FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA F.E.G

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
POLIARTRITA REUMATOIDA

LEONTE (BOTEA) ALINA

Anul II - AMG GrupaIB

BRA§OV
2011
CUPRINS

Capitolul I. Definitia poliartritei reumatoide.

1.1 Etiologie
1.2 Patogenia
1.3 Anatomie patologica
1.4 Manifestari clinice
1.5 Modificari paraclinice
1.6 Diagnostic pozitiv
1.7 Diagnostic diferential
1.8 Tratament
Capitolul II. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu poliartrita reumatoida
2.1 Rolul propriu.
2.2 Rolul delegat
2.3 Descrierea a doua tehnici.
2.3.1 Punctia venoasa.
2.3.2 Punctia articulara.
Capitolul III. Studii de caz
3.1 Studiu de caz I
3.2 Studiu de caz II

CAPITOLUL IV.
4.1 Anexe.
4.2 Bibliografie.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

CAPITOLUL I. DEFINITIA
POLIARTRITEI REUMATOIDE

Poliartrita reumatoida, Tntalnita Tn literatura §i sub numele de poliartrita cronica

evolutiva, este o suferinta caracterizata de o inflamatie cronica infiltrativ - proliferativa a
sinovialei articulare. Ea se exprima clinic prin artrita prezenta la mai multe articulatii, de
unde §i numele de poliartrita.
Prevalenta bolii este apreciata a fi Tntre 0,3 §i 2%, iar incidenta ei variaza Tntre
0,9 §i 1,5%. Varful incidentei se Tntalne§te Tn decadele a patra §i a cincea ale vietii.
Femeile fac aceasta boala de 2-3 ori mai des decat barbatii.

1.1. Etiologie
Cauza poliartritei reumatoide este necunoscuta. Ca §i Tn cazul altor boli cronice
reumatice sau nereumatice, etiologia este probabil multifatoriala, situatie Tn care factorii
de mediu interactioneaza cu un genotip susceptibil.
Susceptibilitatea genetica este argumentata de studii familiale §i de corelari cu
antigenele de histocopatibilitate, incidenta la bolnavi a acestora variind Tn functie de
zona geografica §i de rasa.
Agregarea familiala a suferintei cu boli Tnrudite sau cu anomalii imune, cu sau
fara expresie clinica, este semnificativ mai mare dacat cea constatata la membrii unor
familii martor.
Frecventa mai mare a bolii la femei ridica §i problema rolului factorilor endocrini
Tn geneza suferintei.
Factorii agresori sunt socotiti a fi exogeni §i endogeni. Intre factorii de mediu cei
mai importanti §i mai discutati sunt cei infectio§i. Microorganismele implicate Tn
etiologia poliartritei reumatoide sunt multiple, dar pentru niciunul dintre ele nu s-au adus
argumente convingatoare.
 In decursul timpului au fost luate Tn discutie bacterii, micoplasma, virusuri.
Printre acestea sunt de retinut:
- clostridium perfrigens; contributia lui a fost argumentata de faptul ca
unii bolnavi au Tn fecale un numar mai mare de microorganisme sau o cantitate mai mare
de alfatoxina decat este normal;
- implicarea etiologica a micoplasmelor a fost datorata existentei
artritelor induse experimental la unele animale (porc §i §oarece);
- virusuri; Tn timp s-au efectuat cercetari aprofundate asupra
participarii la proces a virusului herpetic, limfocitropic, citomegalic, rubeolei,
parvovirusului, etc., niciunuia neputandu-i-se acorda Tnsa un rol cauzal.
In prezent atentia este concentrata asupra producerii §i Tntretinerii procesului
inflamator sinovial de catre virusul Epstein-Barr, datorita urmatoarelor observatii:
- la 80% dintre bolnavi s-a identificat Tn ser anticorpi antivirali
specifici; unii precipita cu antigene prezente Tn celulele umane limfoblastoide B
infectate cu virus Epstein-Barr;
- bolnavii au un numar crescut de limfocite B circulante infectate viral;
- limfocitele B au pe membrana lor receptori pentru viru§i;
- virusul are proprietati de activator policlonal pentru limfocitele B,
inducand o supraproductie de imunoglobuline, inclusiv factor reumatoid.
Intre cauzele endogene sunt retinuti colagenul §i moleculele de imunoglobuline, al
carui factor major pare a fi cel de Tntretinere a bolii §i mai putin de initiere a ei
posibilitatea de declan§are a suferintei de catre elementele endogene este mai repede
legata de un posibil defect Tn functionalitatea aparatului imun.
In serul bolnavilor cu poliartrita reumatoida se gasesc anticorpi anticolagen de tip
II (nativ sau denaturat) la titruri ridicate. Este probabil ca distrugerea cartilajului de catre
sinovita proliferativa sa determine aparitia acestor anticorpi.
In ceea ce prive§te molecula de imunoglobulina, s-a demonstrat ca la bolnavii de
poliartrita reumatoida glicozarea proteinei este mult redursa fata de normal, ca urmare a
lipsei enzimei specifice.

1.2. Patogenie.
Mecanismul de producere a bolii nu este pe deplin cunoscut. Se considera ca
r
agentul cauzal este un element decla ator numai la un individ cu o susceptibilitate
genetica. Procesul Tncepe ca o sinovita inflamator-exudativa ce progreseaza spre o
forma proliferativa §i infiltrativa. Rareori leziunile inflamatorii regreseaza, cel mai
deseori boala avand un mers progresiv.
La dezvoltarea §i progresia bolii concura o serie de celule §i de sisteme biologice
humorale. Celulele (localizate mai ales Tn sinoviala) contribuie Tn mod principal la
evenimentele inflamatorii articulare acute §i cronice. Intre ele se numara:
- celule sinoviale de tip A (cu proprietati macrofagice) §i de tip B (secretante
de acid hialuronic §i de glicoproteine lubrefiante);
- celulele care prezinta antigenul limfocitelor T (macrofagice §i celule
dendritice sinoviale);
- limfocite T, limfocite B §i plasmocite responsabile de secretia de limfokine
sau de imunoglobuline;
 - leucocite polimorfonucleare purtatoare de enzime proteolitice ce pot ajunge
la cavitatea articulara;
- celule endoteliale care Tn timpul inflamatiei se Tnmultesc §i migreaza
fomand o retea de neovascularizatie.
In patogenia poliartritei reumatoide este greu de definit o succesiune riguroasa a
evenimentelor. Primele modificari sunt Tnregistrate Tn sinoviala de catre vasele sangvine.
Acestea sufera un dublu proces, unul de microtrombozare §i altul de formare de noi vase.
Simultan cu neovascularizatia are loc o trecere de limfocite circulare Tn sinoviala
articulara. Pasajul se face la nivelul venei postcapilare, Tntr-o zona cu celule Tnalte cu
adezivitate crescute pentru limfocite, proprietate indusa de substante numite generic adresine
(interferon gama, interleukina 1, factor de necroza tumorala). Aglomerarile celulare pot capata
Tn timp un aspect de folicul limfatic asemanator celui din ganglion.
In afara de inducerea formarii de noi vase sanguine §i de producerea infiltratului
mononuclear, monokinele stimuleaza multiplicarea necontrolata a sinoviocitelor, fapt ce da
procesului un caracter proliferativ. In mod normal aceste celule sunt dispuse Tn 1-2 straturi. In
poliartrita reumatoida ele apar Tn cel putin 3-5 straturi, care, prin proliferari ulterioare, dau
na§tere la micro- §i macrovilozitati. Fenomenul se petrece atat la suprafata cat §i Tn grosimea
sinovialei.
Alte urmari importante ale secretiei de monokine de catre macrofagele activate sunt
proliferarea §i stimularea functiilor fibrobla§tilor, cre§terea resorbtiei osului §i o serie de
manifestari sistemice ca febra, alterarea starii generale.
Tesutul sinovial hipertrofiat, amplu vascularizat, poarta denumirea de panus articular,
putand cantari de 100 ori greutatea masei originare. El invadeaza articulatia de la periferie,
primele leziuni aparand la jonctiunea os-cartilaj. Panusul articular, prin cre§terea lui, afecteaza
cartilajul §i osul subcondral, capsula §i ligamentele §i mai rar tecile tendinoase §i bursele.
In evolutia tarzie a suferintei, fenomenele acute se sting §i se formeaza un tesut
fibros, urmare a activitatii excesive a fibrobla§tilor sub stimulare macrofagica. Mi§carile
articulare sunt limitate din ce Tn ce mai mult, ducand la semianchiloza sau la anchiloza
totala, mai ales atunci cand s-au format adeziuni fibroase ce au suferit calcificari.

1.3. Anatomie patologica

Principala leziune Tn poliartrita reumatoida este o inflamatie a sinovialei
articulatiilor diartrodiale. Sinovitei i se descriu 3 caractere anatomo-patologice care
concorda cu etape evolutive ale bolii.
La Tnceput sinovita este de tip edematos cu interesare Tn special a zonelor de la
marginea cartilajului articular §i cu exhudare intracavitara.
Se descrie apoi o perioada infiltrativa Tn care calitatea §i cantitatea celulelor se
modifica Tn timp. Simultan cu fenomemele descrise se marcheaza o suferinta a vaselor
mici. Se observa distensii venoase, obstructii capilare, arii de tromboze §i chiar
hemoragii perivasculare. In final se pot identifica depozite extracelulare de
hemosiderina.
In acela§i timp sinoviala se Tngroa§a prin multiplicarea straturilor celulare §i se
extinde Tn suprafata. Pot apare ulceratii §i deta§ari de mici fragmente Tn cavitatea
articulara. Fundul ulceratiilor este acoperit de fibrina.
 Dezvoltarea tesutului de granulatie semnifica Tngro§area sinovialei, proliferarea
vasculara §i aparitia §i Tnmultirea fibrobla§tilor.
Modificarile musculare se caracterizeaza prin atrofii care sunt urmarea afectarii
primare a miofibrilelor (Tn cazuri severe) sau pot sa apara ca o consecinta a imobilizarii.

1.4. Manifestari clinice

La o anamneza amanuntita, la bolnavi se poate gasi un eveniment care sa fie
interpretat ca element declan§ator al suferintei. Cel mai des se Tntalnesc stresul
emotional, expuneri la frig, traumatisme, tratamente variate, Tn special cu produse
biologice.
De obicei suferinta Tncepe la o articulatie, dar la scurt interval se extinde §i la
altele. Ea este expresia inflamatiei sinovialei. Printre simptomele de debut, cel mai
frecvent Tntalnite sunt urmatoarele:
- redoare articulara matinala prelungita;
- poliartralgii episodice;

- tumefieri articulare;
- mialgii, slabiciune musculara Tn special la umeri;
- oboseala;
- pierdere ponderala;
- stare de disconfort;
Dintre elementele clinice caracteristice debutului, o mare valoare diagnostica o are
simetria suferintei articulare §i respectarea articulatiilor interfalangiene distale
Artritele au anumite particularitati topografice. Articulatiile mainii, cea radiocarpiana,
genunchii §i articulatiile piciorului sunt cel mai des interesate,dar poliartrita reumatoida poate
afecta orice alta articulatie diartrodiala.
La mana, semnul caracteristic este sinovita articulatiei interfalangiene proximale, fapt
care da articulatiei un aspect fusiform. Aceasta deformatie articulara poate sa apara la
Tnceputul bolii, fiind aproape constanta dupa un an de evolutie. Deseori sunt prinse simultan
§i simetric articulatiile metacarpofalangiene. In timp, distructia osteocartilaginoasa, laxitatea
articulara, modificarile pozitionale consecutive ale tendoanelor dau aspect caracteristic
articulatiilor (forma Tn M, Tn „butoniera", deviatie ulnara).
Sinovita cotului este frecvent Tntalnita. Prin exudatul articular mi§carea de extensie
este mult limitata. Tarziu §i rar se produc eroziuni majore cartilaginoase.
Artrita umarului poate fi prezenta subiectiv, dar semnele paraclinice se Tnscriu foarte
tarziu.
Articulatiile piciorului sunt deseori atinse la Tnceputul bolii simultan cu cele ale mainii.
Sunt afectate mai des articulatiile metatarsofalangiene. Eroziunile cartilajelor §i deformarile
articulare consecutive determina greutatea la mers. In acela§i timp presiunea exercitata de
greutatea corporala este redristibuita nefiziologic pe suprafata talpii, ceea ce duce la aparitia de
durioane plantare, amplificand astfel mersul dificil. Destul de des se produce bursita
retrocalcaneana.
Genunchii sunt foarte des afectati, sinovita fiind la Tnceput exudativa §i apoi
proliferativa. Eroziunile cartilaginoase §i ale osului sunt Tnsa mai tardive §i de intensitate mai
mica.
 Afectarea articulatiilor coloanei vertebrale este rara. Cand se produce, segmentul
cervical sufera cel mai des. Artrita articulatiilor interapofizare se produce mai ales Tntre
vertebrele C3, C4, C5 §i poate fi cauza de spondilolistezis.

De§i este o boala predominant articulara, Tn timpul evolutiei ei se pot Tntalni §i

manifestari extraarticulare determinate de infiltratii limfoplasmocitare (uneori organizate
Tn noduli) §i/sau procese vasculitice.
De obicei aceste manifestari apar Tn cazurile mai severe de boala §i aproape constant
bolnavii prezinta titruri mari de factor reumatoid, croiglobulinemie, hipocomplementemie,
complexe imune circulane §i/sau factori antinucleari.
Tegumentele pot prezenta noduli reumatoizi, elemente purpurice, tulburari trofice.
Nodulii reumatoizi apar la 20 - 25% dintre bolnavi. Ei se Tntalnesc mai des pe suprafetele de
extensie sau de presiune (cot, occiput, sacru), burse seroase sau tendoane. Se dezvolta
insiduos, persista timp Tndelungat §ipot regresa spontan. Sunt fermi §i uneori aderenti la
periost, tendon, sau tecile tendinoase. Rareori se pot infecta §i fistuliza. Biopsia lor este deseori
necesara pentru a-i deosebi de tofii guto§i, xantoame sau chiste sebacee. Elementele purpurice
pot sa apara pe tegumente sunt urmarea unor procese vasculitice ce intereseaza venulele.
Vasculita reumatoida a arterelor mici §i mijlocii poate fi Tnsotita de fenomene ischemice ce
pot merge pana la necroze tisulare. In aceste cazuri se asociaza frecvent febra §i leucocitoza.
Manifestarile cardiovasculare sunt foarte rar exprimate clinic. Se apreciaza ca la
40% dintre bolnavi se gasesc modificari anatomopatologice infiltrative pericardice, rareori
detectandu-se acocardiografic prezenta de lichid. In cazurile foarte rare de pericardita acuta,
lichidul are caracter exsudativ, prezinta valori mici de glucoza (sub 15 mg%), reduceri
importante ale fractiilor complementului, cre§teri de imunoglobuline §i de factor reumatoid.
Afectarea respiratorie este de obicei de tip infiltrativ. Ca §i Tn cazul afectarii
pericardice, pleura este interesata histologic foarte frecvent dar clinic foarte rar. In cazul
prezentei exudatului (cu instalare incolora), caracterele lichidului sunt identice celor din
pericardita. Producerea rara a pneumotoraxului este urmarea ruperii Tn cavitatea pleurala a
unui nodul reumatoid plasat subpleural. Localizarea pulmonara a nodulilor determina aparitia
de infiltrate circumscrise (cu diametru 0,5 - 3 cm) care atunci cand apar pe un pulmon cu
pneumoconioza constituie sindromul Caplan. In poliartrita reumatoida, fibroza pulmonara
difuza interstitiala §i boala obstructiva a cailor respiratorii (mai ales suferintabron§iolitica)
sunt considerate a avea o incidenta mai mare decat populatia generala.
Manifestarile neurologice de tip polinevrita sunt urmarea vasculitei vasa nervorum.
Expresia clinica este comuna, cu parestezii, paralizii, areflexie, amiotrofie, etc. Alteori
neuropatia periferica este urmarea compresiunii prin inflamatie sau edem. Mielopatia
cervicala, cand se produce, este urmarea distructiei prin inflamatie a ligamentului trasvers al
atlasului §isubluxatiei posterioare a axisului sau compresia maduvei spinarii.
Manifestarile oculare apar mai frecvent la femei §i constau Tn irita, iridociclita,
sclerita, sau mai rar scleromalacia perforans. Aceasta din urma este urmarea dezvoltarii
de infiltrate nodulare Tn regiunea sclerala superioara, Tnconjurate de o zona hiperemica
a venelor profunde ale sclerei. Progresia suferintei face ca zona sa capete o culoare
albastru Tnchis datorita vizualizarii prin transparenta coroidei. Aceasta este posibil
datorita subtierii sclerei prin distructia texturii sale §i u§oara herniere a zonei afectate Tn
afara globului ocular.
 Sindromul Felty apare de obicel Tn boli cu evolutie prelungita. Else
caracterizeaza prin asocierea obligatorie la poliartrita reumatoida a splenomegaliei §i
neutropeniei. Se mai pot Tntalni adenopatie, anemie §i trombocitopenie. Foarte des se
asiciaza febra, oboseala, anorexie, pierdere ponderala. Citopenia sanguina este
interpretata a fi urmarea unui hipersplenism sau a unor fenomene autoimune.
Splenectomia are deseori rezultate benefice asupra evolutiei bolii §i asupra infectiilor
bacteriene care scad Tn inciden§a, aceasta fiind datorate neutropeniei.
Prezenta adenopatiei este consemnatala 30% dintre bolnavi. Sunt interesate Tn
special statiile ganglionare vecine articulatiilor inflamate, ganglionii epitrohleeni §i cei
axilari fiind cel mai des mariti.
Amiloidoza este o complicate considerata clasica. La biopsiile renale, este
Tntalnita la 15%, iar la cele rectale la 5% dintre bolnavi. Cel mai des expresia sa clinica
este de ordin renal.

1.5. Modificari paraclinice

Dintre anomaliile hematologice, viteza de sedimentare a hematiilor este cel mai
des ridicata, semnificand inflamatie. Fara a avea un caracter de specificitate, se poate
considera ca sunt putine cazurile Tn care un bolnav cu artrita acuta sa aiba o viteza
normala. In mare, VSH poate fi corelata cu gradul de activitate al bolii §i este un
indicator aleficientei tratamentului.
Anemia de grad clinic mediu este prezenta la peste 25% dintre bilnavi. Ea poate fi
Tntalnita Tn perioadele de activitate a bolii, mai ales la bolnavii febrili sau cei cu atingeri
poliarticulare.
Anomaliile biochimice traduc o stare de inflamatie §i sunt deasemenea lipsite de
specificitate. Modificarile serice Tnscriu Tn grade diferite cre§terea de alfa 2 §i de gama
globuline, de proteina C reactiva §i mai rar de haptoglobina. Aceste manifestari sunt Tn
general paralele cu starea de activitate clinica.

Cercetarea lichidului sinovial arata un lichid de obicei opac care are un numar
variabil de leucocite (50000 - 60000/mm3) care Tn majoritate (75%) sunt
polimorfonucleare. Intre acestea se gasesc a§a-numitele ragocite ce sunt
polimorfonucleare care Tn interiorul lor au granulatii ce devin vizibile la o coloratie
vitala cu albastru cresyl. Testul cheagului de mucina fiind negativ indica distructia de
proteine hialuronidate.
Radiografia osteoarticulara_are o pondere diagnostica mare, mai ales Tntr-un
context clinic sugestiv. In examinarea unei radiografii se urmare§te:
- tumefierea partilor moi periarticulare ale articulatiilor periferice care
este precoce §i precede modificarile cartilaginoase §i osoase;
- Tngustarea spatiului articular este urmarea deshidratarii §i distrugerii
cartilajului care se produce Tn principal sub influenta enzimelor din lichidul sinovial §i
mai putin ca urmare a eroziunii directe prin panus;
- osteoporoza initial subcondrala se extinde Tn timpul evolutiei bolii
spre zonele corticale;
- eroziunile marginale reprezinta cel mai caracteristic semn al bolii; se
produc la locul de insertiei al sinovialei pe cartilaj §i sunt urmarea resorbtiei osoase
 produse sub influenta de vecinatate a panusului; este de remarcat absenta totala a reactiei
periostale §i oseteofitice;
- deformarea articulara cu dezaxarea ulterioara a oaselor componente se
Tntalne§te tardiv §i este urmarea dislocarilor §i subluxatiilor permise de slabirea §i/sau
distructia capsulei, tendoanelor, ligamentelor §i resorbtiei extremitatii osului;
- anchiloza apare la un numar restrans de bolnavi §i afecteaza mai ales
oasele carpului §i tarsului.

1.6. Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv este u§or de facut Tn stadiile avansate ale bolii, aspectul
clinic §i cel radiologic fiind suficient de sugestive. Cele mai frecvente modalitati clinice
de debut sunt:
- poliartrita intermitenta sau persistenta laun numar limitat de articulatii
ce pastreaza caracterul specific ale simetriei; articulatiile cel mai des interesate la debut
sunt cele ale mainii sau ale piciorului;
- artrita cronica progresiva deformanta, care Tnca de la Tnceput are o
evolutie rapida §i grava;
- poliartrita acuta, exploziva §i migratorie, foarte asemanatoare
reumatismului articular acut Bouillaud;

- reumatism palindromic;
- Tn timpul juvenil, debutul poate fi pauciarticular §i asimetric;
- Tn cazul debutului la varstnic (dupa varsta de 60 ani), atingerea
asimetrica a unui numar mic de articulatii este mai frecventa. Se semnaleaza afectarea
Tntr-o incidenta superioara a articulatiei umarului;
- debutul oligoarticular, dar mai ales cel visceral se Tntalnesc mai rar.
Pentru diagnosticul de poliartrita reumatoida trebuie sa fie prezente minimum 4
dintre urmatoarele criterii:
1. Redoare matinala cu durata de minimum o ora ce este prezenta ce cel putin 6
saptamani;
2. Tumefierea de cel putin 6 saptamani a minimum 3 articulatii;
3. Tumefierea de minimum 6 saptamani a carpului, articulatiilor
metacarpofalangiene sau interfalangiene proximale;
4. Tumefierea articulatiilor simetrice;
5. Modificari radiografice ale mainii tipice pentru poliartrita reumatoida ce
includ obligatoriu osteoporoza §i eroziuni;
6. Prezenta de noduli reumatoiza;
7. Prezenta de factor reumaroid printr-o metoda a carei sensibilitate da o
pozitivitate sub 5% la loturi martor.

1.7. Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential se impune mai ales Tn etapele initiale ale suferintei cand
boala poate fi confundata cu o multitudine de afactiuni reumatice sau nereumatice care
prezinta manifestari artralgice. Poliartrita reumatoida Tn stadii avansate de evolutie nu
ridica probleme de diagnostic diferential.
 Cele mai frecvente confuzii se creeaza cu spondilita anchilopoietica, reumatismul
articular acut, osteoartrita, guta, lupusul eritematos sistemic, alte boli de colagen.
In formularea diagnostica a poliartritei reumatoide se impune §istabilirea
momentului evolutiv. In prezent este acceptata stadializarea sugerata de ARA care se
poate face Tn functie de starea clinico-functionala sau de starea anatomica.
Clasificarea clinico-functionala:
Clasa I - capacitate nealterata de efectuare a tuturor activitatilor zilnice; Clasa II -
activitatile zilnice pot fi efectuate dar cu durere §i cu reducerea mobilitatii articulare;

Clasa III - capacitatea de a se sprijini singur;

Clasa IV - imobilizare lapat sau Tn scaun cu rotile §i incapacitate de autoangrijire.
Clasificare in functie de starea anatomica: Stadiul I - precoce;
Lipsa radiografica a leziunilor erozive dar cu posibila prezenta a osteoporozei.
Stadiul II - moderat
Osteoporoza vizibila radiografic, cu sau fara distructii osoase, dar cu posibila
deteriorare u§oara a cartilajului. Absenta deformarilor articulare de§i mi§carile sunt
limitate. Atrofia mu§chilor adiacenti articulatiei. Prezenta facultativa de leziuni ale
partilor moi extraarticulare ca noduli §i tenosinovite.
Stadiul III - sever
Osteoporoza §i distructiile osului§i cartilajului sunt vizibile radiografic.
Deformare articulara cu subluxatii, deviere ulnara sau hiperextensie, dar fara fibroza sau
anchiloza osoasa. Atrofie musculara marcata §i extinsa. Prezenta de noduli §i
tenosinovite.
Stadiul IV - terminal

Criteriile stadiului III §i fibroza articulara §i

anchiloza. 1.8. Tratament

Tratamentul poliartritei reumatoide are ca scopuri reducerea inflamatiei §i a

durerilor articulare, oprirea evolutiei leziunilor distinctive ale osului §i cartilajului,
corectarea mecanicii §i functiei articulare. El cuprinde modalitati medicamentoase,
fizioterapice, chirurgical-ortopedice §i alte proceduri de exceptie.
In tratamentul general, cel mai frecvent se utilizeaza medicamente din clasele:
antialgice, antiinflamatoare (nesteroidiene §i cortizonice), imunodepresive (azatioprina,
ciclofosfamida, metotrexat), remitive (saruri de aur, d-penicilina, antipaludice de
sinteza).
Substantele antiinflamatoare nesteroidiene, prin blocarea ciclooxigenazei,
deprima sinteza de prostaglandine, prostacicline §i tromboxani, fiind astfel analgetice,
antipiretice §i antiinflamatoare. Cele mai folosite sunt aspirina §i indometacinul.
In afara celor doua medicamente mentionate §i folosite Tn mod frecvent, Tn
tratamentul poliartritei reumatoide sunt utilizate oricare dintre drogurile antiinflamatoare
nesteroidiene. Trebuie mentionat ca aspirina scade nivelul seric al indometacinului §i
naproxenului atunci cand este administrata simultan cu aceasta.
Corticoterapia pe cale generala, de§i este foarte eficace Tn ameliorarea
simptomatologiei clinice §i biologice, trebuie evitata pentru ca nu influenteaza evolutia
 bolii (distructiile cartilajului §i osului), iar fenomenele secundare la cure prelungite sunt
redutabile, mai ales cel de accelerare a osteoporozei.
Preparatele frecvent folosite sunt prednisonul §i prednisolonul. In cazul prednisonului
se recomanda doze care sa nu depa§easca 0,1 mg/kg/24h, fiind suplimentate la nevoie cu
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene Tn cantitati mai mici decat cele uzuale.
Pentru prevenirea osteoporozei ce se produce Tn timpul tratamentului, se recomanda
administrarea suplimentara de anabolizante, saruri de calciu, vitamina D. Instalarea fiziologica
a menopauzei Tn timpul corticoterapiei impune tratament suplimentar cu hormoni estrogeni.
Osteoporoza care prezinta tasari vertebrale contraindica corticoterapiei.
Recent, pentru cazurile foarte severe, a aparut o noua metoda de administrare a unor
preparate cortizonice denumita pulsterapie. In acest caz se folose§te metilprednison Tn
administrare iv (1 g Tn perfuzie lenta), una sau mai multe prize (2, maxim 4 administrari) zilnic
sau la doua zile. Se asigura astfel o ameliorare ce dureaza 2-3 luni.
Sarurile de aur au efect terapeutic mai ales atunci cand sunt administrate la Tnceputul
bolii. Ameliorarea clinica Tncepe sa se observe dupa aproximativ 2 luni de tratament.
Remisiunile sunt complete la circa 25% dintre bolnavi, 30-40% beneficiaza de recuperari
incomplete, iar ineficacitatea crizoterapiei se Tnscrie la ceilalti. La toate preparatele, principiul
este ca Tnceputul tratamentului sa se faca cu doze progresive pentru a testa toleranta
bolnavului la drog. Un preparat larg utilizat la noi este Tauredon-ul care se adminstreaza Tn
prize saptamanale de 10, 20, 30, 50 mg §i apoi se repeta saptamanal aceasta doza pana la
sumarea cantitatii totale de 1 g. Un bilant favorabil recomanda continuarea tratamentului cu
doze de 50 mg. La doua saptamani (timp de 3-4 luni) §i apoi lunar, pe o perioada lunga de
timp. In ultimii ani au fost realizate preparate de aur de administrare orala (Auranofine), cu
eficacitate similara, dar cu efecte secundare mai reduse.
D-penicilina este prescrisa frecvent Tn cazul e§ecului sarurilor de aur, cu care nu
trebuie Tnsa asociata datorita sumarii efectelor secundare. §i Tn acest caz posologia este
progresiva, Tncepandu-se cu 300 mg./zi timp de o luna,§i apoi crescandu-se lunar cu 150 mg.
pana la doza zilnica de 750-900 mg./zi. La o toleranta buna a medicamentului §i daca starea
clinica o cere se poate majora cantitatea pana la 1000 mg./zi. Din pacate la peste 255 dintre
bolnavi cura trebuie Tntrerupta din cauza efectelor secundare digestive, cutanate, renale,
citopenii, pierdere temporara a gustului.
Antipaludicele de sinteza sunt indicate Tn suferinte de intensitate submedie. Efectele
se observa la un interval de 1-3 luni §i sunt destul de inconstante. Cel mai folosit preparat este
hidroxiclorochina. §i Tn acest caz se recomanda o posologie progresiva, Tncepandu-se cu 200
mg./zi §i apoi create cu Tnca 200 mg. la 7-10 zile, pana la doza de 600 mg./zi. In timpul curei
de 1-2 ani de tratament se recomanda controale frecvente oftalmologice (la 2-3 luni) pentru a
preveni aparitia unei retinopatii cu pierderea ireversibila a vederii.
Terapia imunosupresiva T§i gase§te o indicate majora Tn cazurile Tn care este o vie
activitate imunologica manifestata printr-un titru ridicat de factor reumatoid, prin existenta
uneipoliadenopatii, sau a unui panus abundent. Medicamentele folosite Tn prezent sunt
azatioprina, ciclofosfamida, methotrexatul.
Indiferent pentru care dintre preparatele imunosupresive se opteaza, trebuie urmarite
Tndeaproape constantele care ilustreaza eventualele reactii adverse comune ca §i cele
specifice fiecarui medicament.
 Observatiile prin care s-aaratat ca lavamisolul (medicament antihelmintic) stimuleaza
activitatea macrofagelor §i imunitatea celulara i-au extins indicatiile Tn bolile cu mecanism de
producere imun. Agranulocitoza, deseori cu evolutie letala, pe care o poate produce ca §i
intoleranta digestiva limiteaza foarte mult utilizarea drogului.
Tratamentul local al articulatiilor suferinde se aplica mai ales Tn cazul unor boli
pauciarticulare sau monoarticulare.
Adminstrarea locala (intraarticular, Tn burse sau Tn tecile sinoviale ale tendoanelor) de
preparate cortizonice se practica dupa evacuarea exsudatului §i Tntr-o cantitate proportionala
cu marimea articulatiei.
In cazul Tn care exista un panus articular abundent, se poate practica sinoviorteza,
procedeu prin care se urmare§te screlozarea acestuia. In acest caz se injecteaza intraarticular
substantechimice iritante (moruat) sau izotopi radioactive ai sarurilor de aur., de itriu, etc.
Avand ca adresa tot panusul articular se poate practica radioterapia locala.
Procedurile fizioterapeutice calde (Tmpachetari cu parafina, bai locale, etc.)
amelioreaza durerea, reduc inflamatia, produc relaxare musculara §i diminueaza redoarea
matinala Tn cazulaplicarii lor imediat dupa sculare.
Gimnastica medicala blanda, care sa intereseze toate articulatiile suferinde trebuie
practicata zilnic. Mitcarile §i tractiunile subacvatice ajuta la relaxarea musculaturii §i la
Tndepartarea conracturilor mai ales cand sunt practicate dupa administrare de antialgice §i
miorelaxante.
Procedurile ortopedico-chirurgicale se adreseaza Tn special situatiilor cu deteriorari
mari articulare, cu anchiloze sau semianchiloze, mai ales Tn pozitii vicioase. In aceste cazuri,
pentru ca§tigarea unei mobilitati articulare se fac alungiri de tendoane sau se monteaza proteze
articulare.

Limfoplasmafereza este un procedeu terapeutic eroic ce T§i gase§te indicate Tn

situatiile refractare la terapiile comune §i care au un titru mare seric de factor reumatoid.
Corectarea starilor patologice adiacente (anemie, osteoporoza, infectii, afectari de
organ, etc.) se face conform indicatiilor specifice.

CAP.II. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

2.1. Rolul propriu

Rolul unei asistente medicale este acela de a deveni o cutie de rezonanta pentru
reflectiile lui , de a-l stimula prin intrebari , de a-l incuraja prin faptul ca isi arata interes fata de
om si nu fata de bolnav.
Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea la un examen clinic medical sunt
urmatoarele .
Pregatirea psihica a pacientului -pacientul va suporta mult mai usor diverse
investigatii,daca va avea cunostinta minime despre ele.
 Adunarea, verificarea si pregatirea instrumentelor necesare examinarilor clinice ,
instru-mentele vor fi in perfecta stare de functionare ,si sterile. Asistenta medicala va ajuta
medicul in timpul investigatiei
Dezbracarea si inbracarea pacientului trebuie facuta cu finete pentru a nu provoca
dureri
Pacientul va fi asezat in pozitia adecvata examinarii,va fi sprijinit in caz de necesitate, usurind
astfel efortul pacientului si munca medicului . In supravechierea bolnavului ,asistentul medical
va urmarii:
- durerea la care asistenta medicala trebuie sa observe caracterul, intensitatea,
continuitatea.
- temperatura toti pacienti trebuie monitorizati deoarece in cele mai multe cazuri
dezvolta in primele zile febra sau subfebrilitate. Se va anunta medicul la orice modificare
pentru ca febra sa fie tratata repede

- monitorizarea cardio-vasculara; masurarea tensiunii arteriale

- apetitul care este in general, dar nu obligatoriu , pierdut in imbolnaviri
- expresia fetei poate taduce unele stari ca; anxietate ,durere ,deprimare sau optimism
fata de boala .Ea se modifica in functie de starea bolnavului.
- somnul poate fi modificat pe plan cantitativ si calitativ.
- educa pacientul privind stilul de viata, sa renunte la viciile sale.
- stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic .
- invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare.
- invata pacientul care este postura adecvata si cum se efectueaza exercitii musculare
active.
- reda increderea pacientului ca imobilitatea este trecatoare si ca isi va putea relua
mersul.
- alimentatia pacientului trebuie sa fie una hipocalorica cu fructe ,legume ,carne de vita,
pui,ficat ,oua

2.2. Rolul delegat.

Asistenta medicala are un rol important in ingrijirea pacientilor ,acestia vor trebui sa fie
supravegheati continu. Ea trebuie sa :
- administreze medicattia prescrisa de medic
- sa participe la investigatii radiografie osteoarticulara
- sa cunoasca indcatiile si contraindicatiile medicamentelor,sa respecte doza de
medicament, calea de administrare .
Tot la indicatia medicului asistenta medicala mai poate aplica urmatorul tratament :
- Tratament BFT :
- ET- se aplica la patul bolnavului sub forma de CDD,ionizari si UV ,MDF
- HKT-bai medicamentoase cu sare sau plante cu efect relaxant ,antialgic ,sedative
- KT-cu miscari active, cu ajutorul aparatelor (scripeti,biciclete ergometrice,inele
pentru maini)
- Masaj usor
- Ionizarea-procedura prin care se introduce in organism cu ajutorul curentului electric
diferite substante medicamentoase cu actiuni farmacologice.
 - Bai cu sare
- Exercitii pentru combaterea PCE
- Electroterapia-utilizarea diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului.
- Tratament prin masaj.

2.3. Descrierea a doua tehnici de

interventie 2.3.1. Tehnica punctiei venoase
Punctia reprezinta operatia prin care se patrude intr-o cavitate naturala sau patologica
sau intr-un organ parenchimatos cu un ac sau trocar. Cele mai uzuale punctii sunt: punctia
venoasa, paracenteza abdominala, taracocenteza, punctia articulara, rahidiana, sternala,
punctia organelor pentru biopsie si punctia unor colectii purulente.
Punctia venoasa presupune inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la o seringa.
Scopul poate fi: explorator (se recolteaza sange pentru examen de laborator: uree, creatinina,
glicemie, calcemie) si terapeutic (se extrage o cantitate mai mare de sange 150-500 ml in
hipertensiune arteriala pentru transfuzii sau se poate administra tratament intravenos.)
Materialele necesare sunt: tava medicala, seringa, alcool, tinctura pe tampoane de vata,
garou, casoleta cu comprese sterile, perna tare pentru articulatia cotului, recipienti speciali
pentru recoltare, tavita renala.
Etape de executie:
- se aseaza bolnavul in pozitia sezand sau culcat in pat in decubit dorsal cu menbrul
superior sprijinit in abductie, extensie si supinatie;
- se aseaza sub bratul bolnavului perna;
- se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool sau tinctura de iod;
- se adapteaza acul la seringa;
- se stabileste locul punctiei;
- se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului;
- se aplica garoul la nivelul treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului;
- cu indexul mainii stangi se palapeaza locul pentru punctie;
- se cere bolnavului sa inchida si sa deshida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el
inchis;
- cu indexul mainii stangi e palapeaza locul pentru punctie iar cu policele se fixeaza
vena la 4-5 cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos;
- se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal (nu laterat);
- acul va trece prin stratul de piele si prin peretele venei la o adancime de 1-1,5 cm;
- cu mana stanga se trage incet pistonul aspirand, continuandu-se pana la extragerea
cantitatii necesare sau se adapteaza la dispozitive necesare;

- se deface garoul, bolnavul deschide pumnul, se aplica un tampon de vata peste

locul punctiei care se va tine 5-10 min pentru hemostaza.
Accidente din timpul executiei punctiei:
- sangele poate sa infiltreze tesutul peri venos;
- acul poate sa treaca dincolo de vena perforand peretele opus;
- ameteli, paloare accentuata.

2.3.2 Punctia articulara

 Reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si mediul
extern.Scopul este recoltarea lichidului articular in vederea examinarii,evacuarea lichidului
articular si administrarea medicamentelor in cavitatea articulara.Tehnica se face numai de
catre medic ajutat de una sau doua asistente.
Aceasta metoda este recomandata in artrite acute sau cronice,traumatisme articilare
insotite de hemartroza.Locul punctiei:articulatiile genunchiului,cotului,umarului,gleznei.
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
- se explica necesitatea efectuari tehnicii
- se dezinfecteaza local cu tincture de iod
- se aseaza pacientul in pozitia care sa permita executarea punctiei,cu articulatia
relaxata,asezata eventual pe o perna.
- articulatia scapulo-humerala-decubit dorsal cu membrul homolateral punctiei in
abductie si cotul flectat
- articulatia cotului:in sezut cu cotul sprijinit pe masa de consultatie,in decubit ventral
- articulatia radio-carpiana:sezut cu antebratul sprijinit pe masa, mana flectata la maxim
in pozitie palmara
- ariculatia coxo-femurala:decubit dorsal cu genunchi in flexie maxima sau sezand
- articulatia tibio-tarsiana:decubit dorsal cu piciorul in flexie plantara
- atat medicul cat si asistentele isi spala mainile si le dezinfecteaza.
- se alege locul punctiei,se efectueaza anestezia locala,serveste seringa cu acul de
punctie ,executa punctia ,aspira lichidul ,colecteaza lichidul in vasul gradat, recolteaza in
eprubete ,retrage acul de punctie, aplica pansament compresiv la locul punctiei fixat cu
fasa,aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionata,mentine pacientul in pozitia
adecvata si il supravegheaza
- dupa interventie se asigura repausul regiunii,se supravegheaza semnele vitale si starea
generala,aspectul pansamentului si se imobilizeaza timp de24-48h

- eprubetele cu lichid se eticheteaza si se trimit la laborator pentru examen

(citologic,bacteriologic) iar cel macroscopic se face imediat fiind apreciat aspectul lichidului
(seros ,purulent,sanguinolent)
- se noteaza in foaia de observatie:cantitatea si aspectul lichidului extras.
- tehnica se desfasoara in conditii de asepsie desavarsita

CAP. III.
STUDII DE CAZ

3.1. CAZ I. - Diagnostic medical : Artrita reumatoida

CULEGERE DE
DATE A. DATE RELATIV STABILE

NUME:
D
PRENU
ME: V
VARSTA: 48 ani
SEX: feminin
RELIGIE : ortodox
LIMBA VORBITA:
romana
DOMICILIUL: Codlea
JUDETUL: Brasov
OCUPATIA :
salariata GRUP
SANGUIN: 0
AHC: mama pacientei bolnava de artrita
ALERGII : nu
OBICEIURI: nu fumeaza ,nu consuma alcool.

B, DATE VARIABILE
T.A. 120/70mmHg RESPIRATIE 19 respirati/min
PULS 74pulsatii/min GREUTATE 48Kg
TEMPERATURA 36,6 C
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: durere matinala si nocturna, oboseala,
stare de slabiciune generala, perturbarea somnului.
 GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA
NEVOIE MANIFESTARI SURSE DE PROBLEMA DE GRAD DE
FUNDAMENTALA DE DIFICULTATE DEPENDENTA DEPENDENTA
DEPENDENTA
1 - A respira si a avea o Independent
buna circu -latie
2 - A minca si a bea Inapetenta Dureri articulare Dependent
3 - A elimina Independent
4 - A se misca si a avea o Restrictia Durerea Imobilitate Dependent
buna postura imobilitati
5 - A dormi si a se odihni Dificultate de a Dificultate in Insomnie Dependent
dormi adaptarea unei
pozitii
6 - A se inbraca si a se Independent
desbraca
7 - A mentine Independent
temperatura corpului in
limite normale
8 - A fi curat ingrijit si a Independent
proteja tegumentelesi
mucoasele
9 - A evita pericolele Risc de cadere sau Amenintarea Stare depresiva Dependent
ranire integritati fizice si
psihice
10 - A comunica Independent
11 - A actiona conform Independent
propriilor convingeri si
valori de a practica
religia
12 - A fi preocupat in Independent
vederea realizarii
13 - A se recrea Activitati Durerea Dependent
recreative
14 - A invata cum sa-si Cunostinte Lipsa de Dificit de Dependent
pastreze sanatatea insuficiente informatii cunostinte despre
despre boala boala
 PLAN DE INGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Durere articulara , deformari Diminuarea durerilor, - asigurare repaus fizic, Administrez Durerile s-au mai ameliorat in
articulare prevenirea deformarilor regim alimentar antiinflamatoare si urma tratamentului, pacienta se
articulare hiposodat, repaus la pat antialgice la indicatia misca sprijinita
-informarea pacientului medicului
despre boala sa
-administrez medicatia
prescrisa de medic si
urmaresc efectele
acesteia masurind
temperatura corp,fa ,puls
Tulburari de somn datorita durerilor Pacientul sa aiba un somn linistit -educ pacientul sa nu Administrez somnifere Durerea inca mai persista,
articulare doarma in timpul zilei precum si antialergice pacienta nu poate avea inca un
pentru a se putea odihni care sa-i reduca durerea somn odihnitor
noaptea -administrez pacientei la indicatia
tratament medicamentos medicului
si urmaresc efectul
acestuia
Inapetenta,scaderea in Ajutam pacienta sa manince -se incurajeaja -administrarea de -durerea s-a mai ameliorat fata
greutate,imposibilitateade a se misca si sa se miste pacientulin timpul medicamente de ziua precedenta ,pacienta a
alimentatiei de antiinflamantoare si reusit sa

Stare depresiva datorita limitarii Pacienta sa se miste
miscarilor singura
3.2. STUDIU DE CAZ II.
Diagnostic medical :Poliartrita reumatoida stadiul 2
contributia alimentelor antialgice manince mai bine
in procesul vindecarii .Ketoprofen 1 cp /zi
-sa manince alimente in .Omeprazol 1 cp /zi
cantitati mici si la
intervale dese -va educa
pacientul sa consume
numai alimente
comform prescriptiilor
medicale -pacienta va fii
deplasata cu ajutorul
unuiu fotoliu
-sprijinim pacienta -se administreaza in -In urma tratamentului durerile
pentru a se deplasa continuare tratament s-au mai ameliorat -se deplaseaza
-stabileste impreuna cu antiinflamator si singura , are un somn mai linistit
pacienta programul de antialgice
exercitii fizice moderate
, adaptat la pacienta

A. DATE RELATIV STABILE.

NUME G PRENUME A
VARSTA 57ani
SEX feminin RELIGIE
ortodox
LIMBA VORBITA romana
DOMICILIUL Com.Vulcan
JUDETUL Brasov
OCUPATIA pensionara GRUP
SANGUIN A2
AHC tatal si unchiul diagnosticati cu artrita reumatoida
ALERGII nu
OBICEIURI nu consuma alcool,fumeaza ocazional

B. DATE VARIABILE
T.A. 110/70mmHg
PULS 80pulsatii/min
TEMPERATURA 38,5C
RESPIRATIE 20respiratii/min
GREUTATE 70kg

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:dureri,deformari articulare ,tumefactii la nivel

MCF,MTF, atrofie musculara,capacitate functionala partiala.
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA

NEVOIE MANIFESTARI SURSE DE PROBLEMA DE GRAD DE

FUNDAMENTALA DE DIFICULTATE DEPENDENTA DEPENDENTA
DEPENDENTA
1 - a respira si a avea o Independent
buna circu -latie
2- a minca si a bea Independent
3- a elimina Independent
4- a se misca si a avea o Dificultate in slabiciune,durere Necoordonarea Dependent
buna postura capacitatea miscarilor
functionala
5- a dormi si a se odihni Independent
6- a se inbraca si a se Independent
desbraca
7- a mentine Cresterea Proces infectios Hipertermie Dependent
temperatura corpului in temperaturii peste ,inflamator
limite normale limitele
normale
8- a fi curat ingrijit si a Neglijarea Perturbarea imagini Dezinteres fata de Dependent
proteja tegumentelesi indeplinirii de sine masurile de igiena
mucoasele regulilor de
igiena
9- a evita pericolele Risc de cadere sau Frica de pierdere a Anxietate Dependent
ranire unor lucruri pe care
era stapan inainte
10-a comunica Independent
11 - a actiona conform Independent
propriilor convingeri si
valori de a practica
religia
12- a fi preocupat in Independent
vederea realizarii
13- a se recrea Dificultate de a se Durere,intoleranta la Dificultate de a Dependent
concentra in timpul efort indeplini o activitate
unei activitati recreativa
recreative
14- a invata cum sa-si Cerere de Limite cognitive Cunostinte Dependent
pastreze sanatatea informatie insuficiente
PLAN DE INGRIJIRI

DIAGNOSTIC INTERVENTII EVALUARE

DE OBIECTIV ROL PROPRIU ROL DELEGAT
INGRIJIRE
Deformari Stabilizarea Tratament curativ prin Administrez Pacienta mai are
articulare, boli si repaus la pat. -Regim medicatia prescrisa dureri matinale.
tumefactii, diminuarea alimentar bogat in proteine de medic:
durere. durerii. ,saruri minerale. -antiinflamatoare
-Camera sa fie fara Tratul 1f/zi
umezeala. -antialgice
Algocalmin 1f /zi
Piafen 1f/6h
Febra Pacienta sa-si -Aerisim salonul Administrez Pacientei i-a
moderata. mentina -asiguram medicatia scazut febra
temperatura imbracaminte lejera - prescrisa de ,urmand in
corpului in Aplicam comprese reci, medic. continuare
limite punga cu gheata. -antitermice tratamentul si
fiziologice -Pacienta sa consume -antibiotice verificarea febrei.
cantitate mare de lichide.
-Pacienta va fi sfatuita
sa-si schimbe lenjeria de
corp des.
Capacitate Pacienta sa aibe -Pacienta va efectua Administrez: Pacienta resimte
functionala capacitate miscari active -pasive cu -movalis inj 1f/zi putere in membre.
partiala. functionala ajutorul aparatelor -medrol 1tb/zi
totala (bicicleta
ergometrica,planseta cu
rotile)
-Se va face masaj petru
tonifierea musculaturii.
Alimentatie Pacienta sa aibe -Se recomanda sa consume I se va da o lista cu In urma
adecvata. un regim cat mai multe fructe ,atat alimentele recomandarilor
alimentar bogat proaspete cat si in recomandate in ,alimentatia
proteic si compoturi -C arnea slaba de boala sa. pacientei s-a
hiposodat vita ,pasare ,pestele alb, oua imbunatatit
,lapte si preparate din lapte.
-Carnea serecomanda la
gratar, rasol sau fiarta. -Nu
se recomanda
afumaturile,grasimile.
Deficit de Pacienta pe Educ pacienta asupra Medicul Pacienta a
autoingrijire . cat posibil sa importantei igienei recomanda ca facut baie si a
se corporale. pielea sa fie promis ca se va
autoingrijeasc -Ajut pacienta sa isi curata ,sanatoasa ingriji.
a. faca baie . si ingrijita.
-Ajut pacienta sa-si
schimbe atitudinea fata
de aspectul sau.

3.3 Epicriza
In urma tratamentului si ingrijirilor acordate starea ambelor paciente s-a imbunatatit:
- Durerile s-au mai ameliorat
- pacientele se pot deplasa singure fara insotitor
- Pacientele au capacitate funtionala multumitoare
- Pacientele si-au imbunatatit alimentatia si se autoingrijesc
- Pentru o perioada pacientele au stabilizata boala. La
externare se recomanda:
- Control periodic
- Regim igienico-dietetic,evitarea de grasimi,tutun,alcool.
- Evitarea spatiilor friguroase.
- Continuarea tratamentului medicamentos.
- Pacientele sa faca zilnic exercitii pentru intarirea musculature.
 Zone din
organism unde se instaleaza poliartrita reumatoida

Poliartrita reumatoida juvenila Deformare la picior

Bibliografie:

Dr. Eugen D. Popescu, Dr. Ruxandra Ionescu - „Compendiu de reumatologie",

Editura Tehnica, 1993
Liliana Rogozea - Tehnica ingrijirii omului bolnav si sanatos, Editura Romprint, 2002
Liliana Rogozea, Tatiana Oglinda - Tehnici si manopere pentru asistentii medicali,
Editura Romprint 2005