Sunteți pe pagina 1din 12

SCOALA CU CLS. I-VIII NR.

2 BICAZ
Autor: Anastasiei Cristina Elena
anastasiei.cristina@gmail.com
Co-autor: Avram Cristina
avram.cristina7@gmail.com

UTILIZAREA CALCULATORULUI IN SCOALA

Calculatorul este foarte util atat elevului cat si profesorului insa folosirea acestuia
trebuie realizata astfel incat sa imbunatateasca calitativ procesul instructiv-educativ, nu
sa il ingreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel incat sa urmareasca achizitionarea
unor cunostinte si formarea unor deprinderi care sa permita elevului sa se adapteze
cerintelor unei societati aflata intr-o permanenta evolutie. Acesta trebuie sa fie pregatit
pentru schimbari, sa le intampine cu entuziasm nu cu frica si rezistenta. Daca elevii
sunt orientati cu incredere spre schimbare, ei vor simti nevoia de a fi instruiti cat mai
bine pentru a face fata noilor tipuri de profesii. Esecul in dezvoltarea capacitatii de a
reactiona la schimbare poate atrage dupa sine pasivitatea si alienarea. Profesorul traieste
el insusi intr-o societate in schimbare, si din fericire, in prima linie a schimbarii, astfel
incat va trebui sa se adapteze, sa se acomodeze, sa se perfectioneze continuu.
Deci, introducerea in scoală a Internetului si a tehnologiilor moderne duce la
schimbari importante in procesul de invatamant.
Astfel actul invatarii nu mai este considerat a fi efectul demersurilor si muncii
profesorului, ci rodul interactiunii elevilor cu calculatorul si al colaborarii cu profesorul.
Aceasta schimbare in sistemul de invatamant vizeaza urmatoarele obiective :
1. Cresterea eficientei activitatilor de invatare
2. Dezvoltarea competentelor de comunicare si studiu individual
Utilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine din ce in ce mai
importanta (chiar indispensabila) din doua motive: are loc o informatizare a societătii;
mediile de instruire bazate pe informatica ofera un puternic potential educativ.
Considerand calculatorul un instrument didactic, remarcam mai multe modalităti
de aparitie a calculatorului in demersul didactic:
 Utilizarea calculatorului pentru tehnoredactarea computerizata a
documentelor scolare ( planificari, proiecte de unitati de invatare, proiecte
de lectie etc).
 Utilizarea calculatorului ca mijloc de predare in cadrul lectiilor de
comunicare de noi cunostinte, de recapitulare sau a prelegerilor, in care
calculatorul poate reprezenta suport al unei sinteze, imagini, figuri ce pot
fi proiectate in scopul transmiterii de cunostinte;
 Realizarea unor calcule numerice, mai mult sau mai putin complicate, în
scopul formarii deprinderilor de calcul;
 Realizarea unor banci de date, adica stocarea de informatii, modalitate
care să permită ulterior regasirea informatiilor dupa anumite criterii;
 Invatarea unui limbaj de programare;
 Realizarea unor laboratoare asistate de calculator.
Invatatorii si profesorii din Romania considera extrem de importanta utilizarea
calculatorului in procesul educational. Aproximativ 80% dintre cadrele didactice sustin ca
atunci cand folosesc calculatorul la clasa elevii sunt mai atenti si mai motivati la ore,
invatarea devenind activa. In plus, predarea este mai usoara pentru ca notiunile abstracte
sunt predate mai usor datorita suportului vizual. Peste 70% dintre cadrele didactice care
au folosit materiale educationale in format electronic in procesul de predare au observat
ca lectia devine interactiva. Cercetarea a evidentiat faptul ca prin folosirea calculatorului
la clasa pot fi diminuate anumite probleme identificate in sistemul traditional de abordare
a lectiei cum ar fi interesul scazut al elevilor si caracterul prea teoretic al informatiilor
In privinta impactului asupra elevilor, peste 87% dintre profesori sunt de parere
ca elevii sunt mai atrasi de lectie datorita animatiilor si continutului multimedia, iar
exemplele din viata reala si simularile virtuale le capteaza atentia si ii ajuta sa retina mai
usor informatiile din materia scolara. Din rezultatele cercetarii reiese ca invatatorii si
profesorii folosesc calculatorul pentru a-si pregati lectia (48%), ca suport in predare
(78%) si in evaluarea elevilor (85%).
Calculatorul trebuie privit ca un instrument in educatia elevilor. Depinde de fiecare
professor cum alege sa-l foloseasca si cum ii invata pe copii sa-l utilizeze. Prin lectiile pe
calculator si jocurile educationale, profesorii cresc interesul elevilor pentru scoala pentru
ca le stimuleaza imaginatia si invatarea prin descoperire.

Dintre problemele din invatamant identificate de cadrele didactice, care ar putea fi


asociate folosirii temei calculatorului in educatie sunt curricula prea incarcata,
traditionalismul si caracterul prea teoretic al informatiilor transmise.
In zilele noastre, computerul este, in mod indiscutabil, un mijloc benefic de
instruire didactica. Putem afirma ca este un mijloc instructiv revolutionar, cu un impact
asupra procesului de invatamant asa cum nu a mai existat de la momentul aparitiei
manualelor scolare.
Profesorii insisi trebuie sa stapaneasca metodologia utilizarii computerului.
Indiferent de specialitatea lor in cadrul procesului de invatamant, de pozitia lor, profesorii
trebuie să inteleaga ca acest instrument va transforma tehnologiile didactice mai mult
chiar decât a facut-o apariţia tiparului. Computerul aduce in scoala calitatea sa de mijloc
de invatamant interactiv, pe care nu o aveau celelalte mijloace didactice. De asemenea,
computerul poate modela orice fel de proces, in toata complexitatea desfasurarii sale.

In scoala noastra s-a desfasurat foarte multe activitati, proiecte, la care au


participat atat elevii scolii, prescolarii, dar si cadrele didactice, persoane din afara scolii
precum parintii. Aceste proiecte au avut si au in continuare rolul de a ajuta copii cu CES,
copiii de etnie rroma, copiii care provin din familii dezavantajate sa se familiarizeze cu
calculatoarele, sa aiba o atitudine pozitiva bazata pe utilizarea mijloacelor moderne de
informare.
Principalale proiecte in care a fost implicata scoala, respectiv personalul didactic
al scolii sunt:
o Proiectul PHARE 2003/005.551.12.02 „Acces la educatie pentru grupuri
dezavantajate” s-a derulat in perioada septembrie 2005 - octombrie 2006.
Prin intermediul acestui proiect mediul fizic a devenit unul modern, elevii
beneficiaza de lectii calitativ mai bune prin folosirea metodelor active, a
programului de remediere scolara si a tehnologiei moderne. Parintii sunt
mai implicati in viata scolii, organizeaza si participa la activitati, sunt
premiati prin munca depusa, au infiintat un ONG „Asociatia parintilor”.
Membrii comunitatii au mai multa stima de sine si sunt mai apreciati. Desi
proiectul se afla in afara perioadei de sustenabilitate propusa (2 ani), isi
continua cu succes activitatile: desegregare, egalitate de sanse, integrarea
copiilor cu CES, remediere scolara, promovarea imaginii scolii.
o Proiectul „Un CDI pentru o scoala incluziva” s-a desfasurat in perioada
septembrie 2006 – octombrie 2007. Deoarece calculatorul este utilizat in
scopuri educative, prin intermediul proiectului s-a infiintat un laborator de
informatica modern. Elevii beneficiaza de tehnologie moderna, utila in
proiectele derulate sau in curs de derulare. Parintii elevilor se pot intalni in
scoala sa se initieze cu tainele calculatorului, sa comunice cu rudele
plecate in strainatate. Pentru a putea lucra cu calculatorul si cu elevii, noua
cadre didactice au fost formate IT. Membrii comunitatii se mandresc cu
aceasta scoala mai moderna.

o Proiectul „Economia bazata pe cunoastere” (twinning cu scoala IISS


Lanoce, Italia) are ca obiective adaptarea cunostintelor prin ore de TIC in
oferta scolara, dezvoltarea in randul elevilor, parintilor, cadrelor didactice
a unei atitudini pozitive bazata pe utilizarea mijloacelor moderne de
informare; constituirea, promovarea si mentinerea scolii ca scoala
moderna. Ca metode de evaluare folosite putem enumera: initierea si
imbunatatirea cunostintelor de utilizare a calculatorului; calitatea
receptarii de noi informatii; pregatirea si utilizarea lectiilor moderne;
calitatea actului educativ.

avram.cristina7@gmail.com
o Proiectul „Our school treavels in Europe” (eTwinning cu scoala St. Luke,
Scotia) are ca obiective: dezvoltarea relatiilor dintre scoli din Uniunea
Europeana, schimbul de experienta, dezvoltarea abilitatilor IT ale elevilor.
Cadrele didactice din echipa proiectului desfasoara activitati cu elevii.
Elevii beneficiaza de tehnologie moderna, utila in proiectele derulate.
Metodele de evaluare folosite sunt: calitatea abilitatilor, perfectionarea
limbii engleze, prezentarea scolii si comunitatii in film, revista. Activitatile
desfasurate vor fi temelia noilor parteneriate sau a continuarii cu noi
proiecte. Ca produse finale enumeram: materiale informative, rapoarte,
jurnalul proiectului, cooperarea on-line, perfectionarea limbilor moderne.
anastasiei.cristina@gmail.com
o Proiectul „Notre ville en images” (parteneriat cu ISTITUT SAINTE-
URSULE, Belgia, coordonator Thierry Ligot) are ca obiective dezvoltarea
relatiilor intre scolile din UE, schimbul de experienta, dezvoltarea
abilitatilor IT ale elevilor.
In toate aceste proiecte, principalul mijloc de comunicare intre scoli a fost
calculatorul. Elevii s-au aratat foarte incantati atat de activitatile extrascolare, cat si de
activitatile didactice desfasurate cu ajutorul calculatorului. Dupa aceste activitati s-a
constatat ca utilizarea calculatorului imbunatateste procesul de invatamant si nu numai:
educatia bazata pe calculator se refera la orice mod de folosire a computerului in scop
educational, incluzand fixarea cunostintelor, programe tutoriale, simulari, managementul
instruirii, exercitii suplimentare, programare, creare de date de baze, precum si multe
aplicatii.
avram.cristina7@gmail.com
Printre dezavantajele folosirii calculatorului putem enumera: crearea unei posibile
dependente, comunicarea doar cu ajutorul internetului, realizarea temelor fara o
contributie prea mare din partea elevilor.
Calculatorul este folosit atat pentru desfasurarea orelor de matematica, fizica,
chimie, dar si a cursurilor de profil umanist, precum limbile straine sau limba si literatura
romana. PC-urile tind sa devina standardul de computere folosite in scoli, ceea ce
intareste legaturile dintre lucrarile realizate pe computerul de la scoala si temele pentru
acasa, deoarece elevii vor lucra si in afara orelor de clasa, salvandu-si lucrarea pe
discheta sau pe CD.
Computerul poate interveni direct in procesul de invatare sau intr-un mod indirect.
Interventia directa a calculatorului se realizeaza intr-un mod concret preluand principala
sarcina a profesorului: predarea intr-un soft educational. Interventia indirecta consta in
utilizarea calculatorului pentru controlul si planificarea instruirii, adica, acesta preea o
parte din sarcinile profesorului.
anastasiei.cristina@gmail.com
Calculatorul a devenit un element principal al vietii actuale fara de care societatea
nu s-ar putea dezvolta.
Multi educatori, parinti si cercetatori s-au implicat in programele educationale de
utilizare a calculatorului in scoala. Fiecare scoala ar trebui sa detina calculatoare, iar
personalul didactic ar trebui sa urmeze cursuri de perfectionare si formare IT.
Scoala noastra nu are o norma de informatician, dar cu toate acestea reusim sa
desfasuram proiecte interesante si sa obtinem rezultate frumoase. Il rugam pe Mos
Craciun sa ne dea mai multa putere de munca pentru a putea implementa cat mai multe
proiecte, deoarece pasiune si daruire avem si copiii sunt incantati de activitatile pe care le
desfasuram. Suntem o scoala cu specific incluziv, nu avem copii olimpici dar avem
rezultate foarte bune la activitatile extracurriculare, la concursuri, parteneriate scolare si
proiecte educationale.

UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL -


INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR

1. Generalităţi, condiţii, avantaje şi dezavantaje

Societatea informatizată a ultimilor ani a impus utilizarea calculatorului în


procesul didactic. Instruirea asistată de calculator a devenit una dintre metodele de
învăţământ de bază în procesul didactic modern. Asistarea procesului de învăţământ
cu calculatorul presupune: predarea unor lecţii de comunicare de noi cunoştinţe,
aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe, verificarea automată a unei
lecţii sau a unui grup de lecţii, verificarea automată a unei discipline şcolare sau a
unei anumite programe şcolare. Calculatorul – componenta hardware este utilizat
ca suport tehnic, iar softul – componenta software este utilizat ca suport
informaţional.

Profesorul, elevul şi calculatorul

Procesul educaţional atât de complex, devine scena a trei actori: profesorul,


elevul şi calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic.
Profesorul are rolul schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul
proces didactic. Putem spune în acest context ca profesorul devine un consultant, un
coordonator şi un verificator al procesului didactic, el nemaifiind principala sursa
de transmitere de cunoştinţe. Şi nu doar profesorul îşi pierde rolul principal.
Concurat este şi manualul, care nu mai este sursa informaţională de bază, el
devenind un mijloc de start care se completează cu informaţiile obţinute cu ajutorul
calculatorului. Elevul este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic,
mai ales în contextul ultimilor ani. Învăţarea centrată pe elev devine baza instruirii
asistate de calculator.

Calculatorul preia, multe dintre funcţiile şi sarcinile care, prin tradiţie, aparţineau
profesorului.De exemplu, funcţia profesorului de distribuitor de cunoştinţe va avea un rol
redus. Mai mult,calculatorul devine un mijloc de intervenţie directă în
organizarea situaţiilor de învăţare, preluând o serie de sarcini legate de
organizarea activităţilor de repetiţie, de exersare, de evaluare ş.a. uşor transferabile acum
asupra noii tehnologii. Sau, calculatorul poate îndeplini un rol tutorial, ajutând elevii
să progreseze mai rapid şi cu rezultate mai bune. Calculatorul poate fi considerat astfel un
mijloc de informare, de exersare, de simulare, de aplicare şi de consolidarea
cunoştinţelor, deosebit de util în procesul educaţional.
Însă instruirea asistată de calculator îi oferă profesorului disponibilităţi de timp şi
posibilităţi de a folosi acest timp ocupându-se mai mult de organizarea
învăţării, de structurarea conţinuturilor, de exersarea gândirii la elevi, de stimularea
creativităţii acestora, aspecte adeseori neglijate până acum.Sau, profesorului îi rămâne
mai mult timp să se ocupe de cercetarea şi rezolvarea pe această
bază aproblemelor specifice cu care se confruntă în cadrul procesului instructiv-educativ
şi, mai mult timp pentru perfecţionarea proprie.

Condiţii ale instruirii asistate de calculator


Instruirea eficientă cu utilizarea calculatorului este condiţionată de:
 Asigurarea resurselor hardware – dotare, instalare de soft, gestionare, întreţinere,
asistenţă tehnică – aspecte care presupun oarecare competenţe în folosirea
calculatorului;
 Asigurarea resurselor software – instalarea de softuri educaţionale specifice
 Asigurarea unui mediu organizat pentru implementarea acestei metode.

Avantaje şi dezavantaje în instruirea asistată de calculator


Avantaje Dezavantaje
 Mari posibilităţi de transmitere de noi  Componenta hardware este foarte
conţinuturi costisitoare
 Tratarea interdisciplinară a  Componenta software este şi ea
conţinuturilor costisitoare şi nu poate fi întotdeauna
 Interactivitate intensă testată înainte de achiziţionare
 Implicarea elevilor în rezolvarea unor  Insuficienta instruire a resursei
probleme complexe umane, fie profesori, fie elevi
 Permite simularea unor procese sau  Programa şcolară este foarte
fenomene naturale strictă şi nu permite alocarea de timp
 Se oferă feed-back imediat – sunt oferite suficient instruirii asistate de
rezultatele şi progresele imediat obţinute, calculator
semnalează erorile ivite, facilitează  Comunicarea elevilor are de
corectarea greşelilor suferit: se pierde obişnuinţa discuţiilor,
 Este stimulată învăţarea şi este capacitatea de a argumenta un subiect,
întreţinută motivarea se reduce capacitatea de exprimare
 Se oferă o altă perspectivă a verbală
individualizării instruirii; este permisă  Apare o izolare a elevului faţă de
adoptarea unui ritm propriu în instruire; apare profesor şi colegii săi; relaţiile sociale
o autonomie în învăţare şi umane sunt diminuate
 Dezvoltă perspicacitatea, atenţia,  Nu toţi elevii agreează o astfel de
distributivitatea şi creativitatea instruire; dacă se au în vedere stilurile
 Utilizarea eficientă a timpului în de învăţare, cei cu stil practic preferă
instruire şi rapiditate această metodă
 Implicarea activă a resurselor umane şi
utilizarea metodelor active

2. Etape, aplicaţii
Profesorul se bazează în general în activitatea sa, pe patru operaţii fundamentale:
definirea obiectivelor pedagogice în corelare cu competenţele specifice, proiectarea
activităţilor cu stabilirea strategiilor, aplicarea metodologiei şi asigurarea evaluării
activităţii didactice. În concordanţă cu aceste activităţi, atunci când se utilizează IAC,
profesorul parcurge următoarele etape:
1. Stabilirea/evaluarea necesarului de cunoştinţe şi deprinderi.
2. Fixarea obiectivelor/ţintelor de atins în concordanţă cu competenţele iniţiale ale
elevului; elevii vor fi informaţi cu privire la aceste obiective şi cu modalităţile de
atingere ale acestora. Pe parcursul desfăşurării activităţilor există posibilitatea definirii
unor noi obiective, care de asemenea. Se aduc la cunoştinţa elevilor.
3. Raportat la cunoştinţele care trebuie acumulate, elevul este supus unei testări a
nivelului iniţial de cunoştinţe.
4. În funcţie de capacităţile elevilor se vor stabili mijloacele şi activităţile care se vor
desfăşura; de asemenea, se vor stabili strategiile didactice care să asigure atingerea
obiectivelor.
5. Evaluarea este atent şi sistematic planificată, urmărind acumularea cunoştinţelor
raportat la obiectivele stabilite. Evaluarea este bazată pe criterii clar definite oferind
posibilitatea unei evaluări obiective.
6. Revizuirea procesului de instruire se face pe baza evaluării datelor , ca un proces
de rutină absolut necesar. În aceiaşi etapă are loc şi revizuirea materialelor şi a
activităţilor, cu corectarea eventualelor erori intervenite pe parcursul instruirii.
Fiecare profesor care utilizează IAC îşi adaptează propriile strategii în funcţie de
disciplina pe care o predă şi în funcţie de aplicaţiile şi mijloacele pe care le utilizează la
un moment dat.

Tipurile de aplicaţii specifice IAC sunt:


1. Tutorialele sau lecţiile interactive ghidate sunt alcătuite din prezentări şi ghiduri
de prezentare a anumitor aplicaţii, cu aceste neefectuându-se exerciţii practice şi nici
nu se aplică nici un tip de test. Acestea sunt indicate în etapa de prezentare şi ghidare a
activităţii de instruire. Sunt utilizate pentru însuşirea principiilor şi regulilor şi pentru
învăţarea unor strategii în rezolvarea problemelor. Structura lor este în principal
următoarea: introducere, asigurarea controlului elevului în desfăşurarea lecţiei,
întrebări şi răspunsuri, cu analizarea răspunsurilor, remedierea cunoştinţelor asimilate
şi încheierea tutorialului. Tutorialele sunt deosebit de utilizate în învăţarea aplicaţiilor
informatice: Microsoft Office, Adobe, Internet, creare pagini web, etc.
2. Exerciţii practice (drill and practice): constau în executarea de către elevi a unor
sarcini practice în scopul aplicării cunoştinţelor la soluţionarea unor probleme practice,
sau în vederea însuşirii unor deprinderi (pentru o anumită profesiune de exemplu).
Există exerciţii practice de următoarele tipuri: aplicaţii obişnuite, aplicaţii de
proiectare, aplicaţii de execuţie, construcţie, producţie sau fabricaţie şi creaţie.
Utilizarea exerciţiilor practice are ca etapă iniţială demonstraţii executate de către
profesor, prin care li se explică elevilor cum anume se vor derula exerciţiile practice.
Etapele necesare în parcurgerea exerciţiilor practice sunt: familiarizarea cu mediul de
lucru şi cu acţiunile care trebuie desfăşurate, planificarea şi organizarea individuală a
muncii în raport cu sarcina practică, efectuarea propriu-zisă a exerciţiului, controlul şi
autocontrolul muncii efectuate, cu însuşirea erorilor şi corectarea acestora. Se pune
accent pe corectitudinea execuţiei şi se are în vedere principiul creşterii progresive a
gradului de dificultate. Ca exemple se pot considera aplicaţiile din domeniul tehnic, din
domeniul informatic, ş.a.
3. Simulări şi experimente: prin simulare se încearcă reproducerea unor fenomene,
procese sau situaţii reale. Elevii interacţionează cu programul de instruire în mod
similar cu modul de interacţiune al unui operator cu un sistem real, într-un mod
simplificat. Simularea este bazată pe analogia cu sistemul real. Simulările conţin
prezentarea iniţială a fenomenului, procesului sau situaţiei reale, ghidează activitatea
elevului, oferă situaţii practice pe care elevul trebuie să le rezolve şi eventual, poate
atesta nivelul de cunoştinţe şi deprinderi pe care elevul le posedă după parcurgerea
programului de instruire. Şi în acest caz exemplele sunt din domeniul tehnic, fizică,
astronomie, chimie, biologie, ş.a. un exemplu interesant este softul pentru simularea
examenului de obţinerea permisului de conducere utilizat în şcolile de şoferi. De
asemenea, des întâlnit este şi planetariu utilizat în astronomie.
4. Jocuri pentru instruire: jocurile sunt predominate de activităţi de simulare; elevul
este pus în faţa unor situaţii problemă pe care trebuie să le rezolve cu ajutorul unor
reguli şi prin diferite modalităţi de acţiune care să vizeze atingerea scopurilor. În
derularea jocului elevul trebuie să aibă posibilitatea să se corecteze atunci când
greşeşte, atenţionat fiind că a greşit. Prin astfel de jocuri se pot învăţa limbi străine,
operaţiile elementare în matematică, ş.a. Foarte mult se întâlnesc jocurile în
învăţământul primar, dar şi în învăţământul gimnazial, odată cu introducerea unor noi
discipline precum chimia sau fizica.
5. Teste pedagogice: sunt poate categoria cea mai des întâlnită, fie independente, fie
ca parte integrantă a unor aplicaţii complexe. Specificitatea lor depinde de mai mulţi
factori: momentul testării, scopul testării, tipologia acţiunii (feed-back sau nu).
Interpretarea rezultatelor la aceste teste poate determina fie un pronostic al reuşitei, fie
un inventar al achiziţiilor, fie un diagnostic de stabilire a unor dificultăţi cu
menţionarea sursei acestor dificultăţi. Există o multitudine de teste: teste iniţiale
aplicate la începutul unui ciclu şcolar, an şcolar, semestru; teste aplicate după
parcurgerea unor teme sau capitole; teste de lucru sau simulare; teste bazate pe gândire
sau memorare; teste cu răspunsuri standardizate sau deschise, ş.a. un test trebuie să
conţină scopul şi setul de cunoştinţe pentru care se aplică, obiectivele testului, durata
de timp în care se aplică, afişarea rezultatelor şi a erorilor cu procentajul de
corectitudine. Aceste teste pot fi întâlnite pentru marea majoritate a disciplinelor.

3. INTERNETUL

Numele propriu INTERNET, care nu trebuie confundat cu serviciul World Wide


Web, se referă la rețeaua mondială unică de computere interconectate prin protocoalele
(regulile) de comunicare Transmission Control Protocol și Internet Protocol, numite pe
scurt TCP/IP. Precursorul Internetului datează din 1965, când Defence Advanced Research
Projects Agency – DARPA – Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare -
a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoDdin SUA a creat prima rețea de
computere interconectate sub numele ARPAnet. Super-rețeaua din zilele noastre a rezultat
din extinderea rețelei Arpanet. World Wide Web este doar unul din multele servicii oferite
prin Internet.
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai
mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web),
apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video
on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-
commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate
genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de
discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet
banking) și multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit
numai „web”, este la loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu
o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de
vedere grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în
anul 1993. Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un
singur program multifuncțional numit browser. Exemple de browsere: MS Internet
Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator), Opera ș.a.
În învăţământ INTERNETUL poate fi utilizat pe mai multe direcţii:
1. Motoarele de căutare. Exemple: GOOGLE, YAHOO, ALTAVISTA, MSN
Search, ş.a. Acestea accesează Internetul în mod automat și frecvent și care stochează
titlul, cuvinte cheie și parțial chiar conținutul paginilor web într-o bază de date. În momentul
în care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită frază sau
cuvânt, motorul de căutare se va uita în această bază de date și în funcție de anumite
criterii de prioritate va crea și afișa o listă de rezultate. Cel mai cunoscut şi frecvent
utilizat este GOOGLE a cărui adresă de acces este www.google.ro (pentru varianta în
limba română) sau www.google.com variantă în limba engleză.
2. Resurse de tip wiki. O aplicaţie wiki este „ o colecţie expandabilă de pagini Web
interconectate, un sistem hipertext pentru memorarea şi modificarea informaţiei,
fiecare pagină putând fi simplu editată de un utilizator, într-un browser, folosind
formulare”, fără a fi necesare cunoştinţe HTML. Cea mai cunoscută aplicaţie de
tip wiki este WIKIPEDIA, o enciclopedie pe Internet generală, în mai multe limbi, având
conținut deschis tuturor pentru utilizare și dezvoltare; este dezvoltată prin colaborarea
voluntară a unui mare număr de persoane și administrată de fundația non-
profit Wikimedia. A luat fiinţă în 2001, iar în România paginile WIKIPEDIA apar în
limba română din 2003. În 2010 s-au introdus la paginile din limba română
diacriticele. Adresa de acces la varianta în limba română estehttp://ro.wikipedia.org.
3. Dicţionare. Există o multitudine de dicţionare, de la cele explicative – DEX
Online (Dicţionarul Explicativ al Limbii Române), până la cele generale utilizate
pentru traduceri. Adresa dicţionarului DEX este http://dex-online.ro/.
4. Biblioteci on-line. Sunt colecţii de cărţi în format electronic, de regulă *pdf.
Câteva adrese utile ale unor biblioteci frecvent utilizate sunt:
 http://www.unibuc.ro/ro/biblioteca_virtuala_top ,

 http://www.e-scoala.ro/biblioteca/index.html

 http://www.unibuc.ro/CLASSICA/

 http://www.bcub.ro/continut/resurseweb/ebooks_pag.php

 http://biblioteca-online.ro/

 http://biblior.net / ş.a.
5. Blogul. Este o publicație web (un text scris) ce conține articole periodice sau și cu
actualizare neîntreruptă, ce au de obicei un caracter personal. Ca regulă, actualizarea
blogurilor constă nu în modificarea directă a textului existent, ci în adăugiri de texte
noi, asemenea unui jurnal de bord, toate contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică
inversă (cele mai proaspete apar imediat, sus, la vedere). Acest gen de publicații web
sunt în principiu accesibile publicului larg. Poate fi folosit în interacţiunile cu elevii
sau părinţii, ca instrument de lansarea unor teme de reflecţie şi schimb de opinii,
precum şi ca un spaţiu de publicare. Există numeroase site-uri care permit crearea,
gestionarea şi găzduirea blogurilor. Un exemplu util ar fi http://www.blogratuit.ro/.
6. Comunicare prin INTERNET. Mijloacele extrem de cunoscute de comunicare
prin intermediul INTERNETULUI sunt: emailul, chatul şi messenger-ul. Emailul
permite comunicarea offline între două persoane prin intermediul poştei
electronice. Chat-urile online se desfăşoară în „camere (room) de chat” unde se
întâlnesc grupuri de persoane în acelaşi timp şi discută cu privire la un subiect de
interes, prin dialog bazat pe text. Elevii pot utiliza chat-urile pentru a adresa întrebări
profesorilor/ experţilor şi pentru a colabora cu colegii la distanţă. Messenger (mesaje
instant) le permit oamenilor să solicite şi să trimită mesaje text instant (online) unor
persoane de contact, preselectate, care sunt online în momentul în care sunt contactate.
Mesajele instant sunt o formă de chat online, în care poţi folosi funcţii de trimitere prin
reţea a fişierelor ataşate sau a mesajelor vocale. Când un astfel de mesaj este transmis,
textul/ataşamentul, apar aproape imediat pe ecranul celui căruia a fost adresat.
Avantajele utilizării mesajelor instant sunt similare comunicării prin camera de chat .

Bibliografie:
Ioan Cerghit, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.297