1.

Principalele orientari macroeconomice sunt:

a)interventionista
b)liberalista
c) socialista
d)neoclasica

2. Dupa modul de interventie al statului politicile macroeconomice sunt:

a) politici structurale
b)politici de ajustare
c)politici de restructurare
d) politici de mediu

3. Dupa efectul macroeconomic urmarit avem:

a)politici orientare catre cerere
b) politici orientare catre oferta
c) politici orientare catre produs

4. Turismul international se imparte in :

a) turism emitator
b) turism receptor
c)turism intern

5. Prin functia de legiferare si reglementare a statului se intelege:

a) asigurarea cadrului institutional si legislativ
b) asigurarea cadrului normativ
c)coordonarea
d)dezvoltarea turismului
e)supravegherea industriei turistice

6.Organismul specializat in turism al Comisiei europene e inclus in :

a) Directoratul General pentru Consumator si Agricultura
b) Directoratul General pentru Intreprinderi si Industrie
c) Directoratul General pentru Comert si Afaceri

7.Proiecte de finantare prin Fondul Social sunt:

a) programe si traininguri cu profil turistic pentru a stimula
productivitatea si calitatea activitatii in turism
b)profesionalismul in turism
8.Libera circulatie a turistilor pe teritoriul UE presupune:
a)permis de conducere comunitar
b) pasaport european
c)act de identitate european
d)card european de sanatate
e)eliminarea barierelor pentru libera circulatie a persoanelor

9. Master Planul Romaniei este conceput pe o perioada de :

a) 3 ani
b) 6 ani
c) 10 ani
d) 20 ani

10. Lanturile hoteliere integrate cu prind:

a)hoteluri independente
b) din unitati omogene

11. Alegerea strategiei prin Modelul Porter , prin strategia generica

concentrearea presupune:
Concentrarea= ( completati voi)
Concentrarea = vizează un segment particular al cererii, o arie
geogreafică specifică sau o anumită linii de servicii

1. Orientarea intervenționistă
- consideră că intervenția guvernului poate îmbunătății în mod
semnificativ funcționarea economiei, a pieței naționale (care este
rigidă și netransparentă)
(James Tobin)
- Se pronunță pt. o apreciere nuanțată a ponderii cheltuielilor
statului în produsul național brut, în funcție de nevoile și
prioritățile țării, de condițiile
existente etc
- Propune distincția între rolul macroeconomic și cel
microeconomic al statului
- Se pronunță pentru un rol activ al statului prin intermediul
băncii centele de stat și, pentru cazuri justificate – prin
intermediul politicii fiscale
2. combaterea șomajului
Tipuri de șomaj:
- Șomaj ciclic – apare cînd producția scade sub nivelul de ocupare totală
- Șomaj structural – datorat schimbărilor structurale în ponderea și
proporția diferitelor sectoare de activitate
- Șomaj fricțional – determinat de căutarea unei noi slujbe care corespunde
mai bine aspirațiilor personale
- Șomaj sezonier – generat de un declin temporar al cererii pentru produsele
unei firme
- Șomaj tehnologic – cauzat de impactul progresului tehnic în reducerea
timpului de muncă

3.Modalități de intervenție a statului:

-Politici structurale – se referă la stabilirea obiectivelor și strategiilor pe

termen lung,
planificarea macroeconomică și problema reglementării/dereglementării
- Politici de ajustare – politica monetară, politica fiscală, politica de prețuri,
politica de venituri
- Politici de mediu – privesc mediul natural, mediul economic extern,
mediul monetar extern

4. În funcție de scopul politic urmărit:

Politici antișomaj
- Politici antiinflație
- Politici de stabilizare macroeconomică
- Politici de creștere economică
- Politici comerciale
- Politici valutare

5. Gruparea formelor de turism în funcţie de caracteristicile social-

economice ale cererii:
-turism particular utilizat de turiştii care călătoresc pe cont propriu -
specific segmentelor de populaţie cu venituri mai mari, cu exigenţă în
domeniul călătoriilor
- turism social practicat prin intermediul organizatorilor de turism –
beneficiază de o serie de reduceri şi facilităţi → se adresează categoriilor
sociale cu venituri mici - turism de masă.
- turismul de tineret - o formă particulară a turismului social
6. Dimensiunea politico-administrativă a fenomenului turistic – Rolul
statului în turism
Statul, ca deţinător al puterii de comandă administrativă naţională, pentru a
asigura cadrul unei bune şi corespunzătoare dezvoltări a turismului, exercită
patru funcţii distincte:
• funcţia de legiferare şi reglementare, prin care se asigură elaborarea
cadrului normativ şi instituţional în domeniul turismului →
• funcţia de coordonare a domeniului turismului →
• funcţia de reprezentare - prin care asigură, în numele statului,
reprezentarea pe plan naţional şi internaţional în domeniul turismului;
• funcţia de administrare - prin care asigură administrarea fondurilor
publice în domeniul turismului.
• funcţia de legiferare şi reglementare:→ Statul este implicat în domeniul
turismului prin crearea cadrului legislativ şi instituţional de exercitare a
activităţilor din
turism, de stabilire a condiţiilor de derularea a liberei iniţiative în domeniu,
de protejare a intereselor turiştilor.
• funcţia de coordonare a domeniului turismului:→ Rolul statului în
domeniul turismului se concretizează în stimularea dezvoltării turismului,
coordonarea, supravegherea şi
controlul industriei turistice, furnizarea de servicii şi promovarea turistică.

7. Organizații interguvernamentale
●La nivel internaţional, în consideraţia faptului că activitatea turistică nu
poate fi derulată la întâmplare, au fost înfiinţate organizaţii
interguvernamentale, cu diferite competenţe:
●generale -Organizaţia Mondială a Turismului,
●regionale
-Uniunea Europeană,
-Organizaţia Statelor Americane,
-Comunităţile Africane etc. ●specializate → organizaţii
interguvernamentale specializate într-un anumitsector al activităţii turistice
• -Organizaţia Internaţională a Muncii - angrenată în formarea
profesională şi angajarea în domeniul turistic,
• Organizaţia Mondială a Sănătăţii – angrenată din consideraţia
atribuţiilor în ceea ce priveşte riscurile ce decurg din călătoriile turistice,
• Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
(B.I.R.D.) - important finanţator al investiţiilor turistice în ţările în curs de
dezvoltare,
• U.N.E.S.C.O. – angrenată prin prisma relaţiilor directe între turism şi
cultură etc.

8. • Măsuri pentru turişti:

• libera circulaţie a turiştilor, care presupune un permis de conducere
comunitar,un paşaport şi un act de identitate european, respectiv
eliminarea barierelor pentru libera circulaţie a persoanelor,
• protecţia şi informarea turiştilor pentru protejarea sănătăţii, siguranţei şi
a
intereselor directe ale acestora (Recomandarea Consiliului din 22 decembrie
1986
cu privire la măsuri de protecţie împotriva incendiilor în hoteluri, Directiva
90/314/CEE din 13 iunie 1990 referitoare la comercializarea pachetelor
turistice,
Directiva 97/47/CE din 26 octombrie 1994 privind protecţia consumatorilor
la
anumite aspecte ale contractelor legate de obţinerea unui drept de utilizare a
bunurilor imobiliare pe o anumită perioadă de timp – time-share, Directiva
97/7/CE din 20 mai 1997 privind protecţia consumatorilor în materie de
contracte
la distanţă, Directiva 2006/7/CE din 15 februarie 2006, cu privire la
gestionarea
calităţii apelor de baie utilizate în cadrul curelor balneare);

9. . Programul Calypso – acţiune pregătitoare privind turismul social în

Europa – lansat în scopul de a facilita schimburile turistice la nivel european
în anul 2009, având finanţarea confirmată pentru a funcţiona cel puţin trei
ani. Punerea în aplicare a acestui proiect constituie o oportunitate de
promovare a parteneriatelor între partenerii sociali, între sectorul public şi
privat. În acest sens, programele de schimb regional (spre exemplu
INTERREG, care este cofinanţat prin fondul ERDF) reprezină o modalitate
de extindere a bunelor practici regionale către alte regiuni europene,
asigurând în acelaşi timp accesibilitate, prin schimburi turistice, pentru
diferite grupuri ţintă, cu scopul de a cuprinde categoriile defavorizate ale
populaţiei europene (pensionari, cetăţeni cu vâsta peste 65 de ani, tineri cu
vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, familii aflate în circumstanţe sociale
dificile - financiare, personale şi/sau dizabilităţi – şi care sunt în evidenţa
autorităţilor)
10.Lanțurile hoteliere voluntare
Lanțurile hoteliere voluntare = asociații de hoteluri independente
• De regulă, inițiativa de a crea un lant voluntar aparține unui grup de
hotelieri din aceeași regiune și care îsi propun să ofere un produs relativ
tipizat, definind un număr de criterii obligatorii pe care trebuie să le
îndeplinească hotelurile aderente.
Lanțurile hoteliere respective se pot extinde, primind aderenți, din aceeași
țara sau chiar din mai multe țări, căpătând astfel un caracter internațional.
• Aderenții unui lant voluntar își păstrează independența juridică și
financiară.
• Sunt adaptate și aplicate strategii promoționale și comerciale comune →
lanțurile hoteliere voluntare = lanțuri de publicitate.
• De regulă, hotelurile aderente la un lanț își păstrează numele initial, dar își
adaugș,la vedere, noua emblemă.
• La nivelul fiecarui lanț voluntar se creeaza o persoană juridică nouă (ca
societate comercială, sau ca asociație fara scop lucrativ), distinctă de
fondatori.
Un aspect important privind lanțul hotelier îl constituie faptul că, asa cum
pot să adere noi hoteluri, la fel, altele pot să se retragă din lanț, iar altele pot
fi excluse -ca urmare a rezultatelor necorespunzatoare constatate în urma
controalelor.
Aceste controale severe asigură, de fapt, succesul obiectivelor unui lanț.
• Exista situații în care, hotelurile aderente fac parte, concomitent, din mai
multe lanțuri voluntare.
• Exista însă și lanțuri voluntare care creează produse cu temă și desfasoară
o activitate asemănătoare cu cea a lanțurilor hoteliere integrate: impun
norme obligatorii, întreprind acțiuni de marketing direct, întocmesc și
utilizează fișiere de clienți, dispun de agenți de vânzări, efectuează controale
riguroase, pun la dispoziția turiștilor produse cu sigla proprie a lanțului
(produse cosmetice etc.)
• un principiu de baza al structurilor de lant este utilizarea în comun a
serviciilor specializate.