AILS ^n /1

Accompagnement Lieux d'accueil Carrefour éducatif et social

CNPAC
WWE
tBTM SÜI

1?:
j »n

a violenţei faţă de copii hf' i>* > \ Y

> • v'v.v . >.'- • ^

f•
«Al*-.--/
I ?"" ?' ' , *<

•> " « V * ' }.

ii
fiecare dintre noi poate opri
lanţul
r violentei
fi

.» '^TirţX ** > '• ' I L

! JP ' •

/'. •'faw
/jtiSäi,w
1
'» • R H% f: f» f2ft f V » * l^w t
; î'f

Ghid metodologic

OAK Unicef # kids first

FOUNDATION W « • " f X ^ The Kids Firel Fund
 ALL
Aecompogri«m«nt Iteu* tf occuei Ca«»four &JucaSf ®t soctof
CNPAC
CIDDC

Program de prevenire
a violenţei faţă de copii

FIR DE NISIP

fiecare dintre noi poate opri

lanţul violentei

Ghid metodologic
3

H OAK uni kids first

FOUNDATION
3

=?
FIR DE NISIP CUPRINS
Program de prevenire a violenţei faţă de
copii. Ghid metodologic
CONTEXT -5
Realizare: CIDDC, CNPAC în cadrul proiectului
CONTRIBUŢII -6
„Liber, Puternic şi Protejat - spre un sistem mai
bun de protecţie a copiilor în Moldova". DESCRIEREA M E T O D E I „FIR DE NISIP" - 8
Programul a fost adaptat după metoda „Grain de
OBIECTIVELE P R O G R A M U L U I DE PREVENIRE A
Sabie", ALC.
VIOLENŢEI -11
Text: Daniela Platon, Iosif Moldovanu
Susţinere: Reprezentanţa UNICEF Moldova, ETAPELE M E T O D E I -12
Fundaţia OAK, Fundaţia Kids First
SUGESTII PENTRU APLICAREA M E T O D E I -15

Tipar: Bavat-Print MATERIALE ŞI PREGĂTIRE -15

Tiraj: 1000 exemplare RECOMANDĂRI CU REFERIRE LA PROIECŢIA FILMELOR -17

STRUCTURA DISCUŢIEI ÎN BAZA FILMELOR -19

Opiniile exprimate în acest Ghid nu reflectă RECOMANDĂRI PRIVIND FACILITAREA DISCUŢIILOR -20
neapărat punctele de vedere ale agenţ iilor CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA PROTECŢIEI COPIILOR - 3 0
finanţ atoare.
G H I D DE DISCUŢII -33

© CIDDC, I FILM. ZIUA DE NAŞTERE -33

Chişinău, 2012 II FILM. COPII ADULŢI -37
Reproducerea integrală sau parţială a acestui III FILM. ÎNCREDERE OARBĂ -41
material în scopuri necomerciale este posibilă I V FILM. DEZAMĂGIRE -46
numai cu indicarea sursei.
V FILM. REALITATE ŞOCANTĂ -50

V I FILM. VIZITA LA BUCUREŞTI -53

Ghidul metodologic poate fi găsit la adresa:
V I I FILM. „ B O T A N I K " -56
Centrul de Informare şi Documentare privind
Drepturile Copilului SUPORT INFORMAŢIONAL PENTRU ADULTUL

Str. E. Coca 15, Chişinău, MD 2008, Moldova MODERATOR - 59

Tel./fax: 022 716598, 022 747813 BIBLIOGRAFIE C O N S U L T A T Ă - 74

E-mail: ciddc@vahoo.com
Web: www.childrights.md
»H
» H CONTEXT

K 4 Ghidul şi materialul video sunt un instrument

» metodologic de prevenire a violenţei faţă de
copii, elaborat în 2012 în cadrul proiectului
•H „Liber, Puternic şi Protejat - spre un sistem
mai bun de protecţie a copiilor în Moldovă
-1 implementat de Centrul de Informare şi
Documentare privind Drepturile Copilului
H
(CIDDC) în parteneriat cu Centrul Naţional de
B'j -1 Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC),
în colaborare cu Ministerul Educaţiei,
• Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi
Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul
1 Afacerilor Interne şi cu suportul
• Reprezentanţei UNICEF Moldova, Fundaţiei

.
OAK şi Fundaţiei Kids First.
• -1
Filmele au fost realizate de OWH Studio.
-1

• Metoda prezentată poate fi utilizată de

diriginţi, psihologi, profesori de educaţie civică,
-1 în cadrul activităţilor curriculare şi
extracurriculare care se înscriu în domeniul
ft j H
prevenirii violenţei faţă de copii şi tineri.
• H

ft -1

ft'l H

B'l •1

H
m i
• A

m\ 4
 •H
10. Elena Pănăguţă, profesor, s. Chişcăreni, r.
CONTRIBUŢII m 4
Sîngerei
Scenariile filmelor au fost dezvoltate cu • 4
ll.Felicia Gheorghiţă, profesor, s. Hirova, r.
participarea unui grup format din adolescenţi, .i
profesori, specialişti în protecţia copilului, P'
Călăraşi
ghidaţi în acest proces de reprezentanţi ai B 4
organizaţiei ALC, care a elaborat metoda 12.0xana Şevcenco, psiholog, Centrul Naţional
originală „Grain de Sabie". m m de Prevenire a Abuzului faţă de Copii

Ghidul metodologic a fost elaborat de Daniela • 4 13. Cezar Gavriliuc, preşedinte Centrul de
Platon şi Iosif Moldovanu (CIDDC) şi m 4 Informare şi Documentare privind
îmbunătăţit ca rezultat al pilotării realizate de
un grup de diriginţi din cîteva localităţi ale m 4 Drepturile Copilului (CIDDC)
raioanelor Leova şi Orhei.
m 4 14. Claudia Danii, coordonator participarea

G. -1
copiilor, CIDDC

• m
— *

Autorii scenariilor sunt: 15. Daniela Platon, coordonator training cadre

1. Alina Porombrica, s. Taraclia, r. Căuşeni didactice, CIDDC

m|
1
2. Ana Podaru, or. Ungheni 16. Smiljana Frick, consultant CIDDC
~ m
•1
3. Artiom Ursoi, or. Ungheni 17. Céline Bressieux, asistent social, Franţa,

4. Irina Guşan, or. Drochia

• 4 actriţă

5. Lidia Galus, or. Sîngerei • 4 18. Patrick Hauvuy, director Asociaţia ALC,

6. Robert Cinciuc, or. Bălţi • 4 Franţa, coautor al programului „Grain de

7. Sabin Cernogal, s.Pererîta, r. Briceni • 4 Sabie"

8. Tatiana Rusu, s. Mereni, r. Cimişlia m 4

9. Victoria Lungu, or. Chişinău
m 4
m 4

-6-
m - 7-
m 4
 DESCRIEREA METODEI „FIR DE
NISIP"
„Fir de nisip" este o metodă interactivă
inovativă de intervenţie cu scopul prevenirii
abuzului faţă de tineri, elaborată pentru
profesioniştii care lucrează cu copiii şi tinerii.
Această metodă a fost dezvoltată în anul 1998
de Organizaţia franceză ALC
(Accompagnement, Lieux d'accueil, Carrefour
éducatif et social), într-un cadru de programe
europene în domeniul combaterii abuzului.
Ideea care stă la baza metodei şi de la care
provine denumirea acesteia este că în orice
situaţie cu implicaţii violente, care se referă la
noi înşine sau la cineva din anturajul nostru,
fiecare dintre noi este (sau poate deveni)
grăuntele de nisip care are puterea să oprească
mecanismul care conduce la producerea
abuzului. Uneori şi lucrurile mici la prima
vedere provoacă efecte mari.
Metoda „Fir de nisip" este gîndită pentru
adolescenţi de 12-18 ani şi constă dintr-o
discuţie de grup, moderată de un adult, în baza
unei proiecţii video. Scopul acestui program de
prevenire este să-i ajute pe adolescenţi să-şi
formeze atitudini care să-i protejeze de diferite
forme de violenţă, punîndu-i în poziţia de a
anticipa anumite reacţii proprii într-o serie de
situaţii propuse şi de a găsi strategii şi
-8-
persoane-resursă care le pot oferi suport în
depăşirea dificultăţilor.
Metoda prezentată în acest Ghid abordează
violenţa faţă de copii şi tineri ca un fenomen
complex, care depăşeşte formele uş or de
identificat ale abuzului, şi care este legat de
mai multe dificultăţi sociale. Astfel, materialul
video prezintă cîteva istorii inspirate din viaţ a
copiilor şi tinerilor din Moldova, în care este
vorba nu doar de forme de violenţ ă trăite de
adolescenţi, ci şi de diverşi factori de risc
implicaţi în producerea abuzului (presiunea
grupului de semeni, neîncrederea în forţ ele
proprii, confruntarea cu emoţii dificile, lipsa de
comunicare din familie, schimbările legate de
vîrsta adolescenţ ei, sărăcia, migraţ ia
părinţ ilor, abilităţi insuficient dezvoltate de a
depăşi stări emoţionale neplăcute, de a acţiona
constructiv în anumite situaţ ii dificile ş i de a
rezolva în mod paşnic neînţelegerile ş.a.).
Vizionarea şi discuţia în baza unui film
alcătuit din scene care prezintă situaţii de
violenţă trăite, observate sau comise de
adolescenţi, îi ajută să mediteze asupra
multiplelor aspecte ale violenţei - să-ş i
formeze o viziune mai largă asupra unei
situaţii dificile, să identifice factori care au o
un rol într-o situaţie concretă cu potenţial
violent şi care, prin urmare, ar putea fi
influenţaţi pentru a preveni sau depăşi
dificultăţile, să distingă comportamentele
-9-
 4
constructive ale personajelor implicate în OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE
• j4
fiecare caz de problemă, să propună PREVENIRE A VIOLENTEI ?

personajelor în dificultate alternative de •!j 4

acţ iune.
Cu un accent puternic asupra copiilor, tinerilor i |4
şi experienţa acestora, programul îi implică şi
pe adulţi. Părinţii, profesioniştii şi alte
persoane din comunitate care apar în filme au
* diferite tipuri de violenţă şi cum se
fie obligaţia legală de a întreprinde măsuri H ! -1
pentru protecţia copiilor în situaţii de risc, fie
disponibilitatea de a oferi suport emoţional sau
• -1
informaţional. Tinerii spectatori trebuie ajutaţi m4
să găsească în mediul lor aceste persoane-
resursă şi încurajaţi să li se adreseze ori de cîte
ori se confruntă cu o situatie de abuz. •4
m •4
•< •4
•!K
S încurajarea reflecţiilor adolescenţilor
4 asupra lor înşişi şi a experienţei pe care o
au;
-f S suport pentru adolescenţi să identifice
manifestă acestea;
S crearea unui spaţiu de gîndire, luare de
poziţie şi exprimare cu referire la diverse
aspecte ale violenţei, într-un climat de
4 încredere şi confidenţialitate;
S ajutor copiilor/ tinerilor să identifice resurse
interioare şi exterioare, strategii de a
acţiona pentru depăşirea situaţiilor dificile
de viaţă, în special acelor care implică
violenţă;

-1 S susţinere pentru adolescenţi să identifice

m i adulţii din comunitate responsabili de
m protecţia copiilor şi tinerilor, căror le pot
• -1 raporta situaţii de abuz şi la care se pot
adresa pentru asistenţă;
• •1

• 1
S încurajarea adresării adolescenţilor pentru
ajutor unei persoane adulte de încredere în
• -1 orice situatie de violentă în care nimeresc.

i -1

-10-
• '4 -11 -
• •1
 ETAPELE METODEI
1. Vizionarea, rmd pe rînd, a filmelor
2. Discuţii în baza fiecărui film proiectat
Filmele sunt bazate pe realităţi ale vieţii
tinerilor, arătînd fragmente şi situaţii din viaţa
de familie, şcolară, de gaşcă ş.a. Autori,
martori şi victime ale violenţei într-un moment
sau altul al vieţii lor, tinerii spectatori sunt
ajutaţi, prin intermediul istoriilor prezentate,
să verbalizeze situaţii dificile, de dilemă sau
neaşteptate prin care este posibil să fi trecut.
Producînd un efect de identificare cu
personajele şi situaţiile din filme, metoda oferă
adolescenţilor un spaţiu de reflecţii,
conştientizare şi exprimare.
„... exact ce se întîmplă în viaţa reală,
arată vizual nu doar prin discuţii"
[fată, ci VI, Şcoala medie Filipeni,
r. Leova)
Proiecţia este punctul de plecare în cadrul
acestei metode, cu rolul de a induce starea
potrivită, accentul fiind pus pe discuţiile care
urmează şi care permit reflecţii,
conştientizarea unor lucruri, exprimarea de
opinii, împărtăşirea de experienţe, formularea
de concluzii şi lecţii învăţate.
-12-
Verbalizarea şi luarea de atitudine în raport cu
diverse situaţii dificile de viaţă sunt un mod de
prevenire a violenţei şi de împuternicire a
tinerilor pentru depăşirea unor situaţii de risc.
Adultului îi revine în acest context rolul de
moderare a discuţiilor şi transmitere atentă şi
la momentul potrivit a unor mesaje care să
contribuie la informarea, împuternicirea şi
protecţia adolescenţilor.
Pilotarea metodei a arătat că aceasta este o
modalitate eficientă de cunoaştere a copiilor, a
experienţ ei lor ş i felului în care o înţ eleg, a
relaţ iilor pe care le construiesc cu cei din jur,
a viziunilor pe care le au în legătură cu diverse
lucruri Ş i a competenţ elor de care dispun
pentru a face faţ ă diferitor situaţ ii de risc.
Toate aceste informaţ ii sunt deosebit de
importante prin contribuţ ia pe care o au la
planificarea activităţ Hor educative care să se
bazeze pe nevoile reale ale copiilor ş i tinerilor.
în acest mod, profesorul-diriginte ar putea
avansa spre o altă etapă - cea de desfăş urare
a activităţ ilor pentru dezvoltarea unor
competenţ e specifice ale adolescenţ ilor. în
funcţie de constatările pe care le face privind
nivelul de informare şi de dezvoltare a
competenţelor elevilor, cadrul didactic poate
aborda ulterior diverse domenii într-o manieră
aprofundată. Ar putea fi constatate, de ex., o
informare redusă într-un anumit domeniu
-13-
(siguranţ a pe Internet, munci periculoase
pentru copii, persoane şi instituţii responsabile
pentru protecţia copilului şi a familiei ş .a.) sau
un nivel scăzut de dezvoltare a abilităţ ilor
relaţ ionale (de a face faţ ă presiunilor, de a
asculta cu respect opinii diferite de ale tale, de
a analiza critic consecinţ ele unor acţ iuni, de a
fi empatic faţă de nevoile şi situaţia altor
oameni etc.).
Analiza reacţiilor spectatorilor, a discuţ iilor şi
modului în care comunică aceştia asupra
tematicilor propuse prin filme ajută cadrul
didactic să aibă o perspectivă mai amplă cu
referire la utilitatea activităţii educative pe
care o desfăşoară şi a posibilităţilor de
adaptare a acesteia.
0
11
-14
SUGESTII PENTRU APLICAREA
METODEI
MATERIALE ŞI PREGĂTIRE
Pentru implementarea programului „Fir de
Nisip", aveţi nevoie de:
1. Materialul video anexat la Ghid şi
posibilităţi tehnice de vizionare a acestuia
(computer, proiector, ecran pentru
proiectare, boxe). Este important ca
moderator să vizionaţi şi să cunoaşteţi în
detalii conţinutul fiecărui film şi să vă
familiarizaţi cu sugestiile din Ghid cu
referire la abordarea acestora.
2. O sală suficient de spaţioasă pentru
numărul de spectatori, însă nu prea mare,
aşa încît aceştia să perceapă uşor imaginile
şi sunetul filmelor, precum şi să poată
forma un cerc sau semicerc pentru a le
discuta.
3. (opţional, dacă este util) Posibilitatea de a
folosi o tablă şi cretă sau coli mari de hîrtie
şi carioca, pentru a înscrie anumite
întrebări sau concluzii ale tinerilor, a face
un rezumat al ideilor care au răsunat, un
brainstorming de soluţii etc.
-15-

4. Cunoaşterea tehnicilor de animare a
grupului şi facilitare a discuţiilor cu tinerii,
ţinînd cont de aspectele etice impuse de
abordarea unor subiecte delicate, păstrînd
atitudinea de respect pentru experienţa
fiecăruia şi abordarea axată pe soluţie a
situaţiilor de problemă.
5. Cunoaşterea formelor de manifestare a
violenţei faţă de copii şi tineri, semnelor
pentru recunoaşterea/ identificarea
acestora, precum şi a situaţiilor cu risc de
apariţie a abuzului.
6. Cunoaşterea procedurii de raportare
instituţiilor responsabile a cazurilor
identificate/ suspectate de abuz asupra
copiilor.
16
a
| 4 RECOMANDĂRI CU REFERIRE LA
PROIECŢIA FILMELOR
4
^ Materialul video este alcătuit din 7 filme
scurte (2-6 min.), fiecare dintre acestea avînd o
p temă centrală în domeniul violenţei faţă de
. copii şi tineri. Totodată, situaţiile prezentate în
fiecare film se referă la mai multe dificultăţi şi
4 riscuri pe care le întîlnesc adolescenţii şi
1
adulţii. Unele teme apar în cîteva filme sub
ţi 4 diferite aspecte. Fiecare film constituie o
. istorie separată şi trebuie perceput şi discutat
K ca atare.
<
ţi După vizionarea unui film, proiecţia se opreşte
4 şi se trece la discuţii despre acesta, în baza
^ întrebărilor sugerate în Ghid.
4 S-ar putea să fie potrivită vizionarea filmului
pe bucăţi, oprind proiecţia după una-două
scene mai importante din istoria prezentată,
^ pentru a facilita reflecţia spectatorilor. Ar
№
putea fi utilă şi revederea filmului sau a unor
fi
^ fragmente, dacă aceasta îi ajută pe adolescenţi
să înţeleagă mai bine situaţiile, să le discute şi
• să extragă din ele lecţii şi concluzii. Pilotarea
metodei a arătat că vizionarea repetată a
B> filmelor contribuie la descoperirea a noi
lî! 4 aspecte, concentrarea asupra situaţiei altor
» personaje, înţelegerea din mai multe puncte de
•I vedere a soluţiilor la probleme.
I'! 4
•
Iti I
Ordinea în care sunt aranjate filmele pe DVD- STRUCTURA DISCUŢIEI ÎN BAZA
9

ul anexat la Ghid permite abordarea diferitor FILMELOR

aspecte ale violenţei într-o manieră treptată.
Situaţiile foarte grave de abuz, care implică
stări emoţionale cu o mare încărcătură, sunt
plasate la mijlocul seriei de filme, pentru a
putea fi abordate atunci cînd grupul are deja o
anumită experienţă de discuţii la tema
violenţei.
„Sunt probleme din viaţa lor, doar că,
poate; nu toate sunt conştientizate la
moment"
(diriginte, Gimnaziul „D. Cantemir" or.
Leova)
Este important ca moderatorul să aleagă
ordinea în care să proiecteze filmele în funcţie
de pregătirea adolescenţilor. Abordarea
temelor legate de violenţă (forme, cauze,
consecinţe etc.) pînă la aplicarea acestei
metode facilitează discuţiile în baza filmelor.
Decizia moderatorului depinde şi de
caracteristicile grupului de adolescenţ i cu care
va lucra (de ex.: vîrstă, nivel de încredere între
membrii grupului, experienţe de viaţă,
incidente similare cu cele din filme care s-au
produs în cadrul grupului de copii ş.a.), precum
şi încrederea în propria pregătire de a discuta
anumite subiecte.
Acest Ghid vă sugerează mai multe întrebări şi
mesaje pentru a vă ajuta să ghidaţi discuţia cu
spectatorii după fiecare film vizionat.
Structuraţi aceste discuţii aşa încît să
abordaţi:
1. Personajele care apar în film - pentru a
stabili o percepţie clară a participanţilor
asupra contextului de desfăşurare a
situaţiilor, acţiunilor Şi dificultăţilor
prezentate.
2. Temele pe care le conţine fiecare film -
cîteva dintre care sunt de bază, au o mare
încărcătură emoţională ş i un risc sporit în
ceea ce priveş te apariţ ia violenţ ei.
3. Mesajele care trebuie transmise
adolescenţilor în cadrul discuţiei asupra
scenelor vizionate, adică ideile şi concluziile
cu care pleacă de la activitate spectatorii.
4. Resursele interioare (trăsături, calităţi,
caracteristici, abilităţi proprii) şi exterioare
(persoane, instituţii şi servicii) pentru
depăşirea riscurilor şi dificultăţilor de către
adolescenţi.

-18- -19-
RECOMANDĂRI PRIVIND FACILITAREA
DISCUŢIILOR
9
Cînd organizaţi prima activitate în baza
acestei metode, faceţi o scurtă introducere,
spunîndu-le adolescenţilor că veţi discuta
anumite teme din viaţa copiilor şi adulţilor,
după ce priviţi un film. Nu este necesar să
menţionaţi că este vorba despre un program de
prevenire a violenţei. Mai important este să
spuneţi din start că ceea ce o să discutaţi îi
priveşte într-un fel sau altul pe toţi oamenii,
tineri sau adulţi. Şi chiar dacă unele scene s-ar
putea să trezească emoţii neplăcute, în ele sunt
prezentate probleme cu care se confruntă copii
şi tineri din diferite localităţi ale Moldovei şi
scopul activităţii este să învăţăm cu toţii cum
să ne protejăm de aşa situaţii, ce să facem cînd
avem o problemă asemănătoare sau cum să
procedăm cînd cineva din jurul nostru
întîlneşte dificultăţi.
In calitate de moderator, aveţi rolul să creaţi
un mediu de încredere, care să favorizeze
exprimarea, în care fiecare membru al
grupului să se simtă liber şi sigur să abordeze
aspectele de care este interesat sau preocupat
şi în care adolescenţii să înveţe lucruri utile. In
acest scop, trebuie să ţineţi cont de mai mulţi
factori şi să vă asiguraţi că sunt respectate un
şir de reguli.
-10-
• Stabiliţi reguli de comunicare chiar de la
K începutul lecţiei/ întîlnirii, care să dea voie
tuturor să exprime puncte de vedere şi să se
| simtă liberi. Chiar dacă grupul are experienţă
în formularea şi respectarea unor asemenea
i reguli, este util să-şi aducă aminte despre
acestea.
•
Copiii şi tinerii au deseori tendinţa de a spune
• lucruri care să fie pe placul adulţilor de care
•
depind, încercînd să ghicească ce se aşteaptă
de la ei. Chiar dacă sunt întrebaţi ce cred, o
• parte din adolescenţi evită să spună direct ce
• opinii au, în special dacă nu sunt obişnuiţi ca
profesorii să aplice tehnici interactive, care
i j presupun exprimarea ideilor şi viziunilor
proprii. De aceea este important să explicaţi (şi
i: să vă asiguraţi că toţi participanţii au înţeles)
că nu vor fi apreciaţi sau notaţi pe parcursul
l! j acestor ore şi modul în care se vor implica nu
. va influenţa în nici un fel notele la celelalte
discipline.
i |
i |
„... m-a ajutat să îmbunătăţesc relaţia cu
elevii, să tindem spre o comunicare mai
'i deschisăsă depistez situaţiile de
problemă"
(diriginte, Şcoala medie
Fiiipeni, r. Leova)
R!
-21 -
 •i1
v
în discuţiile pe care le veţi organiza nu vor
exista opinii corecte sau greşite. Fiecare va
putea contribui cu idei care să fie de folos
tuturor şi veţi căuta împreună soluţii pentru 8 i1
diferite situaţii de problemă. De felul în care vă
veţi conduce de aceste reguli în calitate de i*
• ! 4
moderator, va depinde relaţia cu participanţii
şi succesul pe care îl va avea activitatea dvs. I i
Este important de rezervat destul timp pentru I i
analiză şi discuţii asupra fiecărui film. t i
Pilotarea metodei ne permite să recomandăm
rezervarea a cel puţin unei lecţii de 45 minute Kj i tinerii să mediteze şi să ia poziţie, nu să le facă
pentru abordarea unui singur film (în funcţie
şi de mărimea grupului). Noutatea şi K <
atractivitatea metodei îi fac pe unii copii, în • 1
special dacă nu au avut experienţa de lucru cu
metode video, să solicite vizionarea mai multor I i
filme la rînd, cu riscul de a se implica
superficial în discuţii. Moderatorul are rolul de B i
a da un ton serios discuţiilor în baza fiecărui I i
film, pentru a încuraja analiza cît mai
profundă a tuturor aspectelor observate de 1 4
spectatori.
I' i experienţa lor este valorificată, au ocazii să se
Asiguraţi aranjarea în cerc sau semicerc al I'!
spectatorilor şi găsiţi pentru dvs. un loc în sală
care să vă permită să-i vedeţi pe toţi tinerii. III i
Aceasta va crea condiţii confortabile pentru
fiecare tînăr să intervină în discuţie, iar pentru 1 i
moderator — să observe reacţii şi să gestioneze Ii; [
eficient procesele de grup.
i i
1 i
l! •I
După oprirea proiecţiei unui film, oferiţi cîteva
clipe spectatorilor pentru a reveni la atmosfera
din sala de clasă şi a se concentra pe deplin la
discuţia care va urma. întrebaţi adolescenţii ce
au observat şi au reţinut din cele vizionate,
pentru a vă asigura că grupul are o percepţie
comună referitor la principalele personaje şi
acţiunile care s-au derulat pe monitor.
Concentraţi-vă pe procesele care au loc în grup
mai mult decît pe furnizarea de informaţii.
Moderatorul discuţiei are rolul de a încuraja
prelegeri şi să insiste asupra unor informaţii
teoretice.
întrebările de facilitare a exprimării sunt
principalul instrument al adultului care
moderează discuţia. Formulaţi întrebări
deschise, pentru a încuraja adolescenţii să
gîndească şi folosiţi-vă abilităţile de ascultare,
pentru ca ei să-şi spună poziţia.
Tinerii sunt motivaţi dacă se simt respectaţi,
i implice activ, iar tema propusă este relevantă
pentru ei.
Respectaţi toate opiniile exprimate, aveţi
răbdare şi nu vă impuneţi ideile.
Nu vă grăbiţi, nu judecaţi, nu etichetaţi şi nu
întrerupeţi! Opriţ i discuţ ia doar dacă aceasta
23

deraiază spre acuzare sau cineva din grup nu
se simte confortabil ş i direcţ ionaţ i-o în sens
constructiv.
„... poţi spune părerea ta, este ceva mai
nou şi nu e plictisitor"
(băiat, ci. VI Gimnaziul Borogani, Leova)
în calitate de moderator, fiţi conştient(ă) de
propria opinie şi atitudine vizavi de diverse
aspecte abordate în filme. Acest lucru vă va
ajuta să păstraţi calmul cînd unii adolescenţi
sau grupul vor exprima opinii diferite de ale
dvs. Evitaţi favorizarea unora dintre
participanţii la discuţii, ca şi critica sau
moralizarea.
Este important ca discuţiile care urmează
asupra filmelor vizionate să se refere la toate
subiectele pe care le remarcă participanţii.
Chiar dacă v-aţi imaginat în alt fel temele pe
care le veţi aborda cu grupul sau credeţi că
adolescenţii revin la cele discutate deja,
încercaţi să sesizaţi care sunt momentele de
care sunt interesaţi tinerii şi să-i încurajaţi să
se exprime, moderînd discuţia în aşa fel ca
participanţii să-şi verbalizeze îndoielile, să
sugereze alternative pentru cele văzute în
filme, să găsească răspuns la întrebările pe
care le au.
•24
• •1
№ M
I!
« Este posibil de asemenea ca unele teme/
probleme care par evidente pentru un adult, să
nu fie aduse în discuţie de copii, din diverse
»! M motive. Unii adolescenţi se confruntă cu o
situaţie similară şi le este ruşine să vorbească
I* despre ea, alţii - încearcă să-şi protejeze colegii
•ii de aceste emoţii neplăcute. Sunt şi cazuri cînd
copiii se obişnuiesc cu anumite situaţii de
problemă şi nu le percep ca atare sau ei nu
cred că are vreun rost să le aducă în discuţie,
din cauză că nu văd nici o soluţie.
Moderatorul trebuie să înţeleagă care este
motivaţia în aceste cazuri şi să decidă cum este
potrivit să procedeze. Ghidîndu-se de regula
principală de a nu dăuna stării emoţionale a
copiilor şi tinerilor, adultul trebuie să găsească
modalitatea prin care să discute cu copiii
l! •i despre riscurile anumitor situaţii pentru
integritatea şi dezvoltarea lor şi care sunt
M •i
serviciile/ persoanele din comunitate care îi pot
ajuta să depăşească dificultăţile, oricît de mari
M •i
ar fi acestea. Aceste subiecte pot fi propuse
B -i pentru discuţie de moderator, la ele se poate
reveni în cadrul altor ore (dirigenţie, educaţie
l! -l
civică) sau cu alte ocazii. In cazul unor copii şi
tineri, sunt mai potrivite discuţiile individuale.
V. •i
M -i Asiguraţi condiţii pentru ca toţi tinerii să aibă
• şansa de exprimare. S-ar putea ca unii membri
•i
ai grupului să domine în anumite momente
discuţia, iar alţii să fie mai tăcuti sau să nu se
B
r» - 25 -
•
implice deloc. Acesta este un alt domeniu în
care moderatorul trebuie să decidă cum va
proceda, ţinînd cont de cunoştinţele pe care le
are despre copiii cu care interacţionează şi de
timpul disponibil.
„.., ajută copiii să-şi exprime părerile.
Devii mai puternic cînd spui ce gîndeşti"
[fată, ci IX, Liceul Teoretic „M.
Eminescu", or. Leova)
Este important de arătat respect pentru
alegerea făcută de toţi adolescenţii, fără a-i
judeca. Felul în care reacţionează şi comunică
tinerii va varia de la o activitate la alta. Dacă
tinerii vorbesc despre o temă, înseamnă că
aceasta îi interesează şi este importantă
pentru ei. Dacă unii participanţi nu vorbesc, cu
siguranţă au motive serioase: fie nu se simt
destul de liberi şi le este teamă de reacţia
celorlalţi, fie sunt prea ocupaţi să reflecteze
asupra temelor abordate şi nu sunt gata să-şi
expună ideile, fie nu au la moment dispoziţia
potrivită ş.a. Adultul moderator poate încuraja
implicarea mai multor spectatori în discuţii
prin fraze de tipul: „Sunt şi alte opinii referitor
la...V\ „Mai este cineva care ar vrea să spună
ce crede despre...?". Dacă este potrivit, pot fi
folosite adresări directe: „Cristi, nu ai spus
nimic despre... Ce părere aiV\
-26-
Este important ca mesajele pe care le
transmiteţi să aibă un caracter pozitiv şi să fie
axate pe soluţionarea situaţiilor dificile şi/ sau
pe adresarea pentru ajutor. Atunci cînd
atmosfera în care are loc discuţia este
constructivă, multe dintre aceste mesaje vin
chiar de la tinerii spectatori. Aveţi încredere în
adolescenţi şi capacităţile lor. Lăsaţ i alţ i copii
să răspundă la întrebările care apar în grup
sau întrebaţ i-i dacă sunt de acord cu opiniile
exprimate de colegi („Ce păreri suntV\ „Voi
cum credeţi?'). încurajaţi copiii să exprime
opinii, să dea idei şi soluţii. Auzind experienţe
şi sugestii unii de la alţii, tinerii învăţ ă cum
să prevină sau să evite consecinţe nedorite ale
acţiunilor lor sau cum să acţ ioneze mai
eficient în diferite situaţ ii.
Filmele prezentate sunt elaborate în aşa fel
încît presupun mai multe variante posibile de a
acţiona pentru ca personajul aflat în situaţie
dificilă să o depăşească. Nu există opinie
corectă sau greşită în acest sens!
Scopul analizelor şi discuţiilor făcute de
spectatori este ca ei înşişi să se gîndească ce ar
face fiecare dintre ei în locul unui sau altui
personaj, pentru a preveni anumite situaţii, a
acţiona aşa ca să nu se ajungă la agravarea
altor situaţii sau pentru a ajuta o persoană în
dificultate din scenele vizionate.
-27 -
Menţineţi discuţia în cheia analizei Astfel, principalele mesaje pe care trebuie să le
consecinţelor pe termen scurt şi lung a unor transmiteţi sunt:
comportamente/ acţiuni prezentate în filme sau
sugerate de spectatori în calitate de alternative S Fiecare copil şi tînăr trebuie să poată
(„Cum îl ajută asta pe...V\ „Ce urmări poate recunoaşte situaţii de risc (cu potenţial de
avea...?'). violenţ ă, neglijare, exploatare) şi să se
gîndească la consecinţ ele pe care le pot
avea acţ iunile sale pentru sănătatea,
„... ne ajută să dezghiocăm problemele
siguranţa şi dezvoltarea proprie şi a celor
societăţii care nu ni se par grave, dar
din jur.
care au urmări negative asupra
relaţiilor părinte - copil - profesor" S Fiecare adolescent aflat într-o situaţie în
care se simte ameninţat(ă), a devenit
(director adjunct pe educaţie, Liceul
victima violenţei sau ştie că un coleg/
Teoretic„G. Vieru"Borogani, r. Leova)
prieten a nimerit într-o situaţie de acest fel,
trebuie să vorbească de urgenţă cu o
Aceasta vă va ajuta să ghidaţi discuţia prin persoană adultă de încredere (din familie,
momente de impas care pot apărea, de alte rude, şcoală sau vecinătate) sau să se
exemplu, atunci cînd soluţiile propuse de adreseze la un profesionist — psiholog,
adolescenţi implică violenţă sau aceştia sunt diriginte, director, asistent social, medic,
axaţi pe acuzarea unui personaj. Orice poliţ ist, preot. Orice situaţie dificilă, oricît
încercare de a găsi o persoană care se face de gravă ni se pare, poate fi depăşită.
responsabilă de ceea ce se întîmplă în film şi
care poate fi învinuită trebuie stopată. Acest
fel de atitudine nu este constructiv şi nu-i
ajută pe adolescenţi să înveţe din cele
discutate, pentru că nu le oferă nici o soluţie
pentru depăşirea unei asemenea situaţii de
viaţă. Ceea ce trebuie să urmărească
moderatorul atunci cînd aplică această metodă
este împuternicirea copiilor şi tinerilor să
acţioneze pentru propria siguranţă.

-10- -29 -
 lîj <
CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA Este important să conveniţi cu grupul asupra
9 Dj 1 faptului că istoriile personale care pot fi
PROTECTIEI COPIILOR
9
Bj i împărtăşite în anumite momente de unii
adolescenţi trebuie să rămînă în limitele sălii
Participanţii trebuie să fie conştienţi că există Bj i în care au răsunat.
un adult care ghidează întregul proces de
vizionare a filmelor şi purtare a discuţiilor, Bj i Ca adult şi profesionist, conduceţi-vă de regula
căruia i se pot adresa cu întrebări sau în cazul
Bj i că principiul confidenţialităţii nu trebuie să
cînd simt un disconfort.
înlocuiască necesitatea de a proteja copilul sau
Bj i tînărull Dacă cineva dintre copii v-a spus dvs.,
Stabiliţi de la început regula clară că fiecare
a menţionat în timpul discuţiilor de grup sau
poate vorbi despre experienţe personale, atît cît B; 4
bănuiţi (după semne exterioare sau de
se simte liber, dar nimeni nu are voie să
numească un coleg(ă) care are o problemă Bj 4 comportament şi stare emoţională) că este/ a
fost victima unui abuz sau se află într-o
asemănătoare sau să-l(o) compare cu un lîj 4 situaţie periculoasă, este de obligaţia dvs. să
personaj din filme. Luarea în derîdere,
acţionaţi urgenţi
acuzarea, ironizarea, judecarea nu sunt Bj
acceptate sub nici o formă.
B: 4 în funcţie de problema pe care o cunoaşteţi sau
suspectaţi, sesizaţi specialiştii din comunitate
Faceţi atent conexiunile dintre situaţiile de Bj 4 (medic, psiholog, directorul instituţiei de
film şi experienţa de viaţă a adolescenţilor.
învăţămînt, asistentul social, poliţistul,
Discutaţi cu spectatorii la general dacă situaţia Bj 4 primarul). In orice caz, trebuie să acţionaţi cu
le este cunoscută sau dacă găsesc similitudini
cu realitatea pe care o cunosc. Nu întrebaţ i
Bj 4 grijă şi să vă asiguraţi că paşii pe care îi
întreprindeţi nu înrăutăţesc situaţia copilului.
niciodată cine din grup se confruntă cu aceeaşi Bj 4
problemă ca personajele de film, iar dacă ştiţi
Pilotarea metodei a arătat că discuţiile în
că subiectul discutat este real pentru cineva Bj i
comun a fetelor şi băieţilor îi ajută să se
dintre spectatori, nu pronunţaţi nume
Bj 4 cunoască reciproc şi să aibă mai multă
concrete, nu faceţi aluzii la persoane şi
încredere unii în alţii. Totuşi, trebuie să luaţi
urmăriţi ca ceilalţi participanţi să facă acelaşi l!j 4 în considerare faptul că băieţii şi fetele ar
lucru.
putea reacţiona diferit la anumite aspecte din
Bj 4
filme sau discuţii. In unele cazuri, adolescenţii
l!j 4 vor avea nevoie de discuţii suplimentare cu

B i -31 -
-10-
li'
dvs. (de ex.: individuale sau în grupuri
separate de fete sau băieţi).
Observarea atentă a reacţiilor şi comentariilor
participanţilor, însoţită de întrebările de
analiză a procesului de discuţii vă vor ajuta să
adaptaţi stilul de moderare la specificul
grupului de adolescenţi.
Asiguraţi-vă că nici un spectator nu pleacă de
la discuţii cu întrebări la care nu a primit
răspuns sau într-o stare emoţională care îi
poate afecta securitatea. Oferiţi adolescenţilor
destule oportunităţi pentru a adresa întrebări,
a clarifica diferite aspecte, a exprima opinii şi
trăiri.
Este posibil ca cineva dintre ei să vă abordeze
după discuţii cu întrebări sau pentru a vă
împărtăşi anumite lucruri. Este important să-i
acordaţi atenţia dvs. în momentul respectiv
(ascultînd sau discutînd ce-l(o) preocupă) sau
să stabiliţi împreună cînd puteţi reveni la temă
în timpul cel mai apropiat.
-10-
GHID DE DISCUŢII ?
I FILM. ZIUA DE NAŞTERE
Personaje
Alina este o fată de 13-16 ani, care nu este în
relaţii apropiate cu mama sa şi se simte
neglijată;
Mama Alinei;
Bunica Alinei;
Colegele de clasă ale Alinei.
Teme abordate
Relaţiile dintre părinţi şi copii
Lipsa de comunicare dintre părinţi şi copii
Nevoile de atenţie, afecţiune, comunicare cu
părinţii
Presiunea semenilor
Relaţiile de prietenie
Nevoia de apartenenţă la grup, nevoia de
afirmare
Izolare de grup, discriminare
Distracţiile adolescenţilor
Sugestii de întrebări pentru discuţie
Cine se află în situaţie dificilă în acest film?
In ce constă problema/ele?
Cum se simte Alina în clasă, în discuţia cu
colegele?
Cum se simte Alina în relaţia cu mama? In
discuţia pe care o are cu ea?
In ce relaţie este Alina cu bunica sa?
-33 -
Care sunt scopurile fiecărui personaj? Ce
vor să obţină Alina, mama sa, colegele
Alinei?
Ce intenţionează să facă Alina?
Ce a vrut să spună colega Alinei prin
expresia „cioară albă"?
Ce se poate întîmpla dacă Alina refuză să
invite colegele la o petrecere?
Ce ar putea să le spună Alina colegelor? Ce
ar putea să mai facă în situaţia în care
este?
Ce ar putea să-i spună Alina mamei pentru
a se face auzită?
Ce aţi face voi dacă aţi fi în situaţia Alinei?
Ce aţi face dacă aţi fi colegele ei?
Cum altfel ar putea Alina lega o relaţie mai
apropiată cu fetele din clasă?
Care sunt resursele interioare ale Alinei
(calităţi, trăsături de personalitate,
cunoştinţe, abilităţi ş.a.), pe care ea se
poate baza pentru a depăşi dificultăţile?
-10-
Mesaje pentru adolescenţi
In diferite familii există tradiţii diferite
legate de sărbătorirea unor evenimente şi a
zilelor de naştere. Şi membrii aceleaşi
familii pot avea aşteptări sau dorinţe
diferite în această privinţă. Comunicarea ne
ajută să ne facem înţeleşi şi să avem relaţii
pozitive cu cei din jur.
Uneori părinţii cred că dacă asigură
realizarea nevoilor de bază ale copiilor,
aceştia se simt împliniţi. Sunt perioade cînd
copiii şi adolescenţii, în special, trebuie să le
amintească părinţilor şi altor adulţi
importanţi din viaţa lor despre faptul că au
nevoie şi de atenţie, comunicare, respect din
partea acestora.
Există o diferenţă între a face ceva sau a
lua decizii pentru că aşa îţi doreşti, pentru
binele propriu, şi a face lucrurile pentru a fi
pe placul altor persoane.
- A spune „Nu", atunci cînd nu te simţi
confortabil în legătură cu situaţia, a refuza
ceea ce te solicită prea mult sau te face să te
simţi rău.
Pentru a oferi unii altora suport emoţional
în anumite situaţii, colegii de clasă au
nevoie să se cunoască bine între ei şi să
comunice constructiv. Există diverse
activităţi care pot fi organizate cu acest
scop, iar dirigintele poate ajuta adolescenţii,
creîndu-le ocazii şi spaţii de comunicare.
-35 -
Resursele la care se poate apela
(Cine este „firul de nisip"?)
- Alina poate insista să vorbească cu mama şi
să-i explice cit de important este pentru ea
să-şi sărbătorească aniversarea împreună
cu colegele.
- Alina poate discuta cu bunica despre planul
de a organiza o serată.
Bunica o poate ajuta pe Alina să discute cu
mama.
- Alina se poate adresa dirigintei cu
propunerea să discute la orele de clasă teme
legate de coeziune, relaţii pozitive.
Printre resursele interioare ale Alinei sunt
de ex., calmul care o va ajuta să discute
nonviolent cu colegele de şcoală şi membrii
familiei, insistenţa/ perseverenţa de a
comunica cu mama despre ceea ce o
preocupă.
-10-
II FILM. COPII ADULŢI 9
Personaje
Andrei este un băiat de 12-14 ani, care are
grijă de sora sa, face toată munca prin casă şi
lucrează (distribuie anunţuri) pentru a cîştiga
bani;
Sora lui Andrei, Andreea, în vîrstă de 4-5 ani;
Tatăl copiilor;
Patronul pentru care munceşte Andrei.
Teme abordate
neglijarea nevoilor copilului de către
părinte(ţi)
roluri şi responsabilităţi ale membrilor
familiei
suprasolicitare cu sarcini şi roluri
munca copilului/ exploatare prin muncă
umilire, violenţă verbală
consum de alcool al părintelui(ţilor)
risc de abuz fizic, emoţional din partea
tatălui
Sugestii de întrebări pentru discuţie
Care sunt dificultăţile pe care le-aţi
observat în film? Cine se află în situaţie
dificilă?
Ce munci face Andrei?
De ce Andrei lucrează?
Ce relaţie are el cu patronul?
Ce riscuri sunt în munca pe care o face
Andrei şi condiţiile în care munceşte?
-36 -
 Ce alte munci fac copiii, adolescenţii pe care
ii cunoaşteţi?
Ce relaţii are Andrei cu sora? Cu tatăl?
Cum se simte Andrei la şcoală?
Ce ştiu colegii lui Andrei despre situaţia sa?
Ce aţi face îl locul lui Andrei?
Ce aţi face dacă aţi fi colegii lui?
De ce are nevoie Andrei pentru a simţi mai
bine?
Ce urmări poate avea pentru Andrei faptul
că nu reuşeşte să-şi facă temele şi alte
activităţi specifice vîrstei lui (să comunice
cu prietenii, să se odihnească ş.a.)?
Ce ar putea face Andrei ca să se descurce
mai bine cu şcoala?
Care sunt resursele interioare ale lui
Andrei (calităţi, trăsături de personalitate,
cunoştinţe, abilităţi ş.a.), pe care se poate
baza ca să depăşească dificultăţile?
Mesaje pentru adolescenţi
Există activităţ i/ munci care dăunează
copiilor, pentru că sunt peste puterile lor
sau îi împiedică să meargă la şcoală, să se
dezvolte, să fie în siguranţă etc.
Angajarea adolescenţilor într-o muncă
trebuie să respecte anumite reguli (o
anumită vîrstă a copilului, acordul
părinţilor, contract de muncă, asigurarea
unor condiţii speciale de muncă).
Este important de mers dincolo de aparenţe
şi de înţeles că şi persoanele care nu se
-10-
^ ] plîng de greutăţi au nevoie de susţinere şi
ajutor.
| Ţinem la familia noastră şi fiecare dintre
membrii ei ne sunt dragi, sunt importanţi
pentru noi, chiar dacă uneori avem
^[ neînţelegeri, suferim sau ne pomenim într-o
situaţie de viaţă grea.
Şi adulţii (părinţi sau alte rude) se pot
confrunta la un moment dat cu probleme
(divorţ, şomaj, sărăcie ş.a.) care îi afectează
atît de mult, încît o anumită perioadă de
timp nu reuşesc să se descurce cu ele.
| Aceste probleme îi pot face să consume
alcool, să nu acorde atenţie copiilor sau să
• devină violenţi. Atunci cînd o persoană
* trece printr-o criză sau este în stare de
ebrietate, de multe ori nu se ştie cum va
|| acţiona. Unii adulţi îşi pierd controlul -
devin impulsivi sau apatici, depresivi. Aflat
în preajma unui adult în asemenea situaţie,
ţ ] un copil trebuie să fie precaut şi să
acţioneze aşa ca să fie în siguranţă (să nu
|1 înceapă discuţii la teme care pot înfuria
adultul; dacă acesta devine violent sau
® i ameninţă cu aplicarea forţei - să
* j părăsească imediat locuinţa pentru a merge
într-un loc sigur; să anunţe imediat un
i ] adult în care are încredere ş.a.).
® i
•|
-38 -
Resursele la care se poate apela
(Cine este „firul de nisip"?)
- Andrei poate vorbi cu tatăl său cînd acesta
este treaz.
Andrei poate vorbi cu o persoană adultă
(rudă, vecin) de încredere despre cum se
simte, greutăţile pe care le are şi cu ce
poate aceasta să-1 ajute.
Cu ajutorul unui adult (din familie, din
şcoală), Andrei poate apela la instituţii şi
servicii din comunitate (de ex., primăria
poate oferi familiei sale un ajutor material;
Andrei ar putea frecventa un cerc de timp
liber din cadrul şcolii sau al unui Centru
pentru copii ş.a.).
- Andrei poate solicita ajutorul cuiva dintre
colegi la pregătirea temelor sau această
propunere poate veni de la un coleg(ă).
Printre resursele interioare ale lui Andrei
sunt, de ex., afecţiunea faţă de soră, care îl
ajută să fie puternic, abilităţile de a face
mîncare şi ordine, capacitatea de a-şi
organiza programul zilnic, pentru a reuşi cît
mai multe lucruri.
-10-
III FILM. ÎNCREDERE OARBĂ
Personaje
Cătălina, o adolescentă de 14-16 ani, care
petrece timp pe reţelele de socializare;
Mama Cătălinei;
Ioana, prietena Cătălinei;
Radu este un bărbat cu care Cătălina comunică
pe chat şi care să dă drept un adolescent.
Teme abordate
lipsa de comunicare dintre adolescenţi şi
părinţi
relaţiile dintre fete şi băieţi
modalităţi de petrecere a timpului liber
violenţa în mass-media şi pe Internet
situaţii cu risc de abuz sexual
pericol de trafic de fiinţe umane
comportamente sigure şi riscante
Sugestii de întrebări pentru discuţie
Care sunt dificultăţile prezentate în film?
Cine se află în situaţie dificilă?
Ce vă spune denumirea filmului?
Ce relaţie are Cătălina cu mama ei?
De ce Cătălina petrece timpul la computer?
Ce cunoaşte Cătălina despre băiatul cu care
stă pe chat?
Ce riscuri are comunicarea pe Internet şi
întîlnirile cu persoane necunoscute?
Cine mai poate nimeri în situaţie similară
cu cea a Cătălinei?
-40 -

Cum ar putea Cătălina să-şi asigure
s e c u r i t a t e a , c h i a r dacă decide să m e a r g ă l a
î n t î l n i r e a cu Radu?
Ce influenţă are asupra Cătălinei ceea ce îi
spune prietena sa Ioana?
Ce aţi face dacă aţi fi prietena Cătălinei?
In locul Cătălinei, cu cine aţi putea vorbi
despre siguranţă, relaţiile dintre fete şi
băieţi, riscurile legate de întîlnirile
romantice?
Care sunt resursele interioare ale Cătălinei
(calităţi, trăsături de personalitate,
cunoştinţe, abilităţi ş.a.), care o pot ajuta să
depăşească riscurile/ dificultăţile?
Mesaje pentru adolescenţi
Să construieşti relaţii pozitive cu fete şi
băieţi este important pentru a te simţi
împlinit(ă). In adolescenţă această
comunicare este nu doar interesantă, dar şi
firească şi absolut necesară. Faptul că
discuţi despre lucrurile care te interesează
cu persoane în care ai încredere te ajută să
te cunoşti mai bine, să te simţi mai sigur(ă)
pe tine şi să te pregăteşti pentru multe
situaţii noi prin care vei trece.
Respectul de sine, încrederea în noi înşine,
în trăirile personale ne ajută să procedăm
aşa cum ne spune vocea interioară,
convingerile pe care le avem şi să rezistăm
presiunilor din partea altor oameni.
In comunicarea cu persoane necunoscute pe
Internet, este important să nu dăm date
-10-
V i *
£ | personale despre noi şi familia noastră, să
nu postăm fotografii care ne pot compromite
v i sau face vulnerabili. Putem apela la
ajutorul cuiva care este mai priceput în
I I tehnologiile informaţionale, pentru a bloca
accesul unor persoane la profilul nostru pe
Internet sau a afla din ce localitate (regiune)
ne parvin anumite mesaje etc.
Precauţia şi respectarea unor reguli simple
ne ajută să fim în siguranţă la întîlniri (cele
cu persoane necunoscute ar trebui evitate),
ieşirile cu prietenii şi alte activităţi de timp
liber (de ex.: să anunţăm un adult din
familie unde şi cu cine mergem, să nu
purtăm cu noi obiecte de valoare şi sume
mari de bani, să telefonăm dacă întîrziem
acasă, să evităm sau să mergem însoţiţi
prin locuri necunoscute/ întunecoase, să nu
urcăm în maşini cu şoferi care au consumat
alcool etc.).
Toţi, şi copiii şi adulţii, avem momente cînd
suntem mai naivi sau mai vulnerabili decît
de obicei. Fie pentru că nu dispunem de
suficientă informaţie în privinţa unui lucru,
fie pentru că avem nişte preocupări care ne
fac să nu gîndim limpede, la rece, sau ne
pomenim în situaţii noi, neobişnuite etc.,
putem nimeri în încurcătură. Este normal
în orice situaţie să spunem ce nu înţelegem,
să punem întrebări, să spunem direct că nu
suntem pregătiţi pentru unele lucruri, să
cerem un sfat.
-42 -
Comunicarea cu persoane de încredere
înainte de a lua decizii, ne ajută să
comparăm propriile impresii despre o
situaţie cu cele ale altor oameni. De multe
ori, ne poate fi utilă şi opinia unui coleg sau
prieten, şi cea a unei persoane în vîrstă
(cum este un părinte, de ex.). In jurul
nostru sunt persoane mai în vîrstă decît noi
care au viziuni moderne despre viaţă, ne
înţeleg şi cu care ne place să comunicăm şi
semeni cu care nu suntem pe aceeaşi
lungime de undă sau care ni se par depăşiţi.
.44.
Resursele la care se poate apela
(Cine este „firul de nisip"?)
Cătălina îi poate spune mamei despre
comunicarea pe care o are cu Radu, iar
mama să-i dea nişte sugestii care să o ajute
să fie în siguranţă.
Ioana ar putea să o întrebe pe Cătălina mai
multe despre băiatul cu care urmează să se
întîlnească şi astfel să-şi dea seama ambele
că, de fapt, Cătălina nu îl cunoaşte
îndeajuns.
Fetele ar putea merge împreună la prima
întîlnire cu aşa-zisul adolescent, întîlnire
care să se producă într-un loc public.
Cătălina poate discuta despre ceea ce o
interesează în relaţiile cu băieţii cu mama,
un psiholog sau altă persoană adultă în
care are încredere (de ex.: o mătuşă,
dirigintele, mama Ioanei).
Printre resursele interioare ale Cătălinei
sunt, de ex., abilităţile de a folosi Internetul,
capacitatea de a comunica uşor cu alte
persoane şi a lega prietenii, încrederea pe
care o are în oameni.
-45-
IV FILM. DEZAMĂGIRE
Personaje
Felicia, o fată de 16 ani;
Maria, mama Feliciei;
Viorel, tatăl Feliciei, care tocmai a revenit de
la muncă din străinătate;
Diriginta de clasă a Feliciei;
Directoarea liceului.
Teme abordate
lipsa unei comunicări apropiate dintre copil
şi părinte(ţi)
neglijarea nevoilor emoţionale şi de
comunicare ale copilului
diferenţă de aşteptări
stabilirea de priorităţi
consecinţele migraţiei părinţilor asupra
stării emoţionale şi dezvoltării copilului
riscurile consumului de substanţe
risc de violenţă fizică şi verbală din partea
părintelui(ţilor)
Sugestii de întrebări pentru discuţie
In ce constă problema sau problemele
prezentate în film? Cine se află în situaţie
dificilă?
Ce relaţie are Felicia cu mama sa şi cu tatăl
său?
Ce a făcut-o pe Felicia să-şi schimbe
comportamentul, prietenii în perioada cînd
tatăl său a lipsit de acasă?
-10-
Ce credeţi despre titlul filmului? Cine şi de
ce este dezamăgit?
Ce aşteptări au faţă de Felicia celelalte
personaje?
Care sunt nevoile şi aşteptările Feliciei?
Dacă aţi fi în situaţia Feliciei şi aţi simţi
presiunea celor din jur, cum aţi reacţiona?
De ce aţi avea nevoie?
Ce îi ajută pe copiii şi tinerii ai căror părinţi
sunt plecaţi la muncă peste hotare să
depăşească dificultăţile cu care se
confruntă?
Ce aţi putea face, dacă aţi fi colegi sau
prieteni cu Felicia, pentru a o susţine?
Ce îi face pe unii adolescenţi să fumeze sau
să bea alcool?
Cum putem preveni consumul de
substanţ e la adolescenţ i?
De ce au nevoie adolescenţii pentru a se
descurca cu un grad mai mare de libertate
sau cu lipsa de supraveghere din partea
părinţilor?
Pe ce resurse interioare (calităţi, trăsături
de personalitate, cunoştinţe, abilităţi ş.a.),
se poate baza Felicia ca să depăşească
dificultăţile pe care le are?
-47 -
Mesaje pentru adolescenţi Resursele la care se poate apela
(Cine este „firul de nisip"?)
Toţi părinţii care pleacă la muncă peste
hotare sunt motivaţi de dorinţa de a oferi Discuţia calmă şi deschisă a Feliciei cu
mama şi tatăl îi va ajuta să-şi restabilească
copiilor lor tot ce este mai bun. Ca orice alt
treptat relaţiile călduroase, apropiate.
fenomen, migraţia are şi consecinţe
Felicia poate discuta cu o rudă apropiată,
pozitive, şi negative. De multe ori, copiii şi
diriginta de clasă, un psiholog despre ceea
părinţii înţeleg şi trăiesc în mod diferit
ce trăieşte, emoţiile şi gîndurile sale,
această experienţă. Ceea ce îi ajută să
dificultăţile pe care le are. Faptul că va
menţină relaţii apropiate este comunicarea
povesti ce are pe suflet şi va primi un
permanentă, deschisă şi încercarea de a
suport emoţional o va ajuta să se simtă mai
înţelege punctele de vedere, aşteptările
bine.
celorlalţi membri ai familiei.
Colegii de clasă, prietenii Feliciei pot să îi
Deseori, persoana care are anumite
ofere susţinere emoţională, să discute cu ea
probleme sau suferinţe încearcă să le
despre cum s-au descurcat ei în unele
ascundă de ochii celor din jur sau chiar să
situaţii dificile.
se comporte aşa ca să facă impresia că se
Printre resursele interioare ale Feliciei
descurcă foarte bine. Atunci cînd ni se pare
sunt, de ex., capacităţile de a studia, curajul
că o persoană vrea să demonstreze ceva
de a spune ce crede, faptul că îş i face
prin felul cum vorbeşte sau acţionează, este
prieteni ş i în momente dificile ş i nu se
important să nu ne grăbim să facem
izolează.
concluzii. Dacă am încerca să privim
lucrurile în profunzime, să discutăm cu
acest om şi să-1 susţinem, l-am ajuta să
depăşească dificultăţile pe care le are.
Schimbările care se produc la vîrsta
adolescenţei sunt deseori însoţite de trăiri
sufleteşti complicate. Chiar dacă poate
părea dificil, este important de discutat cu o
persoană de încredere despre ceea ce simţi,
ce gînduri ai, ce ţi se întîmplă şi alte lucruri
care te preocupă.

- 48 - -49-
 t! «
VFILM. REALITATE ŞOCANTĂ Cum a fost influenţată Sabrina de ceea ce
I i!
au discutat în pauză colegele sale?
Personaje t< fl Cine poate fi persoană de încredere pentru
Sabrina, o adolescentă de 14-17 ani; Sabrina, căreia să-i împărtăşească temerile
Mama Sabrinei; 41 sau problemele?
Andrei, soţul mamei, care nu este tatăl Ce aţi face voi în situaţia Sabrinei? Ce aţi
Sabrinei;
* «I
face dacă aţi fi colegi cu Sabrina?
Colega, prietena şi vecina Sabrinei; II Cine şi ce acţiuni trebuie să întreprindă
Colege de clasă ale Sabrinei; pentru ca Sabrinei să nu i se întîmple nimic
(se vorbeşte despre tatăl biologic al Sabrinei). 1 'II rău?
'II Care sunt resursele interioare la care poate
Teme abordate apela Sabrina?
neglijare | •II
dificultăţi de comunicare dintre fiică şi Mesaje pentru adolescenţi
mamă B II Abuzul sexual are multiple forme de
violenţă sexuală manifestare. Nu trebuie să aşteptăm să se
i •II
pornografie producă un viol pentru a întreprinde ceva!
frică, depresie, disperare |< II De îndată ce ne simţim ameninţaţi(te) sau
risc de suicid ne dăm seama că ceva nu este în ordine,
stereotipuri sociale şi prejudecăţi •II trebuie să acţionăm imediat - să părăsim

Sugestii de întrebări pentru discuţie -n locul în care ne paşte pericolul şi să vorbim

Cine se află în situaţie dificilă? In ce
constau problemele pe care le-aţi observat
în film?
Ce credeţi despre titlul filmului? Pe voi ce
v-a şocat?
De ce Sabrina nu i-a spus mamei direct ce o
îngrijorează? Ce aţi fi făcut în locul
Sabrinei?
De ce Sabrina nu i-a spus ce o preocupă
colegei şi vecinei sale?
cu un adult de încredere despre ceea ce ni
| se întîmplă!
- Abuzul sexual este pedepsit prin lege.
B Abuzatorul trebuie denunţat la poliţie.
Martorul care nu a depus plîngere poate fi
I
considerat complice.
|i In orice situaţie dificilă, lîngă noi este
întotdeauna cineva care ne poate asculta,
!' înţelege şi ajuta. Este important să nu ne
închidem în sine şi să încercăm să vorbim
•
cu o persoană în care avem încredere.
B

-10- B -50 -
1
 l!
Persoanele care au trăit experienţe •, VI FILM. VIZITA LA BUCUREŞTI
neplăcute, inclusiv care au fost victime ale
abuzului sexual, devin uneori şi victime ale 11 Personaje
prejudecăţilor şi stereotipurile care circulă Eliza, o adolescentă de 13-15 ani;
în comunitate. Bîrfirea şi judecarea altei Colegul de bancă al Elizei;
persoane este un fel de a te afirma din ^ , Alţi colegi de clasă ai Elizei;
contul problemelor ei. Aceasta nu o ajută Diriginta clasei.
deloc să depăşească dificultăţile. Iar pe noi ¥]
nu ne învaţă nimic. Toţi oamenii se Teme abordate
confruntă la un moment dat cu probleme de diferenţe existente între copii/ persoane (de
viaţă şi s-ar putea şi noi să ne aflăm în ţ, statut economic, situaţie în familie, reuşită
situaţii complicate, cînd vom avea mare la lecţii, capacităţi şi abilităţi, stare de
nevoie să ne simţim acceptaţi şi susţinuţi. 11 sănătate ş.a.)
discriminare
Resursele la care se poate apela umilire
(Cine este „firul de nisip"?) I izolare
Sabrina trebuie să insiste să vorbească cu
mama sa despre situaţia în care se află. Sugestii de întrebări pentru discuţie
Sabrina poate să-i spună unui alt adult de Cine se află în situaţie dificilă în acest film?
încredere (de ex.: tatălui, dirigintei, Care sunt dificultăţile pe care le-aţi
psihologului din şcoală, unei rude | observat?
apropiate) ce i s-a întîmplat. Cum se simte Eliza?
Prietena Sab rinei o poate încuraja să 1 De ce colegii o iau în derîdere?
povestească unui adult ceea ce o Ce a vrut să facă colegul ei de bancă?
îngrijorează şi să ceară ajutor. Ce aţi face în locul Elizei? Ce aţi face dacă
Prietena Sabrinei poate vorbi cu mama sa, aţi fi colegi cu Eliza?
care, la rîndul ei, să discute cu mama Cum poate fi legată situaţia din film cu
Sabrinei. |' viaţa voastră?
Printre resursele interioare ale Sabrinei Care copii şi tineri nimeresc de regulă în
sunt, de ex., abilitatea de a aprecia riscurile situaţii asemănătoare cu cea a Elizei (de
unei situaţii, capacitatea de a-şi stăpîni |M alte etnii, cu dizabilităţi, de vîrste mai mici,
emoţiile, încrederea că este stăpînă pe din familii sărace, din familii incomplete
propriul corp. (i

I
- 52 - -53-
l!

sau care se confruntă cu probleme de
consum de substanţe etc.)?
De ce unii oameni jignesc, umilesc, iau în
derîdere pe cei care sunt diferiţi de ei?
Ce putem face pentru a evita sau depăşi aşa
situaţii?
Care sunt resursele interioare care o pot
ajuta pe Eliza să depăşească dificultăţile pe
care le are?
Mesaje pentru adolescenţi
Adolescenţilor le plac activităţile de timp
liber şi de recreare şi ei pot fi foarte creativi
în organizarea acestora. Există variate
activităţi de acest fel, care nu necesită
cheltuieli din partea copiilor şi familiilor
lor. Atunci cînd sunt pregătite activităţi
recreative în cadrul unei clase, decizia
despre ce pot face copiii în timpul lor liber
trebuie să ţină cont şi de factorul economic.
Este important să ne punem în locul
diferitor oameni din jurul nostru pentru a
încerca să înţelegem felul în care se simt ei,
ce le motivează acţiunile şi cum îi poate
influenţa modul în care le vorbim noi.
Uneori suportul material din partea altor
persoane poate fi un ajutor de nepreţuit
pentru o familie care se confruntă cu
probleme financiare mari. De cele mai
multe ori însă, copiii care au dificultăţi
materiale nu vor să fie trataţi ca persoane
sărace, care au nevoie de bani. Acest lucru
îi face să se simtă prost. Ceea ce apreciază
-10-
R a
| toţi copiii şi toţi adulţii, indiferent de
•î
situaţia lor economică, familială, starea de
a sănătate sau orice alte diferenţe posibile,
>J este să fie trataţi cu respect etc.
I
^ a Resursele la care se poate apela
(Cine este „firul de nisip"?)
i Eliza ar putea spune colegilor care au
umilit-o despre felul în care s-a simţit cînd
i a auzit comentariile lor.
^ Copiii pot propune dirigintei să discute la
i
orele de clasă despre modul în care
i diferenţele dintre copii ar putea contribui la
relaţii pozitive între colegi, bazate pe
I i respect şi empatie.
| Eliza sau colegul ei de bancă îi pot propune
i
dirigintei să discute împreună cu clasa alte
i modalităţi de a petrece timpul liber sau
activităţi recreative care să fie accesibile
i i tuturor elevilor.
^ Dacă dificultăţile materiale pe care le are
i
familia Elizei sunt serioase sau de durată,
i un adult din anturajul Elizei (cineva din
familie, diriginta, directorul) poate apela la
•i ajutorul primăriei din localitate.
p a Printre resursele interioare ale Elizei este,
de ex., faptul că este înţelegătoare şi
i respectuoasă cu membrii familiei sale,
capacitatea de a analiza critic o situaţie şi a
t «î prevedea consecinţele deciziilor sale.
|i i
<i
i O
-55 -
i

VII FILM. Botanik"
Personaje
Mihai, un adolescent de 13-15 ani;
Colegii de clasă ai lui Mihai;
Profesoara.
Teme abordate
umilire
discriminare
izolare
manipulare/ profitare
etichetare
Sugestii de întrebări pentru discuţie
Care sunt dificultăţile prezentate în film?
Cine se află în situaţie dificilă?
Vă este cunoscută situaţia din film?
Cum se simte Mihai în clasă?
De ce el le-a dat să copieze celor doi colegi?
Ce aţi face în locul lui Mihai?
Care sunt alţ i copii şi tineri care pot nimeri
în situaţ ii cînd sunt umiliţi, discriminaţi,
luaţi în derîdere, porecliţi? (de ex.: din
familii cu venituri mici, care învaţă în ş coli
internat, cu dizabilităţ i etc.)
- Vi s-a întîmplat să fiţi porecliţi? Dar să vă
porecliţi colegii, prietenii? Cum v-aţi simţit
în ambele situaţii?
Ce se poate întîmpla dacă Mihai îşi refuză
colegii?
-10-
Ce poate să facă Mihai pentru a avea relaţii
pozitive cu colegii?
Ce aţi face dacă aţi fi colegi cu Mihai?
Care sunt resursele interioare (calităţi,
trăsături de personalitate, cunoştinţe,
abilităţi ş.a.) pe care Mihai se poate baza ca
să depăşească dificultăţile pe care le are?
Mesaje pentru adolescenţi
Fiecare persoană are capacităţi şi potenţial
pe care trebuie să le descopere şi să le
valorifice. Afirmarea de sine nu are nici o
legătură cu înjosirea şi luarea în derîdere a
altora.
Relaţiile interpersonale sunt menţinute de
„schimbul" de suport emoţional, ajutor,
servicii ş.a., care are loc între oameni,
fiecare contribuind cu ceva.
Relaţiile de prietenie şi cele amicale sau
colegiale se bazează pe lucruri diferite şi
implică persoanele în măsură diferită. In
toate tipurile de relaţii pe care le construim
cu alţi oameni, sunt utile abilităţile de
negociere şi de comunicare nonviolentă.
Este important să fii sigur(ă) pe tine şi să
poţi rezista presiunii la care eşti supus(ă) în
unele situaţii de către alte persoane.
-56 -
 «
Resursele la care se poate apela Q
SUPORT INFORMAŢIONAL PENTRU
(Cine este „firul de nisip"?) ADULTUL MODERATOR
q
Mihai poate încerca să discute individual cu
fiecare dintre colegii care l-au umilit şi să le
q Abuzul faţ ă de copii
spună cum s-a simţit în situaţia respectivă.
Mihai ar putea cere ajutorul unui adult de A
Organizaţ ia Mondială a Sănătăţ ii (OMS)
încredere din şcoală (profesor, diriginte, consideră violenţa drept „orice formă de
psiholog) care să-i sugereze ce ar putea face «1 maltratare fizică şi/ sau psihică, abuz sexual,
pentru a avea relaţii pozitive cu colegii. neglijare, tratare neglijentă sau exploatare în
«I
Mihai sau colegi de-ai săi ar putea propune scopuri comerciale sau orice alt tip de
dirigintei să discute la orele de clasă despre «I
exploatare care poate cauza daune efective sau
diferite capacităţi, abilităţi, talente ale potenţiale pentru sănătatea, supravieţuirea,
copiilor, aşa încît fiecare să se simtă valoros <I dezvoltarea sau demnitatea copilului în
şi să nu aibă nevoia de a se afirma prin contextul unei relaţii de responsabilitate,
faptul că umileşte pe cineva. încredere sau autoritate".
Printre resursele interioare ale lui Mihai I
sunt, de ex., aptitudinile de a învăţa, OMS defineşte patru tipuri de abuz al copilului
calitatea de a fi respectuos, capacitatea de a care se suprapun (abuzul sexual îl conţine şi pe
fi empatic şi a înţelege nevoile colegilor, cel fizic şi emoţional, în timp ce abuzul fizic îl
faptul că este gata să ajute. T» 4 conţine pe cel emoţional).
!j •1
1. Abuz emoţional — acţionare psihică asupra
!j -L copilului, unică sau repetată, atitudine
« neglijentă sau ostilă, alte comportamente
!j ale părinţilor sau îngrijitorilor, care
!j provoacă unui copil deformări ale
autoaprecierii, pierderea încrederii în sine
•I şi împiedică procesul de dezvoltare şi
socializare a copilului. Mai frecvent sunt
§1
întîlnite următoarele forme de abuz
?! emoţional: respingerea, izolarea,
ameninţarea, ignorarea, ironizarea,
lj H aşteptări/ cerinţe exagerate.
M
-10- -58 -
 * a
2. Neglijare — incapacitatea cronică a arderea sau otrăvirea lui.
1 •î
părintelui sau îngrijitorului de a satisface
nevoile de bază ale copilului, precum hrana, 1 •i Pedeapsa corporală, deşi în mod tradiţional
îmbrăcămintea, adăpostul, îngrijirea este percepută că metodă de disciplinare, de
medicală, oportunităţi educaţionale, l u asemenea constituie un abuz fizic.
protecţie şi supraveghere. Cele mai grave Exploatarea prin muncă, definită de
• i
forme de neglijare sunt: Organizaţia Internaţională a Muncii ca „orice
neasigurarea unei alimentaţii adecvate i i formă de muncă a copilului, de ale cărei
nevoilor de dezvoltare ale copilului; beneficii profită un adult şi care are drept
neasigurarea cu îmbrăcăminte adecvată; 1 i consecinţă afectarea dezvoltării, educaţiei şi
dezinteres faţă de starea de sănătate a moralităţii copilului" este o altă formă de abuz
1 1
copilului; fizic al copilului.
locuinţă cu spaţiu şi igienă l! <i
necorespunzătoare; 4. Abuz sexual — antrenarea copilului într-o
supraveghere insuficientă; fe î activitate, realizată cu intenţia de a produce
lipsă de preocupare pentru educaţia plăcere sau de a satisface nevoile unui adult
1 i
sau ale unui alt copil, care, prin vîrstă şi
copilului şi comunicarea cu el;
privarea copilului de afecţiune; fc i dezvoltare, se află faţă de el într-o relaţie de
abandonul copilului. răspundere, încredere sau putere. Abuzul
• •I sexual al copilului poate avea mai multe
3. Abuz fizic - agresarea copilului în mod forme:
i i
intenţionat de către adultul în grija căruia abuzul sexual cu contact (cu sau fără
se află, provocarea de leziuni sau otrăvirea 1 i penetrare);
copilului. Cel mai des, abuzul fizic se abuzul sexual fără contact (voyeurism,
manifestă prin: t! •î exhibiţionism, implicarea copilului în
bătăi cu mîna sau cu un obiect (furtun, producerea pornografiei, incitare la
l! •î
cablu, vargă), aplicate pe oricare parte a prostituţie, hărţuire sexuală).
corpului; l! i
scuturarea copilului; Legea Republicii Moldova privind prevenirea şi
punerea copilului în genunchi; 1 •i combaterea violenţei în familie defineşte
legarea copilului; următoarele tipuri de violenţă:
1 i
lovirea copilului de obiecte; violenţă fizică — vătămare intenţionată a
trasul de păr şi de urechi, f | i integrităţii corporale ori a sănătăţii prin

-60
i -61 -
E <1
lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, identitate; privare intenţionată de acces la
înţepare, tăiere, ardere, strangulare, informaţie; alte acţiuni cu efect similar;
muşcare, în orice formă şi de orice violenţă spirituală — subestimare sau
intensitate, prin otrăvire, intoxicare; alte diminuare a importanţei satisfacerii
acţiuni cu efect similar; necesităţilor moral-spirituale prin
violenţă sexuală — orice violenţă cu caracter interzicere, limitare, ridiculizare,
sexual sau orice conduită sexuală ilegală în penalizare a aspiraţiilor membrilor de
cadrul familiei sau în alte relaţii familie, prin interzicere, limitare, luare în
interpersonale, cum ar fi violul conjugal, derîdere sau pedepsire a accesului la
interzicerea folosirii metodelor de valorile culturale, etnice, lingvistice sau
contracepţie, hărţuirea sexuală; orice religioase; impunere a unui sistem de valori
conduită sexuală nedorită, impusă; personal inacceptabile; alte acţiuni cu efect
obligarea practicării prostituţiei; orice similar sau cu repercusiuni similare;
comportament sexual ilegal în raport cu un violenţă economică - privare de mijloace
membru de familie minor, inclusiv prin economice, inclusiv lipsire de mijloace de
mîngîieri, sărutări, pozare a copilului şi existenţă primară, cum ar fi hrană,
prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală; medicamente, obiecte de primă necesitate;
alte acţiuni cu efect similar; abuz de variate situaţii de superioritate
violenţă psihologică - impunere a voinţei pentru a sustrage bunurile persoanei;
sau a controlului personal, provocare a interzicere a dreptului de a poseda, folosi şi
stărilor de tensiune şi de suferinţă psihică dispune de bunurile comune; control
prin ofense, luare în derîdere, înjurare, inechitabil asupra bunurilor şi resurselor
insultare, poreclire, şantaj are, distrugere comune; refuz de a susţine familia;
demonstrativă a obiectelor, prin ameninţări impunere la munci grele şi nocive în
verbale, prin afişare ostentativă a armelor detrimentul sănătăţii, inclusiv a unui
sau prin lovire a animalelor domestice; membru de familie minor; alte acţiuni cu
neglijare; implicare în viaţa personală; acte efect similar.
de gelozie; impunere a izolării prin detenţie,
inclusiv în locuinţa familială; izolare de
familie, de comunitate, de prieteni;
interzicere a realizării profesionale,
interzicere a frecventării instituţiei de
învăţămînt; deposedare de acte de

-10- -63 -
 h* W P 0 O o 3 P > H
£ < < P
0
O) h+5 0 0 X P
£ E- H - S 3-
C & g
o
3 P 0
^ B ? p °
O
< B^ ^ GG P
?
£ 2 c n <
c**o 3.
E p <a:
pî g e §
3 2 Q.
•a
o
H*
$ 0
2 HK
N P ZT CC

ci- ct- 0 0
CD P hd
£ P^
0
0 0 ^ » S P pc
-CI-
59
% | Is»
Ul HTî P Ci-
r^c 0p^ 3 c+-
P J C+"
H— ^ (X! O (X! o h-" ^
0 3 8 P O^
O ci-
^ 0 M> P
0 P< 0
a N
< P< p< ^ 8 ci- H
P Q ^ * ^r^ cr
m
r- S s ^
Cf^ 0 0
DP C
p p< O P
ci- O P< M> N ^ «a p i o P-I0
•a h* a O 0 C
i_I HĂ H^ h - i .
i—i.
gg
m • P ^ Z, 3 crq O £ Pr i - ° 2 0
o CD CI-
C g F Oo p^ •a
M.
h^ < * tf
p 0 G ' P 0
H* P 3 • 3 0 o p 0 p O N
0\ 0
P H*
p
O H-" p, p< h & a" EL & 0 § Ul
a 1
O 0 P N P GG « ^ p * "M • c- •
0 s Hj
P < P 0 GG 0 P P
O P HJ P M •
UI HJ
O^ O p _ , O 0 0 ^ P^
H-' 2 0 C
P-
D
p h-i> P
p M. ^a CG
m •P< 0 p 0^
O 25 p
p
__ 0
O 1
mi • p 2 0 5>
&
H* p o
cl-
p< p o gg a
0 P S' < P HJ
O p 0
P O
ch* 0 < U) O
GG i
-S- tss s-l . o
i—i • h*
p" •a £^
_ GG
P^ M- —i •• O 0 p
( 0
P C T cl- O 0 B
pc ^ CCI"» P cr ci- P o o
< P GG £
P P< 3
0 m •PP. cf- N 0 o 2 ®
P 0 P 0 3 ® o
GG h* ci-
O m> 0 P^
P< P PD 0 ^ 0 r
S-E-Sc
B ?

Abuzul are consecinţe la nivel:

fizic psihic corporal de comportament
Echimoze Teamă, fobii Stări de vomă Reuşita şcolară
Hematoame Sentiment de Dureri de cap scăzută/ dificultăţi de
Fracturi vinovăţie, jenă Ameţeli învăţare
Răni Insecuritate Enurezis Absenteism, abandon
Leziuni Depresie Tulburări ale şcolar
interne Neîncredere în somnului Violenţă
Suprafeţe de propria Tulburări Impulsivitate
piele înroşite persoană alimentare Neîncredere în alţi
Arsuri Anxietate Boli de piele oameni
însoţite de determinată de Atacuri de Consum de substanţe
greaţă persoane, sufocare, Suicid sau tentativă de
situaţii, senzaţia de nod suicid
evenimente ce în gat Comportament
au caracterizat sexualizat
situaţia de Hiperactivitate şi
abuz deficit de atenţie
Tulburări de vorbire,
bîlbîiala
Fuga de acasă
 l! 1

în timp, consecinţele imediate ale violenţei se Semne ale abuzului asupra copilului
l! 1
transformă în consecinţe pe termen lung:
1 1 Pentru a recunoaşte abuzul asupra copilului,
Sub-dezvoltare este important ca educatorii, învăţătorii,
1 <1 profesorii să cunoască semnele specifice ale
Izolare
Tulburări de relaţionare, adaptare şi abuzului sau neglijării, fiind receptivi la
1 fl
integrare socială manifestările în comportamentul copiilor,
Dificultăţi de integrare profesională 1 1 părinţilor sau al altor responsabili legali ai
Dificultăţi în construirea unui cuplu copilului. în general, trebuie să vă alarmeze
1 1 schimbările în felul de a fi al copilului, care
- Violenţă domestică (conjugală, în
nu sunt legate de vîrstă acestuia şi procesele
relaţia cu propriii copii) 1 1
determinate de dezvoltarea sa, îi afectează
Comportament agresiv faţă de alte
1 1 starea emoţională, reuşita şcolară şi
persoane
frecventarea orelor.
Disfuncţii în sfera sexuală şi a
K <1
reproducerii
Schimbări frecvente de parteneri Nici unul dintre semnele prezentate în
1 <1
sexuali continuare nu indică în mod automat un abuz.
Consum excesiv de alcool sau consum I 1 Oricare dintre ele poate fi găsit la orice
de droguri părinte sau copil, într-un moment sau altul.
1 <] Dar cînd semnele apar în mod repetat sau
Amintiri obsesive
Depresie combinate, ele trebuie să determine cadrele
I ; 1
- Automutilare şi alte comportamente didactice să acorde atenţie sporită situaţiei şi
1 să ia în considerare posibilitatea unui abuz
autodistructive tj
asupra copilului.
I •1

1 j '1

1 1

1 <1

lj 1

1 <]
66 67-
I d

I 1
 J
Q
Semne ale abuzului sau neglijării ! 1 Semne ale abuzului fizic
La copil La părinte Copil Părinte/ îngrijitor
Prezintă schimbări Arată interes scăzut
î 9
Are arsuri, muşcături, Dă explicaţii
neaşteptate de pentru copil 1 0 vînătăi, oase rupte sau neconvingătoare,
comportament sau de Neagă existenţa ochi învineţiţi în mod contradictorii sau
randament şcolar I a inexplicabil nu dă nici o
problemelor de acasă
Nu a primit ajutor sau de la şcoală ale Are vînătăi vechi sau explicaţie privind
I i rănile copilului
pentru problemele copilului sau dă vina alte semne vizibile,
fizice sau medicale pe acesta I j după o absenţă de la Descrie copilul ca
supuse atenţiei II vede pe copil ca şcoală (nu toate fiind „rău" sau într-
părinţilor I 1 vătămările au şi semne un alt mod negativ
fiind în întregime
rău, fără valoare sau exterioare!)
Are probleme de t i Utilizează pedepse
învăţare care nu pot ca pe o povară Pare speriat de părinţi fizice dure
avea cauze fizice sau I i şi protestează, amînă,
Cere perfecţiunea sau A fost abuzat în
de natură psihică refuză sau plînge cînd
un nivel de I a copilărie
performanţă fizică, trebuie să meargă acasă
Este întotdeauna
circumspect, ca şi ş colară la care I i Are privire speriată
cum ar aştepta mereu copilul nu poate
să se întîmple ceva ajunge
I ] Tresare şi se sperie des
(la gesturi bruşte,
rău Cere din partea K 1 ridicarea vocii, mişcări
îi lipseşte copilului grijă, îndreptate spre el)
atenţie şi satisfacerea I i
supravegherea unui
Are gesturi de apărare
adult nevoilor sale afective K i] în cazuri neutre,
Se plînge tot timpul, interpretate ca atac
se străduieşte prea I fizic la propria persoană
mult sau este prea B i Spune că a fost bătut de
responsabil
un părinte sau îngrijitor
In relaţia dintre părinte şi copil B
Se ating sau se privesc rareori Se gîrboveşte cînd se
Manifestă o atitudine negativă în relaţia lor №ii aşteaptă la un pericol
Declară că nu se plac
|
4
-68- -69 -
ii d

i a
 l
Semne ale neglijării I Semne ale abuzului sexual
Copil Părinte/ îngrijitor Copil Părinte/ îngrijitor
K
Nu a beneficiat de Pare să fie Are dificultăţi la Este excesiv de
îngrijire medicală sau indiferent faţă de l! mers sau cînd stă pe protector cu copilul,
stomatologică necesară copil scaun limitînd sever
la timp, vaccinări sau contactul acestuia cu
Pare apatic sau Refuză brusc să se
tratament oftalmologie alţi copii, în special
deprimat I schimbe pentru ora
ori ochelari de sex opus
Se comportă de educaţie fizică sau
Este adesea murdar şi I refuză să participe la Este secretos şi
iraţional sau într-o
miroase neplăcut manieră ciudată activităţi fizice izolat
i
Nu are haine adecvate Consumă alcool sau Dă dovadă de Descrie dificultăţi în
anotimpului şi l!
alte droguri cunoştinţe sau căsnicie care implică
temperaturii de afară
l! comportament sexual lupte pentru putere
Consumă alcool sau alte ciudat, sofisticat sau în familie sau relaţii
droguri I neobişnuit sexuale
Este orientat spre alte I Contractează o boală
activităţi în detrimentul venerică sau, în cazul
celor şcolare (îngrijirea I unei fete, rămîne
fraţilor mai mici, munci însărcinată
gospodăreşti etc.) fe
Fuge de acasă
Este abandonat sau l!
lăsat fără supraveghere Acuză abuzul sexual
B din partea unui
Spune că nu are pe
părinte sau altei
nimeni acasă care să-1 B
persoane în grija
îngrijească
B căreia se află

•
I

K
- 70 • 71
V

I
 1 J

Copil
Semne ale abuzului emoţional
Părinte/ îngrijitor
1 • Resurse recomandate

Are un comportament Acuză, ceartă copilul K < S www.cnpac.org.md;

alcătuit din extreme şi minimalizează
(servil sau
f I http://amicel.cnpac.org.md - informaţ ii
valoarea lui în mod
revendicativ exagerat, constant 1 •I despre abuzul faţ ă de copii, munca
pasivitate sau
agresivitate extremă)
Nu este preocupat de
soarta copilului şi M • copilului, rolul diferitor specialişti

Este fie prea matur refuză să ia în pentru protecţia drepturilor copilului.

Ii I
(îngrijeşte un alt copil, considerare
S www.childrights. md — drepturile
de ex.), fie prea problemele copilului 1" I
infantil (se leagănă la şcoală copilului; suport pentru copiii şi
sau dă din cap în mod 1" I
Respinge copilul în familiile afectate de migraţie, activităţi
frecvent)
mod evident 1' <I
Este întîrziat în interactive pentru dezvoltarea
Este foarte critic şi
dezvoltarea fizică sau
negativ în raport cu li! >• competenţelor.
emoţională
copilul 1 I
Are o imagine de sine S www.lastrada.md - traficul de fiinţ e
negativă, nu are Părinţii sunt violenţi
unul cu altul 1" J umane; exploatarea sexuală.
încredere în sine, nu
se simte în siguranţ ă în familie se consumă V • S www. sigurinfo.ro - siguranţ a navigării
alcool
încearcă să se
sinucidă Arată ironie, M • pe Internet.

Este privat de atenţia sarcasm, dispreţ faţă S http://www. addox. ro;

de copil
i •I
părinţilor/ www.adolescenta.ro - articole despre
îngrijitorului Are cerinţe exagerate i." Î
Declară o lipsă de faţă de rezultatele adolescenţ ă pentru adolescenţ i şi
ataşament faţă de şcolare, comportarea i •
părinţ ii lor.
părinţi copilului i I
Are stări depresive, de
vinovăţie i •
• •
-10- -73 -
K J
• •
 III

BIBLIOGRAFIE CONSULTATA

Legea privind prevenirea şi combaterea №

violenţei în familie, Nr. 45 din 01.03.2007.
lï
Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului iij
faţă de Copii, UNICEF (2006) Bătaia
părintească înseamnă violenţă. Ghid pentru ÏÏl
profesionişti, Chişinău.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia

Drepturilor Copilului (2006) Rolul şi
responsabilităţile personalului didactic în
protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
V
Bucureşti.
I
ALC/SPRS (1998) Grain de Sable. Un video
interactive. Programme de prévention des f!
violences faites aux adolescents, Nice. |i

ALC/SPRS (1998) Grain de Sable. Livret 1

Pédagogique, Nice.
I

1!!!

I'!

i!

l!

i!
*
-74-
F