PROIECT DIDACTIC

Propunator : MARIANA BLAVENSTEIN

Aria curriculară – Matematică şi ştiinţe
Obiectul – Ştiinţe ale naturii
Subiectul – Stările de agregare ale apei şi transformarea lor
Tipul lecţiei – mixtă
Clasa a IV –a

Obiective cadru –
- cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice
ştiinţelor naturii,
- dezvoltarea capacităţilor de explorare a realităţii şi de
experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri
adecvate,
- dezvoltarea interesului faţă de realizarea unui mediu natural
echilibrat şi propice vieţii
-
Obiective de referinţă –
- să folosească adecvat instrumente familiare pentru a descoperi
însuşirile corpurilor şi a transformărilor fizice pe care acestea le
suportă sub acţiunea unor factori de mediu,
- să identifice anumite transformări suferite de corpuri,
- să participe activ în cadrul unui grup pentru a investiga o
situaţie de natură ştiinţifică din mediul înconjurător,
- să manifeste interes faţă de fenomenele ştiinţifice întâlnite,
- să observe şi să noteze stările de agregare ale apei , în urma
experimentelor făcute,
- să-şi manifeste interesul şi curiozitatea ştiinţifică,
- să-şi exprime grija şi atenţia faţă de mediu.
-
Metode şi procedee
- conversaţia, explicaţia, experimentul, brainstorming-ul,tehnica,,
Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat ,organizatori de tip cauză-efect şi
problemă-soluţie,munca independentă, observaţia,munca pe
grupe, portofoliu
-
Suport şi resurse
- eprubete, spirtieră,vase Berzelius,fişe de grup
 STRATEGIA DIDACTICĂ

Avampremieră
Revizuirea şi evaluarea cunoştinţelor

Brainstorming APA - viaţă -irigaţie

- sete - energie electrică
- umezeală - poluare
- peşti
- tranparenţă
- incoloră
- inodoră
- resursă naturală
- pe baza răspunsurilor date de copii se va discuta despre
importanţa apei pentru viaţa oamenilor ,plantelor şi a
vieţuitoarelor , despre importanţa păstrării apelor nepoluate
- se prezintă caracteristicile apei ( corp lichid, transparent, inodor,
incolor )

- fişe de muncă independentă - tehnica - ştiu / vreau să ştiu/ am învăţat

- elevii vor completa tabelele, menţionând în prima rubrică ceea ce deja
ştiu despre apă, în al doilea tabel ceea ce doresc să cunoască referitor la
acest subiect, urmând ca la sfârşitul orei să completeze şi ultima rubrică
cu observaţiile obţinute în urma experimentelor făcute.

Anunţarea temei şi a obiectivelor urmărite

Stările de agregare ale apei şi trasformarea lor.

Desfăşurarea lecţiei – transmiterea informaţiilor

- în faţa clasei se vor prezenta câteva experienţe din care să rezulte stările
de agregare ale apei (evaporare, fierbere condensare, îngheţare, topire )
- ex. Din două vase de forme diferite ,plat sau mai înalt, din care
se evapora apa mai repede ?
- Ce se întâmplă cu apa din vasul aşezat deasupra flăcării ?
- Ce se observă pe pereţii eprubetei după câteva momente ?
- Ce se întâmplă cu o sticlă cu apă uitată în congelator ?
- Ce se întâmplă cu un bulgăre de zăpadă pa care îl ţinem în
mână?
Evaporarea – trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă, la o
temperatură mai mică decât cea a fierberii
Căldura soarelui şi vântul grăbesc evaporarea apei din mări , lacuri,
oceane şi râuri.Vaporii se apă se ridică la înălţime şi formează norii.
 Fierberea – trecerea apei din stare lichidă în stare de vapori, la
temperatura de 100 grade C
Condensarea – trecerea apei din stare gazoasă în stare lichidă
Îngheţarea – trecerea apei din stare lichidă în stare solidă. Apa îngheaţă la
0 grade C
Topirea – trecerea apei din stare solidă în stare lichidă

- se notează schema lecţiei în caiete

- se discută despre importanţa apei pentru viaţă
Organizator de tip cauză – efect

Dacă Atunci
Nu este zăpadă Plantele cultivate toamna ( grâul ) ingheaţă în
Pământ
Pământul nu ăşi ia rezerva de apă
Rădăcina pomilor riscă să îngheţe
Nu putem practica sporturile de iarnă
Joc didactic
Alege ţi aranjează din imaginile prezentate doar pe acelea care reprezintă
stările de agregare ale apei

- munca pe grupe
- se împarte clasa în trei grupe – sarcini
- I - matematică
Rezolvând corect exerciţiile, descoperă mesajul, înlocuind literele
cu rezultatele corespunzătoare
A – (25 – 5 ) : 4 + 3
V – 4 x8 x9 x0
N–A–V+ 2
S – 100 – ( 13 + 27 )
E–5x5:5
M – 26 – ( 6 : 1 )
I – 4 x7 : 4
Ţ – ( 12 – 10 ) x 2
Ă–I+Ţ
Î - N–A
P – 15 – 5 + 3
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ __ ___ ___ ___ __ __ __ __ __
8 13 8 0 10 60 5 8 20 10 11 0 7 8 4 11

APA ÎNSEAMNĂ VIAŢĂ

 - II -Limba română
Găsiţi şi alte sensuri pentru verbele care arată stările de agregare
ale apei – a se evapora, a fierbe , a condensa şi alcătuiţi cu acestea
propoziţii
Ex. A fierbe de nervi – a fi nervos
A se evapora – a dispărea
A se topi – s-a topit de ruşine

III – Ed. Plastică

Realizati un desen în care apa să se afle în toate cele trei stări de
agregare – solidă, lichidă şi gazoasă.

- verificarea muncii independente

- completarea fişelor date la începutul orei cu informaţiile
dobândite pe parcurs

Evaluare
- aprecierea activităţii elevilor
- observaţii
Încheierea lecţiei
ŞTIU V REAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

ŞTIU V REAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

ŞTIU V REAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

- matematică
Rezolvând corect exerciţiile, descoperă mesajul, înlocuind literele
cu rezultatele corespunzătoare
A – (25 – 5 ) : 4 + 3
V – 4 x8 x9 x0
N–A–V+ 2
S – 100 – ( 13 + 27 )
E–5x5:5
M – 26 – ( 6 : 1 )
I – 4 x7 : 4
Ţ – ( 12 – 10 ) x 2
Ă–I+Ţ
Î - N–A
P – 15 – 5 + 3
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ __ ___ ___ ___ __ __ __ __ __
8 13 8 0 10 60 5 8 20 10 11 0 7 8 4 11

- matematică
Rezolvând corect exerciţiile, descoperă mesajul, înlocuind literele
cu rezultatele corespunzătoare
A – (25 – 5 ) : 4 + 3
V – 4 x8 x9 x0
N–A–V+ 2
S – 100 – ( 13 + 27 )
E–5x5:5
M – 26 – ( 6 : 1 )
I – 4 x7 : 4
Ţ – ( 12 – 10 ) x 2
Ă–I+Ţ
Î - N–A
P – 15 – 5 + 3
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ __ ___ ___ ___ __ __ __ __ __
8 13 8 0 10 60 5 8 20 10 11 0 7 8 4 11

Găsiţi şi alte sensuri pentru verbele care arată stările de agregare

ale apei – a se evapora, a fierbe , a condensa şi alcătuiţi cu acestea
propoziţii
Ex. A fierbe de nervi – a fi nervos

Găsiţi şi alte sensuri pentru verbele care arată stările de agregare

ale apei – a se evapora, a fierbe , a condensa şi alcătuiţi cu acestea
propoziţii
Ex. A fierbe de nervi – a fi nervos

Găsiţi şi alte sensuri pentru verbele care arată stările de agregare

ale apei – a se evapora, a fierbe , a condensa şi alcătuiţi cu acestea
propoziţii
Ex. A fierbe de nervi – a fi nervos

PROIECT DIDACTIC
Aria curriculară – Limbă şi comunicare
Obiectul – Limba şi literatura română
Subiectul – Părţile de vorbire - exerciţii aplicative
Clasa a IV – a B
Propunător – înv.Mariana Blavenstein

Obiective :
- fixarea cunoştinţelor referitoare la părţile de vorbire învăţate,
- formarea priceperilor şi deprinderilor de recunoaştere a părţilor
de vorbire studiate , de analiză a acestora, pe baza unui material
lingvistic adecvat

Obiective de referinţă :

- să cunoască noţiunile teoretice referitoare la părţile de vorbire

studiate,
- să identifice rolul pe care-l pot avea părţile de vorbire în
propoziţie ,
- să alcătuiască propoziţii din care să reiasă funcţiile sintactice ale
pronumelui,substantivului, adjectivului,verbului şi numeralului
în propoziţie,
- să facă diferenţa între formele accentuate şi cele neaccentuate
ale pronumelui,
- să analizeze morfo-sintactic părţile de vorbire din textele date,
- să aleagă soluţia corectă din mai multe variante date,
- să alcătuiască propoziţii corecte din punct de vedere gramatical,
- să alcătuiască propoziţii din care să reiasă sensurile diferite ale
unor cuvinte,
- să sesizeze schimbarea valorii gramaticale ale unor cuvinte date,
- să utilizeze corect formele flexionare ale părţilor de vorbire,

Metode şi procedee :

-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, analiza, jocul didactic,cubul, munca pe

grupe, munca independentă, ciorchinele, eseul de cinci minute,
problemetizarea, rebusul, itemi cu alegere multiplă

Mijloace şi resurse– cub din plastic, fişe de muncă independentă şi de

grup,planşe

STRATEGIA DIDACTICĂ
Avanpremiera
-organizarea clasei
-captarea atenţiei – Găseşte cuvintele ascunse şi spune ce
reprezintă ele !

AFDTRKFIGLNDR
VC ADJECTIVYHS
ELSUBSTANTIVL
ROA8ELPŞSŞURŢ
BP RONUMEFSRA
JANUMERALJIEFX

- substantiv, pronume, adjectiv, verb, numeral –

- anunţarea lecţiei şi a obiectivelor urmărite
Concentrare şi revizuire :
- munca pe grupe
- verificarea cunoştinţelor se va face cu ajutorul metodei Cubul
- pe cele şase feţe ale cubului se vor afla următoarele cerinţe:

1. Completează ciorchinele cu ceea ce cunoşti despre substantiv:

SUBSTANTIV

2.Completează enunţurile cu ceea ce ştii despre verb :

Verbul este partea de………………. care exprimă……………………….
Verbul are două ………………………………………şi trei
…………………………….Timpurile verbului sunt:
- ……………………………..ex pers.I sing………………….
- ………………………………ex pers. II pl.…………………
- ………………………………..ex pers I pl…………………….

3.Asociază pronumele personal forma accentuată cu cel

corespunzător la forma neaccentuatăşi precizează în dreptul
fiecăruia persoana şi numărul :
eu ţi-
tu mi-
nouă ne
voi le
mie o
ea îmi

4. Completează corect cuvintele pe rândurille orizontale,de la 1 la 6

şi vei obţine , de la A la V, numele părţii de vorbire care arată însuşirea
unui obiect :
1. Substantivul de la care s-a format adjectivul ,, adevărat ,,
2. Cuvântul cu sens opus adjectivului fricos
3. Adjectiv care arată însuşirea unui om cu experienţă de viaţă,
care ştie să judece corect faptele sau întâmplările,
4. Adjectiv care arată însuşirea unui munte din piatra, neîmpădurit
5. Adjectiv cu sens opus adjectivului tânăr
6. Adjectiv care arată însuşirea de a avea viaţă.

5. Barează grupurile scrise greşit :

 a. zece , al treilea, cinsprezece, două zeci şi patru, optăsprezece, a
noa, a patrulea, şaptisprezece, paisprezece, patrusprezece

Grupează numeralele cardinale pe o coloană şi cele ordinale pe

alta.

Organizarea situaţiilor de recapitulare

-activitate frontală

Într-un săculeţ se vor afla mai multe cuvinte. Elevii vor alege
cuvintele, le vor denumi ca părţi de vorbire şi vor alcătui cu ele o
propoziţie.Se va scrie propoziţia la tablă şi se va analiza morfo-sintactic.

Ex. L-am întâlnit în curtea şcolii acum cinci ani.

L - =pronume personal, formă neacc., nr. sing., pers. A III-a, gen
masc.,f.s. de complement
Am întâlnit = verb, pers. I,nr.sing.,timp trecut,f.s. de Pv
În curtea = subst. Comun, simplu, nr. sing., gen feminin, f.s. de
complement
Şcolii =subst. Comun, simplu,nr.sing.,gen feminin,f.s. de atribut subst
Cinci=numeral cardinal,f.s. de atribut
Ani = subst.comun,simplu,nr.pl.,gen masc.,f.s.de C

- activitate pe grupe
Fiecare grupă va primi spre rezolvare cîte o sarcină:
Gr.I
Alcătuiţi cîte o propoziţie în care cuvântul ochi să aibă sensuri
diferite .
Gr.II
Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi cuvinte şi expresii având
acelaşi înţeles cu verbul a fugi.
Gr.III
Construiţi propoziţii în care cuvântul cer să fie substantiv şi verb
Gr.IV
Construiţi propoziţii în care cuvântul nouă să fie adjectiv şi
pronume.

- verificarea se face la tablă

Scrie şi alte forme de pronume personale formă neaccentuată
care pot forma silabă comună cu verbele. Respectă persoanele şi
numerele indicate :
 (pers.a II-a sg.)…….
(pers.a III-a sg.)……. au lăudat
(pers.I sg.)……….
( pers.a III-a pl.)………

mă ( pers. I sg.)
du- ……….( pers.a III-a sg.masc )
……….( pers.I pl.)
…………. ( pers.a III-a pl.fem )

- activitate frontală

- povestire gramaticală:

O şcolăriţa a cerut colegelor sale să alcătuiască două propoziţii în

care să folosească pronumele personal, forma accentuată, pers.aIII-a, nr.
singular,gen feminin cu funcţie sintactică de atribut şi de respectiv nume
predicativ. Alegeţi variantele corecte din următoarele:

a) Cartea ei este curată. a) Cartea ei este curată.

b) Mihaela este ea. b) Ea este Mihaela.

a) Ele sunt în parc. a) Eu am un câine.

b) Alina este cu ea. b) Prietenul este el.

- analiza variantelor greşite şi a celei corecte

- alte exemple, folosind alte părţi de vorbire:

Ghici cine este şi cu acest cuvânt(substantiv)alcătuieşte enunţuri

în care să îndeplinească pe rând, funcţie de: subiect,atribut
substantival,complement şi nume predicativ.

,, Lungi urechi, picioare lungi,

Doar cu puşca îl ajungi.,,
( iepurele )
ex. S – Iepurele este un animal fricos.
A – Blana iepurelui este moale.
C – Am văzut un iepura alergând pe câmp.
NP – Animalul preferat este iepurele.

- eseu de cinci minute – munca independentă

Realizaţi un text scurt în care personificaţi apa, atribuindu-i
însuşiri omeneşti. Ce credeţi că ar putea spune ea însăşi sau voi
despre calităţile ei ?Folosiţi în text cel puţin cinci pronume
personale!

- verificarea eseurilor
- evaluare
- aprecierea activităţii elevilor
- observaţii
- tema pentru acasă

Încheierea lecţiei
2. Completează ciorchinele cu ceea ce cunoşti despre substantiv

SUBSTANTIV

6. Barează grupurile scrise greşit :

b. zece , al treilea, cinsprezece, două zeci şi patru, optăsprezece, a

noa, a patrulea, şaptisprezece, paisprezece, patrusprezece

Grupează numeralele cardinale pe o coloană şi cele ordinale pe

alta.
 2.Completează enunţurile cu ceea ce ştii despre verb :

Verbul este partea de………………. care exprimă……………………….

Verbul are două ………………………………………şi trei
…………………………….Timpurile verbului sunt:
- ……………………………..ex pers.I sing………………….
- ………………………………ex pers. II pl.…………………
- ………………………………..ex pers I pl…………………….

4.Asociază pronumele personal forma accentuată cu cel

corespunzător la forma neaccentuatăşi precizează în dreptul
fiecăruia persoana şi numărul :
eu ţi-
tu mi-
nouă ne
voi le
mie o
ea îmi
 5. Completează corect cuvintele pe rândurille orizontale,de la 1 la 6
şi vei obţine , de la A la V, numele părţii de vorbire care arată însuşirea
unui obiect :

1.Substantivul de la care s-a format adjectivul ,, adevărat ,,

2.Cuvântul cu sens opus adjectivului fricos
3.Adjectiv care arată însuşirea unui om cu experienţă de viaţă, care
ştie să judece corect faptele sau întâmplările,
4.Adjectiv care arată însuşirea unui munte din piatra, neîmpădurit
5.Adjectiv cu sens opus adjectivului tânăr
6.Adjectiv care arată însuşirea de a avea viaţă.

PROIECT DIDACTIC
 Aria curriculară – Matematică şi ştiinţe
Obiectul – Matematică
Subiectul – Exerciţii şi probleme cu cele patru operaţii
Tipul lecţiei - consolidare
Clasa a – IV –a
Propunător – Mariana Blavenstein ( Babici )

Obiective cadru
- cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
- dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul
matematic
- consolidarea şi exersarea deprinderii de a rezolva corect
exerciţiile ce conţin cele patru operaţii matematice
învăţate,respectând ordinea efectuării acestora – în exerciţii cu
şi fără paranteze
- consolidarea deprinderii de aflare a unui termen necunoscut în
exerciţii cu patru operaţii
Obiective de referinţă
- să înţeleagă semnificaţia operaţiilor aritmetice şi utilizarea
algoritmilor de calcul pentru adunarea , scăderea,
înmulţirea,âmpărţirea numerelor naturale
- să respecte algoritmii de calcul în aflarea unui termen
necunoscut dintr-un exerciţiu cu paranteze
- să folosească simboluri pentru a pune în evidenţă numere
necunoscute în rezolvarea de probleme
- să depăşească blocaje în rezolvarea de probleme, să caute prin
încercare noi căi de rezolvare
- să scrie sub formă de exerciţiu o problemă cu mai mult de două
operaţii
- să asocieze exerciţiul cu rezultatul corect

Metode şi procedee – exerciţiul, problematizarea,conversaţia,

munca independentă, munca pe grupe, analiza jocul didactic

Mijloace didactice- fişe individuale şi de grup,

SRATEGIA DIDACTICĂ
Avanpremiera
- organizarea calsei
- captarea atenţiei elevilor printr-un joc matematic
Vântul a suflat semnele operaţiilor şi parantezele din acest
exerciţiu.
Haideţi să le căutăm şi să le aşezăm la locurile lor pentru a
obţine rezultate corecte!

3 1 2 4 1 = 12

3 1 2 4 1 =37

- anunţarea subiectului şi a obiectivelor urmărite

Concentrare şi revizuire
- exerciţii orale – Corectaţi-mă atunci când greşesc!
- Numerele care se adună se numesc factori. A/F
- Orice număr împărţit la 0 dă câtul 0 A/F
- Orice numîr înmulţit cu unu dă produsul 1 A/F
- Ca să aflu jumătatea unui nr. împart numărul la 2 A/F
- 30 mărit de două ori şi micşorat cu 5 = 60 A/F
- într-un exerciţiu cu paranteze rezolv exerciţiile din paranteze
A/F
- într-un exerciţiu cu mai multe operaţii rezolv mai întâi adunarea
apoi ănmulţirea şi împărţirea A/F
-
Consolidarea cunoştinţelor
- se vor rezolva la tablă exerciţii la care vor fi solicitaţi câţi mai
mulţi elevi
- se va lucra la două table,fiecare elev rezolvând exerciţiul
elevului de pe rândul său
a) [ 420: ( 260 – 2000: 8 ) + 68 ] x9 =
= [ 420 : ( 260 – 250 ) = 68 ] x 9
= ( 420 : 10 + 68 ) x9
= (42 + 68 ) x9
=110x9
=990

b) {7054 – 3 x [ 2961 – ( 801 + 30 )] : 45 } :9 =

= [ 7054 – 3 x ( 2961 – 831 ) : 45 ] : 9
= ( 7054 – 3 x 2130 : 45 ) :9
=( 7054 – 6390 : 45 ): 9
 = (7054 – 142 ) : 9
=6912 : 9
=768

c) Micşoraţi de 2 ori diferenţa dintre produsul şi câtul

numerelor123 şi 3.Scrieţi într-o singură expresie folosind
parantezele

(123 x 3 – 123 : 3 ) ; 2 =
= (369 – 41 ) : 2
= 328 :2
= 164

d) Mă gândesc la un număr, îl înmulţesc cu 100, îi mai adaug 888

şi am obţinut cel mai mare număr cu patru cifre mai mic decât
9000 format din aceleaşi cifre. La ce număr m-am gândit ?

A x 100 + 888 = 8888

A x 100 = 8888-888
Ax100 = 8000
A= 8000 : 100
A = 80

e) determinaţi-l pe X din egalitatea

30+5 x [ 4 + 5 x ( 40 + a x 4 ) ] =1850
5x [ 4 + 5 x ( 40 + a x 4) ] = 1850-30
5x[4+ 5 x ( 40 + ax4 ) ] = 1820
4 + 5 x ( 40 + a x 4 ) = 1820 : 5
4 + 5 x ( 40 +ax 4 ) =364
5 x ( 40 + a x 4 ) =360
40 + a x 4 = 360 : 5
a x 4 = 72 – 40
a x 4 = 32
a=8

- elevii care termină mai repede de rezolvat exerciţiile de la tablă

vor primi spre rezolvare altele, verificându-se schimband
caietele între ei, cu rezultatul corect scris pe fişe
- munca pe grupe
- cele trei grupe îşi vor alege un bilet care conţine un exerciţiu
propus spre rezolvare, de aceeaşi dificultate. Va câştiga echipa
care va rezolva prima şi corect exerciţiul .
- tema pentru acasă
- aprecieri generale şi individuale
- încheierea lecţiei
A
ANALIZAŢI pronumele subliniate din enunţul următor
,,Ionică , l-a întrebat ea, poţi să-mi spui de când dorm
aşa?

B
EXPLICĂ folosirea cratimei în enunţul următor
Ţi-ai terminat temele ?

C
Compară cele două enunţuri. Care este scris corect ? De
ce ?

D
ASOCIAZĂ pronumele personal la forma accentuată cu
cel la forma neaccentuată

Eu ţi
Tu mi
Nouă ne
Voi le

Ce ştiţi despre pronume ?

F
ALCĂTUIŢI două propoziţii în care pronumele personal
EL să aibă funcţie de subiect şi predicat nominal

Dacă vrei, eu sunt tânăr. Opreşte-mă pe mine.

Căci de nu era el te mâncam fript , acum însă m-ai

mâncat tu pe mine.