PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Ciornei Alina

Data: .V.2011
Clasa: a VIII-a A
Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNǍ
Unitatea de învăţare: BALADA POPULARǍ
Subiectul: MIORIŢA-MOMENTELE SUBIECTULUI
Tipul lecţiei: DE ÎNSUŞIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
Durata: 1h

DEMERSUL DIDACTIC

A )COMPETENŢE GENERALE:
1.Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată ;
3.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;
B) COMPETENŢE SPECIFICE
1.3 sesizarea adecvării elementelor lexical utilizate la scopul mesajului ascultat;
1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;
2.1.construirea unui discurs oral pe o temă dată;
2.5. captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;
3.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date;
4.1. redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;
4.2. utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie ;
C) OBIECTIVE

O1: să selecteze informaţiile esenţiale din textul narativ;

O2: să identifice momentele subiectului în naraţiune;
O3: să argumenteze apartenenţa fragmentelor selectate la momentele subiectului identificate;
O4: să sintetizeze cunoştinţele dobândite într-un cvintet;

STRATEGII DIDACTICE

a) Metode si procedee: conversatia, explicaţia, ciorchinele,cvintetul, turul galeriei;

b) Mijloace: tabla, manualul, foi flip-chart, fişă de lucru;
c) Resurse:capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;
BIBLIOGRAFIE:
- Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Alexandru Crişan Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Ed. Humanitas Educational
- Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999
Nr.
crt.
Etapele Ob./ Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategia didactică Evaluare
lecţiei
Comp. Metode şi Mijloace de Forma de
procedee învăţământ organizare
spef

1. Moment Stabilesc ordinea şi Elevii îşi pregătesc cele conversaţia activitate

organizatoric disciplina, apoi pregătesc necesare orei de limba frontală
1 materialele necesare orei de română.
min. limba română. Fac prezenţa
elevilor.

2. Verificarea Verific tema atât cantitativ, Elevii prezintă caietele, citesc conversaţia caietul de activitate observare
temei scrise cât şi calitativ. tema şi se corectează când teme frontală sistematică
şi a 7 este cazul.
cunoştinţelor min. Verificarea calitativă se face manualul aprecieri
anterioare selective; elevii vor fi verbale
solicitaţi, prin sondaj, să
citească, să motiveze,
antrenându-se,prin întrebări,
întreaga clasă.

3. Captarea Discut liber cu elevii Elevii oferă răspunsuri conversaţia activitate evaluare
atenţiei despre originea acestei balade şiprecum: frontală iniţială
O6 5 min despre importanţa ei, ca operă
reprezentativă a sufletului Opera literară Mioriţa a fost
O7 descoperită şi notată de Alecu
românesc.
Russo în anul 1847 la Soveja,
în Munţii Vrancei, şi
publicată de Vasile Alecsandri
în nr. Revistei „Bucovina”, în
anul 1850, fiind reprodusă
apoi în colecţia de poezii
populare intitulată „Balade”
(cântece bătrâneşti). De-a
lungul timpului, balada
Mioriţa a cunoscut o largă
răspândire în toate teritoriile
locuite de români, în nordul şi
în sudul Dunării, circulând în
 peste o mie de variante. Ea a
fost considerată o capodoperă
a liricii populare româneşti
încă de la publicarea ei,
dovadă stând în acest sens
diferitele opinii critice ale
unor personalităţi ale
literaturii române.

Elevii dau definiţia temei şi

Le reamintesc că în ora prece- definiţia motivului.
dentă am identificat tema şi conversaţia
motivele baladei Mioriţa.

Le cer elevilor să dea definiţia Elevii precizează temele şi

temei şi a motivului. motivele identificate în
Mioriţa.

Rog elevii să precizeze teme-

le şi motivele identificate în
Mioriţa.
4. Anunţarea 2 - Profesorul anunţă elevii că Elevii conştientizează expunerea tablă; activitate Urmăresc
temei şi a min. vor învăţa să sistematizeze obiectivele şi notează titlul în frontală comportament
obiectivelor şi să consolideze conţinutul caiete. caietele ul elevilor
acestei opere prin elevilor
delimitarea momentelor
subiectului.
5. Prezentarea O1 28 Î: În ce gen se încadrează R:„Balada populară se conversaţie fişe de lucru activitate evaluare
noului balada populară Mioriţa? încadrează în genul epic individuală; continuă
conţinut şi O2 min. De ce în genul epic, şi nu în deoarece autorul îşi transmite explicaţie flip-chart
dirijarea genul liric, având în vedere c în mod indirect gândurile şi activitate aprecieri
O3 frontală verbale
învăţării că este în versuri? sentimentele prin intermediul
O4 personajelor şi a acţiunii. De
asemenea sunt prezente toate
O6 modurile de expunere şi
putem distinge momentele
O7 subiectului.

R:
Î: Care sunt momentele
subiectului? Momentele subiectului sunt:
Se aplică ciorchinele expoziţiunea,intriga, conversaţie fişe de lucru activitate
desfăşurarea acţiunii, aprecieri
pentru a enumera momente-
momentul culminant, frontală, verbale
le subiectului, ce conţin ele explicaţie flip-chart
deznodământul. individuală
şi identificarea acestora pe
textul suport-Mioriţa.
Pe măsură ce se precizează
fiecare moment al subiectu-
lui, se completează ciorchi-
nele (anexa 1) cu elementele
identificate în text.

În identificarea momente-
1.Expoziţiunea este partea
lor subiectului voi ghida elevii
introductivă a operei literare,
cu întrebări precum:
în care se prezintă cadrul
1. Ce se prezintă în ex-
acţiunii şi unele personaje.
poziţiune?
Care sunt indicii spaţiali Indicii spaţiali sunt:”Pe-un
identificaţi? picior de plai”, “Pe-o gură de
Ce figuri de stil sunt cele rai.”
două sintagme?
Care este semnificaţia celor Cele două sintagme sunt
două metafore? metafore. Acestea sugerează
că spaţiul este unul paradisiac

Este plasată temporal acţiu-
nea?
Versul „Se cobor la vale?”
plasează temporal sau spa-
ţial acţiunea? Argumentaţi.
Care sunt personajele pre-
zentate în expoziţiune?
2.Ce determină intriga?
De ce este determinată riva-
litatea dintre ciobani?
3.Ce întâmplări sunt cuprin-
se în desfăşurarea acţiunii?
în care stăpâneşte calmul şi
seninătatea.
Versul “Se cobor la vale”
situează acţiunea în timp, nu problemati- fişă de lucru activitatea
observare
în spaţiu, deoarece sugerează zare frontală,indi
încurajarea
flip-chart viduală
că întâmplările se petrec elevilor prin
toamna, atunci când este diferite
momentul coborârii turmelor calificative
la şes pentru iernat.
Personajele sunt cei trei ciobani
veniţi din regiuni diferite.
Intriga este reprezentată de
faptul important care
determină desfăşurarea
acţiunii.
Intriga baladei o constituie
complotul pus la cale de
ciobanul ungurean şi cel
vrâncean împotriva
ciobanului moldovean,
complot generat de invidie.
Desfăşurarea acţiunii începe
prin descoperirea complotului
de către mioară care îşi conversaţia
avertizează stăpânul de fişa de lucru activitate
pericolul care îl pândeşte.Oiţa ciorchinele frontală
năzdrăvană manifestă o
atitudine de îngrijorare, observare
observată de stăpânul ei. încurajarea
elevilor prin
diferite

4.Care este momentul de
maximă încordare?
calificative
Punctul culminant ocupă
întinderea cea mai mare şi
este reprezentat de atitudinea
ciobanului în faţa
morţi,văzută ca o nuntă
cosmic.

Deznodământul lipseşte,
balada având un final deschis.
Pe măsură ce se identifică
5.În ce constă deznodămân- momentele subiectului, se
tul? completează ciorchinele de pe
fişa de lucru.
exerciţiul fişă de lucru activitate
individuală

observare
Elevii rezolvă exerciţiul. încurajarea
elevilor prin
diferite
calificative
Le înmânez elevilor fişa
de lucru (anexa 2) în care li se cere
să realizeze corespondenţa
între motivele
identificate în ora anterioa
ră şi momentele subiectu-
O5 lui. cvintet foi de lucru
activitate pe
explicaţia grupe

Elevii lucrează în grup şi observare

creează cvintetul.
După rezolvarea acestei
sarcinii se va lucra pe
echipele deja formate câte
un cvintet.
Le sunt reamintite elevilor
regulile după care se
formează cvintetul:
I vers-un cuvânt-cheie;
al-II-lea vers-două adjective
care să arate însuşirile
cuvântului cheie;
al-III-lea vers- este format
din trei cuvinte ( verbe la
gerunziu care să exprime
acţiuni ale cuvântului
cheie);
al IV-lea vers este format
din patru cuvinte ce
alcătuiesc o propoziţie prin
care se afirmă ceva esenţial
despre cuvântul cheie;
al V- lea vers este format
dintr-un singur cuvânt ( de
obicei, verb), care
sintetizează tema/ ideea
cuvântului cheie;
În timp ce elevii compun
cvintetul, în fundal se aude turul flip-chart activitate pe
Mioriţa interpretată de Grupul îşi deleagă un galeriei grupe
Tudor Gheorghe. reprezentant care prezintă conversaţia
cvintetul. Foile de flip-chart
pe care sunt scrise cvintetele observare
sunt afişate într-un loc vizibil.
 Fiecare grup trece prin faţa
produselor celorlalte grupuri
şi notează pe o foaie ataşată
posibile observaţii,
Creaţiile copiilor vor fi
comentarii.
evaluate prin metoda turul
galeriei. Elevii votează cel mai reuşit
cvintet.
aprecieri
verbale

6. Asigurarea Are loc pe tot parcursul Îşi notează aprecierile. aprecieri caiet individual pe tot parcursul
feed-back- lecţiei prin aprecieri verbale. lecţiei
ului şi a
retenţiei

7. Asigurarea 5 Temă: Notează în caiete.

retenţiei şi a min.
transferului Imaginaţi-vă un posibil conversaţia caietele activitate
deznodământ pentru balada
Mioriţa. frontală
ANEXA 2

FIŞĂ DE LUCRU
BALADA POPULARĂ - MIORIŢA

Nr.crt Motivul Imaginea artistică Momentul subiectului

1.

2.

3.

4.

5.

6.
 ANEXA 1
CIORCHINE-MOMENTELE SUBIECTULUI

TIMP,LOC,

EXPOZIŢIUNE PERSONAJ
DEZNODAMANT

MOMENTELE
SITUAŢIA SUBIECTULUI INTRIGA

FINALA

PUNCT CULMINANT
CAUZA
DESFASURAREA ACŢIUNII
ACŢIUNII

MOMENTUL DE SUCCESIUNEA
MAXIMA TENSIUNE
ÎNTAMPLARILOR