PROIECT DE LECŢIE

Data:
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ȚICLENI
Profesor: Pușcaș Claudia
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VII-a B
Subiectul lecţiei: ”Monastirea Argeșului” – operă populară
Tipul lecţiei: de predare/asimilare de noi cunoștințe
Durata: 50 min.

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE :

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în
situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE :
1.4. sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat;
1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament;
3.1. citirea unei varietăți de texte literare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea
sensului acestora;

COMPETENȚE DERIVATE - OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

A. Cognitive: La sfârşitul activităţii, elevii vor fi c,apabili:

O1: să asculte cu atenție textul;
O2: să identifice cuvintele necunoscute din text și să formuleze, oral, enunțuri cu
acestea, după aflarea înțelesului ;
O3: să prezinte oral conținutul textului;
O4: să identifice trăsăturile operei populare, prin raportare la textul dat;
O5: să își exprime gândurile și sentimentele prilejuite de lectura operei;
B. Afective:
O1: să participe cu interes la lecție.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversația, expunerea, Ice breaking, exercițiul, explicația,
conversația euristică, jocul didactic , explozia stelară;
b) Mijloace de învăţământ: fișe, caiete, tablă, planșă, instrumente de scris
c) Forme de organizare: frontală, individuală;

RESURSE :
BIBLIOGRAFICE
a) metodice:
- Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
b) didactice:
- Iancu, Marin Anca, A.Gh., Tulbă, Ana, Limba română, manual pentru clasa a VII-a,
Bucureşti, Editura Corint , 2008;
c) oficiale:
- M.E.C.T.S., Programe şcolare. Limba şi literatura română clasele a V-a – a VIII-
a, Bucureşti, 2009.
TEMPORALE
- 50 minute
UMANE
- 23 de elevi
- clasă de nivel mediu
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

1. Moment organizatoric
Organizarea clasei și asigurarea climatului necesar desfășurării activității.
2. Verificarea cunoștințelor însușite anterior
Verific tema pentru acasă.
Verific asimilarea noțiunilor predate în ora trecută.
3. Captarea atenției
Le împart elevilor fișe care conțin câteva imagini cu Mănăstirea Curtea de
Argeș și îi întreb dacă recunosc despre ce monument este vorba.
De asemenea, fișa conține și câteva informații despre istoria acestei mănăstiri,
pe care le citim împreună.
Le spun că frumusețea desăvârșită a acestui monument arhitectural a dat naștere
la numeroase legende, povești și balade și că astăzi vom începe să studiem una dintre aceste
opere literare – balada populară ”Monastirea Argeșului”.
4. Enunțarea temei și a obiectivelor activității
Scriu pe tablă titlul lecției și enumăr obiectivele operaționale.
5. Dirijarea învățării
Înainte de a citi textul, le voi oferi câteva informații despre această operă
literară, pe care elevii le vor nota pe caiete.
Balada populară ”Monastirea Argeșului”, creată la începutul secolului al XVI-lea și
cunoscută în peste o sută de variante, a fost publicată în 1852 de Vasile Alecsandri în
culegerea ”Balade poporale ale românilor”, alături de alte inegalabile balade, precum:
”Miorița”, ”Toma Alimoș” etc.
Urmează lectura textului, efectuată mai întâi de mine, pe parcursul căreia voi
apela la elevi, folosind lectura predictivă, solicitându-le, în anumite etape, să intuiască ce se
va întâmpla sau rugându-i să își imagineze cum ar fi procedat ei. De asemenea, îi vor ruga să
își sublinieze cu un creion cuvintele pe care nu le cunosc, pentru a le explica ulterior.
După citirea textului, le voi cere elevilor să completăm împreună ”Copăcelul
sentimentelor”, în care ei vor nota trăirile, emoțiile, sentimentele pe care le-au avut pe
parcursul lecturii și vor încerca să argumenteze , oral, de ce au ales aceste sentimente.
Apoi le voi adresa o serie de întrebări ce vor viza verificarea modului în care au
înțeles textul, folosind explozia stelară:
CINE participă la acțiune?

DE CE îi lasă domnitorul pe cei

zece meșteri pe acoperiș?
UNDE se petrec întâmplările?

CUM rezolvă Manole problema surpării zidurilor? CE le promite domnitorul meșterilor?

 Dacă timpul va mai permite, vom urmări trăsăturile operelor populare, prin
raportare la opera studiată, urmând ca în orele viitoare să continuăm studierea textului.
.

6. Evaluarea cunoștințelor
Se realizează pe tot parcursul desfășurării activității, prin aprecieri referitoare
la răspunsurile elevilor.

7. Tema și aprecierea
Se fac aprecieri referitoare la răspunsurile elevilor.
Se anunță tema pentru acasă.
 Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ

Mănăstirea Curtea de Argeş se află în nordul judeţului Argeş, în depresiunea

intracolinară a bazinului superior al râului Argeş, la o altitudine de 450 m, fiind înconjurată de
dealurile şi muscelele sudice ale Munţilor Făgăraş.

Începută în 1514, din dorința lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn
de frumos, lucrările s-au încheiat trei ani mai târziu, așa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea
chiar să vorbească de „mănăstirea domniei mele de la Argeș”.

După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundațiile unui locaș mai
vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Țării Românești. Pe aceasta,
Neagoe găsind-o „dărâmată și neîntărită... a zidit-o și înălțat-o din temelii”.

Din această perioadă datează şi legenda Meşterului Manole şi fântâna rămasă în

amintirea sa, nu departe de mănăstire. Constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab
este eroul mai multor balade populare, dar cea mai cunoscută este „Monastirea Argeşului”, în
care se spune că Meşterul Manole şi-a zidit în pereţii acestei magnifice mănăstiri soţia, Ana,
deoarece în mod inexplicabil tot cea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea, iar
edificiul nu putea să fie ridicat fără un sacrificiu suprem.

De altfel, în perioada medievală, era răspândită în sud-estul Europei, mai ales în

Balcani, o credință străveche , prin care trăinicia unei construcții depindea de zidirea în
temelii a unei ființe omenești.

Astăzi, Mănăstirea Curtea de Argeș este un important loc de pelerinaj în România.

Istoria sa îndelungată, problemele prin care a trecut de-a lungul timpului și arhitectura
deosebită atrag turiști din toate colțurile țării.

Domnitorul Neagoe Basarab