Budau Bianca-Mihaela

KMS ; An III; Gr 304 A;

Durerea precordialã

Aceasta durere, datorita localizarii ei precordial, inclina pacientul doar spre etiologia
ei cardiaca dar de fapt ea poate fi data si de alte cauze extracardiace. Descrierea durerii
de catre pacient poate ajuta medicul sa faca diferenta dar uneori sunt necesare
explorari care sa confirme sau sa infirme originea ei cardiaca. De fapt durerea
precordiala poate fi data de cord (origine cardiaca) sau de afectiuni cardiovasculare:
aortite, pericardite, miocardite. Extracardiace pot fi durerile date de afectiuni parietale,
mediastinale sau pulmonare. (pneumotorax, pleurita, embolii pulmonare, zona zoster,
nevralgii intercostale, etc).

Durerea precordiala de origine coronariana

Ea se declanseaza in momentul in care se produce un dezechilibru intre necesar si

aportul insuficient de oxigen (hipoxia) determinand ischemia miocardului. Originea
ischemiei este in peste 90% din cazuri ateroscleroza, care obstrueaza lumenul
coronarian, dar ea poate fi determinata si de spasm coronarian, coronarite
reumatismale sau infectioase, anemii severe, insuficienta sau stenoza aortica, etc. Ca
urmare a obstruarii coronarei apare un teritoriu miocardic neirigat ceea ce duce la
necroza lui, adica la infarctul miocardic.

Durerea de natura ischemica poarta numele de angina pectorala. Angina pectorala

poate fi: de efort (data de coronare stenozate), spontana (data de stenozari mai
accentuate cu aport insuficient de oxigen chiar si in repaos), variabila, prin spasm
coronarian, al carui prototip este angina nocturna Prinzmetal si instabila, cand
stenozarea este peste 85%, la limita stenozei. Cand obstructia este completa, prin tromb
sau hemoragie subintimala, se realizeaza infarctul miocardic.

Angina pectorala are urmatoarele caractere:

- localizare: tipic are localizare retrosternala pe care pacientul o precizeaza cu toata

mana, de tip constrictiv. Uneori apar si localizari atipice: in hemitoracele drept, in
regiunea epigastrica in infarctul postero-inferior, in mana stanga, in regiunea
interscapulovertebrala.

- iradiere: tipic, iradierea este in umarul si membrul superior stang pe marginea cubitala
pana la ultimele doua degete. Alteori, durerea iradiaza in mandibula si la nivelul gatului.

Atipice sunt durerile in ambii umeri sau in regiunea posterioara a toracelui. Sunt
descrise si durerile amputate, in care lipseste durerea precordiala si apar dureri la
nivelul zonelor de iradiere, adica numai la nivelul degetelor de la mana stanga sau numai
in mandibula.

- caracterul ei este de obicei de constrictie, ca si o gheara precordiala sau uneori se

resimte ca o apasare sau arsura.

- intensitatea durerii depinde de gradul de perceptie al pacientului al durerii ea variind

de la intensitate mare pana la atroce.

- durata durerii este de la cateva secunde pana la 15 minute sau chiar, 30 minute in
angina instabila

- frecventa este destul de rara in angina stabila si frecventa in angina instabila

- conditii de aparitie: la efort, in angina de efort; nocturna sau in repaos, in angina

spontana; dupa mese copioase, stress intens, fumat excesiv, expunere la frig, etc.

- conditii de disparitie a durerii: angina de efort se reduce sau dispare in repaos; in

angina stabila se reduce dupa administrarea de nitroglicerina sublingual; in angina
instabila, nu dispare decat la doze mari de nitroglicerina sau chiar nu se reduce.
- semne de acompaniament: transpiratii, anxietate marcata (senzatia mortii iminente),
dispnee inspiratorie, etc.

Durerea in infarctul miocardic se caracterizeaza prin:

- localizare frecvent precordial

- intensitate atroce, socogena

- dureaza peste o ora (ore sau zile)

- apare dupa stress, eforturi mari, nocturn

- nu dispare la nitroglicerina ci doar la opiacee

- este insotita de paloare, transpiratii, agitatie psihomotorie data de senzatia mortii

iminente, anxietate extrema, tulburari de ritm, greturi si varsaturi (mai ales in cel
inferior), stare de colaps cardiogen.

Uneori, la pacientii diabetici, durerea din infarct poate fi atenuata sau poate lipsi; in
formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominent digestive.

Durerea din aortite

Etiologia aortitelor este diversa si determina dureri in functie de cauza:

- in aortitele luetice apar dureri presternale

- in anevrismele aterosclerotice si luetice dau dureri interscapulovertebrale

- in anevrismul disecant de aorta durerea este atroce, apare brusc si e greu de

diferentiat de durerea din infarct (clinic)
Durerea din pericardite

Ea apare insidios, este ca o arsura, presiune surda, iradiaza spre gat, umeri sau
fosele supraclaviculare. Este insotita de frecatura pericardica si cedeaza la aplecarea
toracelui anterior.

Pericardita poate produce durere in cateva localizari. Deoarece partea centrala a

diafragmei primeste terminatii nervoase senzoriale din nervul frenic, durerea aparuta
din pericardul parietal inferior si pilierul central al diafragmei este simtita in mod
caracteristic in umar, marginea trapezului si gat. Implicarea portiunii laterale a pleurei
diafragmatice, care primeste fibre din nervii intercostali, de la al saselea la al noulea,
determina durere nu doar in partea anterioara a toracelui, ci si in partea superioara a
abdomenului sau a regiunii corespunzatoare a spatelui, uneori simuland durerea din
colecistita acuta sau pancreatita.

La anumiti pacienti, totusi, durerea pericardica poate fi descrisa ca un disconfort

retrosternal persistent, ce poate mima durerea infarctului miocardic acut. Mecanismul
acestei dureri retrosternale persistente nu este sigur, dar se poate datora inflamatiei
marcate a suprafetei parietale interioare a pericardului, relativ insensibile, sau iritatiei
fibrelor nervoase cardiace aferente, aflate in straturile periadventiciale ale arterelor
coronare superficiale. Ocazional, durerea pleuritica si cea persistenta pot fi prezente in
mod simultan.

Durerea precordiala de natura extracardiaca:

Durerea de natura nevralgica este continua, apare de obicei la persoane tinere fiind
aratata de bolnav cu degetul.

Durerea de natura parietala este continua, se accentueaza la presiune, nefiind

influentata de efort; apare in celulite, afectiuni reumatismale ale coloanei vertebrale cu
iradieri precordiale: nevralgii intercostale, plexite cervicobrahiale, artrite condrocostale
si condrosternale - sindromul Tietze.
 Durerea de natura pleuropulmonara apare in context clinic infectios, neinfluentata
de efort.

Afectiunile esofagului (esofagite, diverticoli) dau disfagie, eructatii, arsuri

retrosternale.

Hernia hiatala da dureri retrosternale care imita angina pectorala, se amelioreaza

in ortostatism si poate ceda la nitroglicerina.

Gastrita, ulcerul, pancreatita, hepatocolecisstopatiile pot da dureri cu iradiere

precordiala.

Cum se manifesta:

Caracterul durerii in piept, descris cu exactitate de pacient, este cel care semnaleaza
cauza probabila. In momentul in care inima este afectata, printr-o tulburare de
vascularizatie, nefiind suficient oxigen administrat celulelor musculare ale cordului,
comparativ cu necesarul, apare un anumit grad de ischemie. In acest caz, persoana
afectata va simti o durere situata in zona retrosternala (o durere in piept) aparuta de
cele mai multe ori dupa un efort. Ea este precedata de un moment de anxietate (teama
pentru clipa ce va urma).

Durerea in piept este descrisa ca o gheara, ajungand pana la nivelul umarului si al

bratului, precum si la nivelul maxilarului, iar uneori iradiaza in regiunea dintre omoplati.
Fenomenul dureaza cateva minute (maxim 15 min) si opreste total activitatea celui
afectat. De aici provine denumirea de „spectator de vitrina” (bolnavul se opreste din
mers, si asteapta pe loc, linistit, terminarea crizei). Pe langa un efort fizic, alti factori
declansatori pot fi: frigul, o masa copioasa, emotiile. O durere in piept cu alte
caracteristici va fi cu siguranta datorata altei cauze. In cazul refluxului gastroesofagian,
va aparea o senzatie de arsura, dupa masa. Intr-o nevralgie intercostala, durerea va fi
simtita intr-un singur punct (indicata de pacient cu varful degetului), fiind accentuata de
miscari ale cutiei toracice. Durerile in piept produse de un traumatism osos sunt insotite
de echimoze tegumentare (vanatai).

In cazul aparitiei durerii, se va administra sublingual o tableta de nitroglicerina care

va avea efect imediat. De altfel, cei care sunt diagnosticati cu angina, poseda permanent
aceasta medicatie asupra lor.
 Efectele pozitive ale capsulei de nitroglicerina la persoanele care sufera de angina
pectorala sau insuficienta cardiaca sunt cunoscute de peste 130 de ani, dar mecanismul
exact de actiune al acestei Efectele pozitive ale capsulei de nitroglicerina la persoanele
care sufera de angina pectorala sau insuficienta cardiaca sunt cunoscute de peste 130
de ani, dar mecanismul exact de actiune al acestei substante, care a fost folosita de
Alfred Nobel la fabricarea dinamitei, a fost descoperit abia acum, de o echipa de
cercetatori de la Universitatea Duke (Durham, statul american Carolina de Nord).

Potrivit unui studiu publicat in revista Academiei de stiinte a SUA, oxidul nitric, acel
derivat al nitroglicerinei despre care se stia ca ii asigura efectul vasodilatator, este
generat de degradarea acesteia sub efectul unei enzime, in cadrul unei reactii
biochimice la nivelul mitocondriilor, "uzinele energetice" ale celulelor. Doctorul Luis
Ignarro, care a primit in 1998 Premiul Nobel pentru cercetarile sale privind rolul oxidului
nitric in sistemul cardiovascular, a subliniat ca ultima descoperire va permite punerea la
punct a noi medicamente vasodilatatoare care nu creeaza toleranta, avand in vedere ca,
dupa un anumit timp, nitroglicerina isi pierde efectele benefice in cazul multora dintre
pacientii consumatori.

Bibliografie:

http://www.tratament-dureri.ro/dureri/dureri-in-piept.php

http://dictionar.romedic.ro/durerea-precordiala.php

http://www.boli-medicina.com/aparatul-cardiovascular/NOTIUNI-DE-SEMIOLOGIE-
CARDIACA-BM-COM.php