________________________________________________________________

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Planificarea resurselor organizaţiei

– Enterprise Resource Planning –

Disciplina: Managementul sistemelor informatice

Conducător proiect:
Prof. univ. dr. IOAN RADU
Cadru didactic îndrumător proiect:
dr. ing. TUDOR STOMFF

Studenți: LUPȘOIU COSMIN

MACARIE SILVIA
IORDACHE IOANA

Bucureşti, 2014
2
 CUPRINS

Pag.
ABREVIERI 4
INTRODUCERE 5
1. Capitolul I
1.1. Definirea sistemelor ERP 6
1.2. Evoluţia sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii ERP 6
1.3. Arhitectura unui sistem ERP 7
1.4. Componentele sistemului informatic ERP 8
1.5. Principalele caracteristici ale unei soluţii ERP 9
2. Capitolul II
2.1. Avantaje implementării sistemelor de planificare a resurselor
întreprinderii ERP 11
2.2. Dezavantajele implementării sistemelor de planificare a resurselor
întreprinderii ERP 11
2.3. Factori importanţi pentru implementarea sistemelor de gestiune ERP 12
2.4. Managementul proiectului 13
2.5. Costul unui sistem ERP 13
2.6. Motivații 15
3. Capitolul III
3.1. Extinderea ERP spre e-business 18
4. Capitolul IV
4.1. Principalii furnizori de soluţii ERP pe piaţa românească 21
4.2. Comparaţie între două soluţii de planificare a resurselor întreprinderii
ERP 23
4.2.1. Analiza soluţiei ERP Microsoft Dynamics NAV 24
4.2.2. Analiza soluţiei SAP ERP 24
4.2.2.1. Suita de aplicaţii SAP 26
4.2.2.2. Arii de aplicaţii SAP ERP 26

5. Concluzii 28
6. BIBLIOGRAFIE 29
7. CUVINTE CHEIE 30

3
 ABREVIERI

În cadrul acestui eseu, s-au utilizat în ordinea în care apar în lucrare

următoarele abrevieri:

ERP Enterprise resource planning-

Planificarea resurselor întreprinderii

MRP I Material Requirements Planning-

Planificarea cerinţelor materiale

II Manufacturing Resource Planning-

Planificarea resurselor de producție
CRM Customer relationship management-
Managementul relaţiilor cu clientii

SCM Supply chain management-

Managementul lanțului de
aprovizionare

IBM International Business Machines-

Masinaria internaţionala de afaceri

ASP Active Server Pages-Pagini active de

server

MES Manufacturing execution system-

Sistemului de executare de fabricație

SFA Sales Force Automation-

Automatizarea Forței de Vânzare

BI Business intelligence-Afacere
inteligenta

B2B Business-to-business-Afacere la
afacere

IT Information technology-Tehnologia
informației
4
 INTRODUCERE

Planificarea resurselor întreprinderii (Enterprise Resource Planning-ERP)

reprezintă sisteme bazate pe arhitectura client/server dezvoltate pentru
prelucrarea tranzacţiilor si facilitarea integrării tuturor proceselor, din faza
planificării proceselor, dezvoltării productiei, pana la relaţiile cu furnizorii,
clienţii sau alţi parteneri de afaceri. ERP este considerată expresia cea mai
fidelă a interdependenţei dintre economic si tehnologia informaţională.

În era globalizării, caracteristicile promise de ERP sunt foarte tentante

pentru companiile care doresc să- i extindă activitătile in lume, fără a pierde
controlul asupra acestora.Un studiu al pieţei ERP realizat de revista Computer
Economics indică un procent de 20% pentru organizaţiile care au deja instalate
suite integrate, in toate ramurile de activitate, predominante fiind cele cu
activitate de producţie. Acelasi studiu relevă că popularitatea subiectului se va
menţine la aceleasi cote ridicate, in condiţiile in care 34% din firmele
chestionate derulează un proiect ERP ori sunt in faza incipientă a unui astfel de
proiect.

Interesul sporit pentru sistemele ERP derivă evident din beneficiile

promise. În principal, vorbim despre mult dorita integrare funcţională,
incorporarea celor mai bune practice economico-tehnologice, asigurarea ,,averii”
informaţionale si asigurarea accesului direct la informaţii in timp real (avantajul
bazelor de date unice) pentru toti membrii organizaţi

5
 CAPITOLUL I

1.1 Definirea sistemelor ERP

Planificarea resurselor întreprinderii (Enterprise Resource Planning -
ERP) reprezintă „un cadru pentru organizarea, definirea, şi standardizarea
proceselor de afaceri necesare pentru planificarea şi controlul eficient al
organizaţiei, astfel încât organizaţia să poată utiliza cunoştinţele sale interne în
vederea obţinerii unor avantaje externe.” (definiţie conform dicţionarului
APICS).
Sistemele ERP sunt „sisteme software pentru managementul afacerii, care
încorporează module ce sprijină ariile funcţionale ale afacerii, precum
planificarea, producţia, vânzări, marketing, distribuţie, contabilitate, financiar,
managementul resurselor umane, managementul proiectului, managementul
inventarului, service şi mentenanţă, transport şi afaceri electronice (e -
business)”[Rashid ş.a., 2002].
Sistemele de planificare a resurselor întreprinderii integrează toate
activităţile întreprinderii într-o manieră transparentă şi disponibilă utilizatorului
final al sistemului.

1.2 Evoluţia sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii ERP

Istoria sistemelor ERP datează din anii 1960 cand acest tip de aplicație
software era folosit cu preponderență pentru asistarea procesului de producție.
Primul produs de acest tip a fost MRP (Material Resource Planning).

Deși utile in activitatea de producție, aceste aplicații nu iși extindeau

functionalitățile și spre alte zone de interes pentru o întreprindere precum
contabilitate, resurse umane, vânzări.

Incepand cu anii ’90 sistemele ERP au început să ia forma aplicațiilor actuale.

Deși dupa apariția MRP funcționalitățile acestui tip de programe au inceput să se
extindă, ERP-ul actual a luat ființă în momentul în care informațiile au putut fi
centralizate într-o platformă comună și funcționalitățile sale au fost integrate.

Astăzi, sistemele ERP fac un nou pas in dezvoltarea lor prin utilizarea
internetului pentru eficientizarea funcționalităților. Clienții de la mii de kilometri
distantă pot avea acces la stadiul propriei comenzi sau la stocurile companiei
furnizoare prin integrarea facilităților ERP cu aplicațiile WEB.

Sistemele ERP, sunt programe modulare, fiecare arie de activitate a

companiei fiind acoperită de catre o aplicație specifică. Modulele unui sistem
ERP funcționează integrat utilizând o bază de date comună, sau pot funcționa
independent. Pot fi enumerate câteva categorii de module care servesc la

6
gestionarea cu eficiența a unei întreprinderi:

 Producție: planificarea si urmărirea productiei

 Gestiune: evidența stocurilor, a furnizorilor, a plaților și încasarilor
 Salarii: calculul salariilor și managementul informațiilor referitoare la
personal
 Contabilitate: evidența financiar contabilă
 Imobilizari: evidența mijloacelor fixe și calculul amortizării
 CRM: managementul relațiilor cu clienții
 BI: rapoarte, analize, prognoze

1.3 Arhitectura unui sistem ERP

Sistemul aplicaţiilor de planificare a resurselor întreprinderii se
implementează pe o arhitectură de tip client-server care creează premisele unui
mediu de prelucrare descentralizat.
Caracterizarea funcţiunilor celor trei niveluri ale arhitecturii:
- Nivelul prezentare – constă în interfaţa grafică utilizator sau programul
de navigare (browser) pentru accesarea funcţiilor sistemului;
- Nivelul aplicaţie – cuprinde regulile afacerii, logica şi funcţiunile
sistemului, programele care asigură transferul datelor la serverele de baze de
date;
- Nivelul bazei de date – asigură gestiunea datelor organizaţiei, inclusiv a
metadatelor. Această structurare logică permite ca interfaţa sistemului ERP să
ruleze pe calculatorul utilizatorului, prelucrarea să se realizeze pe nivelul de
mijloc al serverelor de aplicaţii, iar sistemele de baze de date să funcţioneze pe
al treilea strat, al serverelor specializate.

7
 Fig.13.Arhitectura cu trei straturi a unui sistem ERP

1.4 Componentele sistemului informatic ERP

Componentele sistemului informatic ERP sunt:

► Nomenclatoare cunoscute sub denumirea de fişiere de bază de clienţi, furnizori,
personal.
► Contabilitate generală şi financiar contabilă care asigură conducerea evidenţei
contabile şi gestiunea financiară;
► Încasări – plăţi, această componentă este formată din două module, debitori şi
creditori, care gestionează şi înregistrează creanţele şi datoriile întreprinderii;
► Salarizare, această componentă este legată de cea de resurse umane, care are ca
obiectiv calcularea şi evidenţa salariilor. Se calculează automat taxele,
contribuţiile la bugetul statului şi al asigurărilor sociale;
► Resurse umane, este componenta care sprijină crearea unei politici de personal,
ajutând la activitatea de recrutare şi selecţie a personalului;
8
► Imobilizări - această componentă gestionează mijloacele fixe, si obiectivele de
inventar sau activele necorporale. Oferă multiple posibilităţi de calcul,
înregistrare a amortizării;
► Planificare şi producţie - planifică termenele de producţie, articole de realizat,
costuri producţie şi detalii tehnice;
► Urmărire producţie - înregistrează preluarea notelor de predare şi a rapoartelor
de lucru, analizează şi compară comenzile lansate, oferă rapoarte cumulate şi
detaliate ale producţiei pe faze, produse, şi rapoarte de costuri;
► Gestiune date tehnice – stochează definiţiile şi caracteristicile tehnice ale
produselor şi tehnologiilor de fabricaţie;
► Planificarea necesarului de materiale - această componentă determină automat
cantităţile necesare, pe baza datelor despre procesul de fabricaţie şi a planului de
producţie aprobat;
► Planificarea şi urmărirea consumurilor şi costurilor - întocmeşte bonurile de
consum şi prelucreză datele despre consumuri de la magazii, centralizează datele
pentru calculul costurilor, generează rapoarte detaliate sau centralizate cu privire
la cosumurile planificate şi realizate;
► Managementul proiectelor - această componentă are ca obiect proiectele de
investiţii, activităţile interne sau lucrările efectuate de terţi.
► Stocuri - gestionează cantitativ şi calitativ stocurile şi generează automat
documentele contabile;
► Gestiunea depozitelor - defineşte unităţile de stocare, tipurile de inventar şi
subinventar, depozite, magazii, locaţii, modul de localizare al stocurilor;
► Aprovizionare - componenta depăşeşte atribuţiile unei aplicaţii de gestiune,
este un instrument de optimizare al aprovizionării, care determină realizarea
eficientă a aprovizionării pentru a face economii. Modulul aprovizionare este în
strânsă legătură cu componenta stocuri;
► Vânzări - gestionează activităţile specifice procesului de vânzare;
► Întreţinerea echipamentelor - gestionează modul de utilizare a echipamentelor,
permite planificarea resurselor şi costurile lucrărilor care trebuie efectuate pentru
mentenanţă. Este foarte importantă pentru istoricul activităţilor de întreţinere şi
reparaţie;
► Transport - permite planificarea şi gestionarea activităţilor logistice din
procesele de vânzare şi distribuţie;
► Service – urmăreşte activităţile de garanţie şi serviciile de postvânzare.
► Analiză – modulul preia datele din baza de date şi realizează diferite rapoarte,
analize şi furnizează informaţiile în forma dorită de utilizator.
► Generator de rapoarte – utilizatorii obţin rapoarte din cadrul fiecărui modul
functional.

1.5 Principalele caracteristici ale unei soluţii ERP

9
ERP este un sistem vast de planificare a resurselor companiei cu functionalitati
suplimentare extrem de evoluate si de performante.

Caracteristici principale:

 Organizeaza procesele si activitatile de afaceri punand la dispozitie

informatii rapide, concrete si concise.
 Are abilitatea de a se adapta rapid la schimbarile permanente ale mediului
comercial cu intreruperi minime ale activitatilor companiei.
 Ofera o interfata de utilizare moderna care va creste productivitatea prin
scutirea timpului de lucru aferent operarii.
 Va sprijini luarea deciziilor manageriale pe baze unor informatii
inteligente oferite in timp real
 Prin achizitia unui ERP, investiti in instrumente inovatoare, usor de
folosit, adoptati tehnici de afaceri moderne si imbunatatiti randamentul
afacerii.
 Prin utilizarea unui ERP ramaneti in top intr-un mediu de afaceri
competitional si mereu schimbator.
 Compania dumneavoastra va avea de castigat prin utilizarea aplicatiei,
scutind resurse si timp si reducand costurile.
 Cu ajutorul unui ERP puteti obtine rezultate masurabile: atributiile
dumneavoastra sunt indeplinite cu minim 40% mai repede decat timpul
necesar altor sisteme.
 Activitatile vor fi executate intr-un mod mai rapid si mai linistit ca
rezultat al utilizarii interfetei usor de accesat, mecanismelor incorporate
pentru planificarea activitatilor si pentru functionalitatea si controlul
fluxului de lucru.
 Informatia va fi prezentata intr-un format gata de utilizat, conform
necesitatilor personalului care utilizeaza aplicatia. Solutia ERP inglobeaza
de asemenea si scenarii de business intelligence gata de utilizat. Prin
urmare, si aspectele problematice dar si posibilitatile de dezvoltare vor fi
mai usor de identificat si de actionat asupra lor.
 Activitatea dumneavoastra comerciala va dobandi flexibilitatea si energia
necesara in vederea utilizarii pe deplin a activitatii si va creste.
 Comunicarea intre companie si clienti va deveni mai rapida si mai
eficienta.

Furnizori ERP în România:

Conform Pierre Audoin Consulatants, firmă cu capital privat specializată în

cercetare de piață și consultanță pentru piața de software și servicii IT&C, topul
jucătorilor pe piața soluțiilor ERP din România include nume precum Oracle,
SAP, IBM, Microsoft, etc.

10
 CAPITOLUL II

2.1 Avantaje implementării sistemelor de planificare a resurselor

întreprinderii ERP

Acces la informaţii sigure - soluţia ERP stochează toate informaţiile

privind activităţile întreprinderii într-o bază de date comună, oferind informaţii
precise şi sigure şi rapoarte îmbunătăţite;
Evitarea redundanţei datelor şi operaţiilor - se elimină necesitatea
introducerilor multiple de date, întrucât toate modulele sistemului ERP
accesează informaţiile din baza de date centrală; de exemplu, odată ce o
tranzacţie de vânzare este înregistrată în aplicaţie, aceasta devine accesibilă
tuturor modulelor sistemului;
Reducerea timpilor de livrare - se minimizează întârzierile raportărilor;
Reducerea costurilor - „Timpul înseamnă bani”, iar soluţia ERP permite
economisirea resurselor de timp prin oferirea unui control mai bun asupra
tuturor deciziilor organizaţionale;
Grad ridicat de adaptabilitate - soluţia ERP poate fi restructurată şi
adaptată cu uşurinţă dacă întreprinderea aduce modificări proceselor sale de
afaceri;
Scalabilitate îmbunătăţită - sistemele ERP sunt proiectate într-o manieră
structurată şi modulară, conţinând module de bază ale aplicaţiei şi o serie de
module suplimentare (de tip „add-on”), care pot fi adăugate în funcţie de
necesităţile organizaţiei;
Mentenanţă îmbunătăţită - relaţia dintre furnizorul sistemului ERP şi
întreprinderea care adoptă soluţia nu se încheie odată cu achiziţia şi
implementarea sistemului în organizaţie; furnizorul soluţiei ERP va asigura
întreprinderii asistenţă pe termen lung;
Extindere - soluţiile ERP pot fi integrate cu alte aplicaţii importante, cum
sunt Managementul relaţiei cu clienţii (CRM) sau Managementul lanţului de
distribuţie (SCM );
Comerţ electronic şi afaceri electronice – soluţiile ERP pot oferi opţiuni
pentru comerţul pe internet.

2.2 Dezavantajele implementării sistemelor de planificare a resurselor

întreprinderii ERP
Costuri extrem de ridicate. Cheltuielile pe care le implică adoptarea unei
soluţii ERP în organizaţie variază de la mii la milioane de Euro, fapt ce le
transformă într-o investiţie riscantă. În plus, cel mai adesea funcţionalităţile unui
sistem ERP nu se mulează perfect pe nevoile specifice ale întreprinderii, şi drept
urmare organizaţia va trebui să reproiecteze unele dintre procesele sale de
afaceri, ceea ce atrage după sine alte cheltuieli semnificative;
11
 Consumatoare de timp. Adoptarea unei soluţii ERP aduce modificări
majore într-o organizaţie, fiind un proces extrem de complex şi care poate
conduce chiar la nevoia firmei de a-şi modifica cultura organizaţională;
Conformitatea modulelor. În alegerea unei soluţii ERP, organizaţiile
trebuie să ţină cont de obiectivele lor strategice şi de propriile procese de afaceri.
Complexitate. Un sistem ERP încorporează foarte multe module. Se pare
că sunt puţine la număr companiile care exploatează toate funcţiunile soluţiei
ERP adoptate; mai degrabă, principiul 80/20 se aplică şi în domeniul sistemelor
ERP, adică 80% dintre organizaţiile care adoptă o soluţie ERP folosesc doar
20% dintre funcţiunile acesteia, şi numai 20% dintre firmele care adoptă aceeaşi
soluţie exploatează 80% dintre funcţiuni. Pentru a reduce acest dezavantaj, se
recomandă organizaţiei să implementeze doar acele module ale soluţiei ERP
care îi sunt cu adevărat necesare;
Dependenţa de furnizorul soluţiei. Relaţia dintre furnizor şi clientul care
adoptă soluţia trebuie să rămână extrem de strânsă şi după finalizarea
implementării, datorită serviciilor de mentenanţă, asistenţă tehnică, upgrade la
versiuni mai noi, etc.

2.3 Factori importanţi pentru implementarea sistemelor de gestiune ERP

Companiile care doresc să achiziţioneze şi să implementeze un sistem

informatic de tip ERP, trebuie să ia neapărat în calcul şi faptul că nu întotdeauna
implementarea unui sistem de gestiune garantează si succesul firmei.
Principalii factori de succes pentru sistemele ERP sunt:
1. Sprijinul acordat de managementul de vârf al organizaţiei este considerat
unul dintre cei mai importanţi factori de succes pentru implementarea oricărui
sistem informatic sau tehnologic, iar soluţiile ERP pentru afaceri nu fac excepţie
de la această realitate. Implementarea oricărei soluţii ERP trebuie să beneficieze
de aprobarea managementului de vârf al companiei, iar apoi să aibă parte de
suportul acestuia pe toată durata proiectului. Top managementul organizaţiei
trebuie să gestioneze cu atenţie şi aspectele psihologice sau comportamentale pe
care le implică implementarea soluţiei, mai ales dacă procesul de implementare
este întâmpinat cu rezistenţă la schimbare de către angajaţi;
2. Instruirea utilizatorilor sistemului este esenţială pentru implementarea cu
succes a soluţiei ERP;
3. Utilizatorii sistemului trebuie educaţi pentru a înţelege conceptele soluţiei
ERP adoptate, pentru a se familiariza cu procesele şi practicile de afaceri
încorporate în soluţie, astfel încât la finalul implementării ei să accepte în
totalitate soluţia şi să fie apţi să o folosească cu succes.

12
2.4 Managementul proiectului

Implementarea unei soluţii ERP într-o organizaţie necesită resurse

consistente: oameni, bani, timp. Dată fiind complexitatea pe care o prezintă
implementarea unei astfel de soluţii, managementul proiectului îi este necesar
organizaţiei pentru planificarea, coordonarea şi monitorizarea diferitelor
activităţi desfăşurate pe parcursul tuturor etapelor de implementare.
Selectarea sistemului ERP este de importanţă vitală pentru o
implementare de succes, dar nu este deloc facilă, întrucât compania care doreşte
să adopte soluţia ERP trebuie să ia în considerare o serie de variabile extrem de
importante: caracteristicile sistemului, durata sa de implementare, preţul,
asistenţa tehnică oferită de furnizorul sistemului pe durata implementării şi post
- implementare, corelaţia dintre nevoile organizaţionale şi funcţionalităţile
sistemului. În ceea ce priveşte ultima variabilă menţionată, adică „potrivirea”
dintre soluţia ERP şi specificul afacerii, autorii recomandă alegerea soluţiei ERP
care prezintă „cel mai ridicat grad de potrivire” cu necesităţile companiei; în
acest sens, este necesar ca anterior achiziţiei unei soluţii ERP, organizaţia să
efectueze o analiză a discrepanţelor dintre caracteristicile şi modulele sistemului
şi nevoile organizaţionale, prin implicarea în această analiză a specialiştilor
tehnici şi a angajaţilor care vor deveni utilizatori ai sistemului.
Implementarea unui sistem ERP implică adesea costuri uriaşe pentru
organizaţia care decide să-l achiziţioneze. Probabil companiile care nu deţin
suficiente informaţii despre domeniul soluţiilor ERP ar putea crede că simpla
achiziţionare şi implementare a unui sistem ERP este suficientă pentru ca
ulterior totul „să meargă ca pe roate”. În realitate, cel mai adesea nu soluţia ERP
va fi modificată pentru a fi adaptată la nevoile specifice ale organizaţiei, ci firma
trebuie să-şi reproiecteze procesele de afaceri pentru a exploata cu succes toate
funcţiunile oferite de soluţia ERP.

2.5 Costul unui sistem ERP

Adoptarea unui sistem ERP implică cheltuieli uriaşe pentru organizaţii,

indiferent de dimensiunea acestora: de la zeci de mii de Euro (în cazul
întreprinderilor mijlocii), până la milioane de Euro, în situaţia marilor companii.
Situaţia devine cu atât mai dificilă dacă sunteţi antreprenor şi cel mai probabil,
nu dispuneţi de un buget generos pe care să îl alocaţi pentru adoptarea soluţiei
ERP. Atunci când o organizaţie este interesată de adoptarea unei soluţii ERP şi
începe să compare ofertele mai multor furnizori, nu trebuie scăpat din vedere un
aspect extrem de important, compania nu va trebui să plătească doar costul de
13
achiziţie al sistemului şi licenţele de utilizare, pe parcursul implementării
proiectului vor apărea numeroase cheltuieli în plus, ceea ce poate conduce la
nevoia de a dubla sau chiar tripla bugetul alocat de organizaţie pentru adoptarea
soluţiei respective.
De exemplu, furnizorul de soluţii pentru afaceri SAP vine în sprijinul
procesului decizional al potenţialilor săi clienţi, punând la dispoziţia acestora un
configurator online care permite estimarea costurilor de achiziţie şi
implementare a unei configuraţii SAP Business All-in -One, în funcţie de
cerinţele clientului, acest configurator este disponibil la adresa
http://www.sap.com/roman ia/solutions/configurator.
O firmă care este interesată de achiziţia unui pachet SAP Business All-in-
One va accesa configuratorul la adresa menţionată, apoi va selecta industria în
care activează (opţiuni disponibile – Comerţ / Producţie / Servicii Tehnice), va
introduce numărul de angajaţi ai întreprinderii, respectiv numărul de angajaţi
care vor deveni utilizatori ai sistemului, şi va selecta modulele de care are
nevoie în cadrul soluţiei ERP. Pe baza acestor informaţii, completate de
informaţii de identificare, firma va cunoaşte costurile pe care le implică
achiziţionarea soluţiei configurate.
Platforma hardware susţine soluţia ERP şi reprezintă punctul de start în
diferenţierea costurilor diferitelor sisteme ERP. Costurile sunt variabile, dar
trebuie luate în calcul, întrucât există produse care pot rula o bună perioadă de
timp (de ordinul anilor) pe aceeaşi platformă şi sisteme ERP care solicită
upgradarea platformei hardware la apariţia oricărei noi versiuni a sistemului.
Costul de suport reprezintă costul pentru suportul sistemului pe durata
unui an şi în general, echivalează cu 20-25% din costul iniţial de achiziţie.
Costul de implementare a soluţiei diferă între furnizorii de soluţii ERP şi
include cheltuielile cu instalarea produsului, cu preluarea datelor din vechiul
sistem al organizaţiei, cu trainingul angajaţilor care vor utiliza aplicaţia, cu
managementul proiectului etc.
Costurile de personalizare apar atunci când organizaţia are nevoie de
customizarea soluţiei ERP la nevoile sale specifice. Aceste costuri pot fi uriaşe.
Din fericire, organizaţiile pot elimina sau minimiza aceste costuri, fie se va alege
de la bun început o soluţie ERP care se mulează cel mai bine pe nevoile firmei,
fie întreprinderea va reproiecta unele dintre procesele sale de afaceri pentru a se
adapta soluţiei ERP, ceea ce implică cheltuieli mai reduse decât particularizarea
produsului la organizaţie.
Costurile de mentenanţă sunt o componentă esenţială în procesul de
determinare a cheltuielilor pe care le implică pe termen lung soluţia ERP
adoptată.
Costul de integrare este dat de necesitatea de integrare a soluţiei ERP
proaspăt adoptate cu toate celelalte sisteme şi aplicaţii existente în organizaţie şi
variază în funcţie de specificul de activitate al organizaţiei şi de dimensiunea sa.
Costul cu aplicaţii terţe reprezintă costurile aplicaţiilor conexe soluţiei de
14
ERP, cum sunt diferitele aplicaţii de comunicare sau bazele de date.
Prin reunirea acestor componente de preţ, se determină costul total al
soluţiei ERP.

2.6 Motivații

Sistemele ERP au dobândit o importanță deosebită în cadrul sistemelor

informaționale actuale. Toate companiile multinaționale ( firmele din celebrul
top 500 Fortune) au implementat un ERP, mai întâi în ideea eficientizării și
fluidizării activităților de bază, apoi în scopul dobândirii de avantaje strategice
pe piață. La începutul anilor 2000, revoluția ERP a generat venituri de peste 20
miliarde USD pentru producători, plus alte 20 de miliarde pentru firmele de
consultanță implicate în proiecte ERP. Trendul ascendent se va menține, în
vizorul producătorilor de soluții ERP aflându-se acum firmele de dimensiuni
medii, ca și cele din domeniul sănătății și educației.

În majoritatea proiectelor, principalele motive ale adoptării ERP sunt:

• Modernizarea sistemului informațional
• Creșterea utilizabilității și flexibilității
• Integrarea datelor și sistemelor
• Reproiectarea proceselor economice

În majoritatea proiectelor, principalele motive ale adoptării ERP sunt:

• Modernizarea sistemului informațional
• Creșterea utilizabilității și flexibilității
• Integrarea datelor și sistemelor
• Reproiectarea proceselor economice
• Reducerea cheltuielilor de întreținere
• Minimizarea riscurilor
• Deschiderea către web și aplicațiile Internet

Există o întreagă teorie a motivațiilor unui proiect ERP, dar cele mai
importante se regăsesc între cele enumerate mai sus.

Într-un studiu al lui J. Ward, motivația investirii în sisteme IT se

regăsește în:
• Îmbunătățirea performanțelor activității ( viteză, acuratețe,
economii)
• Integrarea datelor și sistemelor, vizând eliminarea redundanței,
15
 inconsistenței și dezinformării
• Evitarea dezavantajelor economice și minimizarea riscurilor
Deci problema adoptării unui sistem ERP se ridică atunci când sunt identificate:

• Probleme operaționale grave: nemulțumiri în privința

funcționării sistemului existent
• Dificultăți datorate unui mediu de prelucrare a datelor
fragmentat ( așa-numitele insule informaționale)
• Dezavantaje economice față de concurență
Aceste probleme sunt acumulate în decursul unei perioade mai lungi, o
dată cu evoluția și dezvoltarea sistemului informațional al firmei fără un plan
sistematic – se ajunge la o multitudine de aplicații administrative, fiecare
necesară în felul ei, dar redundante la nivel organizațional și cu cheltuieli de
întreținere semnificative.
Totuși, nemulțumirea față de funcționarea și gestionarea sistemului
existent nu este suficientă pentru ca schimbarea să aibă loc. Adesea sunt
practicate soluții alternative, de genul integrării aplicațiilor existente sau al
dezvoltării unei baze de date unice pe scheletul acestora și este creat un post de
administrator de bază de date, de la care se așteaptă minuni.
Cel mai adesea însă, misiunea lui se dovedește imposibilă, dar competența sa
poate fi valorificată mai târziu în echipa proiectului ERP.
Integrarea este principalul deziderat al unui proiect ERP. În teoria
organizațională integrarea definește nivelul de colaborare între indivizi, ca și
între entități. Într-o organizație, indivizii își formează un mod particular de
abordare, gândire și rezolvare a sarcinilor de lucru, corespunzător educației și
experienței fiecăruia. Abordările pot fi uneori conflictuale, de aceea se așteaptă
ca integrarea să asigure coordonarea și colaborarea între indivizi, prin
mecanisme specifice.
Dezideratul integrării necesita “curaj” în abordarea acestor proiecte, care
reprezintă o noutate, sunt singulare prin specificul fiecăruia, adesea
neexperimentate și, mai ales, foarte scumpe. Teoria economică pune în discuție
aspectele legate de motivația și cauzele schimbărilor tehnologice în organizații:
de ce este adoptată o anume tehnologie, de ce se renunță la una în favoarea
alteia noi? Într-o economie de piață, sistemul prețurilor este mâna invizibilă care
determină comportamentul organizațiilor și modul de utilizare a resurselor.
Dacă prin adoptarea unei noi tehnologii sunt reduse costurile de producție,
atunci prețul de vânzare poate fi mai mic, ceea ce conferă firmei un avantaj (
16
asigurându-i o creștere de profit sau sporindu-i cota de piață). Teoria
maximizării utilității și a comportamentului rațional din studiile lui Simon (
1978) este utilizată pentru a demonstra cum, în perspectiva unui beneficiu,
organizațiile adoptă ușor o tehnologie inovativă. Chiar dacă din punct de vedere
financiar nu este justificată adoptarea noii tehnologii, oamenii acționează în
sensul maximizării utilității.
Achiziția și utilizarea strategică a sistemelor ERP în organizații au fost
promovate drept soluția de supraviețuire în noua ”e-economie” atât de
teoreticieni, cât și de practicieni. S-a pedalat mult pe ideea că ERP reprezintă un
mecanism de integrare și instrument de asigurarea a performanței și de creștere a
eficienței.
Totuși, în practică, lucrurile nu stau chiar așa. Multe studii publicate fac referire
la organizații beneficiare care nu au înregistrat eficiență și nu au realizat
beneficiile promise.
Cunoaștem complexitatea realizării unui sistem informațional tradițional
într-o organizație. În cazul ERP, dificultățile sunt amplificate de problemele
tehnologice și de provocările organizaționale, fiind necesare operațiuni de
personalizare și adaptare pentru a configura sistemul în conformitate cu
specificul beneficiarului. Cifrele sunt relevante: 800-1.000 procese economice,
8.000- 10.000 de tabele de configurare într-un ERP obișnuit. Implementarea
ERP înseamnă analiza unor factori importanți, precum relația dintre
restructurare și adoptarea noilor aplicații care, cel mai adesea, schimbă radical
modul de desfășurare a activității în cadrul organizațiilor.
În ciuda acestor dificultăți și a riscurilor, firmele continuă să achiziționeze
și să implementeze suite ERP. Investițiile costisitoare în ERP motivează o bună
cunoaștere a conceptului și a specificului proiectelor, astfel încât să se poată
realiza comuniunea dintre organizație și sistemul ales.
În România, ERP este un subiect relativ nou, iar articolele care dezbat
modalitățile de implementare și arta de a ”potrivi” un ERP într-o organizație, în
speță, studiile de caz sunt extrem de puține și zgârcite în informații.
Pe plan mondial, în ultimii trei ani au apărut nenumărate studii pe tema
ERP, cele mai multe dintre ele publicate pe web, ceea ce a sprijinit și demersul
nostru în realizarea acestei lucrări.

17
 CAPITOLUL III
Extinderea ERP spre e-business

Noua generație de produse ERP este orientată pe client și se extinde în afara

granițelor întreprinderii prin interacțiuni e-business și strângerea legăturilor cu
partenerii de afaceri. Cheia către un mediu comercial dinamic, dirijat de
Internet, o constituie agilitatea, ceea ce lipsea pachetelor tradiționale ERP.
A devenit evidentă extinderea funcționalităților ERP-un ,,melanj” de
acronime însoțește prezentările de soluții:
-ASP(Programare avansată si planificare - Advanced Scheduling and
Planning), -MES(Sistemului de executare de fabricație -
Manufacturing Execution Systems), -SFA(Automatizarea Forței de
Vânzare - Sales Force Automation), -CRM(Managementul Relaţiilor
cu Clientii - Costumer Relationship Management), -BI(Afacere
inteligenta - Business Intelligence),
-B2C(Afaceri pentru clienţi - Business to
Customers), -B2B( Afacere la afacere -
Business to Business),
toate reprezentând module, abordări sau concepte care sunt integrate pe temelia
ERP.
Toate acestea se încadrează in evoluția ultimilor 4 ani, perioadă în care
perimetrul funcțional al sistemelor ERP și-a început expansiunea către piețele
adiacente, circumscrise în principal afacerilor electronice. Marii furnizori de
soluții ERP au devenit preocupați de dezvoltarea, achiziționarea sau extinderea
funcționalităților pachetelor lor, astfel ca acestea să treacă dincolo de domeniile
tradiționale financiar-contabil, de planificare și urmărire a resurselor(materiale și
umane).

Se așteaptă ca în următorii ani, ERP să fie redefinit ca platforma de

sprijinire globală a afacerilor electronice, se vorbește deja de a doua generație
ERP (ERP2).

18
 ERP ERP II
Optimizarea întreprinderii Integrarea in lanțul valoric
ROL Posibilități collaborative-
commerce

Producție și distribuție DOMENIU Toate sectoarele, segmentele

afacerii
Procese de producție, FUNCȚIU Sectorul industrial în
NE ansamblu și procesele
financiar,vânzări și
distribuție specifice industriei în cauză

Interne, ascunse PROCESE Conectate la mediul extern

ARHITECT Bazată pe web, deschisă,
URA stratificată
Inchisă,monolitică
Publicată și partajată intern și
DATE exter
Genarată intern, numai
pentru
consumul intern

Fig. 4.1. Evoluția aplicațiilor

ERP clasice spre ERP II
(www.tehnologyevolution.co
m)

19
 Sosirea e-business a însemnat pentru furnizorii ERP o noua bătălie în lupta
pentru menținerea în top sau pentru supraviețuire. Ei trebuie să se adapteze
rapid noilor curente de integrare inter- și intra-întreprinderi. Astfel, potrivit
modelului e-business se vorbește de platforme ERP-to-ERP, iar rezultatul se
numește Enterprise Aplication Integration.(Aplicatii de integrare in
întreprindere)

Aplicațiile ERP au o poziție de coloană vertebrală în mediile organizațiilor

moderne, de susținere a celorlalte aplicații. Utilizăm cuvântul modern cu referire
la tehnologie pentru că mediul organizațional își desfășoară activitatea în
condiții de platforme Internet(Intranet-Extranet). Limbajul comun se numește
web. Cu ajutorul acestuia sunt posibile conectivitatea și comunicarea globală în
lumea afacerilor. Coordonarea este cheia succesului în aceste condiții. Afacerea
rezistă în condițiile în care fluxurile și traseele informaționale sunt foarte bine
delimitate.

Tehnologiile web aduc mediului organizațional abilitatea de a găsi și

oferi un volum enorm de informații, din orice locație și în toate locurile
posibile.

Tehnologiile ERP aduc întreprinderii, partenerilor de afaceri si clienților

abilitatea de a coordona informațiile pe care le caută, a le determina poziția și a
oferi cea mai eficientă modalitate de prezentare. De exemplu, informațiile despre
materialele în stare brută pot fi găsite numai în etapa de început a procesului de
producție. Pe canalul valoric al afacerii pot fi contactați clienții, iar costurile sunt
optimizate online, dacă în ecuație apare un nou furnizor cu o ofertă mai bună.
ERP ,,știe” traseul, iar web deschide porțile partenerilor de afaceri.

20
 CAPITOLUL IV

Soluţii ERP disponibile pe piaţa din România

4.1 Principalii furnizori de soluţii ERP pe piaţa românească

Piaţa soluţiilor ERP din România nu este ajunsă la un nivel de maturitate,

pe piaţă existând foarte mulţi furnizori de soluţii ERP, care oferă soluţii pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, dar şi marilor companii internaţionale.
Potrivit companiei Soluţions Factory, în prezent pe piaţa românească
există peste 70 de furnizori de sisteme de planificare a resurselor întreprinderii
ERP.
Furnizori de soluţii ERP prezenţi pe piaţa românească, oferă sisteme
informatice de gestiune ERP 100% proiectate în Romania, dar există şi furnizori
care oferă soluţii ERP, dezvoltate de marile companii care activează în domeniu
şi care sunt recunoscute pe plan mondial, precum SAP, Microsoft, Oracle, etc.
Alegerea unui sistem de gestiune tip ERP, este o răspundere foarte mare,
trebuie analizate cu toate avantajele, dar şi dezavantajele implementării unei
soluţii ERP, dat fiind faptul că există foarte mulţi furnizori de soluţii ERP.
În Romania, s-a lansat în februarie 2010, primul portal dedicat
specialiştilor ERP,www.comunitateaerp.ro, care vine în ajutor IMM-urilor care
vor să îşi facă o impresie privind alegerea unui ERP.
Pe website-ul comunităţii ERP, companiile interesate pentru
implementarea unei soluţii ERP, pot vizualiza lista cu soluţiile puse la dispoziţie
de către furnizorii, care sunt clasificate în funcţie de domeniul de activitate si
mărimea companiei, respectiv soluţii ERP pentru firme mari, firme mijlocii, şi
firme mici.
În tabelul de mai jos, am realizat o listă cu cele mai importante soluţii
ERP prezente pe piaţa din România.

Tabelul 1 Soluţii ERP prezente pe piaţa din România

Nr.
Producător Soluţia ERP Segmentul de piaţă adresat
Crt.
Administraţie publică,
Charisma agricultură, asigurări, auto, bănci,
TotalSoft SA
Enterprise comerţ engros, comerţ retail,
distribuţie.
Alimente, asigurări, băuturi,
MICROSOFT Microsoft comerţ engros, comerţ exterior,
ROMANIA Dynamics AX comerţ retail, financiar,
distribuţie, logistică, producţie,
SAP Romania SAP ERP Administraţie publică,

21
 agricultură, alimente, asigurări,
auto, băuturi, comerţ engros,
comerţ retail, comerţ exterior,
distribuţie, distribuţie energie
electrică, financiar, industria
agroalimentară, industria chimică,
industria lemnului, industria
modei, industria extractivă,
logistică, farmacii, spitale,
producţie, servicii.
Administraţie publică,
agricultură, alimente, apărare şi
ENTERSOFT
industria aerospaţială, asigurări,
ROMANIA Entersoft e-
bănco, băuturi, comerţ engros,
SOFTWARE Commerce
comerţ retail.
SRL

Administraţie publică,
agricultură, alimente, asigurări,
MICROSOFT Microsoft
auto, băuturi, comerţ engros,
ROMANIA Dynamics NAV
comerţ retail, comerţ exterior,
producţie, financiar, distribuţie.
Administraţie publică,
Alfa Software agricultură, alimente, asigurări,
ASiSplus ERP
S.A. auto, băuturi, companii aeriene,
leasing.
Administraţie publică, alimente,
asigurări, auto, băuturi, comerţ
engros, comerţ retail, comerţ
Transart SRL B-ORG ERP
exterior, distribuţie, industria
agroalimentară, industria chimică,
industria lemnului.
Administraţie publică, alimente,
asigurări, auto, băuturi, comerţ
Soft Expert Manager engros, comerţ retail, comerţ
SRL Financiar exterior, distribuţie, financiar,
industria extractivă, logistică,
instituţii bugetare.
Administraţie publică, băuturi,
auto, băuturi, comerţ engros,
SC TH Junior WinMENTOR
comerţ retail, comerţ exterior,
SRL Enterprise
distribuţie, clinici medicale şi
medici de familie.
22
 Administraţie publică, asigurări,
ENTERSOFT
auto, bănci, comerţ retail,
ROMANIA Entersoft
distribuţie, distribuţie energie
SOFTWARE Business Suite
electrică, companii de leasing,
SRL
experţi contabili.
Comerţ engross, comerţ exterior,
SENIOR comerţ retail, distribuţie,
SENIOR ERP
SOFTWARE producţie simplă, produse de larg
consum, servicii.

4.2 Comparaţie între două soluţii de planificare a resurselor

întreprinderii ERP
Pentru compararea celor două soluţii ERP, am utilizat
portalulwww.comunitateaerp.ro.
Portalul pune la dispoziţia utilizatorilor, şi o opţiune de comparare a
sistemelor de tip ERP. De exemplu, utilizatorul selectează sistemele ERP de care
este interesat, după care prin apăsarea butonului compară, utilizatorului i se
afişează o imagine cu prezentarea soluţiilor selectate.
De exemplu, am selectat categoria de soluţie căutată, în cazul meu, am
ales soluţii ERP, al doilea pas a fost acela de a selecta doi dintre cei mai
cunoscuţi furnizori de soluţii ERP prezenţi pe piaţa europeană, şi nu numai.
Am ales să fac o comparaţie între sistemele de soluţii ERP, furnizate de
către SAP Romania cu soluţia SAP ERP, şi al doilea furnizor Microsoft
Romania cu sistemul de gestiune Microsoft Dynamics NAV.

4.2.1 Analiza soluţiei ERP Microsoft Dynamics NAV

Analizând soluţia propusă de către cei de la Microsoft Romania, sistemul

de planificare a resurselor întreprinderii Microsoft Dynamics NAV, este o
soluţie intregrată de business management pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
În prezent Microsoft Dynamics NAV, este utilizat zilnic de aproximativ 48.000
de întreprinderi mici şi mijlocii din 50 de ţări. Aceasta este o soluţie fiabilă, care
poate fi adaptată în fiecare firmă.
Microsoft Dynamics NAV este o soluţie complexă, putând fi rulate
aplicaţii din foarte multe domenii de activitate, precum:
management financiar;
managementul producţiei;
distribuţie;
managementul relaţiilor cu clienţii;
managementul serviciilor;
comerţ electronic;
managementul vânzărilor;

23
 managementul documentelor;
managementul stocurilor;
managementul resurselor umane;
managementul marketing-ului;
managementul achiziţiilor.
Segmentul de piaţă căruia se adresează Microsoft Dynamics NAV este foarte
diversificat,
putând fi utilizat în domenii precum:
administraţie publică;
alimentaţie;
asigurări;
comerţ engros şi retail;
producţie;
auto;
financiar.
Numărul de utilizatori care pot folosi Microsoft Dynamics NAV, într-o
companie, este cuprins între 101 şi 200 de utilizatori cu acces la program.
Implementarea soluţiei ERP se poate face într-o perioadă destul de scurtă,
cuprinsă între 3 şi 5 luni, cu o marjă care diferă de la caz la caz.
Pentru implementare, necesită şi resurse umane din exteriorul companie,
pentru început 1 consultant financiar, după care mai este nevoie şi de către un
consultant pentru fiecare grupă mare de funcţionalităţi în funcţie de câte
departamente are compania.
În procesul de implementare cu ajutorul consultanţilor, trebuie să
participe la instruire, minim câte un angajat din fiecare departament al
companiei, un responsabil cu managementul companiei, de exemplu director
executiv, şi inginerul IT din compania respectivă.
Durata de instruire a personalului poate dura între 5 şi 10 zile lucrătoare.
Durata medie de utilizare a sistemul ERP, Microsoft Dynamics NAV
este cuprinsă între 3 şi 5 ani.

4.2.2 Analiza soluţiei SAP ERP

Cea de-a doua soluţie analizată este oferită de către producătorul de

software SAP Romania cu soluţia SAP ERP.
SAP este în prezent lider de piaţă, fiind unul dintre cei mai mari
producători de aplicaţii software pentru gestionarea resurselor companiei, putând
asigura oricând optimizarea managementului firmei, indiferent de domeniul de
activitate al companiei, sau dimensiunile acesteia.
A fost înfiinţată în anul 1972, fiind la ora actuală o companie matura, cu o
experienţă destul de bogată în dezvoltarea şi implementarea de soluţii software.
Compania are centre de dezvoltare şi puncte de vânzare în peste 50 de ţări
în lume. Soluţiile oferite de SAP, le permite clienţilor din întreaga lume, care
24
sunt peste 183.000 de clienţi, să îşi gestioneze eficient resursele, pentru a se
putea adapta la o piaţă din ce în ce mai dinamică pentru o dezvoltare de lungă
durată. Soluţiile SAP sunt adaptate pe domenii de afaceri şi furnizează foarte
multe funcţionalităţi software complete pentru managementul companiei.
Implementarea soluţiei SAP ERP, permite companiilor să reducă costul
infrastructurii IT. SAP ERP asigură funcţionalităţi pentru operaţiuni
internaţionale, care sunt de un real folos marilor companii multinaţionale,
permiţându-le să fie competitive la scară globală.
Funcţionalităţile oferite de SAP ERP sunt:
business Intelligence;
comerţ electronic;
managementul achiziţiilor;
managementul clienţilor;
managementul contabilităţii de gestiune;
managementul financiar;
managementul încasărilor şi fluxului de numerar;
managementul depozitului;
managementul furnizorilor;
managementul documentelor;
managementul plaţilor;
managementul preţurilor;
managementul resurselor umane;
managementul vanzărilor şi al stocurilor;
managementul marketing-ului.
Segmentul de piaţă căruia se adresează SAP ERP, este mult mai mare
decăt Microsoft Dynamics NAV, dintre acestea amintim:
administraţie publică;
asigurări;
agricultură;
comerţ engros şi retail;
distribuţie;
industria agroalimentară;
distribuţie energie electrică;
industria chimică;
industria lemnului;
industria modei;
industrie extractivă;
farmacii, spitale;
producţie complexă;
servicii.
Numărul de utilizatori care pot folosi SAP ERP într-o companie este peste
1000 de utilizatori.
Durata de implementare a soluţiei pentru gestionarea resurselor companiei
25
 de tip SAP ERP, este mult mai mare faţă de concurentul său Microsoft
Dynamics NAV. Dacă la Microsoft Dynamics NAV, durata medie de
implementare era cuprinsă între 3 şi 5 luni, pentru soluţia SAP ERP este nevoie
de o perioada de timp cuprinsă între 12 şi 24 de luni, în funcţie de numărul de
module implementate.
Pentru implementare este nevoie de câte un consultant pentru fiecare
grupă de funcţionalităţi.
Pentru instruire şi implementarea programului trebuie să participe câte un
reprezentant de pe fiecare departament al companiei în cadrul căruia se
implementează proiectul.
Daca la Microsoft Dynamics NAV, durata medie de instruire a unui
utilizator era cuprinsă între 5 şi 10 zile, la SAP ERP, durata de instruire a
personalului creşte de la 10 la 30 zile.
Durata medie de utilizarea a soluţiei SAP ERP, pentru planificarea
resurselor întreprinderi este de peste 10 ani, fiind dublă faţă de concurentul său
Microsoft Dynamics NAV.

4.2.2.1 Suita de aplicaţii SAP

Sistemul informatic SAP, cuprinde o suită de aplicaţii pentru gestionarea

activităţilor unei companii:
SAP ERP ( Enterprise Resourse Planning ) – aplicaţie pentru gestionarea
activităţilor economice ale companiilor;
SAP CRM ( Customer Relationship Management ) – aplicaţie pentru gestionarea
relaţiilor cu clienţii;
SAP SRM ( Supplier Relationship Management ) – aplicaţie pentru gestionarea
relaţiilor cu furnizorii;
SAP SCM ( Stoc Control Management ) – aplicaţie pentru gestionarea activităţilor
de control al stocului;
SAP PLM ( Product Life Management ) – aplicaţie pentru gestionarea problemelor
legate de ciclul de viaţă al produselor.

4.2.2.2 Arii de aplicaţii SAP ERP

Sistemul informatic SAP ERP acoperă cu succes diverse scenari prefigurate care
acoperă
aproape toate domeniile cheie ale următoarele arii de aplicaţie:
FI - (Financial accounting): Contabilitate financiară;
CO - (Controlling): Contabilitate de gestiune;
AA - (Asset Accounting): Gestiunea bunurilor;
MM - (Materials Management): Gestiunea materialelor;
PP - (Producţion Planning & control): Planificarea şi controlul producţiei;
SD - (Sales & Distribuţion): Vânzări şi distribuţie;
26
QM - (Quality Management): Gestiunea calităţii;
PM - (Plant Maintenance): Mentenanţa unităţii logistice;
PS - (Project management): Gestiune de proiect;
HR - (Human Resources): Administrarea resurselor umane;
WF - (Workflow Funcţions): Funcţiile fluxului de lucru;
IS - (Industry Soluţions): Soluţii în industrie;
Service Management: Gestionarea serviciilor;
Office communicaţion: Comunicarea la birou;
BW - Business Open Informaţion Warehouse: Depozit informaţii deschise.

Sap Bussines conţine o serie de soluţii prefigurate care acoperă domeniile

cheie, administrării unei companii, de exemplu contabilitate, vânzări, producţie,
aprovizionare, servicii, etc.
În momentul instalării solutiei SAP ERP se poate alege pachetul
complet de soluţii prefigurate, sau doar un subset din pachetul complet de
soluţii.

27
 Concluzii

Sistemele de planificare a resurselor întreprinderii de tip ERP sunt o

industrie care până în acest moment a aratat numai aspecte de viitor, iar acest
lucru nu pare să se oprească aici. O companie nu trebuie să se îngrijoreze
referitor la outsourcing sau avansul tehnologic deoarece, în oricare din aceste
cazuri un sistem ERP poate fi uşor adaptat şi implementat numai în acele
activităţi ale firmei unde este nevoie de el.
Fară îndoială că acesta este un proces complex şi implementarea unui
ERP cere multă meticulozitate, grijă şi profesionalism, însă odată implementat,
sistemul ERP poate fi folosit pe toată durata de viaţă a companiei, cu eventuale
îmbunătăţiri generate de progresul tehnologic al sistemelor ERP.
Cea mai importantă caracteristică a unui ERP, din punct de vedere
managerial al firmelor din domeniul industrial este că sistemele ERP respectă
principiul holonic, principiu care consideră că fiecare componentă este un
subsistem care prin realizarea obiectivelor sale contribuie la realizarea
obiectivelor firmei.
În practică cea mai utilizată proprietate a sistemelor ERP este conectarea
la Sistemele de Asistare a Deciziei. Este o caracterisitcă definitorie a ERP-urilor,
aceea de a oferi interfeţe atât pentru importul de date din alte sisteme, sau
interfeţe pentru exportul de informaţie, cum ar fi alte ERP-uri, sisteme
informatice de stat (Casa de pensii, Casa de asigurări de Sănătate, Ministerul
Finanţelor, etc).
Implementarea unui sistem informatic de planificare a resurselor
întreprinderii de tip ERP într-o unitate economică în care nu a mai fost utilizat
un sistem informatic integrat de tip ERP, poate aduce atât pentru factorii de
decizie, consiliul de administraţie, director executive, dar şi pentru utilizatorii
uzuali, o bogată paletă de informaţii, o mai bună stăpânire a fenomenului
economic, dar şi un alt orizont asupra informaţiilor din sistem, care sunt la
îndemână atunci când trebuie să ia decizii la momentul respectiv.

28
 BIBLIOGRAFIE

1.Chindea M. E , Proiectarea sistemelor informatice economice. Bucureşti,

1999;

2.Fotache Doina, Hurbean Luminita – Solutii informatice integrate pentru

gestiunea afacerilor-ERP, Editura Economica,Bucuresti, 2004
3. Fotache D. – CROS-un ERP care gânde te româneste, Net Report, iunie 2002
4.Fotache D., Dilema românească ERP. Net Report, februarie 2002

5. Lungu I., Sabau Gh., Proiectarea sistemelor informatice economice. Bucuresti,

2000;

6.Radu Ioan, Ursacescu M. Vladeanu D.,Cioc M.,Burlacu S. –Informatică si

Management, Editura Universitara, Bucuresti,2005.

7. Ursăcescu M. - Sisteme Informatice: O Abordare Între Clasic și Modern,

Editura Economică, București, 2002

8. www.consultantaerp.ro
9.www.crisoft.ro
10.www.softwincrm.com

29
 CUVINTE CHEIE

Business-to-business

Invatarea operationala

Invatarea conceptuala

Arhitectura client/server

Proiect ERP

Organizatie

Resurse

E-business
Integrare

30