Sunteți pe pagina 1din 52

Introducere

Spălarea de bani este o problemă comună la nivelul grupărilor economice și la nivel


internațional. Această problemă a luat amploare odată cu dezvoltarea tehnologiei, apariției
internetuluii și introducerii sistemului bancar și a tranzacțiilor online.

Fondul Monetar Internațional a stabilit că dimensiunea fenomenului spălării banilor în


lume se înscrie undeva între 2 si 5 procente din PIB-ul mondial. Potrivit unui raport din 2005
al FMI, spălarea banilor prin sistemele financiare internaționale a ajuns la ordinul trilioanelor
de dolari, adică la aproximativ 10% din Produsul Intern Brut global. În perioada 2000-2008,
din România au ieşit, sub formă de fluxuri financiare ilicite, 32,4 miliarde de dolari. După
media anuală, de 3,6 miliarde de dolari, ţara noastră se clasează pe locul 28 în lume, conform
unui studiu al think tank-ului american Global Financial Integrity.

Primele cinci locuri ale clasamentului sunt ocupate, în ordine, de China (241,7 miliarde
de dolari), Federaţia Rusă (47,47 miliarde de dolari), Mexic (46,23 miliarde de dolari), Arabia
Saudită (33,5 mld. dolari) şi Malaezia (32,6 mld. dolari).

Motivatie:

Am ales această temă deoarece ni-i s-a parut o temă interesantă, atractivă fiind un
subiect neexploatat conţinând date şi informaţii care nu sunt abordate intr-o discuţie normală.

Un alt motiv a fost implicarea numelui România in conflicte legate de traficul de arme .

Obiective

Prezentarea general a tehnicilor și mijloacelor de spălare a banilor utilizate la nivel


internațional și surprinderea evoluției tendințelor tipului de infracțiuni utilizate pe parcursul
anilor cât și a industriilor cu cota cea mai mare de implicare în activitatea de spălare de bani.

1
Cap. 1 Economia subterană și evaziunea fiscală

Scurt istoric

Deși apariția economiei subterane datează de pe vremea piraților și chiar mai înainte
un important pion în istoria economiei subterane este Alphonse Capone.

Regele Chicagoului intră în scenă

Cu timpul, eșarfele rebele s-au transformat în gulere albe, iar pirații s-au reîncarnat în
mafioții începutului de secol douazeci. Prohibiția acelor ani i-a hrănit pe cei care aveau să
creeze un adevărat cult în rândul lumii interlope. Regele Chicagoului, celebrul mafiot
Alphonse Capone, a rămas în istorie ca fondatorul unei organizații criminale ce rula anual 100
de milioane de dolari. Pentru a li se sterge urma, banii murdari obținuți din afacerile ilegale cu
alcool erau folosiți în spălătorii chimice. De aici s-a născut si expresia "spălare de bani"
folosită ulterior pentru a defini toate operațiunile ilegale prin care se obțineau "bani negri". Nici
Capone și nici acoliții săi nu au putut fi dovediți că spălau bani. După îndelungi încercări,
autoritățile americane au trebuit să se mulțumească cu infracțiunea de evaziune fiscală,
singura sub care au putut fi "umflați" celebrii mafioți. Pe lista celebrităților de la acea dată
figureaza și polonezul Maier Suchowljansky - "americanizat" ca Meyer Lansky -, considerat
geniul financiar al crimei organizate din New York. Alianța sa cu personaje faimoase din
clanurile mafiote conduse de evrei și italieni a pus bazele crimei organizate din SUA pentru
cinci decenii la rând. Unul dintre prietenii săi a fost renumitul "Bugsy" - cel care a pus bazele
imperiului jocurilor de noroc din Las Vegas. Lansky și-a răspândit milioanele de dolari în
conturile băncilor din Elvetia, America de Sud, Hong Kong și Israel și a fost printre "pionierii
parteneriatului stat-privat", guvern-clan. El a înțeles că, pentru a exista, crima organizată
trebuie să lucreze "în cooperare cu oficiali guvernamentali flexibili". Considerat "sfântul
patron" al afacerilor de spalare de bani, Lansky a murit in 1983 ca un adevarat "erou": nu a
facut nici o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele Mafiei și a învins
statul american în toate procesele de evaziune fiscală ce i-au fost intentate. Experții în
spălarea banilor nu au reușit să descălcească nici acum toate ițele mecanismelor sofisticate
2
folosite de Lansky. Unele - precum cele din Cuba și Bahamas - nu au fost niciodată detectate,
astfel că s-a ajuns la concluzia că, cel mai probabil, o parte din bani nu s-au întors niciodată
în economia americană.

1.Economia subterană
Reprezintă ansamblul activitaților economice desfășurate organizat, cu încalcarea
normelor sociale și ale legilor economice, având drept scop obținerea unor venituri ce pot fi
controlate de stat.

Aceasta a dobândit un interes deosebit după anii 70 când în relațiile comerciale dintre
statele dezvoltate și unele din fostele colonii au intervenit schimbări majore, investitorii
occidentali lovindu-se de lipsa unei legislații consolidate, de corupție, de concurență neloială
ce se manifestă în zonele respective.Economiștii în scrierile lor folosesc și alte conotații
precum economie subterană, neagră, neregulată, închisă, neoficială, paralelă, informală,
clandestină, neobservată, duală, cash, secundară etc., acești termeni regăsindu-se traduși în
mai multe limbi.

Sfera economiei subterane cuprinde practici foarte variate fiind grupate în: fraudă
fiscală, muncă la negru și activitățile criminale, aceasta putând fi considerată matricea
structurală a economiei subterane.

Cei implicați în activitățile subterane, pot fi împărțiți în două categori de persoane: cei
care lucrează exclusiv în economia subterană și cea de-a doua categorie în care sunt
încadrate persoanele ce obțin venituri atât din surse legale, cât și din economia subterană.

Cele mai afectate de fenomenul economiei subterane sunt statele aflate în tranziție de
la sistemul centralizat la economia de piață.

1.2. Matricea sructurală a economiei subterane


Sunt acceptate și analizate drept componente ale economiei subterane: frauda fiscală,
munca la negru și activitățile criminale.

3
Însă anumite delimitări între cele trei componente enumerate sunt strict teoretice, în
realitate activitățile având continuitate, iar ordinea de desfășurare este subordonată unui
singur scop – maximizarea veniturilor.

1.2.1 Frauda fiscală


Definită ca ansamblul practicilor care urmăresc eludarea în totalitate sau în parte a
impozitului datorat statului.

În funcție de locul de manifestare, intensitatea, metodele folosite în antiteză cu


legislația economică, fiscală, dar si cu morala și toleranța societății, frauda poate îmbrăca
forme violente, precum evaziunea fiscală, contrabada, înșelăciunea, dar și forme nesesizabile
sau speculative, interpretări particulare ale unor prevederi legale în scopul sustragerii sau
evitării impozitării.

1.2.2. Munca la negru


Statisticile oficiale înregistrează permanent un număr sporit de șomeri, iar din
persoanele angajate în muncă un procent semnificativ realizează venituri care nu pot asigura
sub nici o formă existența unei persoane.

Fără a generaliza și, mai ales, fară a uita categorii întregi profesionale rămase în afara
pieței muncii sau persoanelor aflate datorită vârstei, sănătății sau altor condiții particulare în
imposibilitatea realizării unor venituri, trebuie subliniat că există în mod evident o mare
diferență între veniturile oficiale și cele efectiv realizate.

Una din explicațiile ce pot motiva această situație este munca la negru.

Specificul economic determină comportamentul cetățenilor, zonele subdezvoltate,


perioadele de recesiune economică, tranziția economică, reorientările și remodelările
economice impun forței de muncă compromisuri importante pentru asigurarea subzistenței.

În multe activități subterane sunt folosite munci brute slab salarizate persoane evident
fară instrucție, care într-o anumită situație ar putea da foarte puține relații și ar avea o
credibiltate scăzută.

4
La cealaltă extremă se situaeză persoanele care, beneficiind de o instrucție si o
capacitate intelectuală ridicate, sunt dispuse, contra unor recompense pe măsură, să se
implice în organizarea și desfășurarea unor activități subterane.

1.2.3. Activități criminale


Activitățile de producție, distribuție și consum de droguri, trafic de arme, trafic de
materiale nucleare, furtul de automobile, prostituția, traficul de carne vie, corupția se
încadrează evident în sfera activității criminale, componenta cea mai periculoasă a economiei
subterane.

Activitățile criminale, precum traficul de droguri, de armament, de materiale nucleare


etc., sunt o realitate pe care o sesizăm destul de des prin intermediul unor „știri de senzație” ,
dar, în spatele acestor activități, circulă sume uriase, generatoare de adevarate fluxuri
economico-financiare.

Principalele legături în plan internațional ale economiei subterane sunt generate de


criminalitatea organizată, iar scopul tuturor activităților este, în mod evident, obținerea unor
venituri importante și plasarea lor în economia oficială.

Motivele care stau la baza criminalității organizate pot fi uneori de natură politică,
religioasă, dar, chiar și în aceste cazuri este vorba doar de o interfață, crima organizată
având în mod evident tendința de suprapunere cu economia subterană, dându-i acesteia un
caracter organizat, preluând disponibilitățile financiare și oportunitățile create de alte activități
componente.

Pătrunderea masivă a banilor negri în circuitele financiare oficiale poate permite


reprezentanților criminalității organizate să influențeze deciziile importante ce vizează
funcționarea economiei mondiale.

Consecințele pătrunderi capitalului obținut din activități criminale în economia reală


sunt similare efectelor devastatoare ale poluări pentru natură și pot avea caracter ireversibil.1

1
Stefan Popa, Adriana Cucu – Economia subterana si spalarea banilor, Editura Expert 2000.
5
2.Evaziunea Fiscală

2.1. Forme ale evaziunii fiscale


Evaziunea fiscală se poate defini ca fiind totalitatea procedeelor licite și ilicite cu ajutorul
cărora cei interesați sustrag în totalitate sau în parte materia lor impozabilă obligațiunilor
stabilite prin legile fiscale.

Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor și inadvertențelor unei legislații


imperfecte și rău asimilate, a metodelor defectuase de aplicare, precum și neprevederilor și
nepriceperii legiuitorului a cărei fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca și acea pe
care îi provoacă prin aceasta evaziune.

Când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra unei materii impozabile aceasta tinde să
evadeze.

Amenzile fiscale nu-l vor determina pe contribuabil să declare veniturile ce le are, ci el


se va înconjura de precauțiuni mai minuțioase pentru a se sustrage de la obligațiile fața de
stat.

Natura umană este înclinată să considere impozitul mai mult ca un prejudiciu decât ca
o legitimă contribuție la cheltuielile publice.A însela fiscul se consideră o probă de abilitate nu
de necinste; a plăti ceea ce fiscul pretinde este o dovadă de naivitate nu te integritate.

2.1.1. Evaziunea fiscală legală


Se întelege prin evaziunea fiscală actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgând
la o combinatie neprevăzută ale legilor si deci „tolerată” prin scăpare din vedere.Ea nu poate
fi posibilă decât datorită unei inadvertențe sau lacune ale legii și este frceventă mai ales in
epoci când apar noi forme de întrepinderi sau noi categorii de impozite.

2.1.2. Evaziunea fiscală frauduloasă sau frauda fiscală


Prin evaziunea fiscală ilicită se ințelege acțiunea contribuabilului ce violează o
prescripție legală cu scopul de a nu plăti impozitul cuvenit.

În general este greu de determinat toate formele de evaziune de acet gen.Acele de care
trebuie sa se țină însă seama la cercetarea contabilă sunt:

6
- Înregistrările cu scopul de a micșora rezultatele

- Înființarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive

- Amortismele nelegale și amortismele la supraevaluări

- Rezelvele latente

- Neajustificarea cu documente legale a înregistrăriilor

- Trecerea de cifre nereale în registrele comerciale

- Erorile în conturi personale a unor părinti din beneficiu

- Compensațiuni în conturi

- Reducerea cifrei de afaceri

- Mascări de parți din beneficiu prin omisiuni

- Crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve

- Falsificarea sau crearea pur și simplu a unor piese și acte justificative

- contabilizări de cheltuieli și facturi fictive

- erori de adunare, raportare etc.

2.2. Legea pentru combaterea evaziunii fiscale


Creșterea alarmantă a cazurilor de încălcare a normelor financiar fiscale prin sustragerea
unui mare număr de contribuabili de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului, fie
ascunzând valoarea reală a veniturilor, fie neprezentând declarațiile de impunere sau alte
documente stabilite de lege, a făcut necesră luarea unor măsuri ferme de stopare a
fenomenului de evaziune fiscală.

Sancționarea unora din faptele de nerespectare a disciplinei se realiza, până la aparitia


legii pentru combaterea Evaziunii Fiscale, numai prin aplicarea de amenzi contravenționale
deoarece singura reglementare in materie o reprezenta Ordonanța Guvernului nr.17 sin 20
august 1993 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la reglementarile financiar-
7
gestionare și fiscale, situație ce nu era în măsură să asigure o reacție corespunzătoare
gravității încălcărilor de lege în acest domeniu.

Toate acestea au făcut necesară elaborarea unei legi pentru combaterea evaziunii
fiscale.

În prima partea a legii este definită noțiunea de evaziune fiscală ca fiind sustragerea, prin
orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și altor sume datorate
bugetului de către contribuabili și sunt prevăzute obligațiile pe care le au aceștia cu privire la
declararea surselor de venituri, și a cuantumului cheltuielilor realizate în cadrul activităților pe
care le realizează.

În a doua parte a legii sunt prevăzute sancțiunile ce pot fi aplicate pentru încălcarea
dispozițiilor legii.

2.3. Combaterea faptelor de evaziune fiscală

2.3.1. Cauzele evaziunii fiscale


Cauzele acestui fenomen sunt multiple.Este de amintit în primul rând excesivitatea
sarcinilor fiscale mai cu seamă pentru unele categorii de contribuabili, excesivitatea care are
însă drept motiv tocmai amploarea pe care o are evaziunea fiscală.În comparațiile
internaționale eficiența unui sisitem fiscal măasoară atât prin importanța venitului fiscal, cât
prin gradul de consimțire la impozit.

În al doilea rând trebuie menționată insuficiența educației cetățenești și educației fiscale a


contribuabililor, precum și excesul de zel al organelor fiscale predispuse uneori la exagerări.

Evaziunea fiscală este păgubitoare atât statului cât și contribuabilului.În primul rând
trebuie statului pentru că îl lipsește de veniturile necesare îndeplinirii atribuțiilor sale
esențiale.În al doilea rând contribuabilului prin faptul că totalul impozitelor se distribuie pe o
masă de venituri mai mică.

2.3.2. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale


După cum am spus evaziunea fiscală are loc prin susutrageree, prin eschivare de la
impuneree.În prezent evaziunea fiscală „legală” a căpătat dimensiuni alarmante atât prin

8
numărul mare de cazuri, dar și prin semnale foarte mari care nu ajung la bugetul de
stat.Pentru a înlătura efectele, trebuie suprimate mai întâi cauzele.Fenomenul este generrat
de faptul că prevederile legale sunt confuze, ambigue și susceptibile de interpretări.

Legea nr. 12/1991- privind impozitul pe profit.Potrivit art. 5 din lege, unitațile plătitoare de
impozit pe profit înființate începând cu data de 1 ianuarie 1991, precum și cele înființate
anterior, dar care realizează profit impozabil după această dată, sunt scutite de impozitul pe
profit între 5 ani și 6 luni de la data înființării, în funcție de profitul activității desfășurate – 5 ani
pentru unitățile di industrie , agricultură și construcții, 3 ani pentru unitătile din domeniul
explorării și exploatării resurselor naturale, ale comunicațiilor și transporturilor, un an pentru
întreprinderile prestatoare de servicii și 6 luni pentru unitățile cu profit comercial.

Un agent economic beneficiză de una din perioadele de scutire de impozit de profit,


potrivit art. 5 din lege dacă funcționează cu același profil de activitate încă o perioadă egală
cu cea pentru care i s-a acordat scutirea respectivă.

Potrivit art.7 din aceeași lege se prevede că în cazul în care unitățile prevăzute de art. 5
își încetează activitatea într-un interval de timp mai mic decât cel pentru care sunt scutite de
la plata impozitului de la data expirării perioadei pentru care se scutea de impozit, acestea au
obligația de a vira la bugetul administrației centrale de stat sau la bugetele locale, după caz,
impozitul pe profit calculat pentru întreaga perioadă de scutire.Ajungând în acest punct, legea
dă undă verde evaziunii, căci se vorbește de încetarea activității, fără să se prevadă însă și
obligativitatea obținerii unui profit după perioada de scutire.Deci legal societatea nu si-a
încetat activitatea, dar nu mai obtine profit.

La rândul ei Legea nr. 31/1990 – privind societățile comerciale, a creat condițiile ca o


persoană, sau mai multe persoane să poată constitui un număr nelimitat de societăti cu
răspundere limitată.Crearea mai multor întreprinderi de către acelși grup de asociați, are ca
scop evaziunea de la impozitul pe profit.Înainte de expirarea termenului de scutire de la plata
impozitului pe profit, asociații au și luat măsura înființării unei noi societăți beneficiind de
scutire de la plata impozitului pe profit pentru fiecare nouă societate înființată.Marfa se
achiziționeză de întreprinderea nouă și se vinde cu un adaos comercial mare întreprinderii

9
vechi.Majoritatea cheltuielilor se vor înregistra pe firma veche.Din toate acestea va rezulta un
profit mare pentru societatea nouă și un profit foarte mic pentru vechea societate.

O alta problema importantă se ridica din Legea 35/1991 privind regimul investițiilor străine.
75% din totalul societăților cu parteneri străini au ca obiect de activitate comerțul propiu-zis
beneficiind de facilitățile prevăzute pentru „investiții străine”. De asemenea, legea nu a
specificat dacă și partenerul român beneficiază de facilități sau doar cel străin.

Prin acesta tăcere, asociații și acționarii au tras concluzia că respectivele facilități se


acordă la nivelul întregii societăți, acesta fiind și principalul considerent de la care s-a pornit in
înființarea celor mai multe societăți cu capital strain .2

Bibliografie:

- Stefan Popa, Adriana Cucu – Economia subterana si spalarea banilor, Editura Expert 2000.
- Dan Drosu Saguna, Mihaela Eugenia Tutungiu – Evaziunea fiscal (pe intelesul tuturor),
Editura Oscar Print Bucuresti 1995.
- http://www.adevarul.ro/financiar/Istoria-spalarii-camatari-mafiotii-noastre_0_82193369.html

2
Dan Drosu Saguna, Mihaela Eugenia Tutungiu – Evaziunea fiscal (pe intelesul tuturor), Editura Oscar Print Bucuresti 1995.
10
Cap. 2 Tehnici și mijloace de spălare a banilor

Spălarea banilor este partea financiară de facto a tuturor infracțiunilor prin care se obține
profit. Este procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea și posesia reală a
veniturilor provenind din activitățile lor criminale.

Etapele spălării banilor


În ciuda varietății metodelor folosite, procesul de spălare a banilor se realizează în trei
etape care pot cuprinde numeroase tranzacții efectuate de spălătorii de bani, tranzacții care
sunt de natură să alerteze instituțiile financiare asupra activităților infracționale,respectiv:
1. Plasarea:
Reprezintă „scăparea”, la propriu, de numerar obținut din activitatea ilegală, pentru
separarea fondurilor provenite din surse ilicite, care ar putea fi supravegheate de organele de
aplicare a legii.
În etapa inițială sau de plasare în spălarea banilor, infractorul introduce profitul său ilegal
în sistemul financiar. Aceasta se poate face prin împărțirea sumelor mari de numerar în sume
mai mici și mai puțin suspecte care sunt apoi depozitate direct într-un cont bancar sau prin
cumpărarea unui numar de instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin etc.) care sunt apoi
colectate și depozitate în conturi dintr-o altă locație.
2. Stratificarea:
După intrarea fondurilor în sistemul financiar, are loc a doua etapă -
stratificarea.Reprezintă procesul de mișcare a banilor între diferite conturi pentru a le ascunde
originea.
În această etapă, spălătorul de bani întrerprinde o serie de preschimbări sau mișcări ale
fondurilor pentru a le îndepărta de sursa din care provin. Fondurile pot fi îndreptate către
cumpărarea și vânzarea de instrumente de investiții, sau spălătorul poate, pur și simplu, să
trimită fondurile prin transfer electronic într-o serie de conturi din diverse bănci de pe întreg
globul. Utilizarea a mai multor conturi îndepărtate din punct de vedere geografic, în scopul
spălării banilor, este, în special, folosită în acele jurisdicții care nu cooperează în anchetele

11
pentru combaterea spălării banilor. În anumite situații, spălătorii de bani pot deghiza
transferurile ca fiind plăti pentru bunuri și servicii, în acest fel dându-le o aparență
legitimă.Separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de
tranzacții financiare proiectate pentru a însela organele de control si pentru a asigura
anonimatul.
3. Integrarea:
După ce a trecut cu succes produsele infracțiunii prin primele două etape ale
procesului de spălare a banilor, spălătorul de bani trece apoi în a treia etapă – integrarea – în
care fondurile reintră în circuitul economic legal. Spălătorul poate alege apoi să investească
fondurile pe piața imobiliară, a bunurilor de lux sau a afacerilor.
Dacă procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor trimite din nou
rezultatele spălării în circuitul economic, în așa fel încât ele vor reintra în sistemul financiar
apărând ca fonduri normale și „curate” obținute din activități comerciale.
Cei trei pași de bază se pot constitui în faze separate și distincte. Ei pot apărea însă și
simultan sau, mai obișnuit, se pot suprapune. Felul în care sunt folosiți pașii de bază depinde
de mecanismele de spălare disponibile și de cerințele organizațiilor criminale.
În cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile,
puncte dificil de evitat de catre spălătorul de bani și, în consecință, ușor de recunoscut,
respectiv:
 plasarea numerarului în sistemul financiar;
 trecerea numerarului peste frontiere;
 transferarea numerarului în și dinspre sistemul financiar.

Analiza metodelor de spălare a banilor


Iată câteva elemente-cheie pe care spălătorii de bani le caută în construcția schemelor de
spălare a banilor:
 ANONIMATUL – tranzacțiile spălătorilor de bani par a fi obișnuite, astfel încât nu
atrag atenția asupra lor;
 VITEZA – circulația rapidă a valorilor, pentru a nu putea fi detectate;
 COMPLEXITATEA – pista este greu de urmărit;
 SECRETUL – transferul valorilor spre locuri unde implementarea legii nu este ușor de

12
controlat.
ANONIMATUL
Este una dintre regulile de bază ale spălării banilor prin care tranzacția cu valori
obținute din infracțiuni care ar putea fi efectuată, trebuie să se asemene altor tranzacții legale
din mediul sau locul unde acestea au loc. De fapt, numerarul nu lasă nici o pista care să ducă
la originea sa, și, de altfel, majoritatea veniturilor ilegale (obținute din infracțiuni, cum ar fi
traficul de droguri, înșelăciunea, darea de mită etc.) sunt de obicei bani în numerar. În
economiile în care se folosește des numerarul pentru achiziții de mai mică sau mai mare
valoare, dispunerea de acesta nu reprezintă nici o problemă pentru infractor. Totuși, în
majoritatea țărilor, aproape toate tranzacțiile cu sume mari sunt realizate prin utilizarea altor
instrumente de plată (cecuri, polițe bancare, cărți de credit), de aceea cheltuirea sau
depozitarea unor sume mari de bani în numerar creează suspiciune.
Din această cauză, infractorii au creat variate metode de inserare a numerarului în
sistemul financiar.
1. Structurarea – Divizarea sumelor mari de numerar în sume mai mici și depunerile acestora
de către mai multe persoane în diverse conturi bancare, sau utilizarea sumelor în vederea
achiziționării altor instrumente de plata, cum ar fi titluri la purtator și ordine de plată. Smurfing-
ul este utilizat, în primul rând, pentru a se ocoli prevederile legale de raportare a tranzacțiilor
în numerar ce se evidențiază imediat atunci când tranzacția a depășit o anumită sumă.
2. Contrabanda cu numerar – Simpla scoatere din țară a unei cantități de bani în numerar și
introducerea acesteia într-o altă țară (în general, cu reguli mai puțin stricte), de obicei, prin
curieri sau prin ascunderea cantității pe vase ce transportă bunuri.
3. Altă metodă reușită pentru scoaterea banilor peste graniță este reprezentată de
utilizarea sistemelor de transmitere a banilor.
4. Amestecul fondurilor ilegale cu cele dintr-o afacere legală cu numerar. Infractorul utilizează
o afacere “legală” cu numerar pentru a se putea explica originea numerarului obținut din
infracțiuni,care împreună cu încasările de la un magazin super-market, stațiile petroliere,
restaurante sau alte companii – sunt depozitați ca un total provenit din afacerea respectivă.
VITEZA

13
O dată ce numerarul a intrat în sistemul financiar, fie că se află sau nu în țara de
origine, spălătorul poate utiliza avantajele create de metodele moderne de transmitere a
banilor pentru a-i pune rapid în circulație.
Transferurile bancare electronice pot mișca sume mari de bani aproape oriunde în
lume în doar câteva minute.
Circulația capitalurilor dintr-un cont în altul sau peste granițe poate fi realizată adesea
de către deținătorul contului fară a mai fi nevoit să treacă pe la bancă sau să implice angajații
băncii.
COMPLEXITATEA
Prin împărțirea fondurilor sale într-un număr de tranzacții, spălătorul face dificilă sau
imposibilă munca investigatorilor de a reconstitui drumul banilor. În acest sens, transferurile
electronice multiple pot fi deosebit de eficiente. Acestea constau în transferuri de fonduri
dintr-un cont sau câteva conturi bancare în conturile numeroaselor instituții financiare aflate,
de obicei, în alte țări.
În continuare, acestea pot fi redirecționate dinspre acele țări, creându-se un circuit
complex multinațional electronic de transferuri care face dificilă și îndelungată urmarirea lor
de către investigatori.
SECRETUL
În ciuda faptului că secretul bancar și paradisurile financiare au în egală măsură un
scop legitim și o justificare comercială, ele pot oferi protecție nelimitată infractorilor care
abuzează de scopul lor din dorința de a face afaceri cu orice cost.
Paradisurile financiare oferă o gamă extinsă de facilități investitorilor straini care nu
doresc sa dezvaluie originea veniturilor lor. Acestea includ înregistrarea Corporațiilor
Internaționale de Afaceri (IBC) sau a companiilor scoică precum și serviciile unui număr de
bănci offshore care nu sunt sub controlul autorităților de reglementare. În multe cazuri,
paradisurile fiscale impun foarte strict secretul financiar, apărând în mod eficient investitorii
străini de investigații și anchete judiciare în țările lor de origine. Se estimează că există la
nivel mondial mai mult de un milion de corporații anonime. Atunci când banii murdari s-au
mișcat suficient de mult într-un “ciclu de spălare”, sunt considerați curați și sunt puși la
dispoziția infractorilor iar originile lor geografice sunt ascunse.

14
3. Sisteme utilizate în spălarea banilor.
a) Destinaţiile offshore.

Paradisurile offshore sunt ţări sau teritorii, adesea insule sau grup de insule, care
acceptă implantări fictive de companii, utilizate ca simple cutii poştale, zone cu reglementări
elastice privind controlul schimburilor valutare şi mari libertăţi privind impozitele şi care oferă,
în acelaşi timp, aproape fără excepţie, un secret bancar impenetrabil şi multe drepturi în acest
sens companiilor private.

În momentul în care banii sunt transformaţi într-o formă care poate fi transferată sau cu
care se poate face contrabandă, cel mai adesea aceştia iau calea unui centru offshore.

Acest sistem oferă reale avantaje practice pe care infractorii le cunosc. În primul rând ,
fondurile sunt plasate în zonele geografice protejate de jurisdicţii ce nu admit influenţa
jurisdicţiilor în care s-a obţinut profitul. Prin implicarea unei alte jurisdicţii, apar mai multe
bariere legale şi financiare în calea organelor de investigaţie, atât sub aspectul obţinerii, cât şi
al conservării ori valorificării probei care să poată fi admisă în instanţă. În al doilea rând, sunt
încă multe ţări care facilitează primirea banilor din exterior indiferent de sursa acestora sau a
modului de transmitere, bani ce pot intra direct şi discret în sistemul bancar convenţional,
întrucât nu există nicio obligaţie de plată a taxelor, nu există o dovadă a capitalului social,
niciun acord de dublă impunere, nicio obligaţie de a ţine registre contabile, nu există
administratori sau acţionari înregistraţi, nu se cunosc persoanele care deţin puterea de
decizie în companie, nu se cunoaşte identitatea adevăratului beneficiar, etc. De obicei,
proprietarii companiilor nu au reşedinţa în ţările unde şi-au înfiinţat societatile, aceste
persoane fiind reprezentate prin împuterniciţi, care primesc dispoziţii prin mijloace codificate
convenite anterior.

Paradisurile fiscale reprezintă una din cele mai comune şi utilizate proceduri pentru
fraudă şi evaziune fiscală la nivel internaţional.

b) Companiile scoică.

În esenţă, companiile scoică sunt acelea care există doar pe hârtie. Documentele de
înfiinţare ale companiei pot cuprinde un cont bancar valid şi ceva mai mult decât numele sau

15
adresa avocatului sau agentului care se ocupă cu înfiinţarea companiei, împuternicit şi poate
câţiva acţionari.

Sunt acele companii care nu au active independente sau operaţiuni comerciale proprii
si care sunt utilizate de proprietarii acestora pentru a-şi desfăşura afacerile sau pentru a
menţine controlul asupra altor companii. O companie scoică este inregistrata în ţara în care
este înfiinţată, dar nu este tranzacţionată pe piaţa de capital şi nu operează de sine stătător.
Întrucât companiile scoică nu sunt ilegale, spălătorii de bani, evazioniştii şi finanţatorii
terorismului le pot relativ usor converti si utiliza pentru ascunderea provenienţei ilicite a
veniturilor. Aceste companii sunt uşor de înfiinţat şi pot fi conectate cu alte companii scoică
din lume. Dacă o companie scoică este înfiinţată într-o jurisdicţie cu o legislaţie strictă sub
aspectul protejării secretului bancar, este aproape imposibil să se identifice adevaratii
proprietari sau administratori ai societăţii şi, de aceea, este imposibil să se urmărească
fondurile ilicite care sunt returnate către beneficiarul real.

O tehnică folosită cu succes de infractori este înfiinţarea de companii scoică pentru a


le putea vinde acţiunile „investitorilor externi”. Aceşti „investitori externi” sunt de fapt
intermediari folosiţi de spălătorii de bani. Achiziţionarea acţiunilor se face cu documentaţia
legală necesară şi banii intră astfel în mod legal în posesia infractorilor.

De obicei, înfiinţarea companiilor scoică se face nu de proprietari, ci de agenţi, care


selectează jurisdicţiile ce oferă avantajele unei înfiinţări rapide, costuri mici de înmatriculare,
clauze minime sau care caută acele zone geografice care facilitează apariţia companiilor „pe
ţeavă”, locaţii unde nu se solicită informaţii despre proprietari sau care interzic dezvăluirea
unor astfel de informaţii.

c) Folosirea liber-profesioniştilor.

Avocaţii, notarii, contabilii şi alți liber-profesioniști realizează un număr semnificativ de


activități în sprijinul clienţilor lor, organizând şi administrându-le afacerile financiare și
comerciale. Înainte de toate, ei acordă asistenţă persoanelor fizice şi juridice în domenii
precum investiţiile, înfiinţări de companii, administrare, management, optimizarea situaţiei lor
fiscale şi alte operațiuni legale. În plus, consultanţii legali pregătesc şi, dacă este necesar,
strâng documentaţia necesară pentru înfiinţarea de societăţi comerciale. În multe situatii,
16
pentru beneficiile materiale substanțiale, astfel de profesionişti pot fi direct implicaţi în
desfăşurarea tipurilor specifice de tranzacţii financiare, de exemplu, păstrarea fondurilor sau
plata preţului de achiziţionare sau vânzarea de bunuri imobiliare. Unii din aceşti liber-
profesionişti ajung să se specializeze în identificarea unor societăţi comerciale sau locaţii
offshore pentru utilizarea lor în scheme de spălare a banilor, producând toată documentaţia
de specialitate necesară, ce oferă o aparenţă de legalitate afacerilor.

În esenţă, liber-profesioniştii folosiţi ca intermediari deţin cunoştinţe şi competenţe ce


pot fi utilizate de infractori pentru transformarea profiturilor ilegale în venituri legale.

d) Sistemele alternative de transmitere a banilor.

Sistemele alternative de transmitere rapidã a banilor (SAT) permit ca banii sã circule în


jurul lumii fãrã a utiliza sistemul bancar conventional. SAT poate fi utilizat în scopuri legale și
ilegale și poate exista în forme diverse. De obicei sunt păstrate evidențe ale tuturor
tranzacțiilor, dar acestea pot fi fãcute în dialect, prescurtate sau printr-un limbaj nefamiliar
investigatorilor și de aceea poate fi dificil sau imposibil de interpretat.

Din motive evidente, SAT este un sistem atractiv și folosit pe scarã largă de către
reţelele crimei organizate și infractorii periculoși. SAT este utilizat nu numai pentru a spăla
veniturile obținute din infracțiuni, dar și pentru a evita taxele fiscale și obligațiile vamale.
Există și o îngrijorare la nivel internațional asupra faptului că SAT poate fi folosit usor în
finanțarea terorismului. Se estimează faptul că există în Europa mii de bancheri SAT,
majoritatea aparţinând comunităților asiatice, iar clienții lor sunt persoane fizice obișnuite și nu
infractori.

Deși este o afacere discretã, bancherii din economia subterană sunt probabil cunoscuți
în cadrul comunității și respectați pentru serviciile pe care le oferă în transmiterea banilor care
au fost câștigați în străinătate către familiile de acasă, adesea la o rată de schimb mai bună și
cu un comision mai scăzut decât cel aplicat de bănci sau de sistemele oficiale de transmitere
rapidă de bani.

Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite de către persoane care nu păstrează o


relație tradițională cu banca și care vor să transfere banii în țara lor de origine, cu minimum

17
de cheltuieli. Aceste transferuri pot fi folosite și de către spălătorii de bani. Prin intermediul
unei rețele internaționale de agenții localizate peste tot în lume, o persoană poate transfera
electronic bani rapid (de obicei, în cca 10 minute), cu încredere, convenabil și la prețuri
atractive unor alte persoane aflate în una din cele peste 150 de țări.

e) Cazinourile și Internetul.

Un cazino este un club comercial de jocuri care oferă mai multe tipuri de jocuri, de
exemplu jocuri mecanice, care solicită monezi sau jetoane pentru a fi activat.

Cazinourile sunt vulnerabile de a fi manipulate de către spălătorii de bani datorită


vitezei și naturii intensive a jocurilor cu numerar și datorită faptului că într-un număr mare de
țări cazinourile furnizează clienților lor o gamă largă de servicii financiare. Acestea servicii
disponibile la cazinouri sunt similare, în multe cazuri cu cele furnizate de bănci și pot include
conturi de debit sau credit, facilități pentru transmiterea sau primirea de fonduri direct de la
alte instituții, precum și servicii de schimb valutar și de încasare în numerar a cecurilor.

Cazinourile din România încă nu aplică servicii formale financiare, dar nu putem
exclude că acestea ar putea fi interesate în serviciile respective într-o scurtă perioadă de
timp.

Riscul spălării banilor este foarte mare datorită faptului că Internetul folosit în aceste
cluburi oferă accesul ușor și aproape universal, elimină contactul față-în-față și este extrem
de rapid și eficient în eliminarea frontierelor. Există trei caracteristici ale Internetului care
împreună tind să agraveze anumite riscuri convenţionale de spălare a banilor:

- accesul uşor prin Internet;


- contactul dintre client şi instituţie este unul depersonalizat;
- rapiditatea tranzacţiilor electronice.
f) Societățile cu titluri nominale și la purtător.

Certificatele de acționar sunt documente care dovedesc dreptul de prioritate asupra


companiei sau societăţii comerciale. În majoritatea țărilor, deținătorul de acțiuni este
înregistrat și orice transfer de acțiuni către o altă persoană trebuie să fie înregistrat într-un

18
registru oficial. Totuși, unele jurisdicții oferă posibilitatea deținerii sau transferului acțiunilor
într-o formã “la purtãtor”.

Aceste actiuni la purtător conferă drepturi de proprietate asupra companiei mai mult
decât deținerea actualã a acțiunilor. În cazul acestor acțiuni “la purtător” nu existã nici o
înregistrare cu privire la acționar și cel care se aflã în posesia fizicã a certificatului de acționar
este proprietarul unei părţi corespunzătoare din societatea comercială. De aceea, este posinil
ca adevãratul proprietar al companiei să nu apară în nici o evidență a companiilor sau în vreo
statistică guvernamentală. Atunci când identitatea acționarilor nu este înregistrată la emiterea
și transferarea unei acțiuni, dreptul de proprietate este anonim. Astfel de companii reprezintă
mijloace excelente pentru primirea, deținerea și transferul averii în mod anonim, la adăpostul
controlului financiar sau al organelor judiciare.

g) Folosirea organizaţiilor non-profit.

Organizaţiile non-profit adună sute de miliarde de dolari anual de la donatori și


distribuie acești bani -după plata costurilor lor administrative- către beneficiari. Atât cheltuielile
lor administrative, cât şi cuantumul şi necesitatea cheltuielilor beneficiarilor pot fi exagerate şi
dificil de apreciat utilitatea lor.

Folosirea cu rea-credință a organizațiilor non-profit pentru spălarea banilor şi


finanțarea terorismului este o modalitate frecventă folosită de reţelele crimei organizate, de
multe ori aceste entităţi fiind create special în astfel de scopuri.

Problema aceasta a captat antenția Grupului de Actiune Financiarã Internationalã


(GAFI)3, G8 si Națiunilor Unite, precum și a autorităților naționale din mai multe regiuni.

Bibliografie:

- Emil Hedeşiu, CONTRACARAREA CRIMEI ORGANIZATE TANSFRONTALIERE, Editura


Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005, p. 190

3
Grupul de Actiune Financiara Internationala .
19
- Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401A
Intelligence Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996.
- dr. Nicolae LUPULESCU Procuror - SPĂLAREA BANILOR ŞI FINANŢAREA
TERORISMULUI

- MANUAL DE INSTRUIRE PRIVIND COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ȘI A FINANȚĂRII


TERORISMULUI - editat de către Giuseppe Lombardo, Massimo Nardo, Valeria Roversi ,
tipăritp la C.N. "IMPRIMERIA NAŢIONALĂ"-S.A.

Cap. 3 Evoluția tipologiilor de spălare a banilor pe perioada 2007 – 2010 în


Australia

20
Analiza studiilor AUSTRAC a celor 174 cazuri care apar în rapoartele tipologiilor
publicate 2007 - 2010 au generat o imagine amplă a mediului în care spălarea banilor şi
finanţarea terorismului are loc în Australia. Prin intermediul acestui exerciţiu, AUSTRAC a
identificat tendinţe în tipurile de infracţiuni, tipurile de servicii desemnate, folosite pentru
spălarea banilor şi finanţării terorismului, şi industriile cele mai frecvent asociate cu aceste
activităţi.

3.1. Tendinţe în tipurile de infracţiuni


Analiza unor studii de caz a arătat că spălarea banilor şi frauda au fost la fel de
răspândite, şi reprezintă cele mai frecvente două tipuri de infracţiuni. După cum se vede în
figura 1, frauda şi spălarea de bani combinate au constituit mai mult de jumătate (52%) din
totalul infracţiunilor identificate în studiile de caz. Infracţiunile cele mai frecvent identificate au
fost importul de droguri (13%), traficul de droguri (8%), structurarea tranzacţiilor financiare
(8%) şi evaziunii fiscale (6%).

Este important de remarcat, totuşi, că în unele cazuri, studiile de caz au implicat mai
mult de o infracţiune.

Aceste infracţiuni au fost principalul obiectiv al investigaţiilor şi rămân preocupările


permanente ale agenţiilor de aplicare a legii. Frauda, în special, este o preocupare crescândă
pentru autorităţi. Multe cazuri de fraudă au implica sume mari de bani şi numeroase victime.
Acest lucru se datorează creşterii numărului fraudelor corporative şi a fraudelor bazate pe
tehnologie în Australia. Aceste tipuri de fraudă au cauzat pierderi de miliarde de dolari pentru
economia australiană în ultimii ani.

21
Fig 1. : Tipuri de infracțiuni înregistrate – Studii de caz (2007-2010) AUSTRAC

3.2.Tendinţe în utilizarea serviciilor desemnate


După cum se vede în figura 2 de mai jos, cele mai comune trei tipuri de servicii
desemnate, folosite pentru a spăla bani au fost conturile şi serviciile de depozitare/sustragere
de fonduri (folosite in 39% din studiile de caz), serviciile de remitențe (expediere) de bani
(14%) şi transferurile electronice de fonduri (12%). Acest lucru nu este de mirare deoarece
aceste servicii oferă metode rapide şi eficiente de a transfera sume mari de bani. Ca metode
preferate pentru spălarea profiturilor obţinute din activităţi ilegale, aceste servicii rămân mai
mult ca sigur servicii cu grad ridicat de risc care necesită supraveghere permanentă de către
entitățile care raportează astefel de cazuri pentru a ajuta la detectarea banilor spălați și
finanțarea terorismului.
22
Fig. 2: Tipuri de servicii desemnate înregistrate - Studii de caz (2007-2010) AUSTRAC

3.3. Tendinţe în industriile afectate de spălarea banilor şi de activităţile de finanţare a


terorismului
După cum se vede în figura 3, industriile cele mai frecvent utilizate de către infractori în
spălarea de bani şi finanţărea terorismului au fost industria bancară (implicată în 45%din
studiile de caz), servicii de remitenţe-transfer bani (18% ), servicii de jocuri de noroc ( 9%) şi
servicii profesionale, constând din contabili, avocaţi şi agenţii imobiliare (13%).
Vulnerabilitatea industriei bancare şi serviciile de remitenţe corelează cu numărul mare de
incidente cu conturi şi servicii de depozitare-retragere folosite de criminali să-și spele
fondurile ilicite.

23
Fig. 3: Industrii Implicate - Cazuri studiate (2007-2010) AUSTRAC

3.4. Studiile de caz analizate

3.4.1. Conturi și servicii de depozitare – sustragere


Studiu de caz 1: Dezmembrarea operațiunii cannabis de 10 milioane $

O anchetă a forțelor de ordine într-o suspectă operaţiune de droguri ilegală a condus la


reţinere unui număr de proprietăţi, precum şi confiscarea a 1550 de plante de canabis şi o
importantă sumă de bani şi alte active. În total, articolele şi banii confiscați au fost estimate a
fi în valoare de 10 milioane de AUD (dolari australieni).

Ancheta a început după ce AUSTRAC a diseminat informaţii unei agenţii de aplicare a


legii, care a identificat o serie de transferuri locale şi de peste mări fonduri în valoare de 3,2
milioane de AUD pe o perioadă de doi ani. Activităţile au constat în principal în depozite de
numerar mari făcute de zece suspecţi conectați la 13 adrese comune în Victoria.

24
Aceași suspecţi au trimis, de asemenea, numeroase instrucţiuni de transfer
internațional de fonduri de mare valoare (IFTIs) beneficiarilor comuni în Noua Zeelandă.
Sumele mari de bani implicate în transferuri au fost incompatibile cu statutul declarat de
suspecţi, care au pretins a fi lucrători în industria de retail, studenți sau şomeri.

În urma anchetei s-a descoperit că suspecţii au cumpărat proprietăţi în Australia şi le-


au folosit să crească şi să cultive plante de canabis. Fondurile generate de această activitate
au fost utilizate pentru a achiziţiona proprietăţi suplimentare în Australia şi Noua Zeelandă.

Suspecţi au fost acuzaţi de cultivare, trafic şi posedare de cantităţi comerciale de


droguri, conspiraţie pentru a cultiva, de trafic şi posedare unei mari cantități de droguri, şi
obținere cu bună ştiinţă de venituri din urma unor infracţiunii şi furt

Fig. 4: Dezmembrarea operațiunii cannabis de 10 milioane $

25
Studiu de caz 2: Mii de dolari proveniți din vânzarea de droguri spălaţi printr-o fabrică
de cherestea.

Ofițerii de poliție au început investigarea unei operațiuni semnificative de vânzare de


droguri, precum şi a metodelor de spălare a banilor utilizate de suspecţi pentru a-și spăla
veniturile din vânzarea drogurilor.

Pentru a spăla bani iliciți obținuți din vânzarea de droguri, suspect A şi fratele său,
suspect B, au intrat într-un acord cu un asociat care deţinea o fabrică de cherestea.
Proprietarul fabricii de cherestea a primit bani din veniturile provenite din vânzările de droguri
şi apoi, le-a procurat suspecţilor cecuri legitime, care au fost plasate în conturile personale
sau intr-un cont de dezvoltare imobiliară în numele suspectului A. În acest mod, suspecţii au
încercat să amestece fondurile ilicite cu fondurile legitime provenite de la fabrica de
cherestea.Propietarului fabricii îi revenea 13% din profitul obținut din vânzarea drogurilor.
Într-o perioadă de nouă luni, aproximativ 509,000 AUD (dolari australieni) au fost
depuși în conturile deţinute de suspect A. Această sumă include 319,000 AUD spălați prin
fabrica de cherestea, precum şi numerar din vânzarea de droguri, care a fost depus direct în
conturile bancare diferite deţinute de suspectul A.
Atât suspectul A cât şi suspectul B au fost arestaţi şi acuzaţi de diferite infracţiuni,
inclusiv spălarea de bani sub Legea 1989 (NSW) Confiscarea Sumelor Rezultate din
Activitatea Criminală.

26
Fig. 5: Mii de dolari proveniți din vânzarea de droguri spălaţi printr-o fabrică de cherestea.

Studiu de caz 3: Hoț care a folosit nume false timp de 20 de ani.


Un infractor non-cetăţean a utilizat identităţi false pentru a-și ascunde adevărata
identitate mai bine de 20 de ani. Suspectul a folosit o varietate de documente false, inclusiv
carduri de îngrijire a sănătăţii şi permise de conducere, să stabilească şi să menţină aceste
identităţi false.
Investigaţiile au arătat că suspectul opera, de asemenea, două conturi bancare, sub
nume false, şi a pus în mişcare sume mari de bani între conturi folosind tranzacţii structurate.
AUSTRAC a primit mai multe rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs) despre
suspect prezentate de către angajaţii băncii. Rapoartele au venit din diferite filiale bancare pe
întreg teritoriul statului, cu referire la diferite aspecte suspicioase ale activităţii suspectului,
inclusiv posibila sa implicare în infracţiuni fiscale legate de:
• Suspectul a efectuat tranzacţii cu ajutorul a două conturi în două nume diferite (ambele
din care au fost ulterior dovedit a fi false). Cu toate acestea, suspectul a folosit unul

27
dintre nume pentru o perioadă considerabilă de timp, şi doar mai târziu în cadrul
anchetei s-a descoperit care este identitatea lui reală.
• Când a fost întrebat de către personalul bancar cu privire la unele din tranzacţiile sale,
suspectul a indicat că au fost pentru renovare casei. Suspectul a spus deschis
funcționarilor băncii că în mod deliberat structurează tranzacţii în numerar „în scopuri
fiscale” astfel încât banii să nu poată fi urmăriți. El a spus, de asemenea, casierilor că
structura tranzactii la mai multe sucursale bancare din zonă.
• Suspectul a făcut mari depozite de numerar în conturile sale, şi apoi a retras, ulterior,
cu retrageri de numerar structurate (smurfing), fie prin intermediul unei sucursale
bancare sau a unui bancomat (ATM). Acest numerar a fost depus ulterior în alte
conturi personale.
• Acesta a folosit, de asemenea, cecuri pentru a transfera fonduri între conturile sale.
Suspectul a fost arestat ulterior şi câteva sute de mii de dolari au fost confiscate de
aplicanții legii. El a fost condamnat şi amendat pentru şapte acuzații de deschidere de conturi
sub nume false conform Legii 1988 a Rapoartelor de Tranzacţii Financiare şi condamnat şi
amendat pentru opt acuzaţii de fraudă în temeiul Codului penal Queensland Act 1899.

Studiu de caz 4: Fonduri spălate provenite din furturi de la mai multe ATM-uri.

Pe o perioadă de o lună, aproximativ 714,000 AUD au fost furați în furturi separate de


la cinci bancomate (ATM-uri) din Sydney. Informaţiile de la AUSTRAC au ajutat ofiţerii de
aplicare a legii să urmărească diferitele operaţiuni întreprinse de către două persoane
suspectate de a fi implicate în furt.

La momentul furturilor, suspectul A era un angajat al unei societăţi de tranzit în


numerar, lucrând ca membru al echipajului responsabil pentru golirea şi completarea ATM-
urilor. Curând după ce au avut loc furturile, suspectul B (un asociat al suspectului A) a făcut o
serie de depozite substanțiale în numerar în valoare totală de aproximativ 70,000 AUD în
contul uneia din companiile care le deținea. La acea vreme, suspectul B era angajatul unei
agenţii de aplicare a legii şi, de asemenea, proprietarul mai multor întreprinderi.

Suspectul B, apoi a cumpărat o barcă în valoare de 60,000 AUD, din care 30,000 AUD
au fost plătiți în numerar. Soldul a fost plătit cu un cec bancar al companiei sale. O lună mai
28
târziu, suspectul B a depus în continuare 10,000 AUD numerar într-un cont bancar al
companiei. Suspectul B mai târziu a călătorit la Melbourne şi a livrat 250,000 AUD în numerar
unui asociat, bani care urmau să fie utilizați pentru procurarea de imobiliare.

În plus, suspectul B a cumpărat o proprietate în numele uneia dintre companiile sale


(societatea A):

• El a plătit un depozit iniţial de 37,400 AUD pentru proprietate. Mare parte din acest
depozit a fost finanţat printr-un cec bancar tras pe seama unei alte companii a sale,
(societatea B).

• El a stabilit atunci achiziţionarea de proprietăţi cu un alt cec bancar pentru suma de


39,000 AUD, care a fost elaborat, de asemenea, pe contul bancar al companiei B.

• În cele din urmă, suspect B a făcut două alte depozite de numerar în contul bancar al
companiei B, total în valoare de 12,000 AUD.

Ca urmare a anchetei, ambii suspecţi au fost acuzaţi de diferite infracţiuni, inclusiv pentru
că au utilizat instrumente false contrar prevederilor din Legea Crimelor 1900 (NSW), dând
mărturie mincinoasă în temeiul Legii Crimelor 1914 (Cwth), şi obţinerea de bani prin declaraţii
false sau care induc în eroare conform NSW Crime Act.

29
Fig. 6: Fonduri spălate provenite din furturi de la mai multe ATM-uri
Studiu de caz 5: Australian prins spălând venituri survenite din pornografie infantilă
Un suspect australian, care era administrator al unui site de pornografie infantilă
găzduit în Rusia, a primit fonduri şi a dat în schimb parole infractorilor care au cumpărat
acces la material.
Infractorii au achiziţionat acces la site folosind bani în numerar, sau prin intermediul
unei agenţii de transfer de bani. Suspectul a colectat fonduri şi apoi le-a depozitat în contul
său bancar intern, după care le-a transferat în conturile de peste mări. Suspectul a reţinut un
comision de 2-3 la suta pentru acest serviciu. Beneficiarii de peste mări erau companii-
paravan situate în Estonia şi Statele Unite, care au transferat apoi fondurile înapoi în Rusia,
de unde provenea materialului incriminator.
Suspectul a fost implicat în tranzacții în valoare de mai mult de 600,000 AUD, dintre
care majoritatea au fost instrucţiuni de transfer internaţional de fonduri (IFTIs) transferând

30
fonduri din contul său bancar intern în conturile de peste mări, inclusiv în Franţa, Statele
Unite, Estonia, Germania, şi Ţările de Jos.
Suspect australian a fost arestat de către organele de aplicare a legii şi a pledat
vinovat pentru implicarea sa în schemă.

Fig. 7: Australian prins spălând venituri survenite din pornografie infantilă

Studiu de caz 6: Un australian spală o valiză de bani în numerar pentru fraudatori


nigerieni
Suspectul în acest caz a fost iniţial condamnat pentru infracţiunea de fraudă implicând
autovehicule. În cursul investigări fraudei cu autovehicule, autorul a arătat că el şi mai mulţi

31
membri ai familiei sale au căzut victime unei înşelători/fraudă nigeriană şi a transferat sume
mari de bani autorilor schemei.
Infractorul a spus poliţiei că s-a implicat într-un sistem aparent de spălare a banilor
exploatat de către niște infractori nigerieni. Acesta a pretins că a avut de-a face cu avocaţi
africani cu sediul în Spania şi Londra, şi că a spălat cel puţin un geamantan plin de bani
pentru aceștia. A călătorit în Spania de două ori și la Londra de patru ori transportând în total
cel mult 800,000 AUD.
Datele AUSTRAC au inclus multe rapoarte de instrucţiuni de transfer internațional de
fonduri (IFTIs) întreprinse de către bănuit, mai ales în cantităţi de mai puţin de 9,000 AUD,
către beneficiarii din Africa de Sud, Nigeria, Marea Britanie, Italia, Singapore şi Statele Unite.
AUSTRAC a identificat 48 de rapoarte IFTI, detaliând transferuri în valoare de 398,190 AUD.
În plus, AUSTRAC a identificat nouă rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs) care
descriu activităţile suspecte ale infractorului care implică transferuri internationale de fonduri,
depozite cu cecuri în conturi bancare şi retrageri mari de numerar. Un raport de deplasare
transfrontalieră a monedei fizice (CBM-PC) privind infractorul, de asemenea, părea să
corespundă cu un SUSTR depus de un dealer de schimb valutar situat într-un aeroport
internaţional australian.
Infractorul a pledat vinovat pentru fapte de înşelăciune şi a primit două ani de
închisoare.

Studiu de caz 7: Suspecţi spală milioane pentru operaţiunea ilegală scoica abalone

Informaţii AUSTRAC asistă în cadrul unei anchete de aplicare a legii referitoare la


spălarea de bani întreprinsă de doi suspecţi, care erau angajaţi de încredere care acţionau în
numele unei afaceri de pescuit scoică abalone și care erau, de asemenea, implicați în
activităţi ilegale.

Într-o perioadă de nouă luni, suspectul A a făcut 335 de depozite de numerar la două
bănci diferite. Fiecare operaţiune a fost structurată în sume mai mici de 10,000 AUD pentru a
evita pragul de raportare a tranzacţie cu numerar. Banii au fost apoi trimiși în străinătate prin
instrucţiuni internaţionale de transfer de fonduri (IFTIs). În total, suspectul a transferat mai
mult de 3 milioane de AUD către Hong Kong şi China, pentru care a primit onorarii în valoare

32
de aproximativ 30,000 AUD de la proprietarul afacerii cu scoici abalone. Suspectul era un
jucător de noroc, acesta fiind motivul pentru care s-a implicat în schema de spălare de bani.

Pe o perioadă de două luni, suspectul B a făcut 59 de depozite structurate în numerar,


depunând sume mai mici de 10,000 AUD în conturi bancare. Aceste tranzacţii au fost
realizate la două ramuri de bănci diferite, în şi în jurul orașului Sydney. În total, suspectul B a
transferat 556,000 AUD în conturi bancare din Hong Kong. Suspectul a primit 3,000 AUD
plată pentru efectuarea transferurilor.

În urma arestări lor, ambii suspecţi au pledat vinovați pentru efectuarea tranzacţiilor
pentru a evita cerinţele de raportare în cadrul Legii 1988 Rapoartele operatiunii financiare şi
în cadrul Codului Penal din 1995 (Cwlth) pentru spălare de bani.

3.4.2. Distribuția de metale prețioase


Studiu de caz 8: Sindicat major de droguri plătește lucrătorii în aur
O investigaţie într-un sindicat de droguri bine organizat a identificat un fost manager de
bancă ca şef al operaţiunii. Suspectul a fost implicat în finanţarea şi facilitarea operațiunii
multi-milioanare de canabis şi amfetamină şi care a fost legată de criminali foarte cunoscuți.
Suspectul se presupune că a spălat veniturile din droguri, prin cumpărarea şi vânzarea
de aur, achiziţionarea de vite, şi prin jocuri de noroc.
Autorităţile cred că suspectul a folosit numerar ilicit de pe urma vânzării de droguri
pentru a cumpăra aur de la prospectori la un preț premium, şi a vândut apoi aurul
întreprinderilor independente şi a declarat încasările de venituri ca fiind legitime.
Un alt jucător cheie în sindicat a fost plătit iniţial să închidă ochii la activităţile
sindicatului; cu toate acestea, el a devenit mai târziu un curier de droguri şi iscoadă pentru
operaţiune. După arestarea sa, el a condus poliţia la o cantitate mare de pepite de aur şi
161,000 AUD în numerar ascunse de către sindicat.
Cei implicaţi în operaţiune au fost bine răsplătiți, iar unii au primit bonusuri în droguri şi
aur. Un lucrător a fost plătit un total de 250,000 AUD în numerar, droguri şi aur în timpul celor
patru sezoane de recoltare în care a fost implicat în operaţiune.
Șefii de sindicat erau plătiți cu mai mult de 300,000 AUD la fiecare recoltă, precum şi
lingouri de aur. Un contrabandist/intermediar era plătit până la 40,000 AUD să călătorească
la Amsterdam pentru a găsi varietatea perfectă de marijuana pentru operaţiunea în creştere.
33
Veniturile comune obținute ca urmare a procesului de infracțiune a fost probă împotriva
infractorilor şi a dus la reţinerea de active de peste 4 milioane AUD, inclusiv proprietăţi rurale,
vite, maşini, 220,000 AUD în numerar şi o mare cantitate de aur.
Operaţiunea ofițerilor de poliție a condus la arestarea unui număr mare de membri ai
sindicatului, care au fost ulterior acuzati şi condamnați la mai mult de 10 ani de închisoare.

3.4.3. Servicii de schimb valutar


Studiu de caz 9: Dealer de schimb valutar închis datorită implicării sale intr-o
operațiune de spălare de bani
Manager al unei afaceri de schimb valutar a primit pedeapsă cu închisoare după ce a
fost condamnat pentru furnizarea de informaţii false şi asistarea unui alt suspect în evitarea
cerinţelor de raportare legiferate.
Suspectul a vizitat afacerile managerului de schimb valutar din Sydney pentru a
achiziţiona cecuri de călătorie în valoare de 43,000 AUD, cecurile fiind solicitate în dolari
americani. În timpul tranzacţiei suspectul a plătit 14,000 AUD ca „depozit” pentru
achiziţionare, şi apoi a indicat că nu intenţionează să completeze niciun formular asociat cu
tranzactia.
O întâlnire a fost aranjată între suspect şi proprietarul / managerul afacerii de schimb
valutar. În timpul acestei întâlniri suspectul şi managerul au negociat un acord în care
suspectul a primit o rată mai mică de schimb AUD - USD pentru achiziţionarea cecurilor. În
schimb, managerul a fost de acord să eludeze obligaţiile de raportare cerute în mod normal
pentru o tranzacţie în numerar mai mare de 10,000 AUD, neprezentând raportul semnificativ
de tranzactie cu numerar autorității AUSTRAC.
Suspectul a revenit la afacerea de schimb valutar câteva zile mai târziu, unde a fost
instruit să asigure nume pentru cecurile de călătorie şi a cerut să completeze înregistrările de
cumpărare şi chitanţele de vânzare pentru cumpărare. Acesta a completat documentele în
conformitate cu o serie de nume diferite și a achizitionat un numar de cecuri de călătorie cu
valoare de 100 USD și 1,000 USD fiecare folosind nume şi adrese diferite. În total, suspectul
a cumpărat cecuri în valoare de 26,500 USD, dupa ce a plătit afacerii de schimb valutar
43,600 AUD în numerar.

34
În urma unei anchete de aplicare a legii, managerul și afacerea sa de schimb valutar
au fost judecate pentru furnizarea de informaţii false către AUSTRAC şi evitarea cerinţele de
raportare. Managerul a fost condamnat la 10 luni închisoare şi afacerea sa de schimb valutar
a fost amendată cu 100,000 AUD.

3.4.4. Servicii de jocuri de noroc/pariuriri


Studiu de caz 10: Sindicat de droguri recrutează curier heroină de la un cazinou
O anchetă de aplicare a legii într-un sindicat suspectat de import de droguri a dus la
arestarea unui număr de suspecţi şi confiscarea unei sume mari de bani şi a unei cantități
comerciale de droguri.
Ancheta a identificat un sindicat care folosește curieri pentru a importa heroină de
înaltă calitate din Vietnam. Curierii au fost toţi membrii aceleiaşi comunităţi, care au fost
recrutaţi de contacte de la cazinouri şi forţați să devină curieri pentru a-și plăti datoriile
semnificative la jocuri de noroc.
Suspecţii au fost obiectul unui număr de rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs),
prezentate la AUSTRAC printr-un cazinou datorită unei creșteri de vârf în activitatea lor de
jocuri de noroc. AUSTRAC a primit, de asemenea, rapoarte semnificative de tranzacţie de
numerar (SCTRs), în valoare de 710,000 AUD la jocuri de noroc de către suspecţi şi rapoarte
de transferuri internaţionale de fonduri (IFTIs) către Vietnam în valoare de 18,000 AUD.
Ca urmare a anchetei, suspecţii au fost acuzaţi de trafic de droguri, conspiraţie în
vederea traficului de droguri şi import de droguri.

Studiu de caz 11: Traficant de droguri prins datorita raportului către AUSTRAC privind
comportamentul suspect al unui cazinou
AUSTRAC a alertat o agenţie de aplicare a legii despre o serie de tranzacţii suspecte
la un cazino, desfășurându-se o anchetă care a dus la arestarea mai multor membri unui
sindicat al crimei şi la confiscare de bani şi a unei mari cantități comerciale de droguri.
Unul dintre suspecţi a declanşat o alertă în baza de date AUSTRAC după activităţile
sale de jocuri de noroc la un cazino prezentând un număr mare de rapoarte de tranzacţii
semnificative de numerar (SCTRs). Pe o perioadă de 12 luni, AUSTRAC a primit, de
asemenea, un număr mare de rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs) detaliând
35
achiziţionarea continuă de cecuri bancare de către suspect. Alte rapoarte detaliază
semnificative tranzactii cu numerar ale suspectului la cazinou.
Informaţii AUSTRAC au asistat, de asemenea, autorităţile în identificarea metodelor de
spălare a banilor probabil utilizate de către sindicatul. Fondurile ilicite ale sindicatlui au fost
trimise peste mări şi apoi au revenit în Australia prin canale legitime ca fonduri „curate”.
Fondurile s-au întors în Australia ca veniturile aparent legitim din vânzarea de bunuri sau ca
daruri de la membrii de familie de peste mări.
Toți suspecţii implicați în acest caz au fost acuzaţi de traficul unei cantități comerciale
de cocaină, şi unul dintre infractori se confruntă cu o pedeapsă suplimentara pentru posesia
veniturilor ilicite.

Fig. 8: Traficant de droguri prins datorita raportului către AUSTRAC privind comportamentul
suspect al unui cazinou

Studiu de caz 12: Fraude fiscale utilizând cazinouri, întreprinderi pentru spălare de
fonduri

36
AUSTRAC a început monitorizarea activităţilor financiare ale unei reţele de suspecţi
după ce entităţi de raportare au prezentat o serie de rapoarte despre activitatea reţelei
financiare.
AUSTRAC a primit rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs), rapoartele de
instrucţiuni de transfer internaţional de fonduri (IFTIs) şi rapoarte de transfer semnificativ de
numerar (SCTRs), detaliind activitătea substanţială de joc de noroc a suspectului. Rapoartele,
care au declanşat sistemul de monitorizare automată AUSTRAC, au dezvăluit cash-outs de
jetoane de cazinou în valoare de peste 1 milion de AUD şi buy-ins de jetoane de cazinou în
valoare de aproape 500,000 AUD.
În plus, mai mult de 80,000 AUD au fost trimiși în Vietnam, de către un membru al
reţelei. Un SUSTR ulterior a dezvășuit că acelaşi individ a cumpărat jetoane de casino în
numele unui alt suspect.
Acest tip de inteligenţă financiară a fost descoperit ca având legătură cu o anchetă
comună în curs de desfăşurare de către agenţiile de aplicare a legii în fraudă fiscală. Mandate
de căutare inițiale executate ca parte a acestei anchete a dus la confiscarea a 735,000 AUD
în numerar.
Investigaţiile ulterioare ale ofiţerilor de aplicare a legii au arătat că doi dintre suspecţi
au fost directorii unei companii implicată în schema de spălare de bani „round-robin”, unde
fondurile ilicite generate de frauda fiscală au fost filtrate prin intermediul unor societăţi sub-
contractoare pentru a le spăla. Schema a relevat următoarele activități ale suspecţilor:
• plata salariilor în numerar a angajaţilor lor, dintre care unii au fost imigranţi ilegali şi /
sau beneficiari de ajutor social. Autorităţile cred că peste 2 milioane de AUD
reprezentând venituri în numerar au fost ascunși folosind această metodă
• crearea de companii sub-contractoare legate cu societatea principală, pe care o co-
dețin, şi care le-au folosite pentru a emite facturi false. Prin utilizarea de facturi false,
mai mult de de 1 milion de AUD a fost declarat ca credite fiscale GST intrate prin
intermediul companiilor sub-contractoare când, de fapt, suspecţii au retras de fapt,
fondurile de la companiile sub-contractoare în numerar pentru uz propriu.
Suspecţi au fost condamnaţi fiecare la două capete de acuzare de fraudarea a statului,
câteva obţineri de bunuri prin înşelăciune şi provocând necinstit un risc de pierdere statului, şi

37
distribuție cu bani sau bunuri destinate să devină un instrument de criminalitate. Ei au fost
condamnaţi la un total de 10 ani închisoare.

Fig. 9: Fraude fiscale utilizând cazinouri, întreprinderi pentru spălare de fonduri

3.4.5. Servicii de creditare


Studiu de caz 13: Venituri frauduloase din Fiji achită datoriile unui card de credit în
Australia
Un suspect, situat in Fiji, a obţinut în mod fraudulos un credit bancar de la o bancă din
Statele Federate ale Microneziei pentru a dezvolta o stațiune in Fiji. Suspectul a obţinut în
mod fraudulos un împrumut pentru 580,000 USD reprezentându-se pe sine ca beneficiarul
efectiv al societăţii împrumutate. Compania a fost, de fapt, „societate scoică” fijiană, suspectul
nefiind de fapt proprietarul.
Banca, care nu mai împrumutase până atunci o entitate din Fiji, a solicitat serviciile
unui avocat din Fiji pentru a facilita împrumutul. Suspectul a furnizat detalii de contact pentru
38
un avocat din Fiji, cu toate acestea, suspectul sa prezentat ca solicitant fără cunoştinţa
solicitantului. În masca de avocat, suspectul a furnizat o serie de documente frauduloase la
banca, inclusiv situaţiile financiare falsificate şi o chitanţă falsificată de înregistrare a ipotecii
pentru stațiunea propusă.
Până când au fost ridicate suspiciunișe cu privire la împrumut, 240,000 AUD din
fonduri au fost deja transferate din Fiji la trei entităţi separate în Australia, unde au fost
folosite pentru plata datoriilor cardului de credit şi restanțe la chirii.
Suspectul a fost arestat la sosirea lui în Australia. El a fost acuzat conform Codului
Penal din 1995 cu spălarea de bani care rezultă dintr-o fraudă comisă peste mări, şi a fost
condamnat la închisoare pentru patru ani şi jumătate.

Fig. 10: Venituri frauduloase din Fiji achită datoriile unui card de credit în Australia

39
3.4.6. Servicii de remitențe (transfer de bani)
Studiu de caz 14: Piloții unei linii aeriene suspectați că au transportat în Vietnam 10
milioane de dolari provenți din droguri
Un sindicat de spălare de bani a fost suspectat de folosirea piloţilor şi echipajului unei
linii aeriene pentru transporta pe furiș milioane de dolari de bani în numerar din Australia
către Vietnam. Autorităţile suspectează că banii au fost obţinuți din vânzările de droguri în
Australia şi plăţi pentru droguri importate în Australia.
Numerarul era dat piloţilor de către proprietarii de afaceri a mai multor servicii de
remitenţe, şi autorităţile au suspectau că reţeaua ce folosea piloţi pentru transporta bani a
spălat mai mult de 10 milioane de AUD din Australia la Vietnam într-o perioadă de 18 luni.
Căutările de informații în bazele de date AUSTRAC au arătat că unul dintre piloţii
vietnamezi suspecți a declarat anterior 19,000 AUD pe un raport internaţional de transfer de
monedă (TPIR). Începând cu această declaraţie, pilotul nu a mai făcut rapoarte precum că
transportă valută în și în afara Australiei.
Pilotul suspect a fost arestat după încercarea de a transporta 500,000 AUD în afara
Australiei, fără a-i declara. El a pledat vinovat la acuzaţia de spălare de bani în conformitate
cu Codul Penal din 1995 şi, ulterior, a fost inchis pentru patru ani şi jumătate pentru
contrabanda sumei în total de 6.5 milioane AUD în afara Australiei.

40
Fig. 11: Piloții unei linii aeriene suspectați că au transportat în Vietnam 10 milioane de dolari
provenți din droguri

Studiu de caz 15: Mexicanii arestați după un import zădărnicit de 64 kilograme de


cocaină
O anchetă internaţională comină a agenților de aplicare a legii a dus la arestarea în
Melbourne a trei cetăţeni mexicani care încearcau să importe 64 kg de cocaină în Australia.
Cocaina se crede că provenea original din America de Sud şi a fost transportată prin Statele
Unite îndeptându-se spre Australia.
Criminali au încercat să facă expediere să pară legitimă creând o companie paravan
şi a ascuns cocaina în interiorul unor cilindrii de ciment, ghivece de flori şi statui, fiecare
cântărind 210 kg.
Gradul de sofisticare al reţelei de contrabandă, mai degrabă decât dimensiunea
transportului, a sugerat că o reţea criminal de nivel înalt era implicată în operaţiune.

41
Având în vedere dimensiunea operaţiunii, a fost activitate minimă de tranzacţii
financiare implicată în import. Informaţii AUSTRAC indicau că următoarele tranzacţii au avut
loc:
• o serie de ieșiri de instrucțiuni de transfer internaţional de fonduri (IFTIs) de la un
suspect în Australia către altul în Mexic, de obicei, în cantități mai mici de 1,000 AUD
• IFTIs primite, in valoare totala de 5,716 AUD, de la un suspect din Mexic la un alt
suspect din Australia. Această sumă a fost împărţită între trei operaţiuni, toate au fost
efectuate în aceeaşi zi.
Ancheta internaţională a agenților de aplicare a legii în cele din urmă a dus la întreruperea
unui sindicat transnaţional de trafic de droguri şi a împiedicat distribuirea de cocaină pe
străzile Australiei în valoare estimată de 16 milioane de AUD. Trei persoane au fost acuzate
de încercarea de a importa şi conspiraţie pentru a importa o cantitate comercială de droguri
contrar secţiunii 307.1 din Codul Penal din 1995.
Studiu de caz 16: Poliţia a interceptat o încărcătură de ecstasy de 450 milioane dolari
Un sindicat de criminali a devenit punctul central al unei anchete comune de aplicare a
legii dupa ce a fost suspectat de a fi importat o cantitate comercial de ecstasy în Australia din
Italia.

Ofițerii de poliţie au identificat şi confiscat un recipient de transport care sa dovedit a


conţine aproximativ 4,4 tone de comprimate ecstasy, cu o valoare estimată de stradă 455
milioane de AUD.
Autorităţile suspectează că sindicatul responsabil penal pentru tentativa de import
include interlopi australieni de rang înalt ale criminalitatii organizate, care au fost, de
asemenea, suspectatat de a fi implicat în alte importuri la scară largă a diferitelor droguri în
special cocaina.
Anchetatorii suspectează că cinci separate sindicate ale crimei organizate lucrau
împreună cooperând pentru a importa droguri în Australia. Aceste grupuri de crimă organizată
au fost din Italia, Olanda, Europa de Est şi America de Sud, iar unele au fost implicaţi în
producţia de ecstasy şi cocaină, permiţându-le să furnizeze transporturile de tonaj mare de de
droguri.

42
Autorităţile au identificat 26 de suspecţi principali în Australia, în plus alți patru suspecti
din Belgia şi unul în Ţările de Jos. Un membru principal al sindicatului australian a fost
suspectat a fi fost membru al mafiei din Calabria şi a asociaţiilor criminale extinse în Italia,
America de Sud şi Ţările de Jos.
Această investigaţie a identificat membrii de bază ai sindicatului australian responsabili
pentru spălare de bani în numele unor grupuri locale si internationale prin utilizarea tehnicii de
smurfing cuc (cuckoo smurfing*) prin dealerii de remitenţe în Singapore. Aceste asociatii cu
sediul în Singapore, de asemenea, au participat direct la spălarea de fonduri din Australia
către Europa. Se estimează că 10 de milioane AUD au fost spălați din Australia folosind
metoda de smurfing cuc, deşi autorităţile cred că această cifră poate fi mai mare.
AUSTRAC a oferit un sprijin de informaţii financiare important pentru agenţiile de de
aplicare a legii, inclusiv un număr de rapoarte de evaluare de informaţii financiare. Informaţiile
AUSTRAC au inclus, de asemenea, mai mult de 50 de rapoarte privind tranzacţiile suspecte
(SUSTRs), care detaliază activităţile de spălare de bani ale unui suspect, care a inclus
depozite în cont în valoare de peste 500,000 AUD.
Ca urmare a acestei anchete extinse, agenţiile de aplicare a legii au confiscat
proprietăţi şi numeroase vehicule, precum şi numerar, de la suspecţi. Membrii de sindicat au
fost acuzaţi de conspiraţie pentru a importa ecstasy, trafic de ecstasy, importare de cocaină ,
conspiraţie pentru a importa droguri precursorii (care sunt utilizate la fabricarea de droguri
ilegale), precum şi spălarea de mai mult de 1 milioane de AUD.
Studiu de caz 17: Un dealer de remitanță a spãlatã bani din droguri pentru o gască de
delicvenți din Orientul Mijlociu
Informațiile AUSTRAC au asistat ofiţerii de poliție în investigharea unei familii localizată
în Sydney şi asociaţii lor, care au fost suspectaţi de implicare în activităţi criminale.
AUSTRAC disiminat 14 evaluări de informaţii financiare şi numeroase rapoarte de
tranzacţii suspecte (SUSTRs) agenţiilor partenere de aplicare a legii, detaliind activităţile
reţelei de infractori.
Rapoartele SUSTRs au inclus detalii cu privire la numerarul depus în cont într-un stat
şi apoi retras la scurt timp dintr-o locaţie interstatală. Sindicatul a făcut, de asemenea
retrageri semnificative de numerar şi depozite. În plus, au existat o serie de transferuri
internaţionale de fonduri şi în afara Australiei, dar majoritatea fondurilor fiind transferate în

43
Australia. Aceste informaţii s-au dovedit valoroase pentru anchetatori pentru a clarifica
mărimea şi structura reţelei.
Ancheta s-a concentrat pe un anumit dealer de remitenţe, care a fost suspectat că ar fi
remis fonduri pentru Liban, în numele grupării crimei organizate din Orientul Mijlociu.
Autorităţile, de asemenea, au afirmat că dealerul de remitenţe a avut o reputaţie în cadrul
comunităţii sale ca fiind cineva care ar putea transfera fonduri din Australia, fără ca
transferurile să vină în atenţia agenţiilor de aplicare a legii sau AUSTRAC.
Progresul anchetei, a identificat un al doilea sindicat de spălare de bani ce opera în
principal printr-un cazinou.
Ofiţerii de poliție au efectuat o serie de raiduri în Sydney şi Melbourne, şi zece bărbaţi
au fost arestaţi pentru presupusa implicare în traficul de cocaină, gheță și canabis în valoare
de 250,000 AUD din NSW la Victoria.

3.4.7. Piaţa valorilor mobiliare / Servicii de investiţii


Studiu de caz 18: Escrocheria „Boiler Room” a costat victimele australiene 21 milioane
de dolari
Victimele australiene au pierdut 21.5 milioane de AUD în înşelătoria tipică „boiler-
room” în care le-a fost oferită şansa de a cumpara actiuni reduse în companii de peste mări.
Victimele au fost abordate de către apelanţii de peste mări care le-a oferit
oportunitatea de a achiziţiona acţiuni cu preţ redus în marile companii de peste mări. În
fiecare caz, apelantul ştia numele victimei şi detaliile participării lor anterioare. În pregătirea
pentru înşelătorie, infractorii au avut fie cumpărate sau furate registrele companie acţionarilor
cu detalii complete ale victimelor şi achiziţiile lor anterioare. Schema a lucrat astfel:
• Escrocii au vizat victimele şi au oferit să aranjeze achiziţionarea de acţiuni lipsite de
valoare deţinute de victimă - acţiunile deţinute la societăţi defuncte. Infractorii au
pretins că sunt în contact cu un cumpărător pregătit să cumpere acţiunile victimelor
fără valoare, în timp ce, de asemenea, le-a oferit victimelor şansa de a achiziţiona
acţiuni cu preţ redus în mari companii din SUA.
• Escrocii au solicitat apoi victimelor ca plata pentru vânzarea acţiunilor de valoare mică
să fie dedusă din preţul de cumpărare redus a acţiunilor companiilor din SUA.

44
• Victima, atrasă de aparenta posibilitatea de a achiziţiona acţiuni blue-chip la tarife
reduse (în timp ce descărca de asemenea, acţiunile lor lipsite de valoare), a plătit
escrociilor diferenţa dintre plata pentru acțiunile cu valoare redusă şi costul acțiunilor
blue-chip „actualizate”.
În completarea acestor „vânzări”, victime australiene diverse au transferat un total de
21.5 milioane AUD în contul bancar al escrocilor din Hong Kong (care a fost deschis folosind
un nume fals şi o identificare falsă). Investigaţiile agențiilor de aplicare a legii au dezvăluit cî
aceste fonduri au fost retrase din contul din Hong Kong pentru a achiziţiona bunuri de mare
valoare. Atunci când unele victime au suspectat escrocheria şi au oprit trimiterea de bani,
escrocii îi ameninţa cu „acţiune în justiţie”, în speranţa că aceștia vor trimite mai mulţi bani.
Pentru a identifica amploarea operaţiunii fraudei, datele AUSTRAC au fost reţinute cu
informaţiile furnizate de către unităţile de informaţii financiare de peste mări. Acest tip de
inteligenţă financiare combinate au identificat fluxuri de fonduri din întreaga lume şi a relevat
adevăratul scop al fraudei, care întins către Thailanda şi Statele Unite ale Americii.

3.4.8. Servicii de schimb a cecurilor de călătorii


Studiu de caz 19: Suspectul a încercat să introducă ilegal bani din droguri folosind
cecuri de călătorie
Un suspect implicat în importul de cocaină în Australia a evitat în mod deliberat
cerinţele de raportare legiferate într-o încercare de a introduce în țară bani proveniți de pe
urma drogurilor. Pe o perioadă de două luni suspectul a folosit diverse metode pentru a spăla
veniturile ilicite:
 Într-un caz suspectul a încercat să achiziţioneze un număr mare de cecuri de călătorie
la un oficiu de schimb valutar. Suspectul intenționa să achiziţioneze mai multe cecuri
de călătorie, fiecare în valoare mai mică de 10,000 AUD, pentru a evita cerinţele de
raportare a pargului de tranzactionare AUSTRAC. Cu toate acestea, suspectul a fost
informat că , de fapt, trebuie să completeze un număr semnificativ de rapoarte de
tranzactii cu numerar (SCTR) pentru că valoarea totală a achiziţiilor a fost mai mare de
10,000 AUD.

45
Decât să completeze SCTR, însă, suspectul a lăsat 14,000 AUD numerar ca „depozit”,
cu scopul de a-l convinge pe angajatul schimbului valutar să efectua achiziţia.
Angajatul a îndeplinit ulterior cererea suspectului.
 Suspectul a vizitat, de asemenea, cel puţin trei puncte de schimb valutar şi a convertit
sume mari de dolari australieni în cecuri de călătorie. De fiecare dată, suspectul a
refuzat să completeze formularele de SCTR şi nu a semnat el cecurile de călătorilor,
permițându-le astfel beneficiarilor să le încaseze. Suspectul a folosit un nume fals, de
asemenea, pentru semnarea dosarului de cumpărare pentru verificări. În total,
suspectul a achiziţionat cecuri de călătorie în valoare de 96,000 AUD.
Suspectul a împărţit cecurile de călătorie în 16 loturi, fiecare lot în ambalaj de hârtie de
carbon în interiorul unei felicitări/carte poștală, şi a încercat să le trimită prin poștă la diverse
destinaţii din Statele Unite. Suspectul a deghizat unele dintre plicuri să apară că au venit de la
o corporaţie.
Suspectul a fost în cele din urmă condamnat la 13 ani și jumătate de închisoare în baza
acuzaţiilor de importare cocaină, spălare de bani şi conspiraţie pentru a importa cocaină.

Bibliografie:
- AUSTRAC typologies and case studies report 2010
- www.austrac.gov.au/typologies.html
- www.austrac.gov.au
- www.fatf-gafi.org
- www.apgml.org
- www.egmontgroup.org

46
Capitolul 4: Concluzii și propuneri
Exista numeroși indicatori care pot acţiona ca „steguleţe roşii” (semnale de alarmă)
pentru entităţile raportoare în scopul de a identifica potenţialul de spălare a banilor sau
activitatea de finanţare a terorismului.
Deși un singur indicator nu indică neapărat activitate ilicită, existenţa indicatorului ar
trebui să încurajeze monitorizare şi examinare în continuare a acestora. În cele mai multe
cazuri, existenţa unor indicatori multipli ridică suspiciunea unei entităţi raportoare de
existența unei activități infracţionale potenţiale, şi influenţează răspunsul lor la situaţie.
Ofiţerii AML/CTF (Anti-Money Laundering and Counter-Terrorism Financing) ar trebui
să includă acești indicatori de spălare a banilor /finanţare a terorismului în instruirea
personalului, şi să încurajeze personalul lor să utilizeze acești indicatori atunci când descriu
comportamente suspecte pentru a fi incluse în rapoartele de tranzacţii suspecte sau
rapoartele lucrurilor suspecte.
Spălătorii de bani şi finanţatorii terorismului vor căuta continuu noi tehnici pentru a
ascunde originea fondurilor ilicite conferindule activităţilor o aparenţă de legitimitate. Ofiţerii
AML/CFT ar trebui să revizuiască continuu produsele, serviciile şi clienţii lor individuali pentru
a se asigura că sistemul lor intern AML/CTF şi sistemele de formare sunt eficiente.
Lista de mai jos prezintă indicatorii care apar în studiile de caz din capitolul 3, şi ar
trebui să fie puși la dispoziția băncilor, caselor de schimb valutar și companiilor pentru ai
putea depista și denunța pe escroci, pe cei care spală bani.
 tranzacţiile întreprinse de afaceri (companii), care par a fi incompatibile cu profilul său
şi / sau istoricul tranzacţiilor
 depozite în numerar făcute într-un cont într-o locaţie, doar pentru ca fondurile să fie
retrase într-o locaţie diferită scurt timp
 plăţile în numerar pentru transferurile internaţionale de fonduri
 retrageri de numerar efectuate la sucursalele diferite în aceeaşi zi
 amestec de fonduri ilicite cu surse de venit legale
 adrese comune prevăzute pentru fondurile de transferuri efectuate de către diferite
personae
 retrageri de numerar consecutive mai mici de 10,000 AUD (pragul limită)

47
 clientul refuză să completeze documentaţia necesară pentru a finaliza tranzacţia
 tranzacţii întreprinse de client care par a fi incompatibile cu profilul lor şi / sau istoricul
tranzacţiilor
 creşterea activităţii jocurilor de noroc
 transferurile internaţionale de fonduri către o ţară / jurisdicșie de interes pentru
autorităţi (de exemplu, jrisdicție cu risc ridicat în privnța drogurilor / fraudelor)
 depuneri mari în numerar
 depozite mari de numerar in contul societății
 retrageri mari de numerar
 mari buy-ins/cash-outs de jetoane de cazinou
 mari transferuri internaționale de fonduri
 retrageri mari de numerar folosind cecuri bancare
 retrageri multiple de la ATM
 depuneri multiple în numerar
 depuneri multiple în numerar și retrageri mai mici de 10,000 AUD
 depuneri multiple la diferite bănci și în diferite conturi
 mai multe depozite de numerar la bănci diferite, rapid urmate de ieşire de transferuri
internaţionale de fonduri
 mai multe retrageri de numerar din conturi
 multiple încasări de cecuri
 clienţii multiple efectuarea transferurile internaţionale de fonduri către aceași
beneficiari de peste mări
 multiplii clienţii de peste mări transferă fonduri în același cont Australian
 achiziţiile multiple de cecuri bancare
 mai multe vizite la întreprinderile de schimb valutar pentru a cumpăra cecuri de
călătorie
 ieşire de transferuri internaţionale de fonduri corespunzătoare cu primiri de transferuri
de fonduri care pare a fi o tranzacţie U-turn *
 achiziţionarea de bunuri de mare valoare (bijuterii, autovehicule, imobiliare)
 achiziționare de jetoane pentru jocuri de noroc pentru terți
48
 tranzacţiile efectuate în aceeaşi zi, la diferite filiale ale băncilor
 comportamentul clientului neobişnuit la un cazinou
 utilizarea de companii-paravan, etc.
Metodele de spălare de bani vor evolua în ciuda eforturilor agențiilor AML/CTF, însă
pronta intervenție a acestora poate diminua impactul lor asupra economiei.

Glosar şi abrevieri

• Beneficiar - Persoană (sau organizaţie), care este destinatarul final al fondurilor


transferate.
• Chip buy-in/chip cash-out - chip buy-in - procesul de conversie a numerarului în jetoane
de joc pentru a fi utilizate la jocuri de noroc în cazinou.
- chip cash-out - procesul de conversie a jetoanelor de casino
înapoi în numerar.
• Companie scoică - O companie sau corporatie care a fost stabilită în mod legal, dar nu a
făcut încă tranzacţii. Numele companiei şi documentaţia pot fi cumpărate „de pe raf”.Acest
lucru permite celor care doresc să înceapă o companie să ocolescă procesul de
înregistrare sau încorporare în mod normal, necesare în stabilirea unei noi companii, sau
pentru a crea o aparenţa de longevitate corporativă.
• Structurare - De asemenea, cunoscut sub numele de „smurfing”, aceasta este o tehnică
de spălare de bani care implică divizarea unei sume mari de bani într-un număr de
depozite mai mici care se sustrag cerinţelor pragului de raportare.
- Structurarea poate implica, de asemenea, stratificarea de fonduri pentru transferurile
internaţionale de fonduri într-un efort de a evita ca transferurile să atragă cercetare atentă
exagerată.
• Tanzacții „ U-turn” - O tranzacţie internaţională unde transferul de bani dintr-o ţară este
urmat imediat de un transfer de intrare înapoi în ţară, fără nici o justificare de afaceri
evidentă sau o explicație logică.
49
ADIs - instituția autorizată de depozitare-retragere
AML / CTF Act -Legea anti-spălării banilor şi finanţării terorismului 2006
APG - Grupul Asia Pacific privind Spălarea Banilor
ATM - maşini automate bancare (bancomate)
AUD – dolari australieni
AUSTRAC – Centru de analiză și raportare a tranzacțiilor Australian
CBM-PC raport - circulaţia transfrontalieră fizică a valutei
EFT - transfer electronic de fonduri
FATF - Financial Action Task Force
UIF - unitatea de informaţii financiare
FTR Act - Legea 1988 a rapoartelor de tranzacţii financiare
GST (goods and services tax)- taxe pe bunuri şi servicii
IFTI - Instrucțiuni de transfer internaţional de fonduri
ML / TF - spălarea banilor / finanţarea terorismului
RSA - contul economiilor de pensii
SCTR - raport de tranzacții semnificative de numerar
SWIFT - Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale
SMR - raport de materie suspectă
SUSTR - raport de tranzacţii suspecte
USD - dolari americani

Bibliografie
- Stefan Popa, Adriana Cucu – Economia subterana si spalarea banilor, Editura Expert 2000.

50
- Dan Drosu Saguna, Mihaela Eugenia Tutungiu – Evaziunea fiscal (pe intelesul tuturor),
Editura Oscar Print Bucuresti 1995.
- Emil Hedeşiu, CONTRACARAREA CRIMEI ORGANIZATE TANSFRONTALIERE, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005, p. 190
- Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401A
Intelligence Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996.
- dr. Nicolae LUPULESCU Procuror - SPĂLAREA BANILOR ŞI FINANŢAREA
TERORISMULUI

- MANUAL DE INSTRUIRE PRIVIND COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ȘI A FINANȚĂRII


TERORISMULUI - editat de către Giuseppe Lombardo, Massimo Nardo, Valeria Roversi ,
tipăritp la C.N. "IMPRIMERIA NAŢIONALĂ"-S.A.
- AUSTRAC typologies and case studies report 2010
- www.austrac.gov.au/typologies.html
- www.austrac.gov.au
- www.fatf-gafi.org
- www.apgml.org
- www.egmontgroup.org

51
ANEXA 1

Declaraţie pe proprie răspundere privind


autenticitatea lucrării de licenţă/disertaţie

Subsemnatul/subsemnata, ….Brumă Alina-Mihaela... declar pe proprie răspundere, sub


rezerva sancţiunilor penale şi morale, că la redactarea lucrării de licenţă cu titlul ....Tehnici și
mijloace de spălare a banilor internaționale. Studiu de caz: Analiza tipologiilore de spălare a
banilor pe perioada 2007-2010 în AUSTRALIA……. nu am folosit decât sursele bibliografice
menţionate în subsolul paginilor şi în bibliografia menţionată în finalul lucrării. Declar, de
asemenea, că aceasta lucrare nu a mai fost prezentată în faţa unei alte comisii de examen de
licenţă.

Braşov , Semnătura
15.06.2011

52

S-ar putea să vă placă și