LUCRAREA II

Diviziunea Rhodophyta
Algele roşii sunt organisme marine (puține de apă dulce) care vieţuiesc în zona litorală
şi sublitorală a mărilor.
Pot fi alge monocelulare de formă cocoidă, alge lamelare, heterotrihe şi filamentoase
prinse de substrat prin rizoizi.
Celulele au de obicei un singur nucleu, dar în unele cazuri celulele bătrâne sunt
polinucleate. Rodofitele inferioare au celule cu un singur cromatofor stelat uneori prevăzut
cu pirenoid. Rodofitele superioare au celule cu numeroşi cromatofori parietali cu formă
lamelară sau de grăuncioare.
Reproducerea sexuată este de tipul oogamiei. Carpogonul are o formă de butelie cu
baza dilatată (zona unde este oosfera), cu o prelungire numită trichogin la rodofitele
superioare floridee. Carpogonul se dezvoltă pe o ramură scurtă numită ramură
carpogonială.
Spermatocistele sunt celule mici, adunate în ciorchine, situate la capătul ramurilor
spermatogene. Fiecare spermatocist (celulă mică) produce câte o spermatie imobilă. După ce
sunt eliberate, spermatiile se deplasează pasiv, cu ajutorul apei, spre carpogon. La locul de
contact al spermatiei cu carpogonul pereţii se resorb şi nucleul spermatiei începe deplasarea
spre oosferă. Rezultatul fecundării este carposporul. Din carpospor apare tetrasporofitul unde
se formează tetrasporii din care apar gametofiţii.
Clasificare: Rhodophyta cuprinde clasa Rhodophyceae: subclasa Bangiophycidae
şi subclasa Florideophycidae.
Cheia de determinare pentru subclase
l a. Alge rodofite fără trichogin .............................. Bangiophycidae
l b. Alge rodofite cu trichogin ................................ Florideophycidae
Subclasa Bangiophycidae
Cheia de determinare a ordinelor
l a. Alge unicelulare fără tal diferenţiat. Se înmulţesc numai prin monospori ori
achineţi ......................................................Porphyridiales
l b. Tal filametos sau lamelar, deseori heterotrich ............. Bangiales

Ordinul Porphyridiales
Fam. Porphyridiaceae
 Alge tericole cu arhetal disociat în celule rotunde care se înmulţesc prin bipartiţie.
Colonii în geluri amorfe.
Genul Porphyridium
Alge comune sub formă de plăci de culoare roşu închis, întâlnite pe sol, la baza
zidurilor, în locuri sărate, la marginea mărilor. Celulele sunt rotunde, globuloase solitare sau în
aglomerări mucilaginoase informe.
Porphyridium purpureum. Este o algă roşie ce creşte pe soluri sărăturoase sau în ape
salmastre. Alga formează aglomerări mari de aproximativ 15 cm. Cromatoforul este mare,
stelat, cu pirenoizi.
Ordinul Bangiales
Cuprinde alge cu talul mare, lamelar sau filamentos simplu ori ramificat alcătuit din
unul ori câteva straturi de celule.
Cheia de determinare a genurilor
l a. Tal filamentos polistich, pluristratificat, liber în mediul
marin............................................................................................. Bangia
l b. Tal lamelar foliaceu ........................................................ Porphyra
Fam. Bangiaceae
Genul Porphyra
Alge cu talul roşu-violaceu, lamelar-foliaceu, care poate ajunge la 40 cm (în mod
excepţional depăşeşte 1 m). Lama foliacee se îngustează către bază şi formeză un „stip” scurt
cu o calozitate de fixare. Structura talului este monostromatică. Sunt alge arctice şi subarctice
comestibile.
Porphyra leucosticta. Este o algă roşie marină. Talul lamelar prezintă o porţiune lăţită
cu margini cutate şi o parte bazală îngustată, redusă cu care se prinde de substrat. Creşte în Marea
Mediterană şi în Marea Neagră.
Subclasa Florideophycidae
Cheia de determinare a ordinelor
l a. Alge cu aparatul vegetativ cladom uni- sau multiaxial. Ramurile carpogoniale izolate
.................................................................................................. Nemalionales
l b. Aparatul vegetativ un cladom uniaxial care ia naştere direct din spor (nu au
protonemă). Ramura carpogonială este formată din 4 celule ........ Ceramiales
l c. Aparat vegetativ cladom multiaxial uneori fucoid. Celulele au cromatofori discoidali
................................................................................................. Gigartinales
Ordinul Nemalionales
 Cuprinde 5 familii dintre care noi ne vom referi la familia: Batrachospermaceae.
Fam. Batrachospermaceae
Cuprinde alge filametoase, violete, violet-purpurii sau gri-albăstrui care cresc în ape
curgătoare fixate pe pietre ori alte suporturi dure din apă. Familia cuprinde 2 genuri:
Chantrasia şi Batrachospermum.
Genul Batrachospermum
Cuprinde alge roşii răspândite în ape dulci limpezi, lin curgătoare. Talul formează tufe mici,
moi gelatinoase.
Batrachospermum moniliforme. Este o algă cu talul alcătuit din noduri şi internoduri,
ramificat şi cu aspect de tufă. Internodurile sunt alcătuite dintr-o singură celulă alungită, iar
nodurile sunt alcătuite din mai multe celule mici. La noduri se formează verticile de ramuri
secundare, iar la baza lor iau naştere filamente subţiri (ramuscule) care se prelungesc în lungul
internodului superior şi inferior alcătuind o corticaţie.
Ordinul Ceramiales
Este cel mai bogat ordin al algelor roşii. Cuprinde 4 familii. Noi ne vom referi la
familiile: Ceramiaceae, Dasyaceae şi Rhodomelaceae
Fam. Ceramiaceae
Cuprinde alge cu talul alcătuit dintr-un filament axial , acoperit în parte de celule
mici care alcătuiesc stratul cortical.
Cheia de determinare a genurilor
l a. Tal dichotomic ramificat, cu strat cortical continuu sau numai pe o parte a talului.
Fronda este cilindrică. Ramura carpogonială se dezvoltă pe celula bazală a filamentului
cortical ...................................……………………………………………..Ceramium
l b. Ramura carpogonială se dezvoltă pe anumite celule, dispuse lateral pe "lăstarii"
bazali. Ramurile laterale pornesc altern de la fiecare segment. Gonimoblast alcătuit din
gonimolobi rotunjiţi.......................................................... Callithamnion

Genul Ceramium
Cuprinde alge cu tal grosier până la 20 cm cu fronde filamentoase, cu cortex pe toată
lungimea ori numai pe articulaţii.
Ceramium rubrum. Are talul filamentos şi ramificat. Terminaţiile filamentelor sunt
dichotomice. Cele două terminaţii (extremităţi) sunt curbate una către alta în formă de cleşte.
 Celulele care alcătuiesc talul sunt cilindrice, dispuse una după alta în şir axial. La
articulaţia dintre aceste celule se formează un manşon alcătuit din celule mici, roşii ce dau
filamentelor un aspect articulat. Această algă este frecventă în Marea Neagră.
Genul Callithamnion
Cuprinde alge roşii cu tal filamentos, ramificat aproape dichotomic sau radiar;
filamentele se dispun altern.
Callithamnion polispermum. Este o algă cu talul în formă de arbust, ramificat aproape
dichotomic sau verticilat. Filamentele sunt compuse dintr-un rând de celule plurinucleate,
mari la baza filamentului şi mai mici la vârf. Ramurile sunt lipsite de perişori terminali.
Creşte în Marea Neagră începând din mai până în octombrie.
Fam. Rhodomelaceae
Cuprinde alge roşii cu tal ramificat, cilindric, aplatizat sau foliaceu. Cladomii talului
sunt cu aspect de tijă învelită în pleuridii corticante. Familia cuprinde 11 genuri. Noi ne vom
referi numai la genul Polysiphonia.
Genul Polysiphonia
Cuprinde alge cu talul vertical, articulat, cu ramificaţii în multiple planuri.
Talul este în formă de tufă cu înălţimea de 10-20 cm. Ramurile au strat cortical, de
culoare purpurie închisă. Se fixează de substrat printr-o talpă discoidală sau prin formaţiuni
rizoidale. Creşte în Marea Neagră.
Fam. Dasyaceae.
Cuprinde alge roşii cu tal adesea cilindric, sub formă de cordon puternic ramificat, cu
ramuri lungi şi scurte care cresc liber. Familia cuprinde 3 genuri.
Genul Dasya
Cuprinde alge cu tal cilindric, strat cortical lax şi rămurele monosifonale numeroase.
Dasya elegans. Este o specie cu talul filamentos, fin ramificat cu axul şi ramurile
principale pluristratificate. Rămurelele sunt monosifonale răspândite pe tot talul. Creşte în
Marea Neagră.

Ordinul GIGARTINALES
Cuprinde alge roşii marine grupate în 10 familii.
Fam. Phyllophoraceae.
Cuprinde alge cu tal cilindric, plat simplu sau ramificat.
 Phyllophora sp. Are talul la bază alungit şi la vârf obtuz, lamelar simplu ori ramificat.
Talul şi ramurile au o îngroşare mediană, iar suprafaţa lor este netedă şi cu marginile ondulate.
Creşte frecvent în Marea Neagră.
Fam. Gigartinaceae
Algele au talul cilindric, plat, lamelar ori crustos, simplu sau ramificat.
Genul Chondrus
Alge cu tal plat dichotomic neregulat sau penat ramificat, cu o talpă de prindere.
Chondrus crispus. Are aspect de bandă ramificată cu ramurile lăţite. Partea inferioară de
formă aproape cilindrică fixează planta pe stânci printr-o talpă (crampon). Este răspândită în
Oceanul Atlantic.
PLANŞA II
Rhodophyta
Rhodophyceae
Bangiophycide
Porphyridiales
Porphyridiaceae

Porphyridium purpureum.(după V.Şalaru şi colab.)

Bangiales
Bangiaceae
Porphyra leucosticta.(după Obuch P.A.din Gorlenko M.V.)
Florideophycidae
Nemalionales
Batrachospermacee

Batrachospermum moniliforme.(după Pop I şi colab.)

Ceramiales
Ceramiacee
Ceramium rubrum.(după V Şalaru şi colab.)

Callihtamnion polispermum.(după Obuch P.A. din Gorlenko M.V.)

Rhodomelacee
Polysiphonia sp.(după V.Şalaru şi colab9
Dasyacee

Dasya elegans (după Peterfi Şt. Ionescu Al.)

Gigartinales
Phyllophoracee

Phyllophora sp.(după Peterfi Şt ,Ionescu Al.)

Gigartinacee

Chondrus crispus ( după Mihai Gh. din Wettstein R.)