Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECTAREA ANUALA
Proiectarea anuala presupune o planificarea calendaristica, care asociaza elemente ale programei (obiective
de referinta - continuturi/ competente - continuturi) cu unitati de timp, considerate de profesor ca fiind
optime pe parcursul unui an scolar.
Proiectarea anuala poate avea urmatoarea rubricatie:
Scoala......
Profesor.....
Disciplina......
Clasa/nr. Ore pe sapt./ Tip de curriculum/.......
Anul ......
Planificare calendaristica
Nr. Unitatea de Obiective de Numar Saptamana Observatii
crt. invatare referinta/ de ore
Continuturi
Competente alocate
vizate
Explicatii:
- Unitatile de invatare se indica prin titluri ( teme )
- Obiectivele de referinta/competentele se trec cu numerele lor din programa scolara
- Continuturile sunt cele extrase din lista de continuturi ale programei scolare
- Numarul de ore alocate se stabileste de fiecare cadru didactiv
Etape:
- stabilirea succesiunii in care se va parcurge continutul
- gruparea continuturilor in unitati coerente din punct de vedere tematic; aceasta presupune:
o identificarea unitatilor de invatare dupa urmatoarele criterii:
§ unitatea tematica
§ structura flexibila, deschisa,
§ continuitatea pe parcursul unui interval de timp
§ finalizarea prin evaluare
o stabilirea titlului unitatii de invatare, se poate realiza prin:
§ preluare din lista de continuturi ale programei
§ preluare din manual
§ formulare originala de catre profesor
De regula, unitatea de invatare nu trebuie sa cuprinda un numar foarte mare de lectii; in situatia in care un
capitol presupune a fi predat intr-un numar foarte mare de ore, acesta poate fi subdivizat in mai multe unitati
de invatare, fiecare cu titlul adecvat.
- corelarea continuturilor fiecarei grupari tematice, delimitate in etapa anterioara, cu obiective de
referinta sau competentele specifice vizate; daca tema vizeaza cel putin un obiectiv de referinta / o
competenta specifica pentru fiecare obiectiv cadru / competenta generala, care sunt corelate prin
programa la tematica respectiva, atunci acea tema poate constitui o unitate de invatare
- verificarea concordantei dintre demersul didactic propus de profesor si resursele didactice de care
dispune scoala
- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare continut in concordanta cu obiectivele de
referinta / competentele specifice vizate si cu numarul de ore alocat la disciplina/an scolar, prin planul
cadru de invatamant;
Proiectarea didactica a unei unitati de invatare presupune parcurgerea unor etape intr-o succesiune logica.
Pentru a intelege aceasta succesiune se porneste de la rubricile prezentate mai jos:
Scoala.....
Profesor...........
Disciplina...
Clasa.....
Clasa/Nr.ore pe sapt./.....
Anul/Saptamana.....
Unitatea de invatare......
Numarul de ore alocate......
Proiectul didactic al unitatii de invatare
Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare
(detalieri) referinta/competente invatare
specifice
PROIECTUL DE LECTIE
Presupune o anticipare detaliata a demersului didactic pentru un timp scolar delimitat (50 minute) si cuprinde,
in general, doua segmente:
A. Date introductive ( date de "identitate" sau "de intentie" ale lectiei
B. Scenariu didactic pentru fiecare moment al activitatii instructiv - educative
A. Date introductive
Data:
Clasa:
Disciplina:
Tema:
Durata:
Tipul lectiei:
Obiective referinta:
Obiective operationale:
- cognitive
- afective
- psiho-motorii
Resurse educationale
- procedurale:
§ Metode si procedee
§ Forme de organizare
- materiale
Bibliografie si anexe
• Cerghit I., Neacşu I., Negreţ-Dobridor, Pânişoară I.-O.,2001, Prelegeri pedagogice, Ed.
Polirom, Iaşi
• Ionescu M., Radu I., 2001, Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
• Pânişoară I.-O., “Metode moderne de interacţiune educaţională”, în Cerghit I., Neacşu
I., Negreţ-Dobridor, Pânişoară I.-O.,2001, Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iaşi
• Radu I.T., 2000, Evaluarea în proceul didactic, EDP, Bucureşti