Bacterii sporulate

Vb despre sporulati aerobi si anaerobi.

Aerobi=>genul Bacillus=>specia tip Bacillus Anthracis-ag etiologic al antraxului
Anaerobi=>genul Clostridium=> mult mai multe specii cu implicatii foarte diverse in patologii
Clostridium tetani-ag etiologic al tetanosului
Clostridium botulinum-ag etiologic al botulismului
Clostridium difficile-implicat intr-o patologie foarte severa cu colita postantibiotica

Sporulati anaerobi=>gangrena gazoasa-ceilalti

Bacillus anthracis
Bacili G+,de dimensiuni mai mari.Noi am vb despre cei G- si vedeam pe poza linii mici rosietice,insa aici
vedem bacili foarte mari,cu capete drepte,care se dispun de reguula pe frotiu ori izolati ori in lanturi
scurte.Sunt bacterii sporulate.Sporul e forma de rezistenta a bacilului.
Cand descriem o baterie sporulata=>forma si pozitie:Sporul la B.A. e dispus central sau subterminal,deci
nu ajunge in capatul bacilului.Sporul e mic,e mai mic decat dimensiunea bacteriei-nu o deformează.
La coloratie gram, sporul nu se coloreaza si are un diametru mai mic decat bacilul deci nu deformeaza
peretele bacteriei.
Pot fi mobili sau imobili si pot prezenta capsula in produse patologice.
Sporii rezista foarte bine la uscaciune.Ptr a scapa de ei=> fierbere in 10 min sau autoclavarea.
B.A. se gaseste peste tot insa cel mai frecvent in zonele rurale.
Boala produse se numeste antrax sau carbune(popular) sau buba neagra.In unele zone geografice=>
Dalac...Eo antropozoonoza;omul se infecteaza prin contact cu animalul.Sporii sunt telurici,deci pot fi gasiti
in sol .Ei pot ajunge si direct pe pielea animalului si de aici la om :) .
Antraxul e vazut ca o boala profesionala.In primul rand persoanele care lucreaza in medii cu animale sunt
mult mai susceptibile.
Exista mai multe forme de boala.Cea mai frecventa e cea cutanata--forma benigna si se intampla la
zootehnisti sau veterinari daca nu isi iau masurile de siguranta.
Exista inca o forma de transmitere a bolii:ag de bioterosism:e cap de serie in aceasta lista a germenilor
care pot fi folositi in atacuri teroriste.
Povestea cu plicurile cu un praf alb care contine spori de Bacillus anthracis.
Se gaseste pe toate continentele.
Rezervor de infectie-animale bolnave,animale salbatice si produse ale/din cadrul animalelor infectate.
Transmitere:..
In laboratoare de grad 3 se poate lucra cu astfel de tulpini.Intr-un laborator obisnuit nu o sa vedem sa se
lucreze cu asa cv.
Patogenitatea se datoreaza invazivitatii si toxinogenezei.
Varianta cutanata a bolii se numeste buba neagra fiindca e o leziune care se gaseste pe fetele cele mai
expuse ale membrelor.Ele debuteaza ca niste vezicule care contin o cantitate mica de lichid care poate fi
initial seros si apoi devine usor sanguinolent.Ulterior,ea ulcereaza,vedem pe fund lichid sanguinolent,apoi
incepe sa se usuce si sa se acopere de o crusta de culoare neagra.
Antrax intern-desi e cea mai rara e si cea mai severa.Cel mai frecvent cea pulonara,debuteaza ca o
pneumonie foarte grava,cu dispnee,cianoza,insotita de pleurezie hemoragică(Asa cum lichidul din pustule
era sero-hemoragic, la fel => lechid hemoragic).Daca intra in sg=> meningita(meningoencefalita data de
B.A in cadrul unei septicemii.Daca o patologie cutanta se rezolva mai mult sau mai putin reprede si cu
succes,noul Antrax intern merge cu letalitate spre 100%.Deci daca avem de-a face cu o astfel de
persoana,putem suspecta Antrax.Foarte rar=> forma digestiva.
Exista o situatie cu tulpina atenuanta=> avem timp de vindecare si diagnosticare.
Recoltare:
-din vezicula
-pleurezie=>lichid pleural
-forma digestiva=>materii fecale
-antrax intern=> recoltam si sange
Examen direct Macroscopic-proba cu caracter hemoragic;Microscopic:Bacili G- mari izolati sau in lanturi
scurte
Imagine cu frotiu Gram - cu capete drepte,alta imagine=> bacili in stare nesporulata(uneori pot fi si asa)
Exista coloratii speciale care permit evidentierea acestor spori-cu tus de India sau de China
Mediile pot fi Banala Geloza-sg sau pe medii selective-indiferent de mediu=>colonii R
Colonii de tip S sunt cele ale tulpinilor tinere,virulente.Ele sunt bombate,rotunde lucioase cu margini bine
delimitate.
Cele R-tulpini avirulente,S rugoasa,margini prost delimitate.
Exista specii bacteriene foarte virulente dar care cresc sub forma de colonii R:Bacilul
difteric,B.A.,Mycobaterium tuberculosis.
Colonii de tip R care seama cu coama de leu sau capul de meduza=> colonii din care la un moment
dat=> prelungiri.
Pe mediile cu sg ne uitam si la hemoliza=> nu fac hemoliza
Mediul Loefler=>bacil difteric.
Avem imagini cu colonii prost delimitare-unde s-a facut transfer de colonie.Colonia e fixata la mediu, in
timp ce in cazul altor colonii,asta nu se intampla -deci nu se opune rezistenta.
Teste biochimice:ptr a face diferentiere intre B.A. si alte specii de bacillus
Actiunea proteolitica si producerea de lecitinază.
Avem medii speciale ptr asta.
Ptr diagnosticare=> siteste de patogenitate
Imagine cu diferentierea speciilor.
Imagine cu placuta care sa arate ce grea e munca bacteriologului.Intr-o parte colonii de B.A. si in alta
parte de Bacillus cereus,intr-o parte colonii rugoase si opus=>mucos si vedem si o zona de usoara
hemoliza.
Bacillus anthracis e imobil.Ptr B.A.=> geloza moale intr-un tub = mediu la granita intre mediu solid si
gelatinos.Intepam cu ansa si ne uitam sa vedem daca bacteria a cescut pe mediu de izolare sau a difuzat.
Ab -grama se face de rutina cf standardelor.Trebuie combinat tratam Ab cu ser anti-carbunos.
Diagnostic retrospectiv-subiect de examen
R. Ascoli e o reactie de pp in mediu lichid in inel.R Ag-Ac => 2 componente:una cunoscuta si una
necunoscuta=> cu ea vrem sa descoperim daca animalul gasit mort in ograda lui nea Vasile a murit de
Antrax sau de plictiseala.Medicul face autopsia animalului.Preleveaza din organ si cauta bacilul prin
cautarea prezentei Ag.Din proba=> extractia la cald cu acid acetic,deci obtinem o solutie in care cautam
Ag carbunos in eventualitatea mortii din cauza antraxului.Se pune in contact cu ser anti-carbunos.
Se adauga prima componenta apoi se picura pe marginile tubului componenta nr 2.
Asteptam sa se produca la interfata=> un inel de pp-se produce daca acel extract contine Ag.
Niciodata laboratorul nu lucreaza fara martori-deci nu se poate da diagnostic fara martori ptr ser si ptr
Ag.Sa vedem daca nu pp in reactii nespecifice.

GENUL CLOSTRIDIUM.
Am term cu sporulatii aerobi si acum cei anaerobi.
Sunt bacili G+,mari,strict anaerobi.Nu supraveituesc in prezenta oxigenului.Sporii sunt mari si deformeaza
peretele bacterian.In unele situatii=> dispunere centrala si subterminala si terminala.
Au raspandire telurica-in special in sol.Majoritatea=> saprofite,insa si specii patogene.
Patogenitate=>invazivitate si toxinogeneza
Mai multe tipuri de toxina-unele histotrope-clostridiile gangrenei gazoase-pune pb in special chirurgilor si
daca nu s-au respectat toate regulile si dupa 2-3 zile,pacientul ii spune:Puteti deface bandajul fiindca ma
strange foarte tare.Daca plaga a fost inchisa,se creeaza conditii de anaerobioza,iar bacteriile daca au ajuns
acolo,se multiplica si fac toxine.
-unele neurotrope-botulinica si tetanica

Clostridium tetani-sunt bacterii polimorfe cu spor terminal(rotund sau ovalar) mai mare decat bacilul.Sunt
mobili,necapsulati.
El determina tetanosul-o toxiinfectie extrem de severa.Se intalnesc rar cazuri de C.T. fiindca populatia e
vaccinata impotriva acestei boli.
Patogenitatea se datoreaza producerii de neurotoxine.Nu vb de invazivitate aici fiindca nu e implicata,fiind
doar TOXINOGENEZĂ.
Vaccinul nu se face doar o data ci dupa o schema prestabilita:o data in copilarie.
Vaccin diftero-tetanic sau diftero-tetanic-pertussis(la copii)
Exista vaccin tintit ptr profilaxia tetanosului.Profilaxia se face de fiecare data cand se considera necesar.
Toxina e tatanospasmina-cu afinitate ptr SNC.Se produce o paralizie spasmica.Isi inclesteaza falcile si in
stadii mai avansate=>pozitie caracteristica-ajunge sa se sprijine in cap si in calcaie.Se dezolta o
sensibilitate extrema la zgomot si lumina=> contractura si mai accentuată.
Diagnostic de laborator-majoritatea formelor-la cei cu diverse leziuni daca intra in contact cu solul
undesunt sporii.
Se recolteaza de la nivelul plagilor sau in cordon ombilical(daca tanti Leana naste pe camp si cordonul
ombilical se taie cu cutitul murdar)
Bacili=> polimorfi;
Izolare:valabil ptr toate clostridiile,in conditii de anaerobioza.
Decele mai multe ori optam ptr o varianta ptr mijloace chimice:plicrui cu reducator-se lipesc pe capacul
placutei Petri si se sigileaza placuta cu parafina.Ag reducator consuma O2 si se obtin conditii de
anaerobioza.
Exista medii speciale-soiuri de amestecuri selective-medii cu galbenus de ou,cu amestec de Ab.
Identificare pe baza caracterelor morfologice.Avem aspect caracteristic pe anumite medii-puf de
papadie.PE geloza-sg=> produc hemoliză.
Inducerea tetanosului la soarece sau cobai-lot martor(injectati inainte cu ser anti-tetanic) si lot de
experiment(doar Cl tetani)(contractura puternica si mor repede 3-4zile).
Profilaxie:dT-doza mai mica de anatoxina difterica
VTA-vaccin tetanic absorbit

BOTULISM:
-a fost asociat initial cu o toxi-infectie alimentara,pornita de la carnati conservati,deci se observa ca se face
in special la conserve cu capac bombat.Daca se creeaza conditii de anaerobioza,exista sanse mari de
dezvoltare bacteriana.
- la fel,dar de data asta sporul e central sau subterminal si cu marime un pic mai mare
-toxina e neurotropa
-botulina e una dintre cele mai severe
-toxiinfectiile realizate de salmonella-vin trec si pot ramane cu o sechela,insa de la botulina raman sechele
mari.
Diagnostic de laborator:ma intereseaza in primul rand productia de toxina,mai rar izolarea din produs
patologic.Dela toxina neurotropa=>e eafectata acuitatea vizuala=>vedere dubla.Foarte putine lab
izoleaza bacteria,dar in general=> cautam toxina in proba biologica.
Toxinele pot fi de mai multe feluri(principale=>A SI B) - se face toxinotipie ptr a vedea exact toxina.
Toxinotipia pe analizoare dedicate:ELFA=combinatie intre imunoenzimatica si citirea in
fluorescenta,ELISA=...
Pentru examen=>ne zice sapt urm
identificam Eb pe caractere biochimice,diag in streptococi si stafilococi,urocultura si coprocultura.

Cl Botulinum-retinem toxinotipia ca metoda de diagnostic

-metode foarte laborioase,cazuri de botulism=>foarte rare deci nimeni nu se aprovizioneaza cu medii
speciale.
Toxina botulinica se poate folosi in practica medicala ptr a contracara boli neurologice pe principiul"cui pe
cui se scoate" si in injectii cu botox.

Cl gangrenei gazoase...
Gangrena gazoasa poate evolua urat cu senzatia de inceput ca se dezvolta bacteria prin senzatia de
umflatura.
Diag de laborator=> recoltarea diverselor probe biologice.Diag=> se recolteaza sg ptr hemocultura.
Altfel stau si incizez la locul plagii si de acolo=> lichid si fac insamantari.
Insamantarea se face foarte repede de la recoltare,fiind germeni anaerobi care trb repede salvatie pe
mediu potrivit.Ne asteptam sa vedem bacili G+ mari cu capete drepte.Se poate recolta pe mediu Willis in
aceleasi conditii de anaerobioza.Bulion/geloza VF (VF=> continut proteic foarte mare)
Mediul Nagler=> elaborare de lecitinază.Ne intereseaza elaborarea de lipază,respectiv
protează.Insamantarea in lapte turnesolat(lapte+indicator)=> daca produsul poate acidifia laptele,sa il
coaguleze,etc.
Colonii foarte ciudate asemanate cu grenadele explodate.
Test CAMP=>e intalnit la Listeria-e folosit ptr diferentierea Listeriei.
Avem un striu vertical de stafilococ auriu si perpendifcular tulpina pe care o vrem sa dem ca e Cl
Perfrigens.Acolo unde se apropie cele 2 tulpini=> zona de intensa hemoliză cuneiformă e specifica ptr Cl
Perfrigens.
Teste de patogenitate pe soarece,Ab-grama daca se face izolarea tulpinii.
Cl difficile e o bacterie care determina enterocolite severe dupa consum de Ab.Prin adm inutila de Ab
poate det dezechilibre la nivelul florei saprofite,dar uneori poate fi important si sa apara enterocolita
severa.Daca rasp imun al pacientului e bun,chiar daca aceasta bacterie colonizeaza intestinul,enterocolita
severa nu se produce=> purtător asimptomatic.
Protocol de diagnosticare:
-in general pacientii internatii pe termen lung=> patesc aceste pb .
- se cauta in materii fecale ptr Ag de Cl difficile-cu glutamat DH=> depistam tulpinile cu potential amre si
cele care pot contura starea de purtator .
Teste pozitive la screening=>confirmarea si detectarea prezentei toxinei...
Prin metode imunoenzimatice=> toxina B-cea mai frecventa,dar si A apoi :D

GENUL MYCOBACTERIUM
M.T.-specia tip
In general orice om de rand cand rosteste TBC asociaza cu o boala resp,desi exista si localizari extraplm.
Uneori=> si alte porti de intrare:digestiv=>laptic cu bacil tuberculos.
Sputa=>infectii respiratorii prin expectoratie spontana
La bebelusi=> se prefera spalatura gastrica imediat dupa tuse.
Se poate face bronhoscopie-se recolteaza direct de la plm.
Daca vreau un screening nu ma duc la bronhoscopie .
Tuberculosa extraplm-in fct de localizare:urogenitala=>urina,pleural=>lichid pleural
Recoltarea sub control medical-ca sa vedem ca proba apartine pacientului
Daca vb de sputa, ne intereseaza ca examenul amcroscopi e foarte imp-verificam
aspect,consistenta,culoare si daca prezinta SANGE.Examenul microscopic al sputei:cand trb sa o
prelucram,niciodata nu mergem la un laborator obisnuit.Laboratoarele care fac asa cv au nevoie de
echipament special de protectie.
Cand fac un examen de sputa si urmaresc identificarea bacil tuberculos=> nu bacil Ziehl-Nielsen...Ptr ca el
e un frotiu care poate doar sa puna un diag de BAAR ,dar daca e negativ nu pot infirma diag de
tuberculoza,dar nici sa ofer alt diagnostic.Poate veni cu Klebsiella pneumoniae si nu se vede,deci
mereu=> mai multe tipuri de coloratii si mai multe frotiuri.