Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate Plastica PDF
Subiecte Rezolvate Plastica PDF
1.Etiologia arsurilor
DEFINITIE : Arsura este o boala chirurgicala locala si generala produsa de multipli agenti
vulnetanti, cu evolutie stadiala bine definita si cu prognostic in functie de amploarea si evolutia
leziunii locale, de gravitatea complicatiilor si de precocitatea si corectitudinea tratamentului.
Etiologie: In raport cu agentii vulneranti arsurile se clasifica in:
- termice: produse in urma actiunii caldurii
- chimice : rezultat al actiunii unor substante chimice
- electrice: aparute sub actiunea curentului electric
Reechilibrarea hidroelectrolitica
Se incepe imediat ce bolnavul ajunge la spital pentru prevenirea socului hipovolemic si a
insuficientei renale, intrucat pierderea de lichide este foarte mare in arsurile ce depasesc 20- 25%
din suprafata corpului.
Cantitatea de lichide necesara in primele 24 de ore se calculeaza dupa formula:
ml/24ore = suprafata arsa % x kg corp x gradul arsurii
Solutiile perfuzate sunt:
- cristaloide (50% ): Na Cl, glucoza izotona, Ringer-lactat
- macromolecule (50 %): dextran 40, manitol, sange.
Ritmul administrarii lichidelor este sustinut; in primele 8 ore se administreaza 1/2 din cantitatea
pe 24 ore, iar in continuare 1/4 la fiecare 8 ore. Mijlocul cel mai eficient de reglare a ritmului de
perfuzie este diureza, care trebuie sa se incadreze intre 30 - 50 ml/ora. In urmatoarele 24 de ore
se administreaza aceleasi cantitati de lichide, repartizate uniform pe durata zilei, sub controlul
diurezei, ionogramei, pulsului, TA, Hb, Ht, PVC. Reechilibrarea hidroelectrolitica se continua
pana la restabilirea completa a acestor constante.
Suportul nutritionar
Reprezinta inca o problema improtanta ce se rezolva in pararel cu reechilibrarea
hidroelectrolitica. Initial, la bolnavii gravi, se administreaza perfuzii cu glucoza. Se recomanda
reluarea cat mai precoce a alimentatiei per os (dupa 24 - 48 ore), cu glucide (75%), si proteine
(25%) care sa asigure aproximativ 5000 calorii/zi.
Mijloace de acoperire
1. clasice:
a) autogrefele expandate sau nu;
b) izogrefele (homografele provenite de la gemeni identici)
2. moderne, care folosesc culturi celulare in vitro:
a) autokeratinocitele de cultura
b) piele arfificiala formata din derm rezultat prin cultivarea fibroblastilor pe retele rezorbabile
sintetice sau in geluri de colagen asociate cu epiderm produs pein cultivarea in vitro a
keratinocitelor provenite de la pacienti.
CLASIF
I. ENTORSE = leziunea traumatica a capsulei si a ligamentelor articulare , cu pastrarea
raporturilor dintre epifizele complexului articular in limite normale
II. LUXATII = dislocari = lez traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd
raporturile lor normale
III. FRACTURI = solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate brusc , post-
traumatic
IV. RUPTURI DE TENDOANE
V. LEZIUNI VASCULARE
21. Entorsele Mainii +Deg → manif clinice + DGS.
ENTORSE = leziune traumatica a capsulei si a ligam articulare , cu pastrarea rapor dintre
epifizele articulare in limite normale
Anatomie patologica
- destinderea capsului si ligamentelor ; - hemartroza ; - leziuni de cartilaj articular
- lezarea partiala sau totala a aparatului ligamento-capsular
- se pot asocia leziuni de tendoane ; ± desinsertii sau fragmente osoase
MANIF CLINICE
Subiectiv: durere intensa la inceput, accentuata de miscarile mainii
Obiectiv:
- articulatia lezata este tumefiata (edem +/ hermartroza), putand apare echimoze
- miscarea pasiva este posibila pana la un anumit nivel
- articulatie imobila antalgic , in pozitia de distensie maxima a capului articular
DGS :
1. Anamneza
2. Exam clinic (vezi manif clinice)
3. Exam PC ▪ R-x d deg + mana (fata si profil) pune dgs d certitudine, ea stabil dgs diferential
intre entorsa si fracturi
Radiografia nu arata leziuni osoase, poate evidentia edemul peri-articular (intotdeauna prezent)d
dimens variabile
MANIF CLINICE
- durere violenta, cu intensitate constanta,
- articulatia mult tumefiata, deformata (edemul persista kiar si dupa tratam kir)
- mana imobila (dat durerii)cu degetele in semiflexie, in poz decliva durerea↑
-periarticular s pot obs : echimoze , hematoame , escoriaţii , plăgi prin care s vad alte lez
TRAT
- reducerea nu este usoara
- se tractioneaza in ax mana, actionandu-se pe linia de luxatie in sensul invers celui de producere
- imobilizarea p atela gipsata antebrahio-metacarpiana, lasand libera articulatia MCF
metacarpofalangiala, timp de 3 sapt
Tratamentul luxatiilor prin incercari de reducere ortopedica (nesangeranda) a luxatiilor sunt rar
incununate de succes datorita edemului, a hematoanelor intra si periarticulare.Tratament operator
- incizie pe faţa dorsala a articulatiei
- evacuarea hematoanelor
- evacuarea ţesuturilor distruse
- reducerea luxatiei
- imobilizarea timp de 14 zile cu reluarea progresiva a miscarilor
25. Luxaţiile MAINII → DGS + TRAT.
LUXATII = dislocari = lez traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd raporturile
lor normale, pot fi inkise/deskise, cele grave s insoţesc d fracturi intraarticulare, leziuni vasculare
/ nervoase tendinoase
In funcţie de sensul de acţiune al agentului traumatic, luxaţiile sunt : anter + poster + laterale +
mediale
La nivelul carpului luxatiile se produc la interlinia dintre cele doua randuri de oase metacarpiene.
MANIF CLINICE pt fracturile falangelor → sunt prezente semnele clasice ale fracturilor
diafizare.
În fracturile de falangă bazală/proximala (F1) se constată k fragm proximal s flectează =>e o
deformare cu unghiul deskis posterior
În fracturile de falangă medie (F2) fragmentul distal se flectează anterior(palmar) rezultând un
unghi interf-ragmentar deschis palmar
Fracturile bazei şi capătului distal al falangelor sunt frecvent intra-articulare, uneori însoţite de
luxaţii, diagnosticul stabilindu-se radiologic
CLASIFI a) simple (doar un tip d leziune) b) complexe (asociatii d leziuni , inclusiv s pot asocia
cu arsuri ale mainii)
TIPURI D LEZIUNI
I. Plăgile ce ridică probleme tegumentare
II. Leziunile tendoanelor flexoare/ extensoare sau ale corpului muscular
III. Leziunile nervoase
IV. Leziunile vasculare
V. Fracturile si luxatiile (deskise)
VI. Amputaţiile traumatice
32. DGS plagilor cu interesare d TEND FLEXOARE superf +prof la Deg +Mana
DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism deskis sever
2. Exam obiectiv cu urmat modificari
- sectiune de tendoane flexoare superficiale => flexia F2 imposibila ; -sectiune de tendoane
flexoare profunde => flexia F3 imposibila ;- sectiunea de tendoane extensoare => extensia
degetului afectat este imposibila, aspect de deget "in ciocan"
33. DGS secţiunii d N. MEDIAN.
Secţiunea de nerv median e tradusa d urmatoarele modificari
1.tulburari motorii
- afectarea pronatiei + afectarea flexiei mainii si a degetelor +
- apect de "mana simiana"
- semne particulare :
►semnul Pitres = imposibilitatea de a zgaria cu indexul o suprafata
►semnul Claude = nu poa acoperirii cu policele celelalte degete flexate
►semnul Froment = imposibilitatea flectarii falangei distale a policelui
2. tulburari senzitive → afecteaza componenta epicritica a terit senzitiv al acestui nerv
= portiunea laterala a fetei palmare a mainii, a fetei palmare a primelor 3 degete si a jumatatii lat
a deg 4
La acest nivel exista deseori dureri de tip causalgic mai ales in leziunile partiale de nerv median.
■Testul la ninhidrina (Moberg) pozitiv = lipsa sudoratiei in teritoriul inervat deac nv (medianul
inerveaza vegetativ glandele sudoripare de la nivelul palmei)
In leziunile vechi se intalnesc modificari de ordin vegetativ si trofic.
CLASIFI
a) Dupa natura agentului traumatic:
- mecanic : taiere, intepare, muscatura, impuscare; chirurgical / accidental
- termic: arsura, degeratura
- chimic: arsura;
- electric: electrocutare, trasnet
b) Dupa profunzime si complexitate:
1. plagi superficiale: limitate la tegument si tesuturile subiacente ( nu depasesc fasciile de
invelish )
2. plagi profunde : nepenetrante , in seton = oarbe (deasupra fasciei superficiale), transfixiante
(simple sau complexe), penetrante
c) Dupa timpul scurs de la trauma:
- plagi recente (pana la 6 ore de la accident, fara semne de infectie)
- plagi vechi (peste 6 ore de la accident, sunt considerate infectate)
d) Dupa circumstantele producerii accidentului : traumatism de circulatie, de munca,
domestic/casnic
„Plaga contuza” = plaga cu mari devitalizari tisulare, necroze, fracturi.
I. ENTORSE
DGS . 1. Anamneza
2. Exam clinic ( manif clinice : -durere intensa la inceput, accentuata de miscarile mainii
- articulatia lezata este tumefiata (edem +/ hermartroza), putand apare echimoze
- miscarea pasiva este posibila pana la un anumit nivel
- articulatie imobila antalgic , in pozitia de distensie maxima a capului articular)
3. Exam PC ▪ R-x d carp (fata si profil) pune dgs d certitudine, ea stabil dgs diferential intre
entorsa si fracturi
Radiografia nu arata leziuni osoase, poate evidentia edemul peri-articular (intotdeauna prezent)d
dimens variabile
Trat entorselor : imobilizarea articulatiei carpiene p atela gipsata, cu mana ridicata, timp d 10-14
zile
II. LUXATII
DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever
2. Exam obiectiv cu urmat manif clinice : - durere violenta, cu intensitate constanta, articulatia
mult tumefiata, deformata (edemul persista kiar si dupa tratam kir), mana imobila (dat durerii)cu
degetele in semiflexie, in poz decliva durerea↑ , periarticular s pot obs : echimoze , hematoame ,
escoriaţii , plăgi prin care s vad alte lez
3. Exam PC ▪ R-x d carp (fata si profil) pune dgs d certitudine. S obs deplasările osoase
anormale din cadrul articulaţiei afectate, eventuale fracturi şi edem de părţi moi
Trat
Tratam ortopedic - se tractioneaza in ax mâna, acţionându-se pe linia de luxatie in sensul invers
celui de producere
- imobilizarea p atela gipsata antebrahio-metacarpiana, lasand libera articulatia MCF
metacarpofalangiala, timp de 3 sapt
Tratament kir
- incizie pe faţa dorsala a articulatiei - evacuarea hematoanelor - evacuarea ţesuturilor distruse -
reducerea luxatiei
- imobilizarea timp de 14 zile cu reluarea progresiva a miscarilor
III. FRACTURI = solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate brusc , post-
traumatic
- cea mai frecventa este fractura de scafoid
DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever
2. Exam obiectiv cu urmat manif clinice : edem + congestia calda a regiunii carpiene, durere vie
mai ales la priza globala, la palparea TabakAnatomice s obs durere
3. Exam PC ▪ R-x d carp (in incidenţe specifice +s repeta dupa imobilizare) pune dgs d
certitudine.
S obs deplasările osoase anormale din cadrul articulaţiei afectate, eventuale fracturi şi edem de
părţi moi
Trat imobilizare pe gips bivalv 3-4 sapt (antebrahifalangian 1-5 cu policele in opozitie)
La deg II+III+IV (au teci sinoviale digitale) durerile sunt f mari , extinse pana la niv carpului ,
deg sunt tumefiate, in semiflexie antalgica , dc s incearca extensia durerea↑ . Tratam tre instituit
rpd
Panariţiile prez 3 etape evolutive : faza d congestie , faza supurativa , faza d fistulizare
Panar PULPAR → e o colectie subcutanata , dezvoltata p fata pulpara (anter) a falangei distale.
Fata profunda a dermului e ancorata direct la periostul falangei prin travee fibroase f rezistente.
Spatiul subdermic este areolar/ compartimentat ,umplut cu tes adipos. O crestere a pres in ac
spatiu (prin edem) determ isk term nv => durere f intensa + pulsatila (durerea ↓ dc mana s
ridica). Durerea s accent nocturn => pac nu pot dormi+ sunt agitati/ obositi. Degetul e tumefiat ,
are aspect d “baţ d toba” , f dureros la palpare + tegum calde in zona respectiva , ±limfAdenita
axilara satelita. Panar pulpar poate fi expresia superf a unui panar osos/osteo-articular = “abces
in buton d camasa”
DGS . 1. Anamneza
2. Exam clinic : cu semnele celsiene locale (dolor, rubor, tumor, calor, impot fcţ)/ cu semnele
generale de infectie
3. Exam PC ▪ R-x d deg + mana ▪Sy biologic inflamator = Leu↑ VSH↑ fibrinogen↑ PCR↑
ETIOLOGIE
■ Agenti microbieni frecvent implicaţi in etiologia infecţiilor mainii si degetelor:
►coci gram pozitivi aerobi : Stafi -e cel m frecv implicat Streptococ
►bacili G – : Piocianic = Ps aeruginosa , Klebs , Pasteurella multocida – muscatura d pisica
►coci G + anaerobi : Peptococ + Peptostreptococ
►coci G + anaerobi : Clostridium + Bacteroides + Fusobacterium
■ Factori favorizanţi
►afectiuni c ↓ imunitatea : boli neoplazice, SIDA, boli de sange , diabet , TBC
►medicatie imunosupresoare
►starea precara de igiena a tegum mainii + deg : fermieri , mecanici , soferí , petrolisti ,
muncitori
■ Erori terapeutice
►Toaleta chirurgicala incompleta / incorecta
►Drenaj nerecomandat
►Suturi in tensiune cu necroza secundara
►Administrarea nejustificata de antibiotice
■ Metastaze septice la niv mainii + deg in cadrul septicemiilor (insamanţare pe cale hematogena/
p cale limfatica)
DGS . 1. Anamneza
2. Exam clinic : cu semnele celsiene locale/ cu semnele generale de infectie
3. Exam PC ▪ R-x d deg => DEMINERALIZARI + RUPERI D CONTUR + SEKESTRE
OSOASE
Examenul RADIOLOGIC ajuta la punerea dgs , el evidentiaza DEMINERALIZARI + RUPERI
D CONTUR + SEKESTRE OSOASE
TRAT
Abordul chirurgical este ales astfel incat sa se poata intercepta focarul osteitic
Excizia in totalitate a focarului si a partilor moi devitalizate;
Cand tesutul osos este ramolit se chiureteaza si se evacueaza
Toaleta chimica Plaga operatorie se lasa deschisa Pansament Imobilizare Antibioterapie
conform antibiogramei
!!! in cazul distructiilor masive osoase si de parti moi singura solutie este amputatia + lasarea
deschisa a bontului de amputatie ce va fi inchis secundar
TRAT
Incizia si evacuarea puroiului din cavitate articulara
Excizia focarului Toaleta chimica Plaga operatorie se lasa deschisa Pansament
Imobilizarea razei digitale afectate (p atela) Antibioterapie conform antibiogramei
Sindactilii prin oprire in dezvoltare intereseaza baza degetelor si merg spre extremitatea distala.
Sindactiliile din boala ulceroasa intruterina ce constau in alipirea extremitatilor unor degete mai
totdeauna malformate, mergand spre baza lor, lasand uneori comisurile libere.
DGS . 1. Anamneza S va afla dc cineva din fam mai prez aceleasi probleme , dc fumeaza+bea
alcool , dc are DZ/ epilepsie (fact favoriz)
2. Exam clinic : se obs nodulul /cordonul palmar , s va cere pac sa execute miscari la niv
deg+mainii , s vor obs modificari ale pielii palmelor, cum ar fi vreo scobitura sau ingrosarea lor
Testul TABLETOP = pac isi pune palma p o masa, daca isi poate extinde sau indrepta total
mana, nu are contractura
3. Exam PC ▪ R-x arata in cazuri exceptionale LEZ OsteoArticulare
▪ Exam AnatomoPatol postOperator certifica dgs prin prezenţa insulelor d tes fibroblastic tanar ?
(d granulatie) + evid nodulii & benzile d colagen & depozite d hemosiderina
●FASCIE-CTOMIE = Indepartarea fasciei (tesutul afectat) este cea mai obisnuita metoda.
● DERMATO-FASCIE-CTOMIE = Indepartarea pielii d deasupra fasciei, dc piele e aderenta,
nu se practica de rutina. Tesutul extirpat s inlocuieste cu o grefa
●FASCIO-TOMIE = Cordoanele fibroase de la niv palmei sunt divizate in bucati m mici. Ac
met e practicata persoanelor c nu rezista unei interv kir d lunga durata / unei anestezii generale.
●AMPUTAREA mai multor degete , fff rar folosita, dar se poate practica dc interv kir
anterioare au lezat nervi / vase / dc au existat recidive frecvente