Taza de Doctorat

Constantin DRĂGHICI
TEZĂ DE DOCTORAT
Contribuții la optimizarea unor caracteristici

constructive ale pieselor realizate prin
deformare plastică la rece
Contributions to the optimization of design

features of the products made by cold plastic
deformation
Conducător științific,
Prof.univ.emerit dr.ing. Florian DRĂGĂNESCU
București, 2017
Teză de Contribuții la optimizarea unor caracteristici constructive Constantin
UPB
doctorat ale pieselor realizate prin deformare plastică la rece DRĂGHICI
Cuprins
(Rezumat: R, Teză: T) R T
Cuvânt înainte …….…………………………………………………………………... 3 5
Introducere …………………………………………………………………………….. 4 6
Partea I. Stadiul actual al cercetărilor privind prelucrarea pieselor cu margini
răsfrânte din table metalice
Capitolul 1. Cercetări privind răsfrângerea marginilor conturului exterior
al pieselor din table metalice prin deformare plastică la rece ………………………… 5 15
1.1. Forme, caracteristici constructive și tehnologicitatea acestor piese ………..…. 5 15
1.1.1. Piese cu forme simple ți piese cu forme complexe ……………………………. 5 15
1.1.2. Necesitatea răsfrângerii marginilor conturului exterior ……………………….. 5 15
1.1.3. Tehnologicitatea pieselor cu marginile conturului exterior răsfrânte …………. 5 17
1.1.4. Defecte ale pieselor din tablă cu margini răsfrânte ……………………………. 6 21
1.2. Metode experimentale pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale
materialelor și a Curbei Limită de Formare (CLF) …………………………..... 6 29
1.2.1. Noțiuni generale privind modul de evaluare grafică a formabilității pieselor
simulate numeric ………………………………………………………………. 6 29
1.2.2. Teste experimentale utilizate pentru determinarea Curbei Limită de Formare …… 7 31
1.3. Procedee tehnologice de obținere a pieselor cu margini răsfrânte …………….. 7 34
Capitolul 2. Cercetări privind simularea numerică și modelarea
statistică a caracteristicilor procesului de răsfrângere a marginilor …………………... 7 37
2.1. Simularea numerică a răsfrângerii marginilor conturului exterior ……………. 7 37
2.1.1. Simularea numerică a proceselor de deformare plastică la rece.
Definire, scop, avantaje față de cercetarea experimentală……………………... 7 37
2.1.2. Rolul simulării numerice in cadrul procesului de fabricare a produselor……… 8 40
2.1.3. Tipuri de defecte prezise și studiate cu ajutorul simulării numerice…………… 9 42
2.1.4. Modelarea statistică a caracteristicilor de proces cu ajutorul metodei
suprafețelor de răspuns ………………………………………………………… 9 55
2.2. Modelarea caracteristicilor procesului de răsfrângere a marginilor
cu ajutorul datelor obținute din simularea numerică …………………………... 9 55
2.2.1. Modelarea matematică cu ajutorul metodei suprafețelor de răspuns ………….. 9 55
Capitolul 3. Concluzii referitoare la stadiul actual al cercetărilor privind obținerea
pieselor cu margini răsfrânte din table metalice ………………………………………. 10 67
Partea a II - a. Contribuții la cercetarea răsfrângerii marginilor conturului exterior
al pieselor prelucrate prin deformare plastică la rece
Capitolul 4. Direcțiile, obiectivul principal și metodologia de cercetare-dezvoltare
privind optimizarea constructiv - tehnologică a caracteristicilor pieselor cu margini
exterioare răsfrânte ……………………………………………………………………. 10 71
4.1. Direcțiile de cercetare-dezvoltare .…………….……………….……………… 10 71
4.2. Obiectivul principal al activității de cercetare-dezvoltare ……………….……. 11 71
4.3. Metodologia de cercetare-dezvoltare …………….……………….…………… 11 71
4.3.1. Simularea numerică a răsfrângerii marginilor conturului exterior convex sau
concav al pieselor obținute din table metalice prin deformare plastică la rece …… 11 72
4.3.2. Modelarea statistică a rezultatelor simulării…………………………………… 11 72
4.3.3. Reprezentarea grafică a modelelor obținute și analiza influenței parametrilor
asupra caracteristicilor răsfrângerii marginilor ………….……………………. 11 72
-1-
UPB
Capitolul 5. Cercetări privind răsfrângerea marginilor conturului exterior convex

sau concav al pieselor din table metalice prin simulare numerică cu elemente finite ……. 12 73;125
5.1. Definirea caracteristicilor constructive ……………….……………….………. 12 74;125
5.2. Tehnologia de răsfrângere a marginilor ……………….………………………. 13 75;127
5.3. Parametrii procesului de răsfrângere a marginilor conturului exterior
convex sau concav luați în studiu ……………….……………….……………. 13 77;128
5.3.1. Domeniile de variație ale parametrilor geometrici ……………….…………… 13 79;130
5.3.2. Nivelurile de variație ale parametrilor geometrici ……………….……………. 13 87;130
5.4. Alegerea tipului de program de simulare, proiectarea lui și stabilirea
numărului de simulări necesar modelării statistice ……………….…………… 13 80;131
5.5. Softul folosit pentru simularea numerică a procesului de răsfrângere
a marginilor conturului exterior convex sau concav ………….……………….. 14 80;132
5.6. Datele inițiale necesare pentru simularea cu elemente finite a răsfrângerii
marginilor conturului exterior convex sau concav ……………….……………. 14 85;136
5.6.1. Concepția modelului geometric numeric ……………….……………………... 14 85;136
5.6.2. Concepția modelului numeric ……………….……………….………………... 15 86;136
5.6.3. Condiții de lucru considerate ……………….……………….………………… 15 88;139
5.6.4. Stabilirea răspunsurilor măsurate ……………….……………….…………….. 16 89;140
5.7. Simularea numerică a procesului de răsfrângere a marginilor
pentru fiecare din punctele programelor de simulare ……………...................... 16 90;141
5.7.1. Evaluarea calitativă a solicitărilor cu ajutorul Diagramei
Limită de Formare …........................................................................................... 16 90;141
5.7.2. Evaluarea grafică calitativă a gradului de deformare ………………………….. 17 91;142
5.7.3. Evaluarea cantitativă a îngroșării și a subțierii materialului în timpul
procesului de răsfrângere a marginilor conturului convex sau concav
exterior al piesei………………………………………………………………… 17 93;146
5.8. Concluzii privind simularea numerică a răsfrângerii marginilor conturului
exterior convex sau concav ……………….…………………………………… 18 103;154
Capitolul 6. Cercetări privind răsfrângerea marginilor conturului exterior convex
sau concav al pieselor din table metalice prin modelare statistică ……………………. 18 105;157
6.1. Alegerea formei și a complexității modelelor ................................................... 18 105;157
6.2. Estimarea coeficienților modelelor ……………….……………….…………... 19 106;158
6.3. Analiza statistică a modelelor obținute ……………….……………………….. 19 107;159
6.3.1. Verificarea adecvanței modelelor obținute ……………….…………………… 19 107;159
6.3.2. Verificarea semnificației coeficienților ……………….……………….……… 20 108;160
6.3.3. Determinarea intervalelor de încredere 95% pentru coeficienții modelelor și
pentru răspunsurile prezise de modele ……………….……………….……….. 20 110;162
Capitolul 7. Cercetarea influenței parametrilor răsfrângerii marginilor conturului
exterior convex sau concav asupra procesului de prelucrare …………………………. 20 113;165
7.1. Reprezentarea grafică 2D și 3D a modelelor caracteristicilor procesului
de răsfrângere ………………………………………………………………… 20 113;165
7.2. Valori optime ale parametrilor răsfrângerii marginilor pieselor cu contur
exterior convex sau concav ……………….…………………………………… 25 120;173
7.3. Concluzii privind influența parametrilor răsfrângerii marginilor conturului
exterior convex sau concav asupra caracteristicilor de proces………………... 26 123;175
Capitolul 8. Concluzii finale și contribuții principale la optimizarea proceselor de
deformare plastică la rece cu ajutorul simulării numerice ……………………………. 27 177
Bibliografie ……………………………………………………………………………. 29 179
-2-
UPB
Cuvânt înainte
Cercetarea-dezvoltarea estimării tehnologicității și soluționarea unor probleme de optimizare a

pieselor cu suprafețe complexe din industria auto cu margini răsfrânte după un contur curbiliniu
convex sau concav obținute prin deformare plastică la rece cu ajutorul simulării numerice reprezintă
motivația și direcția studiilor de doctorat, finalizate prin prezenta teză de doctorat.
Programul de doctorat a constat în pregătirea, prezentarea și susținerea examenelor și a

rapoartelor științifice, aprofundarea studiului, abordarea unor probleme privind dezvoltarea de
modele matematice de reproducere a fenomenelor studiate, respectiv, tehnologicitatea pieselor,
îngroșarea sau subțierea produse în timpul și la sfârșitul proceselor de deformare plastică la rece,
realizarea și publicarea de lucrări științifice, precum și elaborarea prezentei teze de doctorat
privind optimizarea unor caracteristici constructive ale pieselor realizate prin deformare plastică
la rece.
La obținerea acestor rezultate am beneficiat de îndrumarea atentă și suportul conducătorului
științific, precum și a profesorilor din comisia de îndrumare a activității de doctorat.
Adresez profunde mulțumiri domnului Prof.univ. emerit dr.ing. Florian DRĂGĂNESCU, pentru
îndrumarea științifică și coordonarea întregii activități de parcurgere a programului de doctorat,
deplina încredere, sprijinul și disponibilitatea totală acordate în această perioadă.
Adresez sincere mulțumiri domnilor Prof.univ.dr.ing. Marian GHEORGHE, Prof.univ. emerit
dr.ing._Aurel STURZU, Prof.univ.dr.ing. Sergiu TONOIU și Conf.univ.dr.ing. Mihail PURCĂREA -
de la Universitatea POLITEHNICA din București, pentru comentariile şi recomandările
constructive în cadrul comisiilor de evaluare a examenelor şi referatelor de doctorat, precum și
tuturor profesorilor care m-au îndrumat și format profesional în cadrul catedrei TCM.
Adresez sincere mulțumiri domnului Prof.univ.dr.ing. Constantin OCNĂRESCU, Directorul

Departamentului de Teoria Mecanismelor și Roboților - de la Universitatea POLITEHNICA din
București, pentru încurajări și susținere de-a lungul perioadei de pregătire a tezei de doctorat.
Exprim profunde mulţumiri d-lui Prof.univ.dr.ing. Marian GHEORGHE - de la Universitatea
POLITEHNICA din Bucureşti, d-lui Prof.univ.dr.ing. Octavian BOLOGA - de la Universitatea
„Lucian Blaga” din Sibiu, d-lui Prof.univ.dr.ing. Viorel PĂUNOIU - de la Universitatea
„Dunărea de Jos” din Galați și d-lui Conf.univ.dr.ing. Mihail PURCĂREA - de la Universitatea
POLITEHNICA din Bucureşti, pentru comentariile şi recomandările adresate în cadrul Comisiei
de evaluare și susținere publică a tezei de doctorat.
Sunt recunoscător familiei mele, pentru suportul moral și înțelegerea manifestate pe toată
perioada studiilor de doctorat.
O serie de activități privind elaborarea prezentei teze de doctorat au beneficiat de sprijinul

Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), finanţat de
către Fondul Social European şi Guvernul României, prin contractul nr. POSDRU/187/1.5/ S/155536
Constantin Drăghici
-3-
UPB
Introducere
Activitatea de cercetare-dezvoltare din cadrul pregătirii doctorale este parte integrantă a

preocupărilor științifice ale autorului în domeniul deformării plastice la rece. Ea concentrează
rezultate ale studiului întreprins asupra răsfrângerii marginilor exterioare de contur convex și contur
concav ale pieselor de aspect cu impact vizual, din industria automobilelor.
***
Stadiul actual al cercetării-dezvoltării în raport cu tema de doctorat, tratează, în trei capitole ,

cercetări privind răsfrângerea marginilor conturului exterior al pieselor din table metalice prin
deformare plastică la rece și cercetări privind simularea numerică și modelarea statistică a
caracteristicilor procesului de răsfrângere a marginilor.
Pe baza concluziilor desprinse din analiza literaturii de specialitate, se formulează direcțiile și

obiectivul principal al activității de cercetare-dezvoltare în cadrul doctoratului: cercetarea
caracteristicilor de îngroșare și de subțiere a marginilor răsfrânte ale pieselor din table metalice
obținute prin deformare plastică la rece folosind simularea cu elemente finite si modelarea
statistică
Se dezvoltă o metodologie generală de estimare a tehnologicității pieselor cu margini răsfrânte după

un contur curbiliniu convex și concav. Se dezvoltă o metodologie generală de adaptare a
metodologiei suprafețelor de răspuns pentru obținerea modelelor caracteristicilor răsfrângerii
marginilor luate în studiu. Se dezvoltă o metodologie și se descoperă o relație funcțională pentru
optimizarea caracteristicilor geometrice ale pieselor cu margini răsfrânte. Cu ajutorul relațiilor
determinate pentru estimarea tehnologicității pieselor cu margini răsfrânte după un contur curbiliniu
convex și concav și al unor restricții impuse, s-au determinat valori optime recomandate pentru
diferite cazuri de lucru considerate.
În ultima parte a lucrării se prezintă contribuțiile principale aduse de către teza de doctorat la
optimizarea unor caracteristici constructive ale pieselor realizate prin deformare plastică la rece,
importanța științifică și practică a lucrării, precum și perspectivele legate de activitatea de cercetare-
dezvoltare a optimizării unor caracteristici constructive ale pieselor realizate prin deformare
plastică la rece, inclusiv prin
simulare numerică.
-4-
UPB
Partea I.
Stadiul actual al cercetărilor privind prelucrarea
pieselor cu margini răsfrânte din table metalice
Capitolul 1. Cercetări privind răsfrângerea marginilor

conturului exterior al pieselor din table metalice prin
1.1. Forme, caracteristici constructive și tehnologicitatea acestor piese
1.1.1. Piese cu forme simple și piese cu forme complexe
Răsfrângerea marginilor contururilor exterioare ale pieselor este o operație răspândită care se aplică
la o mare diversitate de piese cu forme simple sau forme complexe din componența automobilelor
sau altor produse (elemente de caroserie, piese componente ale aeronavelor etc.). Acestea, se pot
împărți în trei mari grupe în funcție de rolul lor funcțional, și anume:
 piese de rezistență;
 piese de aspect;
 piese care îmbină ambele roluri funcționale, respectiv, de aspect și de rezistență.
1.1.2. Necesitatea răsfrângerii marginilor conturului exterior
Procedeul de răsfrângere a marginilor contururilor exterioare ale pieselor după un contur curbiliniu
convex sau concav, constă în formarea unei perete la marginea conturului exterior al pieselor în
vederea:
- creșterii rigidității;
- creării de zone de sprijin;
- creării de zone de asamblare prin sudare;
- asigurării de zone de etanșare.
Acest perete se poate obține după caz, într-o singură sau mai multe operații de răsfrângere, cu
ajutorul matrițelor montate pe prese.
1.1.3. Tehnologicitatea pieselor cu marginile conturului exterior răsfrânte
Pentru piesele cu marginile conturului exterior convex sau concav răsfrânt, tehnologicitatea acestora
este apreciată prin analiza gradului de deformare și, respectiv, a razelor de racordare a marginii(-lor)
răsfrânte, [R01, C02, S03].
Comparând valorile calculate cu valorile limită ale acestui coeficient, se poate aprecia dacă piesa
este tehnologică sau nu.
O altă metodă de evaluare a tehnologicității pieselor cu marginile conturului exterior convex sau
concav răsfrânt este prezentată de Ivana Suchy [I02], plecând de la faptul că aceste tipuri de
deformări sunt întotdeauna însoțite de solicitări de compresiune în cazul pieselor cu contur
curbiliniu concav și, respectiv, la solicitări de întindere în cazul pieselor cu contur curbiliniu
convex. Astfel, cunoscând valoarea deformației, în %, care apare în timpul procesului de
răsfrângere a marginilor conturului exterior, se poate determina forma semifabricatului.
-5-
UPB
1.1.4. Defecte ale pieselor din tablă cu margini răsfrânte

Defectele care apar la piesele cu margini răsfrânte sunt generate de starea de tensiune care apare în
timpul deformării semifabricatului și anume:
 la piesele cu margini răsfrânte după un contur convex apar solicitări de compresiune
circumferențiale care produc ondulații în flanșa răsfrântă și, respectiv, o creștere a grosimii
acesteia către extremitatea flanșei;
 la piesele cu margini răsfrânte după un contur concav apar solicitări de întindere
circumferențiale care produc fisuri în flanșa răsfrântă și, respectiv, o micșorare a grosimii
acesteia către extremitatea flanșei.
Frecvent, se pot întâlni ambele tipuri de răsfrângere a marginilor la aceiași piesă, sau uneori
răsfrângere după un contur mixt concav-convex.
1.2. Metode experimentale pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale materialelor
și a Curbei Limită de Formare (CLF)
1.2.1. Noțiuni generale privind modul de evaluare grafică a formabilității pieselor simulate
numeric
Evaluarea grafică a formabilității pieselor, adică a potențialelor defecte care pot apărea în timpul
simulării numerice se face cu ajutorul Curbei Limită De Formare (CLF). Principiul acestei evaluări
se bazează pe faptul că starea fiecărui punct de pe suprafața unei piese poate fi descrisă cu ajutorul a
doi parametri:
 deformarea principală majoră, ε1 , (major principle strain), Fig. 1.1;
 deformarea principală minoră, ε2 , (minor principle strain), Fig. 1.1.
a) b)
Fig. 1.1. Determinarea valorilor deformațiilor principale majore şi minore
Trasarea graficului Curbei Limită de Formare, Fig. 1.2, [S01], se realizează în urma încercărilor
experimentale de deformare la tracțiune, întindere plană, întindere bi-axială şi întindere echibi-
axială echidistantă, Fig.1.3, în ipoteza unei legături liniare între deformația principală maximă 𝜀1 , și
deformația principală minimă 𝜀2 , conform rel. (1.1) [A05], Fig. 1.3.
𝜀1 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡 ∗ 𝜀2 (1.1)
Fig. 1.2. Graficul Curbei Limită Fig. 1.3. Zonele caracteristice

de Formare, (CLF) stării de deformare
-6-
UPB
1.2.2. Teste experimentale utilizate pentru determinarea Curbei Limită de Formare
Cercetările pentru analiza și determinarea caracteristicilor mecanice a materialelor sau unor criterii
şi modele experimentale care să descrie comportamentul acestor materiale sub acțiunea stărilor
complexe de tensiuni care apar în timpul proceselor de deformare plastică la rece constituie o
continuă preocupare pentru mulți cercetători. Printre încercările experimentale utilizate atât în
industrie cât şi în cercetare pentru determinarea Curbei Limită de Formare menționăm:
 Testul Nakazima
 Testul de umflare hidraulică (BULGE TEST)
 Testul de solicitare la tracțiune (întindere uniaxială)
1.3. Procedee tehnologice de obținere a pieselor cu margini răsfrânte
Cele mai răspândite procedee de răsfrângere a marginilor conturului exterior al pieselor din tablă
subțire utilizate în industria auto sunt cele realizate cu ajutorul matrițelor metalice sau cu ajutorul
matrițelor de cauciuc.
În Fig. 1.4 se prezintă schematic procesul de răsfrângere a marginilor cel mai uzual folosit, unde
direcția de mișcare a poansoanelor de răsfrângere este paralelă cu direcția de lucru a presei, în
cazurile realizării acestei deformări de jos în sus sau de sus în jos. Există și situații speciale în care
direcția de mișcare a poansoanelor de răsfrângere nu este paralelă cu direcția de lucru a presei. În
aceste situații se utilizează elemente de tip camă, care transformă mișcarea verticală preluată de la
culisoul presei în mișcări pe direcții cu anumite unghiuri față de direcția de lucru a presei.
Fig. 1.4. Schema procesului de răsfrângere

a marginilor conturului exterior al pieselor
Capitolul 2. Cercetări privind simularea numerică și

modelarea statistică a caracteristicilor procesului de
răsfrângere a marginilor
2.1. Simularea numerică a răsfrângerii marginilor conturului exterior
2.1.1. Simularea numerică a proceselor de deformare plastică la rece. Definire, scop, avantaje
față de cercetarea experimentală
Procesele de deformare plastică la rece au o răspândire foarte ridicată în industria auto dar și în alte
domenii cum ar fi industria constructoare de aeronave, mașini și aparate electrice, mecanică fină,
utilaje pentru industria ușoară, produse casnice etc.
Datorită utilizării pe scară largă a acestor procese, a apărut și s-a dezvoltat necesitatea modelării și
simulării numerice a acestora.
-7-
UPB
Programele utilizate s-au dezvoltat în concordanță cu cererile și nevoile exprimate de industriile

care utilizează deformarea plastică pot modela și simula aproape toate necesitățile tehnice care pot
apărea în timpul proceselor de deformare plastică la rece, rezultatele obținute având o precizie
foarte ridicată.
Principalele probleme analizate și rezolvate cu ajutorul simulării numerice a proceselor de
deformare plastică la rece sunt:
 validarea utilizării de noi oțeluri avansate cu rezistență ridicată [S02, S08];
 analiza fezabilității și formabilității la ambutisarea pieselor complexe [P05, J01, V01] ;
 determinarea valorilor forțelor de reținere a semifabricatului pentru prevenirea apariției
ondulațiilor și/sau cutelor în timpul desfășurării proceselor de deformare [S10], forțe
generate cu ajutorul plăcilor de reținere (presiune) sau a nervurilor de reținere dispuse în
zonele cu probleme puse în evidență cu ajutorul simulării numerice [P04];
 determinarea valorilor forțelor necesare desfășurării proceselor de deformare plastică
 punerea în evidență și prevenirea diverselor defecte care pot apărea în timpul desfășurării
procesului de deformare [M03];
 determinarea formei optime a semifabricatelor (dimensiuni minime) [A04, J02];
 predicția apariției ruperilor în piese în timpul procesului de deformare plastică la rece
[V03, T01, R02];
 analiza stării complexe de tensiuni: întindere uniaxială, întindere plană sau întindere
biaxială (expansiune) [S07, S09];
 determinarea revenirii elastice a pieselor, atât global (toată piesa), cât și local în anumite
zone de interes cum ar fi zonele supuse proceselor de îndoire;
 îmbunătățirea și validarea conceptului de design ;
 realizarea zonelor de trecere dintre piesa finală și zonele de adaos de material necesare
desfășurării proceselor de deformare plastică.
Pe baza celor prezentate mai sus, se observă că utilizarea simulării numerice a devenit parte
integrantă a proiectării şi planificării proceselor de deformare plastică la rece. Acest instrument
oferă o serie de avantaje față de cercetarea experimentală cum ar fi:
 permite identificarea zonelor de pe suprafața piesei care vor pune probleme pentru
obţinerea lor în timpul procesului de deformare;
 permite determinarea gradului de deformare a materialului pieselor cu forme complexe
încă din faza de proiectare a procesului tehnologic, lucru imposibil de estimat până la
apariția simulării numerice fără efectuarea de încercări experimentale;
 permite optimizarea caracteristicilor geometrice ale suprafeţelor ce definesc forma
pieselor sau ale semifabricatelor;
 permite verificarea corectitudinii soluţiilor tehnice adoptate pentru evitarea obținerii de
piese cu defecte;
 permite determinarea numărului minim de operaţii necesare pentru obţinerea pieselor;
 reduce costurile de proiectare;
 permite validarea posibilităţii de utilizare a unor noi tipuri de materiale, mai ieftine decât
cele utilizate în mod uzual, sau cu grosimi mai mici;
 permite stabilirea condițiilor de lucru necesare obținerii pieselor cu costuri cât mai mici;
 permite determinarea dimensiunilor minime ale semifabricatelor.
2.1.2. Rolul simulării numerice in cadrul procesului de fabricare a produselor
Simularea numerică este prezentă pe tot parcursul concepției procesului de fabricare a unui produs,
rezultatele simulării numerice reprezentând datele de intrare pentru realizarea viitoarelor utilaje de
deformare plastică cu ajutorul cărora va fi materializat viitorul produs.
-8-
UPB
Imediat după definitivarea etapei de concepție a unui nou produs, simularea numerică este utilizată
pentru verificarea fezabilității, atât a formei produsului cât și a procesului de fabricare propus
pentru obținerea acestuia. În cele mai multe cazuri, pentru produsele cu forme complexe, prima
verificare a fezabilității produsului propus are scopul de a identifica zonele critice supuse
solicitărilor de întindere sau compresiune excesive, adică zonele care sunt predispuse la subțieri
excesive, respectiv, la apariția fisurilor sau a ruperii materialului pe suprafața piesei, și/sau a
zonelor predispuse la apariția ondulațiilor sau la creșterea grosimii materialului peste o limită
maximă impusă.
2.1.3. Tipuri de defecte prezise și studiate cu ajutorul simulării numerice
În timpul desfășurării proceselor de deformare plastică la rece, datorită modificării continue a stării
de tensiuni care acționează asupra pieselor, apar diverse defecte legate în mod direct de aceste stări.
Defectele apărute pot fi tranzitorii sau remanente, însă toate influențează în mod negativ calitatea
piesei. În funcție de rolul funcțional al piesei, aceste defecte pot fi acceptate sau nu.
Printre defectele cele mai des întâlnite se întâlnesc:
 fisuri sau rupturi ale pieselor - apar în zonele intens solicitate la întindere;
 ondulațiile sau cutele - apar sub elementul de reținere al semifabricatului sau pe
suprafețele care definesc forma piesei, în zonele supuse la stări de compresiune;
 zone concave (Oreilles de Mickey), apar în zonele solicitate insuficient la tensiuni de
întindere și, în consecință, materialul nu a depășit încă limita de curgere, 𝜎𝑐 ;
2.1.4. Modelarea statistică a caracteristicilor de proces cu ajutorul metodei
suprafețelor de răspuns
Programarea statistică a experiențelor, respectiv analiza influenței parametrilor de proces asupra
rezultatului sau rezultatelor finale este realizată cu ajutorul Metodei Suprafețelor de Răspuns.
Această metodă este utilizată în lucrările lor de către [D01, D02, D03, D05, D06, V05, S06], pentru
determinarea influenței parametrilor așchierii asupra rugozității suprafeței la frezarea frontală a
aliajelor de aluminiu cu siliciu [D01], modelarea statistică a forței maxime şi a coeficientului forței
medii de stanțare [D02] sau modelarea statistică a revenirii elastice a pieselor îndoite în forma de V
[D06]. Utilizarea acestei metode a permis o ierarhizare a influenței factorilor considerați și
evidențierea interacțiuni existente între variabilele independente.
2.2. Modelarea caracteristicilor procesului de răsfrângere a marginilor cu ajutorul datelor
obținute din simularea numerică
2.2.1. Modelarea matematică cu ajutorul metodei suprafețelor de răspuns
Cercetarea experimentală a unui proces constă în evidențierea celor mai semnificativi parametri
care pot influența procesul analizat, 𝑥1 , 𝑥2 , … . , 𝑥𝑖 , și stabilirea legăturilor existente între aceștia și
răspunsurile obținute, 𝑦, 𝑦2 , … . , 𝑦𝑛 , Fig. 2.1.
Metoda suprafețelor de răspuns consideră legătura între parametri unui proces, (𝑥1 , 𝑥2 , … . , 𝑥𝑖 ), și
efectele acestora asupra fenomenului studiat ca suprafețe în spațiul tridimensional al variabilelor,
numite suprafețe de răspuns. Acest lucru presupune că pentru fiecare valoare a parametrilor
considerați, se va determina o valoare pentru funcția dependentă, ce se va afla pe suprafața de
răspuns, Fig. 2.2, [D04, S04].
-9-
UPB
Fig. 2.1. Schema cercetării experimentale a Fig. 2.2. Suprafața de răspuns

unui proces a unui proces studiat
Problemele pe care le ridică determinarea unei funcții de regresie sunt, în principal, următoarele:
a) programarea statistică a experimentelor;
b) stabilirea formei funcției (modelului);
c) calculul coeficienților de regresie;
d) analiza de regresie;
e) determinarea erorilor statistice și a intervalelor de încredere pentru variabila dependentă.
Capitolul 3. Concluzii referitoare la stadiul actual

al cercetărilor privind obținerea pieselor
cu margini răsfrânte din table metalice
Din analiza stadiului actual al cercetării-dezvoltării referitoare la obținerea pieselor cu margini
răsfrânte din table metalice prin deformare plastică la rece se desprind concluzii importante după
cum urmează.
 Utilizarea simulării numerice a devenit parte integrantă a proiectării și planificării proceselor de
deformare plastică la rece;
 Utilizarea simulării numerice încă din faza de proiectare, permite identificarea zonelor care vor
pune probleme în timpul deformării;
 Simularea numerică este utilizată pentru verificarea corectitudinii soluțiilor tehnice adoptate în
scopul minimizării probabilității de obținere de piese cu defecte;
 Simularea numerică este utilizată pentru optimizarea caracteristicilor geometrice ale suprafețelor ce
definesc forma pieselor sau a semifabricatelor;
 Simularea numerică este utilizată pentru optimizarea caracteristicilor geometrice ale suprafețelor
elementelor active din componența ștanțelor sau matrițelor;
 Simularea numerică este utilizată pentru stabilirea numărului minim necesar de operații pentru
prelucrarea piesei;
 Simularea numerică este utilizată pentru validarea posibilităților de utilizare a unor noi tipuri de
materiale;
 Lucrările care au făcut obiectul cercetării documentare acoperă o problematică largă a evaluării
tehnologicității pieselor din tablă prin simulare numerică;
 Se poate afirma că, în proporție de peste 90%, procesele de deformare plastică la rece din industria
auto sunt validate pe baza rezultatelor obținute prin simulare numerică, metodă utilizată de toți
marii producători auto.
Partea a II-a.
Contribuții la cercetarea răsfrângerii marginilor
conturului exterior al pieselor prelucrate prin
Capitolul 4. Direcțiile, obiectivul principal și metodologia
de cercetare-dezvoltare privind optimizarea constructiv - tehnologică
a caracteristicilor pieselor cu margini exterioare răsfrânte
4.1. Direcțiile de cercetare-dezvoltare
Pe baza celor desprinse din analiza stadiului actual al cercetărilor, se apreciază a fi de actualitate
- 10 -
UPB
următoarele direcții de cercetare-dezvoltare privind răsfrângerea marginilor conturului exterior al

pieselor din table metalice prin deformare plastică la rece:
 aprofundarea teoretico-experimentală a proiectării și prelucrării zonelor pieselor cu margini
răsfrânte, inclusiv în construcția caroseriilor de automobile;
 aplicarea pe scară largă a simulării numerice și modelării statistice, prin studii de caz, pentru
determinarea influenței caracteristicilor de material și geometrice ale pieselor din table
metalice asupra tehnologicității acestora, inclusiv în legătură cu prelucrarea de margini
răsfrânte;
 realizarea de baze de date cu produse/ piese care includ zone cu margini răsfrânte, utilizabile
în procese de proiectare și fabricare a produselor;
 dezvoltarea de echipamente modulate pentru prelucrarea de margini răsfrânte în sisteme
tehnologice de fabricare prin deformare plastică.
4.2. Obiectivul principal al activității de cercetare-dezvoltare
Având în vedere datele și concluziile desprinse din analiza stadiului actual, precum și direcțiile de
cercetare-dezvoltare privind răsfrângerea marginilor pieselor metalice prin deformare plastică la
rece, se asumă ca obiectiv principal al activității de cercetare-dezvoltare avansate în cadrul tezei de
doctorat: cercetarea prin simulare numerică și modelare statistică a caracteristicilor
marginilor răsfrânte ale pieselor din table metalice prelucrabile prin deformare plastică la
rece.
4.3. Metodologia de cercetare-dezvoltare
Pentru realizarea obiectivului principal de cercetare-dezvoltare se propun etapele metodologice
după cum urmează.
4.3.1. Simularea numerică a răsfrângerii marginilor conturului exterior convex sau concav al
pieselor obținute din table metalice prin deformare plastică la rece
a. Alegerea programului de realizare a simulărilor și a structurii acestuia
b. Configurarea programului de simulare
c. Stabilirea datelor inițiale necesare simulării
d. Introducerea datelor în calculator
e. Rularea programului de simulare
f. Extragerea rezultatelor simulării.
4.3.2. Modelarea statistică a rezultatelor simulării
a. Stabilirea formei și a complexității modelelor;
b. Estimarea coeficienților modelelor;
c. Analiza statistică a modelelor obținute:
 verificarea semnificației coeficienților modelelor;
 determinarea intervalelor de încredere 95% pentru coeficienții modelelor și răspunsurile
prezise de modele.
d. Restructurarea modelelor reținând numai termenii cu coeficienții puternic semnificativi.
4.3.3. Reprezentarea grafică a modelelor obținute și analiza influenței parametrilor asupra
caracteristicilor răsfrângerii marginilor
a. Reprezentarea grafică 3D și 2D a modelelor obținute;
b. Analiza influenței parametrilor asupra caracteristicilor răsfrângerii marginilor conturului
exterior convex și concav;
c. Optimizarea structurii constructive a marginilor răsfrânte ținând seamă de restricțiile impuse
d. Concluzii.
- 11 -
UPB

conturului exterior convex sau concav al pieselor din table
metalice prin simulare numerică cu elemente finite
5.1. Definirea caracteristicilor constructive
În cazul pieselor complexe cu formă convexă sau concavă a conturului exterior, literatura de
specialitate nu oferă suficiente informații privind tehnologicitatea acestor piese. Toți marii
producători auto se bazează pe experiența proprie acumulată la fabricarea de piese similare și pe
preluarea de valori ale caracteristicilor geometrice constructive de la piese care au fost fabricate
anterior.
Se poate considera că tehnologicitatea pieselor cu marginile conturului exterior convex răsfrânt este
influențată de următoarele caracteristici constructive ale piesei (Fig. 5.1, a, b c și d):
𝑟𝑠𝑜 - raza de racordare între marginile răsfrânte din planul orizontal, mm, Fig. 5.1 (c);
𝑟𝑠𝑣 - raza de racordare stânga în plan vertical, mm, Fig. 5.1 (b) (secțiunea C-C);
𝑟𝑚𝑣 - raza de racordare mediană în plan vertical, mm, Fig. 5.1 (a) (secțiunea A-A);
𝑟𝑑𝑣 - raza de racordare dreapta în plan vertical, mm, Fig. 5.1 (d) (secțiunea B-B);
∝°𝑟𝑜 - unghiul în plan orizontal dintre pereții laterali răsfrânți ai piesei, grade, Fig. 5.1 (c);
∝°𝑚 - unghiul de înclinare median dintre normala la suprafața piesei și peretele de racordare, grade,
Fig. 5.1 (a);
°
∝𝑠 - unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și peretele răsfrânt din partea stângă,
grade, Fig. 5.1 (b);
° de înclinare dintre normala la suprafața piesei și peretele răsfrânt din partea dreaptă,
∝𝑑 - unghiul
grade, Fig. 5.1 (d);
𝑙𝑠 - lungimea peretelui răsfrânt din partea stângă, mm, Fig. 5.1 (b);
𝑙𝑚 - lungimea peretelui răsfrânt din mijlocul zonei de racordare, mm, Fig. 5.1 (a);
𝑙𝑑 - lungimea peretelui răsfrânt din mijlocul zonei de racordare, mm, Fig. 5.1 (a);
g - grosimea materialului utilizat, mm , Fig. 5.1 (b).
a)
b)
d)
c)
Fig. 5.1. Caracteristicile constructive ale pieselor cu marginile conturului exterior convex răsfrânt
Aceste caracteristici constructive evidențiate mai sus, influențează deasemenea și tehnologicitatea
pieselor cu marginile conturului exterior concav răsfrânt.
- 12 -
UPB
5.2. Tehnologia de răsfrângere a marginilor folosită

Simularea numerică oferă posibilitatea evaluării tehnologicității și, respectiv, a prescrierii corecte a
valorilor caracteristicilor constructive ale pieselor, prin analiza creșterii valorii grosimii piesei în
zonele supuse la solicitări de compresiune, sau analiza diminuării valorii grosimii piesei în zonele
supuse la solicitări de întindere.
5.3. Parametrii procesului de răsfrângere a marginilor conturului exterior convex sau
concav luați în studiu
Pentru stabilirea parametrilor procesului de răsfrângere a marginilor conturului exterior convex sau
concav s-a plecat de la ipoteza că tehnologicitatea procesului de deformare este influențată de toate
caracteristicile geometrice constructive ale piesei.
Deoarece numărul de parametri ai procesului de răsfrângere rezultați care ar trebui studiați este
foarte mare, ceea ce implica un număr foarte mare de simulări, și ținând seama că în realitate unii
dintre parametri definiți anterior nu au valori impuse sau pot avea aceleași valori, s-au considerat
ipoteze simplificatoare în vederea reducerii numărului acestor parametri.
În concluzie, dintre cei 11 parametri geometrici inițiali considerați că influențează procesul de
răsfrângere a marginilor conturului exterior convex sau concav al pieselor, se vor utiliza următorii
șase parametri:
𝑟𝑠𝑜 - raza de racordare între marginile răsfrânte din planul orizontal, în mm;
𝑟𝑣 - raza de racordare stânga în plan vertical, în mm;
∝°𝑟𝑜 - unghiul în plan orizontal dintre pereții laterali răsfrânți ai piesei, în grade;
∝°𝑠 - unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și peretele răsfrânt din partea
stângă, în grade;
°
∝𝑑 - unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și peretele răsfrânt din partea
dreaptă, în grade;
𝑙 - lățimea pereților răsfrânți, în mm.
5.3.1. Domeniile de variație ale parametrilor geometrici
Limitele intervalelor de variație ale parametrilor geometrici considerați, pentru piesele cu
marginile conturului exterior convex sau concav răsfrânte, au fost alese pe baza observațiilor,
cazurilor de lucru și a experienței acumulate în activitatea de proiectare a pieselor auto desfășurată
la sediul RENAULT TEHNOLOGIE ROUMANIE.
5.3.2. Nivelurile de variație ale parametrilor geometrici
Pentru determinarea modelului statistic polinomial utilizat, care este unul de ordinul 2 cu
interacțiuni, s-au considerat cinci niveluri de variație ale variabilelor independente.
5.4. Alegerea tipului de program de simulare, proiectarea lui și stabilirea numărului de
simulări necesar modelării statistice
Plecând de la recomandări din literatura de specialitate, pe baza experienței acumulate la cercetarea
proceselor de deformare plastică la rece, s-a ales un program factorial compus cu puncte centrale,
ortogonal, în vederea alcătuirii programelor de simulare a proceselor de răsfrângere a marginilor
conturului exterior convex şi concav [D03].
Astfel, pentru un număr de șase parametri geometrici (variabile independente) programul factorial
compus cu puncte centrale ortogonal va cuprinde un număr de 100 de simulări experimentale dintre
care 64 de puncte unghiulare, 12 puncte axiale și 24 de puncte centrale.
- 13 -
UPB
5.5. Softul folosit pentru simularea numerică a procesului de răsfrângere a marginilor

conturului exterior convex sau concav
Softul de simulare utilizat la studiul procesului de răsfrângere a marginilor conturului exterior
convex sau concav al pieselor din tablă se numește AutoForm, soft utilizat de multe dintre marile
companii producătoare auto ca: Renault, Audi, BMW, Chrysler, Fiat, Ford, GAZ Group, General
Motors, Honda, Volkswagen, Volvo etc.
În vederea rulării simulărilor procesului de răsfrângere a marginilor pieselor cu contur convex sau
concav s-au parcurs următoarele etape:
1. Importarea modelului geometric și a curbei care definește forma și dimensiunile
semifabricatului;
2. Alegerea tipului de presă;
3. Definirea planului de operații;
4. Definirea suprafețelor obiectiv pentru generarea elementelor active și a elementului de
presare;
5. Definirea caracteristicilor dimensionale ale poansonului de răsfrângere;
6. Definirea semifabricatului utilizat: dimensiuni, tip de material, grosimea acestuia;
7. Definirea caracteristicilor de lucru ale presei: forța de reținere, cursa de lucru, poziția
elementelor active etc.;
8. Analiza și evaluarea rezultatelor obținute;
5.6. Datele inițiale necesare pentru simularea cu elemente finite a răsfrângerii marginilor
conturului exterior convex sau concav
5.6.1. Concepția modelului geometric numeric
Modelul geometric numeric, Fig. 5.2 și 5.3, reprezintă concretizarea virtuală a piesei fizice care se
urmărește să se obțină.
Fig. 5.2. Reprezentarea modelului geometric numeric și a semifabricatului utilizat

pentru piese cu marginile conturului exterior convexe
Fig. 5.3. Reprezentarea modelului geometric numeric și a semifabricatului utilizat

pentru piese cu marginile conturului exterior concave
Pentru ușurința modificării dimensiunilor și formei piesei cât și a semifabricatului, s-a realizat cu
ajutorul softului CATIA o interfață, Fig. 5.4, care face legătura dintre parametrii modelului
geometric cu un tabelul centralizator, de tip excel, Fig. 5.5, ce conține valorile parametrilor
geometrici considerați, aranjați conform structurii programului de simulări experimentale adoptat.
- 14 -
UPB
Fig. 5.4. Tabelul centralizator al parametrilor geometrici
Fig. 5.5. Parametrii geometrici ai modelului CAD
5.6.2. Concepția modelului numeric

Concepția modelelor numerice s-a realizat prin importarea suprafețelor modelelor geometrice
numerice în softul de simulare pentru fiecare simulare în parte.
Modelele numerice, Fig. 5.6 și 5.7, sunt constituite din trei elemente rigide și anume: poanson,
matriță, element de reținere (presor) și un element deformabil, semifabricatul.
Cinematica modului de lucru ales corespunde prelucrării pe o presă de tip simplu efect și este
prezentată în Fig. 5.8.
Fig. 5.6. Modelul numeric Fig. 5.7. Modelul numeric Fig. 5.8. Cinematica
pentru piese cu marginile pentru piese cu marginile procesului de răsfrângere
conturului exterior convexe conturului exterior concave
5.6.3. Condiții de lucru considerate

Simulările s-au realizat în următoarele condiții de lucru:
 suprafața numerizată importată corespunde suprafeței interioare a piesei;
 grosimea materialului g = 0,65 mm;
 raza de racordare a poansonului de răsfrângere, 𝑟𝑟𝑝 = 2 mm;
 poansonul trebuie să depășească peretele format cu minim 5 mm de unde se termină raza de
racordare a acestuia;
 tipul de material utilizat, DC04;
 valoarea coeficientului de frecare dintre elementele active și semifabricat este de 0,16;
- 15 -
UPB
 cursa presei este de 700 mm, viteza de 233,33 mm/s, timpul de ciclu este de 6 secunde
rezultând o rată de 10 lovituri/minut;
 cursa presorului se reglează conform situațiilor reale de lucru - 450 mm;
 abaterea de la forma finală a conturului piesei cu margini răsfrânte să nu depășească
valoarea de 0,15 mm;
 valoarea forței de reținere dezvoltate de placa de reținere, 100 kN;
5.6.4. Stabilirea răspunsurilor măsurate
Pentru stabilirea caracteristicilor de proces (a variabilelor dependente) care se vor studia și sunt
influențate pe parcursul procesului de răsfrângere a marginilor conturului exterior sau concav de
către caracteristicile geometrice considerate, s-a ținut seama de posibilele defecte care pot apărea în
timpul procesului de răsfrângere.
S-a considerat că variabilele dependente care vor fi studiate în continuare pentru analiza procesului
de răsfrângere a marginilor sunt subțierea maximă admisibilă, îngroșarea maxim admisibilă, și,
respectiv, variația grosimii pereților răsfrânți.
5.7. Simularea numerică a procesului de răsfrângere a marginilor pentru fiecare din
punctele programelor de simulare
5.7.1. Evaluarea calitativă a solicitărilor ajutorul Diagramei Limită de Formare
Analiza gradului de deformare a pieselor cu marginilor conturului exterior convex sau concav
răsfrânte, se face cu ajutorul Diagramei Limită de Formare generată de către softul de simulare la
sfârșitul fiecărei simulări rulate, Fig. 5.9. În acest scop, se folosește un cod de culori care are
următoarele semnificații [D05]:
 Zona gri - reprezintă zona în care deformațiile din material sunt foarte mici și nu sunt
remanente
 Zona verde - reprezintă zona în care starea de tensiune din material s-a modificat, iar valorile
acesteia nu depășesc limitele admisibile
 Zona albastră - zona în care materialul este supus unei stări puternice de compresiune uni-
axială
 Zona mov - materialul este supus unei stări puternice de compresiune bi-axiale
 Zona maro - materialul este supus unei stări de întindere bi-axiale, iar grosimea acestuia se
micșorează peste Limita de siguranță de 10%, caz în care piesa obținută este considerată
nefezabilă
 Zona roșie - reprezintă zona în care starea de tensiune a semifabricatului depășește starea de
tensiune admisibilă, apar fisuri pe suprafața piesei, aceasta fiind considerată rebut
Fig. 5.9. Analiza fezabilității pieselor

cu ajutorul Diagramei Limită de Formare
- 16 -
UPB
5.7.2. Evaluarea grafică calitativă a gradului de deformare

Pentru determinarea și interpretarea stării de solicitare a materialului pieselor cu marginile
conturului exterior convex și concav supuse procesului de răsfrângere a marginilor, s-au rulat în
total 200 de simulări. Acest studiu oferă o primă evaluare grafică calitativă generală a gradului de
deformare la care este supus semifabricatul.
5.7.3. Evaluarea cantitativă a îngroșării și a subțierii materialului în timpul procesului de
răsfrângere a marginilor conturului convex sau concav exterior al piesei
Pentru determinarea cantitativă a influențelor solicitărilor de compresiune și întindere asupra
tehnologicității piesei finale și, respectiv, asupra procesului de deformare, s-au analizat la piesele
supuse procesului de răsfrângere a marginilor conturului exterior convex, Fig. 5.10, respectiv, concav,
variația subțierii materialului, variația îngroșării pereților răsfrânți și, respectiv, evoluția gradului de
deformare, între începutul cursei de lucru (Punctul Mort Superior) și sfârșitul cursei de lucru (Punctul
Mort Inferior).
Pe baza analizei proceselor de răsfrângere a marginilor pieselor cu contur exterior convex,
Fig. 5.10, și concav, din analiza celor 200 de simulări efectuate, s-au putut extrage informațiile necesare
referitoare la caracteristicile de proces urmărite.
a - evoluția procesului de b - analiza formabilității

răsfrângerea marginilor pieselor, secțiunea A-A
c - Variația îngroșării marginii răsfrânte d - Variația grosimii marginii răsfrânte

Î𝑔 [%], secțiunea A-A 𝑔𝑟 [mm], secțiunea A-A
Fig. 5.10. Analiza cantitativă a influențelor solicitărilor de compresiune și întindere
asupra materialului marginii răsfrânte: sfârșitul cursei de lucru - PMI
- 17 -
UPB
5.8. Concluzii privind simularea numerică a răsfrângerii marginilor conturului exterior

convex sau concav
Din analiza datelor obținute prin simularea procesului de răsfrângere a marginilor conturului exterior,
în cazul pieselor cu contur convex, s-au constatat următoarele:
 producerea unei subțieri a grosimii piesei 𝑆𝑔 , în zona razei de racordare, subțiere datorată
forțelor de frecare dintre elementele active și semifabricat, cu valori cuprinse în intervalul
1.6 % - 7.4 % din grosimea nominală a piesei, și, respectiv,
 producerea unei îngroșări a marginii răsfrânte la extremitatea acesteia datorită surplusului de
material, cu valori cuprinse în intervalul 2.9% (exp. nr. 5) - 23.6% (exp. nr. 76) din grosimea
nominală a piesei;
În cazul pieselor cu contur concav s-au constatat:

 producerea unei subțieri a grosimii piesei 𝑆𝑔 , la extremitatea marginii răsfrânte datorită
solicitărilor de întindere circumferențiale cu valori cuprinse în intervalul 9.5% (exp. nr. 4) -
31.1% (exp. nr. 35) din grosimea nominală a piesei, și, respectiv,
 solicitările de compresiune în marginea răsfrântă sunt inexistente.
Având în vedere valorile maxime admisibile ale parametrilor analizați, 24% din grosimea
nominală a piesei pentru subțierea maximă admisibilă și 1% din grosimea nominală a piesei
pentru îngroșarea maximă admisibilă, se poate concluziona că:
 influența subțierii produsă la piesele cu margini răsfrânte convexe este neglijabilă, de
7.4%, grosimea minimă a piesei ajungând la valoarea de 0.602 mm, comparativ cu
îngroșarea semnificativă a marginilor răsfrânte ale piesei, de 23.6%, grosimea maximă a
acesteia ajungând la 0.803 mm;
 influența subțierii produsă la piesele cu margini concave răsfrânte are o mărime
apreciabilă, grosimea minimă a piesei ajungând la 0.448 mm, ceea ce prezintă un potențial
risc major de fisurare sau chiar rupere a marginilor piesei;
 nu există solicitări de compresiune în marginea răsfrântă, și deci, influența îngroșării
marginilor răsfrânte ale piesei asupra tehnologicităţii piesei poate fi neglijată.

conturului exterior convex sau concav al pieselor
din table metalice prin modelare statistică
6.1. Alegerea formei și a complexității modelelor
În cazul studiului proceselor de deformare plastică la rece, legătura dintre parametri și
caracteristicile de proces se exprimă cu ajutorul unor relații de formă polinomială. În cazul de fată
programul experimental s-a desfășurat luându-se în considerare șase parametri:
 raza de racordare între marginile răsfrânte din planul orizontal 𝑟𝑠𝑜 , în mm;
 raza de racordare în plan vertical 𝑟𝑣 , în mm;
 unghiul în plan orizontal dintre marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝°𝑟𝑜 , în grade;
 unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din partea
stângă ∝°𝑠 , în grade;
 unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din partea
dreaptă ∝°𝑑 , în grade;
 lățimea marginii răsfrânte 𝑙, în mm.
Datorită domeniilor largi de variație ale parametrilor considerați, se consideră a fi corespunzător
utilizarea unor modele matematice de ordinul 2 cu interacțiuni alcătuite dintr-un număr de 48 de
coeficienți .
- 18 -
UPB
6.2. Estimarea coeficienților modelelor

Determinarea coeficienților prin metoda celor mai mici pătrate, presupune rezolvarea sistemului de
ecuații normale corespunzătoare formei modelelor propuse. Utilizând formele matriceale a
sistemelor de ecuații normale aferente formei modelelor matematice considerate, au fost determinați
coeficienții modelelor cu variabile naturale aferente pieselor cu marginile conturului exterior
convex sau concav răsfrânte. În cazul pieselor cu marginile conturului exterior convex răsfrânte,
aceștia sunt prezentați în Tabelul 6.1.
Tabelul 6.1
Coeficienții modelului cu variabile naturale
b0 = 0.28129377 b66 = 0.004627554 b36 = 0.000405759 b146 = 0.000271915
b1 = -0.019794384 b12 = 0.001653903 b45 = -0.000534868 b156 = 0.000164534
b2 = -0.032505167 b13 = 0.000409064 b46 = -0.006887872 b234 = -7.48E-05
b3 = -0.0088978 b14 = -0.00104063 b56 = -0.006630418 b235 = -5.66E-05
b4 = 0.005359221 b15 = 9.61E-05 b123 = -5.34E-05 b236 = -5.98E-05
b5 = 0.000283628 b16 = -0.003674727 b124 = 0.000115531 b245 = 5.88E-05
b6 = 0.048026495 b23 = 0.001531539 b125 = -3.48E-05 b246 = -2.95E-05
b11 = 0.000468213 b24 = 0.00186304 b126 = 0.000184949 b256 = 0.000785894
b22 = -0.002412187 b25 = -0.000792806 b134 = -7.98E-06 b345 = -3.65E-05
b33 = -8.07E-06 b26 = 0.000787298 b135 = -1.48E-05 b346 = 1.35E-05
b44 = -0.000276335 b34 = 0.000543806 b136 = -1.36E-05 b356 = -2.65E-05
b55 = -5.63E-05 b35 = 0.000681121 b145 = 5.57E-05 b456 = 0.000257912
6.3. Analiza statistică a modelelor obținute

6.3.1. Verificarea adecvanței modelelor obținute
În scopul verificării adecvanței modelelor matematice determinate, s-au calculat următorii parametri
statistici, Tabelul 6.2 și 6.3:
Tabelul 6.2 Tabelul 6.3
Verificarea adecvanței modelului Verificarea adecvanței modelului
în cazul răsfrângerii marginilor în cazul răsfrângerii marginilor
pieselor cu contur exterior convex pieselor cu contur exterior concav
Dispersia Valoarea Dispersia Valoarea

𝑛 𝑛
𝑆𝑃𝑟𝑧 = ∑(𝑦𝑢 − 𝑦̃𝑢 )2 0.006823 𝑆𝑃𝑟𝑧 = ∑(𝑦𝑢 − 𝑦̃𝑢 )2 0.0061426

𝑖=1 𝑖=1
𝑓𝑟𝑧 = 𝑛 − 𝑚 − 1 52 𝑓𝑟𝑧 = 𝑛 − 𝑚 − 1 52
2 2
𝑃𝑀𝑟𝑧 = 𝑆𝑃𝑟𝑧 /𝑛 − 𝑚 − 1 = 𝑠𝑟𝑧 0.000131217 𝑃𝑀𝑟𝑧 = 𝑆𝑃𝑟𝑧 /𝑛 − 𝑚 − 1 = 𝑠𝑟𝑧 0.000131217
𝑇 𝑇
𝑆𝑃𝑒𝑟 = (𝑌0 − 𝑌̃0 ) ∙ (𝑌0 − 𝑌̃) 0.002760958 𝑆𝑃𝑒𝑟 = (𝑌0 − 𝑌̃0 ) ∙ (𝑌0 − 𝑌̃) 0.000118128
𝑓𝑒𝑟 = 𝑛0 − 1 23 𝑓𝑒𝑟 = 𝑛0 − 1 23
2 2
𝑃𝑀𝑒𝑟 = 𝑆𝑃𝑒𝑟 /𝑓𝑒𝑟 = 𝑠𝑒𝑟 0.000120042 𝑃𝑀𝑒𝑟 = 𝑆𝑃𝑒𝑟 /𝑓𝑒𝑟 = 𝑠𝑒𝑟 0.000077650
𝑆𝑃𝑖𝑛 = 𝑆𝑃𝑟𝑧 − 𝑆𝑃𝑒𝑟 0.004062373 𝑆𝑃𝑖𝑛 = 𝑆𝑃𝑟𝑧 − 𝑆𝑃𝑒𝑟 0.004356715
𝑓𝑖𝑛 = 𝑓𝑟𝑧 − 𝑓𝑒𝑟 = 𝑛 − 𝑚 − 𝑛0 29 𝑓𝑖𝑛 = 𝑓𝑟𝑧 − 𝑓𝑒𝑟 = 𝑛 − 𝑚 − 𝑛0 29
𝑃𝑀𝑖𝑛 = 𝑆𝑃𝑖𝑛 /𝑓𝑖𝑛 0.000140082 𝑃𝑀𝑖𝑛 = 𝑆𝑃𝑖𝑛 /𝑓𝑖𝑛 0.000150232
𝐹𝑐𝑖 = 𝑃𝑀𝑖𝑛 /𝑃𝑀𝑒𝑟 1.166943436 𝐹𝑐𝑖 = 𝑃𝑀𝑖𝑛 /𝑃𝑀𝑒𝑟 1.934717991
𝐹 𝑇(𝑓𝑖𝑛 ; 𝑓𝑒𝑟; 95%) 1.976923077 𝐹 𝑇(𝑓𝑖𝑛 ; 𝑓𝑒𝑟 ; 95%) 1.976923077
Adecvanţa modelelor este dată de raportul care reprezintă valoarea unei distribuții statistice Fischer.
Aceasta se compară cu valoarea critică cunoscută a celei corespunzătoare numărului de grade de
libertate, fin, fer şi probabilităţii de 95% cu care este acceptată semnificația inadecvanţei.
În concluzie se poate observa că modelele propuse sunt adecvate și pot reproduce corect legătura
dintre parametri considerați și răspunsurile considerate.
- 19 -
UPB
6.3.2. Verificarea semnificației coeficienților

Pentru verificarea semnificației coeficienților modelelor determinate, acestea fiind adecvate, se
determină pentru fiecare coeficient valoarea raportului 𝐹𝑐𝑠𝑖 , în care pătratul mediu al coeficienţilor
𝑃𝑀𝑏𝑖 , se calculează pentru fiecare coeficient în parte. Pentru modele adecvate, coeficientul testat
este semnificativ şi trebuie reţinut dacă [D04]:
Fcs > FT (1; frz; 95%) = 4.023 (6.1)
Din studiul datelor obținute, a rezultat că toții coeficienții modelelor determinate sunt puternic
semnificativi, concluzie reflectată pe baza valorilor ridicate ale raportului Fcs.
6.3.3. Determinarea intervalelor de încredere 95% pentru coeficienții modelelor și pentru
răspunsurile prezise de modele
Intervalele de încredere caracterizează precizia răspunsului prezis de modelul determinat pe baza
dispersiei erorilor răspunsurilor măsurate. Acestea se calculează cu rel. (6.2) [D04]:
𝑉(𝑦̃) = 𝑥 𝑇 ∙ (𝑋 𝑇 𝑋)−1 ∙ 𝑥 ∙ 𝑠𝑟𝑧
2 (6.2)
unde: - 𝑉(𝑦̃) este dispersia răspunsurilor prezise de model;
2
- 𝑠𝑟𝑧 este pătratul mediu al rezidualelor 𝑃𝑀𝑟𝑧 , sau pătratul mediu al erorii experimentale
𝑃𝑀𝑒𝑟 , după cum modelul determinat este adecvat sau inadecvat;
- X este matricea valorilor naturale ale variabilelor de proces;
- x este vectorul termenilor modelului;
- 𝑥 𝑇 este transpusa vectorului termenilor modelului.
Distribuția Student ce intervine în relația cu care se determină intervalele de încredere 95% are valoarea
𝑡𝑇 (52; 95%) = 2,0072.
Se constată că majoritatea răspunsurilor măsurate se încadrează în intervalele de încredere 95% aferente
răspunsurilor omoloage prezise, iar erodările de prezicere a răspunsurilor măsurate, sunt destul de mici,
majoritatea acestora având valori sub 10% în cazul pieselor cu marginile conturului exterior convex
răsfrânte, Fig. 6.1, și sub 3% în cazul pieselor cu marginile conturului exterior concav răsfrânte, Fig.
6.2.
Fig. 6.1. Evidențierea erorilor prezise Fig. 6.2. Evidențierea erorilor prezise
de modelul determinat pentru piese cu de modelul determinat pentru piese cu
marginile conturului exterior convex răsfrânte marginile conturului exterior concav răsfrânte
Capitolul 7. Cercetarea influenței parametrilor

răsfrângerii marginilor conturului exterior convex
sau concav asupra procesului de prelucrare
7.1. Reprezentarea grafică 2D și 3D a modelelor caracteristicilor procesului de răsfrângere
Prezentul capitol prezintă contribuții teoretice ale autorului, diseminate sintetic în cadrul [D07].
Deoarece toți coeficienții modelelor determinate au o influență foarte puternică asupra mărimilor
prezise de acestea, formele generale ale modelelor determinate pentru răspunsurile de proces
studiate sunt de gradul al doilea cu toate interacțiunile considerate, date de rel. (7.1) şi (7.2) :
- 20 -
UPB
𝑦 = 0.28129377 − 0.019794384𝑟𝑠𝑜 − 0.032505167𝑟𝑣 − 0.0088978 ∝𝑟𝑜 + 0.005359221 ∝𝑠 + 0.000283628 ∝𝑑

2
+ 0.048026495𝑙 + 0.000468213𝑟𝑠𝑜 − 0.002412187𝑟𝑣2 + −8.07e−6 ∝2𝑟𝑜 + −0.000276335 ∝2𝑠
−5 2 2
− 5.63e ∝𝑑 + 0.004627554𝑙 + 0.001653903𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 + 0.000409064𝑟𝑠𝑜 ∝𝑟𝑜 − 0.00104063𝑟𝑠𝑜 ∝𝑠
+ 9.61e−5 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑑 − 0.003674727𝑟𝑠𝑜 𝑙 + 0.001531539𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 + 0.00186304𝑟𝑣 ∝𝑠
− 0.000792806𝑟𝑣 ∝𝑑 + 0.000787298𝑟𝑣 𝑙 + 0.000543806 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 + 0.000681121 ∝𝑟𝑜 ∝𝑑
+ 0.000405759 ∝𝑟𝑜 𝑙 − 0.000534868 ∝𝑠 ∝𝑑 − 0.006887872 ∝𝑠 𝑙 − 0.006630418 ∝𝑑 𝑙
− 5.34e−5 𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 + 0.000115531𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 ∝𝑠 − 3.48e−5 𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 ∝𝑑 + 0.000184949𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 𝑙
(7.1)
− 7.98e−6 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 − 1.48e−5 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑟𝑜 ∝𝑑 − 1.36e−5 ∝𝑟𝑜 𝑙 + 5.57e−5 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑠 ∝𝑑 + 0.000271915𝑟𝑠𝑜 ∝𝑠 𝑙
+ 0.000164534𝑟𝑠𝑜 ∝𝑑 𝑙 − 7.48e−5 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 − 5.66e−5 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 ∝𝑑 − 5.98e−5 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 𝑙 + 5.88e−5 𝑟𝑣 ∝𝑠 ∝𝑑
− 2.95e−5 𝑟𝑣 ∝𝑠 𝑙 + 0.000785894𝑟𝑣 ∝𝑑 𝑙 − 3.65e−5 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 ∝𝑑 + 1.35e−5 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 𝑙 − 2.65e−5 ∝𝑟𝑜 ∝𝑑 𝑙
+ 0.000257912 ∝𝑠 ∝𝑑 𝑙
𝑦 = 0.300984411 + 0.016606830 𝑟𝑠𝑜 + 0.039160636 𝑟𝑣 + 0.000584447 ∝𝑟𝑜 + 0.002735605 ∝𝑠 − 0.027617219 ∝𝑑

2 − 0.000194866 𝑟 2 + 0.000000956 ∝2 + 0.000067308 ∝2
− 0.033452961 𝑙 − 0.000255803 𝑟𝑠𝑜 𝑣 𝑟𝑜 𝑠
− 0.000072692 ∝2𝑑 − 0.001286434 𝑙2 − 0.000677554 𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 − 0.000020013 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑟𝑜
− 0.000147606 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑠 − 0.000323460 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑑 + 0.001763188 𝑟𝑠𝑜 𝑙 − 0.000628189 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜
+ 0.002677515 𝑟𝑣 ∝𝑠 + 0.001881626 𝑟𝑣 ∝𝑑 − 0.010794844 𝑟𝑣 𝑙 + 0.000264110 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠
− 0.000241390 ∝𝑟𝑜 ∝𝑑 + 0.000420432 ∝𝑟𝑜 𝑙 + 0.003331836 ∝𝑠 ∝𝑑 − 0.007584001 ∝𝑠 𝑙
+ 0.012452777 ∝𝑑 𝑙 + 0.000015337 𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 − 0.000086640 𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 ∝𝑠 + 0.000113009 𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 ∝𝑑
(7.2)
+ 0.000068180 𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 𝑙 − 0.000009374 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 + 0.000011473 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑟𝑜 ∝𝑑 − 0.000014182 ∝𝑟𝑜 𝑙
+ 0.000019588 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑠 ∝𝑑 + 0.000170178 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑠 𝑙 − 0.000223359 𝑟𝑠𝑜 ∝𝑑 𝑙
− 0.000010494 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 + 0.000036203 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 ∝𝑑 + 0.000029439 𝑟𝑣 ∝𝑟𝑜 𝑙
− 0.000697832 𝑟𝑣 ∝𝑠 ∝𝑑 + 0.000678055 𝑟𝑣 ∝𝑠 𝑙 − 0.000744531 𝑟𝑣 ∝𝑑 𝑙 − 0.000012823 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 ∝𝑑
+ 0.000018271 ∝𝑟𝑜 ∝𝑠 𝑙 − 0.000030617 ∝𝑟𝑜 ∝𝑑 𝑙 − 0.000124443 ∝𝑠 ∝𝑑 𝑙
Prin studierea ecuației de regresie determinate pentru estimarea îngroșării marginilor pieselor
supuse la procedeul de răsfrângere a marginilor conturului exterior Î𝑔 , se pot face următoarele
aprecieri:
 odată cu creșterea valorii lățimii marginilor răsfrânte l, Fig. 7.1, valoarea îngroșării
materialului Î𝑔 crește, lucru explicat prin mărirea aportului de material în exces care trebuie
deformat și redistribuit;
 același fenomen de creștere a grosimii marginii răsfrânte se manifestă și la micșorarea
valorilor unghiurilor de înclinare dintre normala la suprafață și marginile răsfrânte din
°
partea stângă ∝° 𝒔 și dreaptă a piesei ∝𝒅 însă într-o măsură mai mică, Fig. 7.2 și 7.3;
 variația razei de racordare în plan vertical rv, Fig. 7.4, influențează defavorabil îngroșarea
produsă odată cu creșterea valorii acestuia;
 de asemenea, s-a constatat că odată cu creșterea valorii razei de racordare între marginile
răsfrânte din planul orizontal 𝒓𝒔𝒐 , Fig. 7.5, respectiv a unghiului din plan orizontal dintre
marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝° 𝒓𝒐 , Fig. 7.6, valoarea îngroșării materialului Î𝒈
scade, fenomen explicat prin faptul că în aceste situații, volumul de material care necesită a
fi deformat și redistribuit se micșorează.
Fig. 7.1. Variația îngroșării marginilor răsfrânte ale Fig. 7.2. Variația îngroșării marginilor răsfrânte ale
pieselor Î𝑔 [%] în funcție de valoarea lățimii marginii pieselor Î𝑔 [%] în funcție de valoarea unghiului de
răsfrânte 𝑙 [mm] înclinare dintre normala la suprafața piesei și
marginea răsfrântă din partea stângă ∝°𝑠 [º]
- 21 -
UPB
pieselor Î𝑔 [%] în funcție de valoarea unghiului de pieselor Î𝑔 [%] în funcție de valoarea razei de
înclinare dintre normala la suprafața piesei și racordare în plan vertical 𝑟𝑣 [mm]
marginea răsfrântă din partea dreaptă ∝°𝑑 [º]
pieselor Î𝑔 [%] în funcție de valoarea razei de pieselor Î𝑔 [%] în funcție de valoarea unghiului în
racordare între marginile răsfrânte din planul plan orizontal dintre marginile laterale răsfrânte ale
orizontal 𝑟𝑠𝑜 [mm] piesei ∝°𝑟𝑜 [º]
Din examinarea graficelor 3D prezentate în Fig. 7.7. - 7.11, se poate observa forma suprafețelor de
răspuns corespunzătoare caracteristicilor de proces studiate cu ajutorul modelului determinat, prin
intermediul căruia s-a aproximat foarte bine dependențele și influențele dintre parametri considerați
și mărimea analizată.
S-au constatat următoarele:
 prin creșterea valorii parametrului razei de racordare între marginile răsfrânte din planul
orizontal rso, Fig. 7.7, valoarea îngroșării Îg scade;
 lățimea marginii răsfrânte l, Fig. 7.11, are o influență mare asupra îngroșării care apare în
marginile răsfrânte, prin faptul că este principalul parametru geometric care influențează în
mod direct aportul de volumul de material care trebuie deformat și redistribuit;
 referitor la parametrul raza de racordare în plan vertical rv, din Fig. 7.7 și 7.8, se observă că
influența acestuia asupra îngroșării Îg, este una defavorabilă odată cu creșterea valorii
acestuia;
 referitor la parametrul unghiul în plan orizontal dintre marginile laterale răsfrânte ale piesei
∝°𝒓𝒐 , din analiza Fig. 7.8 și 7.10, s-a observat că influența acestuia este una favorabilă
diminuării îngroșării pe măsură ce acesta ia valori spre limita superioară a intervalului de
variație studiat, respectiv, 90° ;
 unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din partea
stângă ∝°𝒔 și unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din
partea dreaptă ∝°𝒅, Fig. 7.9 - 7.11, au o influență similară, respectiv, o diminuare a îngroșării
produse dacă valorile acestora tind către limita superioară a intervalelor studiate;
- 22 -
UPB
În cazul pieselor cu marginile conturului exterior concave răsfrânte, din studiul graficelor 2D și
3D, s-au putut face următoarele aprecieri:
 odată cu creșterea valorii razei de racordare între marginile răsfrânte în plan orizontal 𝒓𝒔𝒐
panta curbei de variație a grosimii marginilor răsfrânte ale piesei crește, Fig. 7.7,
 influența unghiului din planul orizontal dintre marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝°𝒓𝒐 ,
Fig. 7.8, asupra grosimii marginii răsfrânte se diminuează pe măsură ce acesta tinde către
limita superioară a intervalului de variație studiat,
 raza de racordare în plan vertical 𝒓𝒗 , Fig. 7.8, are o influență pozitivă asupra grosimii
marginilor răsfrânte ale pieselor odată cu creșterea valorii acestuia,
 din analiza Fig. 7.9 - 7.12, s-a observat că unghiul de înclinare dintre normala la suprafața
piesei și marginea răsfrântă din partea stângă ∝°𝒔 și, respectiv, din partea dreaptă ∝°𝒅 , au
influențe similare, respectiv, obținerea unei valori ridicate a grosimii în marginile răsfrânte
ale piesei, dacă valorile acestora tind către limita superioară a intervalelor studiate,
 o valoare ridicată a lățimii marginii răsfrânte l înseamnă un volum mare de material care
trebuie redistribuit, și deci o probabilitate mare de apariție a unei îngroșări excesive a
marginilor răsfrânte ale piesei, Fig. 7.11 și 7.12.
Fig. 7.7. Dependența îngroșării marginii răsfrânte Fig. 7.8. Dependența îngroșării marginii răsfrânte
Î𝑔 [%] în funcție de raza de racordare dintre Î𝑔 [%] în funcție de raza de racordare în plan
marginile răsfrânte din planul orizontal 𝑟𝑠𝑜 [mm] și vertical 𝑟𝑣 [mm] și unghiul în plan orizontal dintre
raza de racordare în plan vertical 𝑟𝑣 [mm] marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝°𝑟𝑜 [º]
Î𝑔 [%] în funcție de unghiul de înclinare dintre Î𝑔 [%] în funcție de unghiul în plan orizontal dintre
normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝°𝑟𝑜 [º] și
din partea stângă ∝°𝑠 [º] și unghiul de înclinare unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei
dintre normala la suprafața piesei și marginea și marginea răsfrântă din partea dreaptă ∝°𝑑 [º]
răsfrântă din partea dreaptă, ∝°𝑑 [º]
- 23 -
UPB
Î𝑔 [%] în funcție de unghiul de înclinare dintre Î𝑔 [%] în funcție de unghiul de înclinare dintre
normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din
din partea dreaptă ∝°𝑑 [º] și lățimea marginii partea stângă ∝°𝑠 [º] și lățimea marginii răsfrânte 𝑙
răsfrânte 𝑙 [mm] [mm]
În cazul pieselor cu marginile conturului exterior concave răsfrânte, din studiul graficelor 2D și
3D, s-au putut face următoarele aprecieri:
 odată cu creșterea valorii razei de racordare între marginile răsfrânte în plan orizontal
𝒓𝒔𝒐 , panta curbei de variație a grosimii marginilor răsfrânte ale piesei crește, Fig. 7.13,
 influența unghiului din planul orizontal dintre marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝°𝒓𝒐 ,
Fig. 7.13, asupra grosimii marginii răsfrânte, se diminuează pe măsură ce acesta tinde către
limita superioară a intervalului de variație studiat,
 raza de racordare în plan vertical 𝒓𝒗 , Fig. 7.14, are o influență pozitivă asupra grosimii
marginilor răsfrânte ale pieselor odată cu creșterea valorii acestuia,
 din analiza Fig. 7.14 - 7.16, s-a observat că unghiul de înclinare dintre normala la
suprafața piesei și marginea răsfrântă din partea stângă ∝°𝒔 , și respectiv, din partea
dreaptă ∝°𝒅 , au influențe similare, respectiv, obținerea unei valori ridicate a grosimii în
marginile răsfrânte ale piesei, dacă valorile acestora tind către limita superioară a
intervalelor studiate,
 o valoare ridicată a lățimii marginii răsfrânte l, înseamnă un volum mare de material care
trebuie redistribuit, și deci, o probabilitate mare de apariție a unei subțieri excesive în zona
de racordare dintre marginile răsfrânte a piesei, Fig. 7.16.
Fig. 7.13. Variația grosimii marginilor răsfrânte Fig. 7.14. Variația grosimii marginilor răsfrânte
g [mm] în funcție de raza de racordare dintre g [mm] în funcție de raza de racordare în plan
marginile răsfrânte din planul orizontal 𝑟𝑠𝑜 [mm] vertical 𝑟𝑣 [mm] și unghiul de înclinare dintre
unghiul în plan orizontal dintre marginile laterale normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă
răsfrânte ale piesei ∝°𝑟𝑜 [º] din partea dreaptă ∝°𝑑 [º]
- 24 -
UPB
Fig. 7.16. Variația grosimii marginilor răsfrânte

Fig. 7.15. Variația grosimii marginilor răsfrânte
g [mm] în funcție de unghiul de înclinare dintre
g [mm] în funcție de unghiul de înclinare dintre
normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din
normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă
dreaptă ∝°𝑑 [º] și lățimea marginii răsfrânte 𝑙 [mm]
din partea stângă ∝°𝑠 [º] și unghiul de înclinare
dintre normala la suprafața piesei și marginea
răsfrântă din partea dreaptă ∝°𝑑 [º]
7.2. Valori optime ale parametrilor răsfrângerii marginilor pieselor cu contur exterior
convex sau concav
Cu datele obținute cu ajutorul modelelor matematice determinate și a observațiilor făcute în urma
analizei reprezentărilor 2D şi 3D ale acestor modele, s-au determinat valori optime ale
caracteristicilor geometrice studiate pentru diverse cazuri de lucru impuse, Tabelele 7.1 și 7.2.
Tabelul 7.1
Caracteristici geometrice ale pieselor cu contur convex cu margini
răsfrânte pentru grosime de 0.65 mm și îngroșare maximă admisibilă de 1%
Caracteristica geometrică Îngroșarea Caracteristica geometrică Îngroșarea
estimată a Grosimea estimată a Grosimea
a piesei marginii a piesei marginii
marginii marginii
𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 ∝°𝑟𝑜 ∝°𝑠 ∝°𝑑 𝑙 răsfrânte, Î𝑔 răsfrânte, g 𝑟𝑠𝑜 𝑟𝑣 ∝°𝑟𝑜 ∝°𝑠 ∝°𝑑 𝑙 răsfrânte, Î𝑔 răsfrânte, g
[mm] [mm]
[mm] [mm] [º ] [º ] [º ] [mm] [%] [mm] [mm] [º] [º ] [º] [mm] [%]
8 2 60 8 8 5 0,093 0,590 11,8 2 60 8 8 5 0,070 0,604
8,2 2 60 8 8 5 0,091 0,591 12 2 60 8 8 5 0,069 0,605
8,4 2 60 8 8 5 0,090 0,592 12,2 2 60 8 8 5 0,069 0,605
8,6 2 60 8 8 5 0,088 0,593 12,4 2 60 8 8 5 0,068 0,606
8,8 2 60 8 8 5 0,087 0,594 12,6 2 60 8 8 5 0,067 0,606
9 2 60 8 8 5 0,085 0,594 12,8 2 60 8 8 5 0,067 0,607
9,2 2 60 8 8 5 0,084 0,595 13 2 60 8 8 5 0,066 0,607
9,4 2 60 8 8 5 0,083 0,596 13,2 2 60 8 8 5 0,065 0,607
9,6 2 60 8 8 5 0,082 0,597 13,4 2 60 8 8 5 0,065 0,608
9,8 2 60 8 8 5 0,080 0,598 13,6 2 60 8 8 5 0,064 0,608
10 2 60 8 8 5 0,079 0,599 13,8 2 60 8 8 5 0,064 0,608
10,2 2 60 8 8 5 0,078 0,599 14 2 60 8 8 5 0,064 0,609
10,4 2 60 8 8 5 0,077 0,600 14,2 2 60 8 8 5 0,063 0,609
10,6 2 60 8 8 5 0,076 0,601 14,4 2 60 8 8 5 0,063 0,609
10,8 2 60 8 8 5 0,075 0,601 14,6 2 60 8 8 5 0,062 0,609
11 2 60 8 8 5 0,074 0,602 14,8 2 60 8 8 5 0,062 0,610
11,2 2 60 8 8 5 0,073 0,603 15 2 60 8 8 5 0,062 0,610
11,4 2 60 8 8 5 0,072 0,603 15,2 2 60 8 8 5 0,062 0,610
11,6 2 60 8 8 5 0,071 0,604 15,4 2 60 8 8 5 0,062 0,610
19.5 2 10 8 8 7 22.9 24 0.501 19.5 2 10 8 8 7 22.9
19.5 2 20 8 8 7 22.3 24 0.505 19.5 2 20 8 8 7 22.3
19.5 2 30 8 8 7 21.6 24 0.509 19.5 2 30 8 8 7 21.6
19.5 2 40 8 8 7 21.0 24 0.513 19.5 2 40 8 8 7 21.0
19.5 2 50 8 8 7 20.3 24 0.518 19.5 2 50 8 8 7 20.3
19.5 2 60 8 8 7 19.6 24 0.522 19.5 2 60 8 8 7 19.6
19.5 2 70 8 8 7 18.8 24 0.527 19.5 2 70 8 8 7 18.8
19.5 2 80 8 8 7 18.0 24 0.532 19.5 2 80 8 8 7 18.0
19.5 2 90 8 8 7 17.2 24 0.538 19.5 2 90 8 8 7 17.2
19.5 2 100 8 8 7 16.4 24 0.543 19.5 2 100 8 8 7 16.4
19.5 2 110 8 8 7 15.5 24 0.549 19.5 2 110 8 8 7 15.5
- 25 -
UPB
7.3. Concluzii privind influența parametrilor răsfrângerii marginilor conturului exterior

convex sau concav asupra caracteristicilor de proces
Astfel, conform datelor sintetizate în Tabelul 7.3 şi 7.4, s-a constatat că pentru a obține o valoare
acceptabilă a îngroșării sau grosimii marginilor răsfrânte, este necesar ca parametrii:
• raza de racordare între marginile răsfrânte din planul orizontal rso ,
• unghiul în plan orizontal dintre marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝°
ro ,
• unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din partea
stângă ∝°s ,
• unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din partea
dreaptă ∝°d
să aibe valori către limitele superioare ale intervalelor de variație studiate.
De asemenea, este necesar ca parametrii :
 raza de racordare în plan vertical rv ,
 lățimea marginii răsfrânte l
să aibe valori către limitele inferioare ale intervalelor de variație studiate.
Observațiile remarcate sunt prezentate sintetic în Tabelele 7.3 şi 7.4.

Tabelul 7.3
Influență caracteristicilor geometrice ale piesei asupra îngroșării marginilor exterioare răsfrânte ale
pieselor cu contur convex
Modul de Efectul asupra
Caracteristica geometrică
variație Îngroșării Î𝑔 , [%]
Raza de racordare între marginile răsfrânte din planul orizontal 𝑟𝑠𝑜 [mm]
Raza de racordare în plan vertical 𝑟𝑣 [mm]
Unghiul în plan orizontal dintre marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝°𝑟𝑜 [º]
Unghiul de înclinare dintre normala la suprafața piesei și marginea răsfrântă din
partea stângă ∝°𝑠 [º]
partea dreaptă ∝°𝑑 [º]
Lățimea marginii răsfrânte 𝑙 [mm]
Tabelul 7.4
Influență caracteristicilor geometrice ale piesei asupra îngroșării marginilor exterioare răsfrânte ale
pieselor cu contur concav
Valoarea grosimea
Caracteristica geometrică Modul de variație marginii răsfrânte
g, [mm]
Raza de racordare între marginile răsfrânte din planul orizontal 𝑟𝑠𝑜 [mm]
Raza de racordare în plan vertical 𝑟𝑣 [mm]
Unghiul în plan orizontal dintre marginile laterale răsfrânte ale piesei ∝°𝑟𝑜 [º]
partea stângă ∝°𝑠 [º]
partea dreaptă ∝°𝑑 [º]
Lățimea marginii răsfrânte 𝑙, [mm]
- 26 -
UPB
Capitolul 8. Concluzii finale și contribuții principale la

optimizarea proceselor de deformare plastică la rece
cu ajutorul simulării numerice
(1) Din analiza stadiului actual al cercetărilor privind prelucrarea pieselor cu margini răsfrânte
din table metalice, s-au desprins concluzii importante, care sunt prezentate în capitolul 3.
(2) Având în vedere datele și concluziile din analiza stadiului actual al cercetărilor privind
prelucrarea pieselor cu margini răsfrânte din table metalice, s-au considerat a fi de perspectivă
următoarele direcții de cercetare-dezvoltare: aprofundarea teoretico-experimentală a
proiectării și prelucrării zonelor pieselor cu margini răsfrânte, inclusiv în construcția
caroseriilor de automobile; aplicarea pe scară largă a simulării numerice și modelării
statistice, prin studii de caz, pentru determinarea influenței caracteristicilor de material și
geometrice ale pieselor din table metalice asupra tehnologicității acestora, inclusiv în legătură
cu prelucrarea de margini răsfrânte; realizarea de baze de date cu produse/ piese care includ
zone cu margini răsfrânte, utilizabile în procese de proiectare și fabricare a produselor;
dezvoltarea de echipamente modulate pentru prelucrarea de margini răsfrânte în sisteme
tehnologice de fabricare prin deformare plastică.
(3) În raport cu stadiul actual și direcțiile de cercetare-dezvoltare privind optimizarea unor

caracteristici constructive ale pieselor realizate prin deformare plastică la rece, s-a asumat ca
obiectiv principal al activității de cercetare-dezvoltare avansate în cadrul doctoratului
(v. şi § 4.2): cercetarea prin simulare numerică și modelare statistică a caracteristicilor
marginilor răsfrânte ale pieselor din table metalice prelucrabile prin deformare plastică
la rece.
(4) La realizarea obiectivului principal al activității doctorale de cercetare-dezvoltare, prezenta

teză de doctorat aduce o serie de contribuții, dintre care cele mai importante sunt după cum
urmează.
 Evaluarea stadiului cercetărilor privind performanțele atinse în proiectarea și fabricarea
pieselor din table metalice cu margini răsfrânte obținute prin deformare plastică la rece.
 Definirea obiectivului principal și a etapelor metodologice de cercetare-dezvoltare privind
optimizarea caracteristicilor constructive și tehnologice ale pieselor din table metalice cu
margini răsfrânte realizabile prin deformare plastică la rece.
 Aplicarea simulării numerice cu elemente finite (MEF) și a curbelor limită de deformare
(CLD), respectiv, a software-ului AutoForm, utilizat de institutele de cercetare și marile
întreprinderi producătoare de autoturisme din lume, la cercetarea procesului de deformare
plastică la rece a tablelor metalice, care a făcut posibilă realizarea în condiții economice a
cercetării ample prezentate în teza de doctorat.
 Evidențierea caracterului aleator al valorilor caracteristicilor răsfrângerii marginilor în
cadrul definirii punctelor centrale ale programului de simulare, fiind astfel posibile
determinarea erorii de simulare și, corespunzător, analiza statistică a rezultatelor.
 Determinarea modelelor matematice polinomiale de ordinul doi cu interacțiuni ale îngroșării
marginilor răsfrânte ale conturului exterior convex și a subțierii grosimii marginilor
răsfrânte ale conturului exterior concav, în funcție de șase parametri ai procesului, pe baza
datelor obținute prin simularea numerică a procesului și analiza statistică a lor prin metoda
suprafețelor de răspuns.
- 27 -
UPB
 Determinarea valorilor optime ale caracteristicilor de îngroșare și, respectiv, de subțiere ale
marginilor răsfrânte, pentru condiții date, pe baza modelelor matematice obținute.
 Dezvoltarea unei metode de optimizare a cercetării prin aplicarea simulării numerice cu
MEF, a curbelor limită de deformare și a modelării statistice în domeniul proceselor de
prelucrare prin deformare plastică la rece.
***
Importanța științifică a prezentei teze de doctorat este susținută de contribuțiile aduse la dezvoltarea
unor modele de optimizare a caracteristicilor constructive ale pieselor cu marginile exterioare
convexe sau concave răsfrânte.
Importanța practică a prezentei teze de doctorat rezidă în aceea că modelele și studiile de caz
realizate reprezintă un sistem - suport util specialiștilor din domeniul prelucrărilor prin deformare
plastică la rece.
Problematica produselor care includ zone funcționale complexe reclamă o activitate de cercetare -
dezvoltare constructivă și tehnologica continuă, în raport cu evoluția produselor și a condițiilor
industriale de producție.
- 28 -
UPB
BIBLIOGRAFIE
[D01] Drăgănescu Fl., Gheorghe M., Drăghici C., Influeces of process parameters on surface roughnes
at face milling of an aluminum - silicon alloy, Int’l Conference on Advanced in Materials and
Processing Technologies (AMPT 2003) 8 - 11 July, 2003, Dublin City University, vol. II, pp. 1658 -
1661, 2003
[D02] Drăgănescu Fl., Drăgănescu B., Drăghici C., Punching a statistical model of maximum force and
medium force’s coefficient, TCM 50 Years Evolution Present and Beyond 1954 - 2004, Production
Engineering Department Jubilee, University „Lucian Blaga” of Sibiu, October 7 - 8, pp.147 - 152, 2004
[D03] Drăgănescu Fl., Carp-Ciocârdia D., Gheorghe M., Modelarea matematică a proceselor de
prelucrare prin presare la rece cu ajutorul metodei suprafeţelor de răspuns, partea I şi a II-a, A III-a
Conf. Naţională de Tehnologii şi Utilaje pentru Prelucrarea Materialelor prin Deformare Plastică la
Rece, Institutul Politehnic „Traian Vuia” Timişoara. 16-17 Mai 1991
[D04] Drăgănescu Fl, Îndrumar pentru întocmirea proiectelor de an la Tehnologia şi utilajul
prelucrărilor prin deformare plastică la rece şi Ştanţare şi matriţare la rece, Plan local IPB, 1971
[D05] Drăghici C., Mihăilă F. - Feasibility analysis of flanged holes with support of numerical
simulation,Third International Conference on Advances in Mechanical and Automation Engineering -
MAE 2015, 10-11 December, Int’l J. of Advancements in Mechanical and Aeronautical Engineering,
vol. 3 issue 1, ISBN: 978-1-63248-080-4, ISSN 2372-4153, doi: 10.15224/ 978-1-63248-080-4-116,
Page(s): 84 - 88
[D06] Drăghici C., Statistical modelling of the spring back behavior for bending of V-shaped parts
from common sheet metal, Int’l Conference on Structural, Mechanical and Material Engineering
(ICSMME 2015), Advances in Engineering Research, vol. 19, ISBN (on-line): 978-94-6252-144-5,
ISSN 2352-5401, doi:10.2991/icsmme-15.2015.25
[D07] Drăghici C., Feasibilty analysis of shrink flanging process with support of numerical simulation,
UPB Scientific Bulletin, Series D: Mechanical Engineering, Vol. 79, Iss. 1, 2017,
https://www.scientificbulletin.upb.ro/rev_docs_arhiva/rez846_703380.pdf, ISSN 1454-2358, pp. 127-
138
[H01] Hernández R., Llobet A., Gomez X. and Riera M.D., FLSD as a good choice in sheet forming of
AHSS - "2011 SIMULIA Customer Conference", Barcelona: Dassault Systèmes, 2011, p. 238-246
[I02] Ivana Suchy, Handbook of die design, Second Edition, McGraw-Hill, ISBN 0-07-146271-6
[J01] Ji You Yoon, Evaluation of formability and determination of flow stress curve of sheet materials
with dome test, Thesis, The Ohio State University, 2012
[J02] Jong-Yop Kim, Naksoo Kim, Man-Sung Huh, Optimum blank design of an automobile sub-frame,
J. of Materials Processing Technology 101 (2000), pp. 31-43
[M03] Miklós Tisza and Zsolt Lukács, Computer aided process planning and die design in simulation
environment in sheet metal forming - Numisheet 2014: The 9th Int’l Conference and Workshop on
Numerical Simulation of 3D Sheet Metal Forming Processes (American Institute of Physics), pp. 1002 -
1007
[P04] Peter Kováč, Viktor Tittel, Jozef Bílika, Influence of variable blank holder force on rectangular
box drawing, J. of Material Science and Technology, Vol.21 No.6, 2005, pp 909 - 913
[P05] Pop Alin Florin, Cercetări și contribuții privind proiectarea asistată de calculator a tehnologiilor
de ambutisare, Teză de doctorat, Universitatea din Oradea, 2014
[R01] Romanovski V.P., Ștanțarea și matrițarea la rece (trad. din limba rusă), ET, București, 1970
- 29 -
UPB
[R02] Reddy Venkat R., Reddy Janardhan T.A., Reddy G.C.M., Optimization of blank holder force to
control wrinkling and fracture of cylindrical cups in deep drawing, Int’l J. of Engineering Trends and
Technology- Volume3Issue5- 2012, pp. 669 – 676, ISSN: 2231-5381
http://www.ijettjournal.org/volume-3/issue-5/IJETT-V3I5P220.pdf (accesat la 18.06.2017)
[R03] Rumsiski L. Z., Prelucrarea matematică a datelor experimentale, Îndrumar, ET, Bucureşti, 1974
[S01] Shigeki A., Ryutaro H., Yuki M., Yasuhiro S., Hiroki K., Fusahito Y., Optimum draw-beads
design for stepped-shape beam forming to suppress wrinkle and torsional springback, 9th World
Congress on Structural and Multidisciplinary Optimization, June 13 - 17, 2011, Shizuoka, Japan
[S02] Simunovic S., Shaw J., and Aramayo G., Steel Processing Effects on Impact Deformation of
UltraLight Steel Auto Body, SAE Technical Paper 2001-01-1056, 2001, doi:10.4271/2001-01-1056
[S03] Sindilă Gh., Tehnologii de fabricare prin presare la rece, Editura BREN, Bucureşti, 2001.
[S04] Sindilă Gh., Prelucrări prin deformare plastică la rece, Editura BREN, București 2009, ISBN
978-973-648-871-9
[S06] Spiridonescu Cornelia, Paunoiu V., Epureanu A., Nicoara D., The response surface method
applied to deep drawing with combined restraint, The annals of “DUNĂREA DE JOS” University of
GALAŢI, fascicle V, Technologies in machine building, ISSN 1221- 4566, 2010, PP. 145-149
[S07] Spiridonescu Cornelia, Cercetări privind parametrii şi eficienţa unui proces de ambutisare
adâncă, Teză de doctorat, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Septembrie 2010
[S08] Sriram S., Chintamani J., Guidelines for stretch flanging advanced high strength steels, Volume
A, Numisheet August 2005, Detroit, Michigan (USA), AIP Conf. Proc. 778, 681 (2005);
http://dx.doi.org/10.1063/1.2011301, pp 681 – 686
[S09] Surajit Kumar Paul, Theoretical analysis of strain- and stress-based forming limit diagrams,
J. of Strain Analysis for Engineering Design, pp. 177 – 188, April 2013, DOI: 10.1177/0309324
712468524
[S10] Surya Prakash, Dinesh Kumar, Investigation and analysis for the wrinkling behavior of deep
drawn die sheet metal component by using fast form, Proceedings of the National Conference on Trends
and Advances in Mechanical Engineering, YMCA University of Science & Technology, Faridabad,
Haryana, Oct 19-20, 2012, -536 - 543
[T01] Tahir Altinbalik, Aysun Tonka, Numerical and experimental study of sheet thickness variation in
deep drawing processes, Int’l J. of Modern Manufacturing Technologies, ISSN 2067–3604, Vol. IV,
No. 2 / 2012, pp. 9 - 16
[V01] Vasco Manuel Neto Simões, Analysis of the influence of process parameters in the deep drawing
of a cylindrical cup, Thesis, Faculdade de Ciencias e Tecnologia, Universidade de Coimbra, July 2012
[V03] Vitthal A. L., Kiran D. K., Modelling and failure analysis in sheet metal forming process using
CAE, Int’l J. of Engineering Research & Technology (IJERT), ISSN: 2278-0181, Vol. 3 Issue 7, July -
2014
[V05] Volk M., Nardin B., Dolšak B., Determining the optimal area dependent blank holder forces in
deep drawing using the response surface method, Advances in Production Engineering & Management,
Volume 9 | Number 2 | June 2014 | pp 71–82
- 30 -

Taza de Doctorat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Taza de Doctorat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constantin DRĂGHICI

Contribuții la optimizarea unor caracteristici

Contributions to the optimization of design

Capitolul 5. Cercetări privind răsfrângerea marginilor conturului exterior convex

Cercetarea-dezvoltarea estimării tehnologicității și soluționarea unor probleme de optimizare a

Programul de doctorat a constat în pregătirea, prezentarea și susținerea examenelor și a

Adresez sincere mulțumiri domnului Prof.univ.dr.ing. Constantin OCNĂRESCU, Directorul

O serie de activități privind elaborarea prezentei teze de doctorat au beneficiat de sprijinul

Activitatea de cercetare-dezvoltare din cadrul pregătirii doctorale este parte integrantă a

Stadiul actual al cercetării-dezvoltării în raport cu tema de doctorat, tratează, în trei capitole ,

Pe baza concluziilor desprinse din analiza literaturii de specialitate, se formulează direcțiile și

Se dezvoltă o metodologie generală de estimare a tehnologicității pieselor cu margini răsfrânte după

Capitolul 1. Cercetări privind răsfrângerea marginilor

1.1.4. Defecte ale pieselor din tablă cu margini răsfrânte

Fig. 1.2. Graficul Curbei Limită Fig. 1.3. Zonele caracteristice

1.2.2. Teste experimentale utilizate pentru determinarea Curbei Limită de Formare

Fig. 1.4. Schema procesului de răsfrângere

Capitolul 2. Cercetări privind simularea numerică și

Programele utilizate s-au dezvoltat în concordanță cu cererile și nevoile exprimate de industriile

Fig. 2.1. Schema cercetării experimentale a Fig. 2.2. Suprafața de răspuns

Capitolul 3. Concluzii referitoare la stadiul actual

următoarele direcții de cercetare-dezvoltare privind răsfrângerea marginilor conturului exterior al

Capitolul 5. Cercetări privind răsfrângerea marginilor

5.2. Tehnologia de răsfrângere a marginilor folosită

5.5. Softul folosit pentru simularea numerică a procesului de răsfrângere a marginilor

Fig. 5.2. Reprezentarea modelului geometric numeric și a semifabricatului utilizat

Fig. 5.3. Reprezentarea modelului geometric numeric și a semifabricatului utilizat

Fig. 5.4. Tabelul centralizator al parametrilor geometrici

Fig. 5.5. Parametrii geometrici ai modelului CAD

5.6.2. Concepția modelului numeric

5.6.3. Condiții de lucru considerate

Fig. 5.9. Analiza fezabilității pieselor

5.7.2. Evaluarea grafică calitativă a gradului de deformare

a - evoluția procesului de b - analiza formabilității

c - Variația îngroșării marginii răsfrânte d - Variația grosimii marginii răsfrânte

5.8. Concluzii privind simularea numerică a răsfrângerii marginilor conturului exterior

În cazul pieselor cu contur concav s-au constatat:

Capitolul 6. Cercetări privind răsfrângerea marginilor

6.2. Estimarea coeficienților modelelor

6.3. Analiza statistică a modelelor obținute

Dispersia Valoarea Dispersia Valoarea

𝑆𝑃𝑟𝑧 = ∑(𝑦𝑢 − 𝑦̃𝑢 )2 0.006823 𝑆𝑃𝑟𝑧 = ∑(𝑦𝑢 − 𝑦̃𝑢 )2 0.0061426

6.3.2. Verificarea semnificației coeficienților

Capitolul 7. Cercetarea influenței parametrilor

𝑦 = 0.28129377 − 0.019794384𝑟𝑠𝑜 − 0.032505167𝑟𝑣 − 0.0088978 ∝𝑟𝑜 + 0.005359221 ∝𝑠 + 0.000283628 ∝𝑑

𝑦 = 0.300984411 + 0.016606830 𝑟𝑠𝑜 + 0.039160636 𝑟𝑣 + 0.000584447 ∝𝑟𝑜 + 0.002735605 ∝𝑠 − 0.027617219 ∝𝑑

Fig. 7.16. Variația grosimii marginilor răsfrânte

7.3. Concluzii privind influența parametrilor răsfrângerii marginilor conturului exterior

Observațiile remarcate sunt prezentate sintetic în Tabelele 7.3 şi 7.4.

Capitolul 8. Concluzii finale și contribuții principale la

(3) În raport cu stadiul actual și direcțiile de cercetare-dezvoltare privind optimizarea unor

(4) La realizarea obiectivului principal al activității doctorale de cercetare-dezvoltare, prezenta

S-ar putea să vă placă și