loialitatea clienţilor persoane fizice, utilizatori
ai cardurilor emise de CEC Bank sub sigla MasterCard, care au posibilitatea de a acumula
puncte bonus la efectuarea plăţilor cu cardul, CEC Bank a lansat programul de recompense
"MasterCard Rewards". Punctele de loialitate acumulate pot fi transformate în premii
atractive, regăsite în Catalogul Programului de recompense MasterCard (aparatură
tehnologică, jucării, oferte etc). Clienţii pot acumula puncte bonus prin folosirea cardului de
credit CEC Bank MasterCard şi orice card de debit CEC Bank MasterCard şi pot fi cumulate
cu cele ale altor utilizatori de card MasterCard CEC Bank.
1.3 Strategia adoptată:
Misiune: „CEC Bank trebuie să fie o bancă comercială universală, competitivă, care
să ofere clienţilor produse şi servicii diverse şi de calitate, urmărind cu precădere finanţarea
IMM-urilor, agriculturii, administraţiilor publice locale, precum şi a acelor proiecte bancabile
care prin natură lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea şi menţinerea locurilor de
muncă. Banca va fi un element activ în sprijinirea clienţilor pentru accesarea Fondurilor

7
Europene şi se va implică în susţinerea Programelor Guvernamentale. O atenţie deosebită va
fi acordată în continuare relaţiei cu populaţia României.”
Obiective de scurtă durată (2014-2015):
 consolidarea statutului de banca comercială universală
 menţinerea în top 5
 pregătirea personalului şi înnoirea platformei tehnice
 creşterea volumului creditelor acordate persoanelor juridice
 eficientizarea proceselor şi fluxurilor operaţionale
Obiective de lungă durată:
 consolidarea realizărilor obţinute
 creşterea performanţei.
Pieţe ţintă: finanţarea proiectelor mici şi medii în agricultură şi administraţie publică
Segmente de piaţă cărora li se adresează: persoane fizice/juridice,
rezidente/nerezidente, administraţii publice locale, IMM-uri, marile corporaţii.
Poziţionare pe piaţă: locul 4 în topul băncilor comerciale din România

1.4 Elemente specifice:

Diversitate sortimentală:
Clienți Persoane fizice Persoane juridice
Instrumente - depozite - cont curent
- cont curent - cont colector
- cont de distribuție
- depozit la termen
- cont de depunere capital social
Credite - ipotecare - accesare fonduri europene
- imobiliare - linii de credit pentru investiții
- auto - finanțarea stocurilor
- nevoi personale - ipotecare
- de refinanțare - scrisori de garanție bancară
- pentru studii etc. - reabilitare termică etc.
Carduri - Visa electron+ Mastercard - Mastercard business
de debit - Visa business
- Mastercard de credit - plata salariilor în cont de card

8
Produse de - titluri de stat
trezorerie - tranzacții valutare
Calitatea produselor și serviciilor: cele mai bune produse și servicii bancare (locul 1 în
topul băncilor)
Servicii oferite:
 depuneri în consemnare
 încasări impozite, taxe, amenzi
 transferuri interbancare naționale si transfrontaliere
 decontări internaționale
 internet banking
Acțiuni promoționale inițiate:
Campanie promoțională la creditele de nevoi personale cu asigurare de viață și șomaj, în
lei, în cadrul căreia clienții beneficiază de următoarele avantaje:
o dobândă de 9,50% pe an, fixă pe întreaga durată de creditare (maximum 5 ani);
o poliță de asigurare de viață și șomaj plătită de bancă pe perioada de acordare a
creditului;
o comision de administrare redus cu 50% pe toată durata contractului de credit, pentru
clienţii care până la dată utilizării creditului au primit cel puţin un salariu sau o pensie
în cont/card la CEC Bank.

1.5 Potențial deținut:

Resurse financiare: 1.124.443.300 RON capital social (în 2014)
Resurse tehnologice: echipamente informatice la nivelul fiecărui salariat, aplicaţii
informatice dezvoltate in-house sau achiziţionate, tabele electronice de afişare a cursului
valutar
Resurse umane: 6227 angajați (în 2014)
Resurse logistice: 41 sucursale, 1128 agenţii, 1100 ATM-uri, 1000 POS-uri
Resurse materiale: birouri, săli de şedinţe, spaţii de odihnă în zone turistice, tezaure

9
1.6 Strucutra organizatorică a băncii

10
 Capitolul II: Noțiuni teoretice privind tema
„Gestiunea și contabilitatea trezoreriei”

2.1. Trezoreria. Conținut și sferă de cuprindere

Trezoreria se referă la modalitățile de administrare a unui ansamblu de valori,
aplicabilitatea lor esențială fiind legată de tezaurul public. Ea reflectă modul de mișcare și
conservare a fondurilor care aparțin statului, unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Persoana care deține, contabilizează și administrează fondurile unei colectivități sau ale unei
întreprinderi este recunoscută sub denumirea de trezorier.
În ceea ce privește trezoreria la nivel bancar, ea are în sens larg aceeași semnificație,
dar se referă în mod concret la ansamblul activităților cu caracter strategic, previzional,
operațional, prin care se urmărește :
 optimizarea activelor și pasivelor
 minimizarea riscului
 asigurarea operativă a lichidității băncii
 satisfacerea cerințelor clienților
Acțiunile pe planul soluțiilor de trezorerie au rezonanță diferită în timp, așa cum rezultă
din laturile ei esențiale :
a) Coordonata strategică, ce se referă la operațiunile care acționează sau la proiectele
ce se derulează pe termen lung, de obicei 3-5 ani, în acest context banca lucrând
pentru modificările de structură și inovare :
o extinderea pe noi piețe
o oferta de noi produse, ce poate imbrăca, spre exemplu în domeniul cardurilor, forma
de bancomate
o menținerea capacității actuale, în condițiile de concurență a pieței
b) Coordonata previzională se fundamentează pe un orizont scurt de timp, băncile
preocupându-se în special de :
o eventuale modificări ale surselor (se au în vedere posibilitățile viitoare, de atragere de
resurse, dar pe un orizont relativ scurt)
o creșteri de capital
o modificări ale structurii portofoliilor
c) Coordonata operațională se referă la previziuni pe termene foarte scurte, de regulă
zilnice, fiind generate de necesitatea administrării judicioase pentru echilibrarea de zi

11
 cu zi a băncii. Banca, fiind un intermediar, depinde în exclusivitate de posibilitățile de
procurare de resurse (de atragere a lor), pentru a le plasa sub forma creditelor.
Din punctul de vedere al oportunității ei, trezoreria are o importanță diferită, în primul
rând pe plan operațional, apoi previzional și strategic, precum se poate observa și in figura
următoare:
S (strategic)

P (previzional)

O (operațional)

Aria de desfășurare a operațiunilor de trezorerie se referă în principal la operațiunile

interbancare.În contextul realităților lumii moderne, al gradului de bancarizare, băncile au
devenit intermediare între clienți și celelalte bănci, ce presupun, la rândul lor, relații cu clienții
acestora. Astfel s-au creat relații de intermediere între clienții diferitelor bănci, ilustrate astfel:

Banca B Banca C

Banca A
Clienți Clienți

Clienți

Relațiile de intermediere între bănci sunt, în fapt, relații de intermediere între clienții
băncilor. Toate aceste relații se concretizează și rămân să se rezolve prin intermediul
operațiunilor interbancare.
Cea mai mare parte din fluxurile interbancare derivă din compensarea datoriilor
reciproce ale titularilor de cont, derularea acestor fluxuri dând naștere unor sume
necompensate. Sistemul de compensare reușeste o stingere a datoriilor reciproce, ce va
determina suportul relațiilor interbancare. El va genera către fiecare bancă anumite fluxuri și
un sold final debitor sau creditor în funcție de sensul fluxurilor avute în vedere.

12
 Banca B

Banca A Banca C

Sistem de
compensare

Băncile devin datoare unele față de altele în mod spontan, ca urmare a operațiunilor
pe care le execută în numele clienților lor. In acest fel, la sfârșitul zilei, ele pot deveni bănci
excedentare sau bănci deficitare și trebuie găsite voluntar resurse în vederea acoperirii
acestora.O altă reprezentare, privită prin intermediul procesului de interdependență din
punctul de vedere al bilanțului bancar este următoarea:

Trezorerie

Clienți

Titluri

Imobilizări

Operațiuni
extrabilanțiere

În contextul în care trezoreria dirijează și decide asupra operațiunilor interbancare,

aceasta devine un fel de “ministru de afaceri externe al băncii”, intermediind toate celelalte
operațiuni ale băncii:
 relațiile clienților băncii în cauză cu clienții celorlalte bănci

13
  operațiunile cu titluri aparținând băncii, pe care le monitorizează în funcție de cerințele
generale ale băncii
 operațiunile cu privire la capital și alte resurse asimilate
Toate aceste operațiuni sunt orientate, prin grija trezoreriei, către satisfacerea binelui
general al băncii : profit maxim și riscuri minime.

2.2 Lichiditatea bancară

Unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului oricărei bănci constă în
asigurarea unei lichidități adecvate. O bancă este considerată că are lichiditate dacă are acces
imediat, la costuri rezonabile, la fondurile necesare. Aceasta înseamnă că banca fie dispune de
sumele respective, fie le poate procura prin împrumuturi sau vânzare de active.
Toate instituțiile bancare se angajează în operațiuni de intermediere, atrăgând resurse pe
termen scurt și plasând aceste resurse pe termen lung. În consecință, se vor afla într-o
potențială poziție de nonlichiditate. Această potențială lipsă de lichiditate trebuie prevăzută,
necesarul de lichiditate trebuie estimat, iar pentru a avea necesarul de lichiditate, la timpul
potrivit și la nivelul dorit, trebuie dezvoltată o strategie corespunzătoare.
Managemenetul unei instituții financiare, pe lângă o planificare și anticipare atentă a
schimbărilor în cadrul depozitelor și creditelor, ca și în cadrul profitului, poate controla
substanțial propria lichiditate. Managementul poate stabili o politică privind deținerea unui
volum mai mare sau mai mic de lichidități în funcție de necesarul anticipat de fonduri, de
aversiunea față de risc, de factorii de risc și de alte considerente. În crearea unei asemenea
strategii managerii trebuie să ia în considerare și cuplul lichiditate-profitabilitate. Astfel, o
bancă poate minimiza lichiditatea prin vânzarea activelor lichide și investirea fondurilor astfel
obținute pe termen lung în scopul maximizării profitului (banca se bazează pe faptul că va
obține din imprumuturi lichiditatea necesară acoperirii nevoilor apărute în mod neașteptat).
Acest fapt atrage însă un risc crescut, pe de o parte cel de lipsă de lichiditate într-un moment
crucial pentru bancă și, pe de altă parte, riscul ratei dobânzii asociat investițiilor pe termen
lung.
Invers, banca poate maximiza riscul de lichiditate prin deținerea unei părți importante a
activelor în activele lichide, dar profitabilitatea va fi substanțial afectată. De aceea, pentru a
derula un bun management al lichidității, trebuie evaluați toți factorii care influențează atât
riscul, cât și profitabilitatea băncii.

14
 2.3 Sistemul rezervelor minime obligatorii
Sistemul rezervelor minime obligatorii, constituit din grija de a asigura lichiditate
minimală, constă in obligația băncii care primește depozite să păstreze în conturile sale
deschise la Banca Națională o sumă dimensionată, de regulă, prin aplicarea unei cote
procentuale asupra depozitelor și surselor asimilate.
Sistemul rezervelor minime obligatorii îndeplinește o funcție importantă în cadrul
economiei contemporane ca instrument al politicii monetare și de credit.

2.4 Tipuri de tranzacții derulate de Bancă

2.4.1 Tranzacții desfășurate de Bancă pe piața monetară interbancară și piața secundară a
certificatelor de depozit emise de B.N.R. cu alți participanți:
 plasamente/atrageri de depozite;
 vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacționare;
 swap valutar.

2.4.2Tranzacții desfășurate de Bancă pe piața monetară interbancară și piața primară a

certificatelor de depozit la inițiativa B.N.R.:
a. Piața primară a certificatelor de depozit emise de B.N.R. (emitere de certificate de
depozit prin intermediul licitațiilor);
b. Piața secundară a certificatelor de depozit emise de B.N.R reprezintă totalitatea
operațiunilor de vânzare, cumpărare și alte operațiuni cu certificate de depozit aflate în
circulație, libere de sarcini, în relația cu participanții la sistemul de depozitare și
decontare SaFIR:
 cumpărări / vânzări de active eligibile pentru tranzacționare în relația cu B.N.R.;
 cumpărări / vânzări reversibile de active eligibile în relația cu B.N.R.;
c. Credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare;
d. Constituire de depozite- tranzacție cu scadența prestabilită, în cadrul căreia, în scopul
absorbției de lichiditate, B.N.R. atrage depozite de la bănci.
e. Swap valutar - constă în două tranzacții simultane, încheiate cu B.N.R., prin care
banca centrală:
 cumpără la vedere valută convertibilă contra lei, în scopul injectării de lichiditate,
și vinde la o dată ulterioară aceeași sumă în valută convertibilă contra lei, sau

15
  vinde la vedere valută convertibilă contra lei, în scopul absorbției de lichiditate, și
cumpară la o data ulterioară aceeași sumă în valută convertibilă contra lei.
2.4.3 Participarea la facilitățile permanente acordate băncilor de către B.N.R., la care
acestea au acces din proprie inițiativă:
 facilitatea de creditare - posibilitatea Băncii de a atrage credite overnight de la Banca
centrală;
 facilitatea de depozit - posibilitatea Bancii de a constitui depozite overnight la Banca
centrală.

2.4.4 Operațiuni cu certificate de depozit emise de B.N.R la inițiativa Băncii:

Contractele de garanție (gajul). Gajarea certificatelor de depozit poate fi efectuată:
 în scopul garantării unor obligații financiare asumate de bancă în favoarea altui
participant sau în favoarea B.N.R.
 pentru asigurarea decontării finale a poziției nete calculate de sistemele de plăți care
asigură compensarea fondurilor.
Gajarea certificatelor de depozit se evidentiaza direct in contul CEC Bank, avand ca efect
reducerea cantitatii de certificate de depozit disponibile pentru tranzactionare, astfel:
 perioada maximala pentru acceptarea unui gaj, trebuie sa inceapa in ziua lucratoare
urmatoare decontarii emisiunii / tranzactiei si sa se incheie inainte de data scadentei
emisiunii din care fac parte certificatele de depozit gajate;
 la data scadentei, B.N.R. elibereaza automat titlurile gajate, cu exceptia creditului
lombard pentru care Directia Operatiuni trebuie sa emita, mai intai, un mesaj SWIFT
de eliberare garantii;

16
 Capitolul III: Evenimentele si tranzacțiile specifice activității de
trezorerie din CEC Bank în perioada ianuarie-februarie 2015-
Aplicaţie privind decontările prin conturi la bănci

Solduri la 31.01.2015
Simbolul şi denumirea conturilor Debit Credit
1012 "Capital subscris vărsat" 273,800,000
105 "Rezerve din reevaluare" 34,150,000
1068 “Alte rezerve” 18,000,000
212 "Construcţii" 120,000,000
2133 "Mijloace de transport" 80,000,000
401 “Furnizori” 38,000,000
411 “Clienţi” 85,000,000
413 “Efecte de primit de la clienţi” 20,000,000
462 “Creditori diverşi” 79,850,000
5112 “Cecuri de încasat” 20,000,000
5113 “Efecte de încasat” 16,000,000
5121 “Conturi la bănci în lei” 99,669,000
5124 “Conturi bănci în valută” 92,331,000
5191 “Credite bancare pe termen scurt” 90,000,000
5198“Dob. af. creditelor bc. pe termen
scurt” 16,200,000
5311"Casa în lei" 17,000,000
TOTAL 550,000,000 550,000,000

1. La data de 02.02.2004 societatea ridică din contul de disponibil la bancă suma de

60.000.000 lei conform extrasului de cont nr.1 şi o depune în casierie.

2. La data de 03.02.2004 societatea primeşte factura fiscală nr.1 emisă de un furnizor,

conţinând materiale consumabile în sumă de 20.000.000 lei, TVA 24%, care se achită din
contul de disponibil conform extrasului de cont nr.2.

17
 3. În 05.02.2004, societatea înregistrează o creanţă faţă de un client, prin vânzarea de
mărfuri conform facturii nr.2, preţ de vânzare 35.000.000 lei, TVA 24%.

4. Se încasează creanţa cu bilet la ordin, care se decontează în favoarea societăţii.

5. La data de 06.02.2004 se remite spre scontare o cambie în valoare de 20.000.000 lei

cu scadenţa pe data de 28.04.2004.

6.. La data de 07.02.2004, societatea primeşte un cec pentru vânzarea de mărfuri, în

valoare de 60.000.000, TVA 24%.

7. Cecul primit se depune la bancă pentru decontare.

8. La data de 08.02.2004, societatea achită unui furnizor intern o datorie în valută de

1000 euro,conform ordin de plată nr.1. Cursul de schimb a fost de 38.000 lei/euro la data
generării obligaţiei şi este de 40.000 lei/euro la data plăţii datoriei.

9. La data de 11.02.2004 societatea lucrează unui client mărfuri, preţ livrare

10.000.000 lei, TVA 24%. Se acceptă un efect de comerţ în contul dreptului de creanţă, care
se depune spre încasare, percepându-se de instituţia bancară un comision de 1% din preţul de
decontare.

10. La data de 13.02.2004 societatea achiziţionează un pachet de 6.000 de acţiuni la

costul de achiziţie de 2.500 lei/acţiune.

11. La data de 16.02.2004 se scontează cambia, taxa de scont fiind de 15% pe an.

12.La data de 17.02.2004 se primesc mandate poştale reprezentând contravaloarea

vânzării de mărfuri prin colete poştale la preţ de vânzare de 25.000.000, care se depun la
bancă pentru decontare.

13. La data de 18.02.2004 societatea rambursează un credit pe termen scurt în sumă de

90 000 000 lei, contractat pe o perioadă de 9 luni, cu o dobândă de 24% pe an şi se plăteşte
dobânda calculată.

14. La data de 20.02.2004 societatea comercială încasează conform extrasului de cont

suma de 21.000.000 lei, fără a rezulta cu claritate din documentele anexate că suma se cuvine
unităţii.

15. Se identifică beneficiarul sumei, care este o altă societate comercială.

18
 16. La data de 22.02.2004 societatea comercială emite 500 de părţi sociale noi,
subscrise de asociaţi, la valoarea de emisiune 56.000 lei/titlu, valoarea nominală 50.000
lei/titlu.

17. Părţile sociale subscrise sunt vărsate astfel : 3.500.000 lei alte materiale
consumabile, 2.800.000 lei numerar în casierie şi 5.000.000 lei în contul de la bancă.

18.Concomitent cu vărsămintele asociaţilor se înregistrează creşterea capitalului

vărsat corespunzător aportului, iar primele de emisiune se utilizează pentru constituirea altor
rezerve.

19. La data de 26.02.2004 se depune suma de 10.000.000 lei la bancă pe baza foii de
vărsământ nr.1, reprezentând încasări din vânzări.

20. La data de 27.02.2004 se încasează dobânda pentru disponibilul din cont în valoare
de 5.600.000 lei.

21. La data de 29.02.2004 se înregistrează impozitul pe profit aferent lunii în sumă de

16.000.000 lei.

22. Se plăteşte impozitul pe profit conform ordinului de plată.

23. La 29.02.2004 se regularizează conturile de TVA

24. Se închid conturile de cheltuieli.

25. Se închid conturile de venituri

19
1. a) NO: ridicarea numerarului de la bancă
CT: 5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (-) → C
581 “Viramente interne” A(+) → D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 60.000

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

b) NO: depunerea numerarului în casierie

CT: 581 “Viramente interne” A(-) → C
5311 “Casa în lei” A(+) → D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

5311 “Casa în lei” = 581 “Viramente interne” 60.000

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

2. a) NO: cumpărare materiale consumabile

CT: 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile” A (+) → D
4426 “TVA deductibilă” A (+) → D
401 “Furnizori” P (+) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------------
% = 401 “Furnizori” 23.800
602 “Cheltuieli cu materiale 20.000
consumabile”
4426 “TVA deductibilă” 3.800
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------------
b)NO: plata furnizorului
CT: 401 “Furnizori” P (-) → C
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (-) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 23.800

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

20
3. NO: vânzare de mărfuri
CT: 411 “Clienţi” A (+) → D
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” P (+) → C
4427 “TVA colectată” P (+) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------- --

411 “Clienţi” = % 41.650

707 “Venituri din vânzarea 35.000
mărfurilor”
4427 TVA colectată 6.650
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

4. a) NO: emiterea biletului la ordin de către client

CT: 413 “Efecte de primit de la clienţi” A (+) → D
411: “Clienţi” A (-) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

413 “Efecte de primit = 411 “Clienţi” 41.650

de la clienţi”
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------

b) NO: primirea biletului la ordin şi depunerea la bancă pentru încasare

CT: 413 “Efecte de primit de la clienţi” A (-) → C
5113 “Efecte de încasat” A(+)→ D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

5113 “Efecte de încasat” = 413 “Efecte de primit de la 41.650

clienţi”
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

c) NO: decontarea biletului la ordin în favoarea societăţii

CT: 5113 “Efecte de încasat” A(-)→ C
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (+) → D

21
 FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------
. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5113 “Efecte de încasat” 41.650
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

5 . NO: remiterea cambiei spre scontare

CT: 5114 “Efecte remise spre scontare” A(+) → D
413 “Efecte de primit” A(-) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

5114 “Efecte remise = 413 “Efecte de primit” 20.000

spre scontare”
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

6. NO: primirea cecului

CT: 5112 “Cecuri de încasat” A(+) → D
411 “Clienţi” A(-) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

5112 “Cecuri de încasat” = 411 “Clienţi” 60.000

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------------- -

7. NO: depunerea cecului la bancă pentru decontare

CT: 5112 “Cecuri de încasat” A(-) → C
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (+) → D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

5121 “Conturi la bănci în lei” = 5112 “Cecuri de încasat” 60.000

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

8. calculul sumelor de achitat

 1.000 euro x 40.000 lei/euro = 40.000.000 lei

 1.000 euro x 38.000 lei/euro = 38.000.000 lei
 Diferenţa de curs nefavorabilă = 2.000.000 lei
NO: plata datoriei

22
 CT: 401 “Furnizori” P(-) → D
665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” A(+) → D
5124 “Conturi la bănci în valută” A/P(-)→ C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

% = 5124 “Conturi la bănci 40.000

401 “Furnizori” în valută” 38.000
665 “Cheltuieli din diferenţe 2.000
de curs valutar”
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

9. a) NO: facturarea mărfurilor

CT: 411 “Clienţi” A(+) → D
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” P(+)→ C
4427 “TVA colectată” P(+)→ C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

411 “Clienţi” = % 11.900

707 “Venituri din vânzarea 10.000
mărfurilor”
4427 “TVA colectată” 1.900
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

b) NO: primirea unui bilet la ordin

CT: 411 “Clienţi” A(-) → C
413 “Efecte de primit de la clienţi” A(+) → D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------------
413 “Efecte de primit = 411 “Clienţi” 11.900
de la clienţi”
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------------
--

c) NO: depunerea efectului de comerţ la bancă

CT: 413 “Efecte de primit de la clienţi” A(-) → C
5113 “Efecte de încasat” A(+) → D

23
 FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------------

5113 “Efecte de încasat” = 413 “Efecte de primit 11.900

de la clienţi”
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------------

d) NO: încasarea biletului la ordin cu reţinerea comisionuluidin preţul de vânzare:

11.900.000 x 1% = 119.000 (lei)
CT: 5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (+) → D
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” A(+)→ D
5113 “Efecte de încasat” A(-) → C
FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------------

% = 5113 “Efecte de încasat” 11.900

5121 “Conturi la bănci în lei” 11.781
627 “Cheltuieli cu serviciile 119
bancare şi asimilate”
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------------

10. NO: achiziţie de acţiuni

6.000 acţiuni x 2.500 lei/acţiune = 15.000.000
CT: 503 “Acţiuni” A (+) → D
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (-) → C
FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------------

503 “Acţiuni” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 15.000

---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------------

11. NO: scontarea cambiei

12
scont  15%  20.000.000   100000
360

CT: 5114 “Efecte remise spre scontare” A(-) → C

5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (+) → D
667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” A(+) → D

24
 FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------------

% = 5114 “Efecte remise 20.000

5121 “Conturi la bănci în lei” spre scontare” 19.900
667 “Cheltuieli privind 100
sconturile acordate”
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -----------------

12.a) NO: primirea mandatelor poştale

CT: 411 “Clienţi” A(-)→ C
5125 “Sume în curs de decontare” A/P (+) → D
FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -----------------

5125 “Sume în curs de = 411 “Clienţi” 25.000

decontare”
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------------

b) NO: apariţia sumei în extrasul de cont

CT: 5125 “Sume în curs de decontare” A/P (-) → C
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (+) → D
FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

5121 “Conturi la bănci în lei” = 5125 “Sume în curs 25.000

de decontare”
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

13.a) NO: rambursarea creditului, conform extraselor de cont

CT: 5191 “Credite bancare pe termen scurt” P(-)→ D
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (-) → C
FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------------

5191 “Credite bancare pe = 5121 “Conturi la bănci în lei” 90.000

termen scurt”
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------------

25
 calcularea dobânzii pentru noua luni:
90.000.000 x 24% : ¾ = 16.200.000
b) NO: achitarea dobânzii, conform extrasului de cont
CT: 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” P(-)→ D
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (-) → C
FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -----------------

5198 “Dobânzi aferente = 5121 “Conturi la bănci în lei” 16.200

creditelor pe termen scurt”
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -----------------

14. NO: încasarea unei sume cu provenienţă incertă

CT: 5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (+) → D
462 “Creditori diverşi” P(+ ) → C
FC ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------------

5121 “Conturi la bănci în lei” = 462 “Creditori diverşi” 21.000

---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -----------------

15. NO: virarea sumei beneficiarului de drept

CT: 5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (-) → C
462 “Creditori diverşi” P(-) → D
FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

462 “Creditori diverşi” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 21.000

---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

16. NO: emisiune de noi părţi sociale

CT: 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” A/P (+) → D
1011 “Capital subscris nevărsat” P(+) → C
1041 “Prime de emisiune” P(+) → C

26
 FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

456 “Decontări cu asociaţii = % 28.000

privind capitalul” 1011 “Capital subscris nevărsat” 25.000
1041 “Prime de emisiune” 3.000
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

500 titluri x 50.000 lei/titlu = 25.000.000 (valoare nominală)

500 titluri x 56.000 lei/titlu = 28.000.000 (valoare de emisiune)
500 titluri x 6.000 lei/titlu = 3.000.000 (primă de emisiune)

17. NO: înregistrarea aporturilor

CT: 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” A/P (-) → C
3028 “Alte materiale consumabile” A(+)→ D
5311 “Casa în lei” A(+)→ D
5121 “Conturi la bănci în lei” A(+)→ D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

% = 456 “Decontări cu asociaţii 28.000

3028 “Alte materiale privind capitalul” 4.000
consumabile”
5311 “Casa în lei” 6.000
5121 “Conturi la bănci în lei” 18.000
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

18.a) NO: creşterea capitalului subscris vărsat

CT: 1011 “Capital subscris nevărsat” P(-) → D
1012 “Capital subscris vărsat” P(+) → C

FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -----------

1011 “Capital subscris nevărsat” = 1012 “Capital subscris vărsat” 25.000

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

27
 b) NO: utilizarea primelor de emisiune
CT: 1041 “Prime de emisiune” P(-) → D
1068 “Alte rezerve” P(+) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

1041 “Prime de emisiune” = 1068 “Alte rezerve” 3.000

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

19.a) NO: ridicarea banilor din casierie

CT: 5311 “Casa în lei” A(-) → C
581 “Viramente interne” A(+) → D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- --------------

581 “Viramente interne” = 5311 “Casa în lei” 10.000

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

b) NO: depunerea banilor la bancă

CT: 581 “Viramente interne” A(-) → C
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (+) → D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

5121 “Conturi la bănci în lei” = 581 “Viramente interne” 10.000

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

20. NO: înregistrarea dobânzii de la bancă

CT: 5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (+) → D
766 “Venituri din dobânzi” P (+) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------------

5121 “Conturi la bănci în lei” = 766 “Venituri din dobânzi” 5.600

--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

21. NO: înregistrarea impozitului pe profit

CT: 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” A(+)→ D
441 “Impozitul pe profit” P(+)→ C

28
 FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -----------------

691 “Cheltuieli cu impozitul = 441 “Impozitul pe profit” 16.000

pe profit”
---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------------

22. NO: plata impozitului pe profit

CT: 441 “Impozitul pe profit” A/P (-) → D
5121 “Conturi la bănci în lei” A/P (-) → C
FC: ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

441 “Impozitul pe profit” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 16.000

---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

23. NO: regularizarearea conturilor de TVA

TVA deductibilă = 3.800.000 lei
TVA colectată = 6.650.000 lei + 1.900.000 lei = 8.550.000 lei

 TVA de plată 4.750.000 lei

CT: 4426 “TVA deductibilă” A (-) → C
4427 “TVA colectată” P (-) → D
4423 “TVA de plată” P(+)→ C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

4427 “TVA colectată” = % 8.550

4426 “TVA deductibilă” 3.800
4423 “TVA de plată” 4.750
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------------

24. NO: închiderea conturilor de cheltuieli

CT: 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile” A(+) → D
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” A(-)→ C
665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” A(-) → C
667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” A(-) → C

29
 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” A(-)→ C
121 “Profit şi pierdere” A/P (+) → D
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ------------

121 “Profit şi pierdere” = % 38.219

602 “Cheltuieli cu materiale 20.000
consumabile”
627 “Cheltuieli cu serviciile 119
bancare şi asimilate”
665 “Cheltuieli din diferenţe 2.000
de curs valutar”
667 “Cheltuieli privind 100
sconturile acordate”
691 “Cheltuieli cu impozitul 16.000
pe profit”
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- -------------

25. NO: închiderea conturilor de venituri

CT: 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” P (-) → D
766 “Venituri din dobânzi” P (-) → D
121 “Profit şi pierdere” A/P (+) → C
FC: --------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ---------------

% = 121 “Profit şi pierdere” 50.600

707 “Venituri din vânzarea 45.000
mărfurilor”
766 “Venituri din dobânzi” 5.600
--------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------- ----------------

30
 D 5113 “Efecte de încasat”
D 5112 “Cecuri de încasat” C C
1600000
20000000 0
4165000 4165000
60000000 60000000 0 0
1190000 1190000
0 0
RD 60000000 RC 60000000
5355000 5355000
TSD 80000000 TSC 60000000 RD 0 RC 0
6955000 5355000
SFD 20000000 TSD 0 TSC 0
1600000
SFD 0

D 5114 “Efecte remise spre scontare” C D 5124 “Conturi bănci în valută” C

9233100
- 0
4000000
20000000 20000000 0

4000000
RD 20000000 RC 20000000 RD - RC 0
9233100 4000000
TSD 20000000 TSC 20000000 TSD 0 TSC 0
5233100
SFD 0

D 5121 “Conturi la bănci în lei” D 5125 “Sume în curs de decontare”

C C
99669000 -
2500000 2500000
41650000 60000000 0 0
60000000 23800000
2500000 2500000
11781000 15000000 RD 0 RC 0
2500000 2500000
19900000 90000000 TSD 0 TSC 0
25000000 16200000
21000000 21000000
18000000 16000000
10000000
5600000

21293100 24200000
RD 0 RC 0
31260000 24200000
TSD 0 TSC 0
SFD 70600000

31
D 5191 “Credite bancare pe termen scurt”
C D 5198 “Dob. af. cred. pe termen scurt” C
1620000
90000000 0
1620000
90000000 0

1620000 1620000
RD 90000000 RC - RD 0 RC 0
1620000 1620000
TSD 90000000 TSC 90000000 TSD 0 TSC 0

D 581 “Viramente interne” C D 602 “Chelt. cu materiale consumabile”C

60000000 60000000 20000000 20000000

10000000 10000000

RD 70000000 RC 70000000 RD 20000000 RC 20000000

TSD 70000000 TSC 70000000 TSD 20000000 TSC 20000000

D 4426 “TVA deductibilă” C D 401 “Furnizori” C

38000000
3800000 3800000 23800000 23800000
38000000

RD 3800000 RC 3800000 RD 61800000 RC 23800000

TSD 3800000 TSC 3800000 TSD 61800000 TSC 61800000

D 411 “Clienţi” C D707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” C

85000000
41650000 41650000 35000000
11900000 60000000 45000000 10000000
11900000
25000000

RD 53550000 RC 138550000 RD 45000000 RC 45000000

TSD 138550000 TSC 138550000 TSD 45000000 TSC 45000000

32
 D 4427 “TVA colectată” C D413 “Efecte de primit de la clienţi” C
20000000
6650000 41650000 41650000
8550000 1900000 11900000 20000000
11900000

RD 8550000 RC 8550000 RD 53550000 RC 73550000

TSD 8550000 TSC 8550000 TSD 73550000 TSC 73550000

D627 “Ch. cu serviciile bancare şi

D 665 “Cheltuieli din dif. de cs. valutar” C asimilate”C

2000000 2000000 119000 119000

RD 2000000 RC 2000000 RD 119000 RC 119000

TSD 2000000 TSC 2000000 TSD 119000 TSC 119000

D667 “Cheltuieli privind sconturile

D 503 “Acţiuni” C acordate”C

15000000 100000 100000

RD 15000000 RC 0 RD 100000 RC 100000

TSD 15000000 TSC 0 TSD 100000 TSC 100000
SFD 15000000

D 456 “Decontări cu asociaţii privind

D 462 “Creditori diverşi” C cap.”C
79850000
21000000 21000000 28000000 28000000

RD 21000000 RC 21000000 RD 28000000 RC 28000000

TSD 21000000 TSC 100850000 TSD 28000000 TSC 28000000
SFC 79850000

33
 D 1011 “Capital subscris nevărsat”
C D 1041 “Prime de emisiune” C

25000000 25000000 3000000 3000000

RD 25000000 RC 25000000 RD 3000000 RC 3000000

TSD 25000000 TSC 25000000 TSD 3000000 TSC 3000000

D 3028 “Alte materiale consumabile”

C D 5311 “Casa în lei” C
17000000
4000000 60000000 10000000
6000000

RD 4000000 RC 0 RD 66000000 RC 10000000

TSD 4000000 TSC 0 TSD 83000000 TSC 10000000
SFD 4000000 SFD 73000000

D 1068 “Alte rezerve” C D 766 “Venituri din dobânzi” C

18000000
3000000 5600000 5600000

RD 0 RC 3000000 RD 5600000 RC 5600000

TSD 0 TSC 21000000 TSD 5600000 TSC 5600000
SFC 21000000

D 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” C D 441 “Impozitul pe profit” C

16000000 16000000 16000000 16000000

RD 16000000 RC 16000000 RD 16000000 RC 16000000

TSD 16000000 TSC 16000000 TSD 16000000 TSC 16000000

34
 D 4423 “TVA de plată” C D 121 “Profit şi pierdere” C

4750000 38219000 50600000

RD 0 RC 4750000 RD 38219000 RC 50600000

TSD 0 TSC 4750000 TSD 38219000 TSC 50600000
SFC 4750000 SFC 12381000

D 1012 "Capital subscris vărsat"

C
273800000
25000000

RD 0 RC 25000000
TSD 0 TSC 298800000
SFC 298800000

Unitatea Balanta de verificare cu 4 serii de egalitati

CEC Bank
S.A.
Simbolul Denumirea Solduri iniţiale Rulaje Total sume Solduri finale
conturilor
cont. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1011 “Capital 25000000 25000000 25000000 25000000
subscris
nevărsat”
1012 “Capital 273800000 25000000 298800000 298800000
subscris
vărsat”
1041 “Prime de 3000000 3000000 3000000 3000000
emisiune”
105 "Rezerve din 34150000 34150000 34150000
reevaluare"
1068 “Alte 18000000 3000000 21000000 21000000
rezerve”
121 “Profit şi 38219000 50600000 38219000 50600000 12381000
pierdere”
212 "Construcţii" 120000000 120000000 120000000
2133 "Mijloace de 80000000 80000000 80000000
transport"
3028 "Alte 4000000 4000000 4000000
materiale
consumabile"
401 “Furnizori” 38000000 61800000 23800000 61800000 61800000
411 “Clienţi” 85000000 53550000 138550000 138550000 138550000
413 “Efecte de 20000000 53550000 73550000 73550000 73550000
primit de la

35
 clienţi”
441 “Impozitul 16000000 16000000 16000000 16000000
pe profit”
4423 “TVA de 4750000 4750000 4750000
plată”
4426 “TVA 3800000 3800000 3800000 3800000
deductibilă”
4427 “TVA 8550000 8550000 8550000 8550000
colectată”
456 “Decontări 28000000 28000000 28000000 28000000
cu asociaţii
privind
capitalul”
462 “Creditori 79850000 21000000 21000000 21000000 100850000 79850000
diverşi”
503 “Acţiuni” 15000000 15000000 15000000
5112 “Cecuri de 20000000 60000000 60000000 80000000 60000000 20000000
încasat”
5113 “Efecte de 16000000 53550000 53550000 69550000 53550000 16000000
încasat”
5114 “Efecte 20000000 20000000 20000000 20000000
remise spre
scontare”
5121 “Conturi la 99669000 212931000 242000000 312600000 242000000 70600000
bănci în lei”
5124 “Conturi la 92331000 40000000 92331000 40000000 52331000
bănci în
valută”
5125 “Sume în 25000000 25000000 25000000 25000000
curs de
decontare”
5191 “Credite 90000000 90000000 90000000 90000000
bancare pe
termen scurt”
5198 “Dob. af. 16200000 16200000 16200000 16200000
creditelor bc.
pe termen
scurt”
581 "Viramente 70000000 70000000 70000000 70000000
interne"
5311 “Casa în lei” 17000000 66000000 10000000 83000000 10000000 73000000
602 “Cheltuieli 20000000 20000000 20000000 20000000
cu materiale
consumabile”
627 “Cheltuieli 119000 119000 119000 119000
cu serviciile
bc. şi
asimilate”
665 “Cheltuieli 2000000 2000000 2000000 2000000
din diferenţe
de curs
valutar”
667 “Cheltuieli 100000 100000 100000 100000
privind
sconturile
acordate”
691 “Cheltuieli 16000000 16000000 16000000 16000000
cu impozitul
pe profit”
707 “Venituri din 45000000 45000000 45000000 45000000
vânzarea
mărfurilor”
766 “Venituri din 5600000 5600000 5600000 5600000
dobânzi”
TOTAL 550000000 550000000 1033969000 1033969000 1583969000 1583969000 450931000 450931000

36
 REGISTRUL JURNAL

Nr. Data Documentul Simbol Sume

crt. înreg. (felul,nr., Explicaţii conturi
data) D C Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8

1. 2/2/2004 Extras ct, Nr.1,02.02.2004 Ridicare numerar bancă 581 5121 60000000 60000000
2/2/2004 Filă cec, Nr. 1,02.02.2004 Depunere numerar casă 5311 581 60000000 60000000
2. 2/3/2004 Factură, Nr.1, 03.02.2004 Cump. materiale consumabile % 401 23800000
602 20000000
4426 3800000
2/3/2004 Ordin plt., Nr.1,03.02.2004 Plata furnizorului 401 5121 23800000 23800000
3. 2/5/2004 Factură, Nr.2, 05.02.2004 Vânzare de mărfuri 411 % 41650000
707 35000000
4427 6650000
Bilet
4. 2/5/2004 ordin,Nr.1,05.02.2004 Emitere bilet la ordin 413 411 41650000 41650000
2/5/2004 Notă cont.,Nr.1,05.02.2004 Depunerea biletului la bancă 5113 413 41650000 41650000
2/5/2004 Extras ct, Nr.2,05.02.2004 Decontarea biletului la ordin 5121 5113 41650000 41650000
5. 2/6/2004 Notă cont,Nr.2;06.02.2004 Remiterea spre scontare a 5114 413 20000000 20000000
unei cambii
6. 2/7/2004 Filă cec, Nr.2,07.02.2004 Primirea unei file cec 5112 411 60000000 60000000
7. 2/7/2004 Extras ct, Nr.3,07.02.2004 Depunerea cecului la bancă 5121 5112 60000000 60000000
8. 2/8/2004 Ordin plt., Nr.2,08.02.2004 Plata furnizorului % 5124 40000000
401 38000000
665 2000000
9. 2/11/2004 Factură, Nr.3, 11.02.2004 Facturarea mărfurilor 411 % 11900000
707 10000000
4427 1900000
Bilet
2/11/2004 ordin,Nr.2,11.02.2004 Primirea unui bilet la ordin 413 411 11900000 11900000
2/11/2004 Notă cont.,Nr.3,11.02.2004 Depunerea biletului la bancă 5113 413 11900000 11900000
2/11/2004 Extras ct, Nr.4,11.02.2004 Încasarea biletului la ordin % 5113 11900000
5121 11781000
627 119000
10. 2/13/2004 Ordin plt., Nr.3,13.02.2004 Achiziţie de acţiuni 503 5121 15000000 15000000
11. 2/16/2004 Extras ct, Nr.5,16.02.2004 Scontarea cambiei % 5114 20000000
5121 19900000
667 100000
12. 2/17/2004 Notă cont.,Nr.4,17.02.2004 Primirea mandatelor poştale 5125 411 25000000 25000000
2/17/2004 Extras ct, Nr.6,17.02.2004 Apariţia sumei în extras cont 5121 5125 25000000 25000000
13. 2/18/2004 Ordin plt., Nr.4,18.02.2004 Rambursarea creditului 5191 5121 90000000 90000000
2/18/2004 Extras ct, Nr.7,18.02.2004 Achitarea dobânzii 5198 5121 16200000 16200000

De reportat: 753000000 753000000

37
Nr. Data Documentul Simbol Sume
Nr. înreg. (felul,nr., Explicaţii conturi
data) D C Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x 753000000 753000000
14. 2/20/2004 Extras ct, Nr.8,20.02.2004 Încasarea unei sume cu 5121 462 21000000 21000000
provenienţă incertă
15. 2/20/2004 Ordin plt., Nr.5,20.02.2004 Virarea sumei beneficiarului 462 5121 21000000 21000000
16. 2/20/2004 Hot. AGA,Nr.1,20.02.2004 Subscrierea capitalului social 456 % 28000000
1011 25000000
1041 3000000
17. 2/20/2004 Proces vb,Nr.1,20.02.2004 Vărsarea capitalului social % 456 28000000
Chitanţă, Nr.1, 20.02.2004 3028 4000000
5311 6000000
5121 18000000
18. 2/20/2004 Notă cont.,Nr.5,20.02.2004 Transferare capital social 1011 1012 25000000 25000000
2/20/2004 Notă cont.,Nr.6,20.02.2004 Utilizarea primelor de emis. 1041 1068 3000000 3000000
19. 2/26/2004 Fv-Chit.,Nr.1, 26.02.2004 Depunere numerar bancă 581 5311 10000000 10000000
2/26/2004 Extras ct, Nr.9,26.02.2004 Depunere numerar bancă 5121 581 10000000 10000000
20. 2/27/2004 Extras ct,Nr.10,27.02.2004 Înreg. dobânzii de la bancă 5121 766 5600000 5600000
21. 2/29/2004 Notă cont.,Nr.7,29.02.2004 Înreg. impozitului pe profit 691 441 16000000 16000000
22. 2/29/2004 Ordin plt., Nr.6,29.02.2004 Plata impozitului pe profit 441 5121 16000000 16000000
23. 2/29/2004 Notă cont.,Nr.8,30.02.2004 Regularizarea cont. de TVA 4427 % 8550000
4426 3800000
4423 4750000
24. 2/29/2004 Notă cont.,Nr.9,30.02.2004 Închiderea conturilor de chelt. 121 % 38219000
602 20000000
627 119000
665 2000000
667 100000
691 16000000
25. 2/29/2004 Notă cont,Nr.10,30.02.2004 Închiderea conturilor de ven. % 121 50600000
707 45000000
766 5600000

De reportat:
Cod 14 - 1- 1 A4
Întocmit. Verificat,
…………………………… …………………………...

38
 Capitolul IV: Analiza SWOT

4.1. Noțiuni teoretice privind analiza SWOT

SWOT este acronimul pentru Strenghts (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe),
Opportunities (Oportunități) și Threats (Amenințări/Temeri).
Potrivit specialiștilor, ''Analiza SWOT este o metodă ce permite managerului unei
întreprinderi să identifice punctele forte şi punctele slabe în relaţiile pe care le are cu piaţa,
precum şi oportunităţile şi ameninţările ce apar în mediul de marketing. Prin această analiză,
managerii anticipează fenomenele importante care au un impact potenţial asupra întreprinderii
şi elaborează strategii de marketing potrivite conjuncturii respective.''
Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar a calităților și slăbiciunilor interne ale
firmei. Apoi se notează oportunitățile și amenințările externe care pot afecta firma, bazându-
vă pe piața respectivă și pe mediul înconjurător.
Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica si de a atribui fiecare factor,
pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, privind firma dintr-un punct de vedere
obiectiv. Analiza SWOT este un instrument foarte util in dezvoltarea și confirmarea ţelurilor
și a strategiei de marketing.
Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a
cadrului general al situației existente pentru ca în cadrul discuțiilor toți participanții să aibă o
bază comună. Tehnica SWOT de discuție, analiză și cercetare se bazează pe metoda
brainstorming-ului, care s-ar traduce printr-o discuție între persoanele implicate în activitatea
de elaborare a strategiei.

4.2. Obiectivele firmei:

 consolidarea statutului de banca comercială universală
 menţinerea în top 5 al băncilor
 creșterea volumului creditelor acordate persoanelor juridice
 pregătirea personalului și înnoirea platformei tehnologice
 eficientizarea proceselor și fluxurilor operaţionale
 creșterea performanţei
 consolidarea realizărilor obţinute

39
4.3. Matricea SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- tradiţie, reputaţie, brand
- răspandirea teritorială
- raport credit/depozit subunitar
- birouri de fonduri europene la nivelul
fiecărei sucursale
- cele mai bune produse și servicii
bancare, ocupand locul I in topul
băncilor
- productivitate redusă
- lipsa de experţi pe unele segmente
- unele agenţii nu corespund imaginii
de corporaţie
- calitatea personalului este slabă
- sistemul informaţional este neintegrat
- riscul de creditare este încă ridicat
- dependenţă mare de venit din dobânzi
- accesul la resurse în valută limitat
- grad redus de valorificare a activelor
- active mari imobilizate în mijloace
fixe
- lipsa unui acţionar ‘’banca mamă’’

Oportunităţi Amenințări
- piaţa IMM, persoane fizice - predictibilitate legislativă scăzută
- potenţial pentru finanţarea proiectelor - creștere economică scăzută
mici si medii in agriculturăși - apariția pe piața bancară a unor bănci
Administraţia Publică Locală puternic susținute prin capital străin
- potențial de primire de finanțare
externă în valută

4.4. Strategii
 Ce se poate face pentru a valorifica la maxim punctele tari ?
Punctele forte precum tradiţia, reputaţia, produsele și realizările sunt popularizate prin
intermediul mass-mediei, sediilor agenţiilor și paginii web. Clienţilor li se transmit prin
extrasul de cont informaţii despre noi servicii și produse ale băncii.
 Ce trebuie făcut pentru a reduce punctele slabe ?
Rezolvarea punctelor slabe depinde de nivelul resurselor pentru investiţii. Investiţiile
în sistemul informatic integrat ar avea ca efect creșterea productivităţii. Investiţii în logistică.

40
Investiţii în pregătire profesională prin cursuri realizate fie de specialiști ai băncii, fie prin
seminarii organizate de ARB (Asociaţia Română a Băncilor) si IBR (Institutul Bancar
Român). Punctul slab referitor la lipsa unei bănci-mame nu poate fi rezolvat prin decizia
comitetului de conducere a băncii. Întrucât banca are capital integral de stat, doar Ministerul
Finanţelor poate lua decizia de vânzare a unui pachet de acţiuni către o bancă-mamă. Totuși,
aceasta lipsă este suplinită de bancă prin contractarea de credite avantajoase de la bănci
europene finanţatoare : Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie și
Dezvoltare, etc.
 Cum utilizează firma fiecare oportunitate ?
Creeaza produse și servicii bancare cu caracteristici specifice pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor clienţilor ţintă: IMM, agricultură, administraţie publică locală. Se
propun oferte personalizate de comisioane și dobânzi pentru atragerea clienţilor din grupul
ţintă.
 Cum înlătură firma ameninţările ?
Banca, în cadrul organizat de ARB, face lobby pe langă factorii legislativi, pentru
adoptarea de legi și acte normative care să sprijine creșterea rolului sistemului bancar în
economie, să nu îngrădească sau să limiteze activitatea bancară. Cu toate eforturile, însă,
gradul de predictibilitate legislativă rămane scăzut, legislativul putând lua oricând decizii care
să afecteze activitatea bancară, fara consultarea băncilor.
Banca contribuie la creșterea economică, consolidându-și rolul său de atragere a
fondurilor bănești disponibile în economie și orientarea lor temporară către activitatea
economică în mod prioritar productivă.
4.5 Concluzii
În consecinţă, prin analiza SWOT au fost stabilite direcţiile de acţiune pentru perioada
următoare, precum și metodele de atingere a obiectivelor propuse. În acest fel se stabilesc
priorităţile în vederea întocmirii bugetului de venituri și cheltuieli și alocării de resurse pentru
investiţii. Ca urmare a evoluției și creșterii complexității activității băncii, conducerea își
propune în perioada imediat următoare:
 creșterea capitalului social cu 38 de milioane RON pentru a susține proiectele
de creditare ale băncii și îmbunătățirea indicatorilor economici;
 achiziția unui nou sistem informatic, care să permită de o manieră integrată
evidențierea întregii activități a băncii, inclusiv a centrului de recuperare în caz
de dezastru, constituit de bancă la Brașov.

41
 Concluzii

Cec Bank este percepută de clienții băncii, dar și de analiștii economici ca fiind o
bancă cu tradiție, sigură și de încredere, într-o continuă dezvoltare și modernizare.
Politica băncii de diminuare a riscurilor operaționale, de lichiditate, de piață și de
imagine se reflectă și în strategia de portofoliu a tranzacțiilor de trezorerie. Astfel, tranzacțiile
de trezorie se încheie cu scopul de a asigura lichiditatea băncii în toate valutele, de a fructifica
eficient resursele temporare ale băncii și de a regla indicatorii economico-financiari.
De asemenea, prin activitatea sa de trezorerie, banca asigură condiții de a pune la
dispoziția clienților cele mai rentabile produse si servicii prin oferta de dobânzi, comisioane și
cursuri valutare atractive.
Activitatea de tranzacționare (front office) se desfășoară într-un mediu securizat pe
platforme internaționale recunoscute precum Reuters sau Bloomberg, precum și pe platforme
puse la dispoziție de marile bănci europene: Deutche Bank sau City Bank.
Tranzacțiile încheiate se introduc manual în aplicația internă a băncii, neexistând în
prezent o aplicație integrată în activitatea de trezorerie. Acest lucru prezintă un dezavantaj
prin predispunerea la apariția unor erori operaționale, corectate în momentul procesării
acestor tranzacții de către back office-ul băncii.
Activitatea de procesare a tranzacțiilor de trezorerie se desfășoară într-o direcție
distinctă de cea de tranzacționare, pentru a asigura principiul celor patru ochi și a segregării
responsabilităților. Procesarea tranzacțiilor de trezorerie presupune reconcilierea formularului
“Încheiere de tranzacții”, pus la dispoziție de către front office si preluarea elementelor
tranzacțiilor în aplicația informatică a băncii. Totodată se reconciliază “Încheiere de
tranzacții” cu contrapartida, prin intermediul mesajelor SWIFT de confirmare a tranzacțiilor.
După reconciliere are loc decontarea tranzacțiilor tot prin intermediul mesajelor
SWIFT de plată. Înregistrările în evidența contabilă se generează în mare parte automat,
existând totuși și operațiuni manuale ca urmare a inexistenței unei aplicații integrate front
office- back office. Tranzacțiile de trezorerie se pot încheia cu toate băncile românești și
străine pentru care CEC Bank a stabilit limite de expunere.
Activitatea de trezorerie este cea mai dinamică activitate bancară, derulată de personal
cu o vastă experiență în operațiuni pe piețele financiare, iar prin acest proiect am încercat să
surprind elementele-cheie care stau la baza acesteia.

42
Bibliografie
Surse cărți :

- Camelia Suzana Ilie (coordonator)- “Mediul concurențial al afacerilor”, Editura Oscar

Print, București, 2007

- Cezar Basno, Nicolae Dardac- “Management bancar”, Editura Economică, București,

2002

- Constantin Rotaru-’’Managementul performanţei bancare’’, Editura Expert, Bucuresti,

2001

Surse internet :

- www.cec.ro

- Ion Raluca Andreea, Marketing. Studii de caz si lucrări aplicative, Bibliotecă digitală
www.biblioteca-digitala.ase.ro

- http://leanblog.ro/wp/wp-content/uploads/2012/11/Philean-SWOT.pdf

- http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/14687/Cum-se-face-o-analiza-
SWOT.html#ixzz2mtNIcARt

- http://www.ziare.com/bani/banci/top-cele-mai-mari-banci-din-romania-in-2012-
1221100
- http://www.conso.ro/cec-bank
- http://ro.wikipedia.org/wiki/CEC_Bank
- http://www.bancibancomate.ro/cec-bank-casa-de-economii-si-consemnatiuni
- http://www.moneycenter.ro/cec-bank.html
- http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Ghiduri%20metodologice/Prezentare_analiz
a_SWOT.pdf

43