IGIENA COPILULUI ȘI

ADOLESCENTULUI
Farm. Popescu Ileana
Colegiul Universitar Spiru Haret
IGIENA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI
• Igiena copilului și adolescentului ca ramură a igienei se ocupă cu studierea factorilor care
influențează starea de sănătate a colectivităților de copii și tineri, în scopul eliminării sau
al restrangerii acțiunii factorilor vătămători și al folosirii celor cu acțiune pozitivă, pentru
prevenirea îmbolnăvirilor și promovarea sănătății copiilor și tineretului.
• Principalele etape ale dezvoltării postnatale au fost stabilite în funcție de criterii morfo-
funcționale și psiho-pedagogice. Din punct de vedere medical igienic și pedagogic se
delimitează următoarele perioade de dezvoltare:
-prima copilărie -perioada de viață a nou-născutului (0-28 zile)
-perioada de viață a sugarului (1-12 luni)
-perioada de viață a copilului mic (1-3 ani)
-a doua copilărie –perioada preșcolarului mic (3-4 ani)
-perioada preșcolarului mijlociu ( 4⅟₂-5 ani)
-perioada preșcolarului mare (5-6 ani)
 IGIENA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI
- a treia copilărie –perioada școlarului mic (6-10,11 ani)
-perioada școlarului mijlociu (10-11 ani-13-15 ani)
(perioada prepubertară)
- adolescența - 13-15 ani- 18 ani
- tinerețea - 18-25 ani
1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
• Obiectivele activității de igienă în colectivitățile de copii de 0-3 ani sunt:-
promovarea dezvoltării fizice și neuropsihice printr-o alimentație rațională
și asigurarea condițiilor igienice optime în creșe și casele de copii;
- prevenirea bolilor contagioase și a accidentelor.
• Dezvoltarea staturo-ponderală a copiilor la naștere reflectă condițiile de
evoluție normală sau patologică ale sarcinii. Printr-un consens al
specialiștilor, copiii cu o greutate la naștere sub 2500 g sunt considerați
prematuri, iar cei cu o greutate sub 3000 g sunt apreciați ca sub ponderali.
Greutatea la naștere a copiilor din țara noastră variază între 3400 ± 40 g
pentru băieți și 3300 ± 40 g pentru fete.
Înălțimea este de 51,5 cm±2,1 cm pentru băieți și 50,9 cm±2,0 cm pentru
fete.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
• Factorii care condiționează greutatea la naștere a copiilor:
-durata sarcinii; calculată din prima zi după ultimul ciclu = 281-282±11 zile. După unii specialiști ⅔ din numărul
sarcinilor au o durată de 270-291 zile.
-numărul sarcinilor anterioare; greutatea și înălțimea nou-născutului crește cu numărul sarcinilor anterioare ale
mamei.
-varsta mamei; tinerele sub 16 ani nasc mai frecvent copii cu greutate redusă, ca și femeile peste 40 ani.
-sexul copilului; încă de la naștere băieții au o dezvoltare staturo- ponderală mai bună decat fetele.
-dezvoltarea corporală a mamei;
-starea placentară și statusul endocrin matern; integritatea funcțională și anatomică a placentei,
hiperestrogenia mamei influențează pozitiv dezvoltarea la naștere.
-starea de sănătate a gravidei; o acțiune deosebit de negativă o au bolile cardiace și pulmonare care restrang
aportul de oxigen pentru făt.
-alimentația gravidei; aport normal de proteine și vitamine; consumul de alcool și fumatul sunt factori negativi
pentru dezvoltarea prenatală.
-starea social-economică și regimul de muncă și odihnă.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
• Factorii de mediu care condiționează sau determină prematuritatea și
malformațiile congenitale:
-radiațiile ionizante.
-factori chimici, fie medicamente (hormoni, calmante, sulfamide,etc.), fie intoxicații
prin substanțe toxice industriale, sau administrare de substanțe cu acțiune abortivă.
-factori biologici acționand în cadrul infecțiilor virale (rujeolă, rubeolă) sau în cadrul
infecțiilor bacteriene stafilococice, prin sifilis sau tuberculoză determină întinse și
grave malformații congenitale.
Calculandu-se curba mortalității infantile, in funcție de greutate, s-a obținut o
curbă care prezintă in minimum la greutatea de 3460 g și 53,8 cm pentru înălțime și
care prezintă un maximum atat spre grupele de greutate mică, cat și spre grupele
de greutate foarte mare la naștere. Supradezvoltarea la naștere este condiționată
de obezitatea mamei sau de diabetul matern.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
• CARACTERISTICI FIZIOLOGICE EVOLUTIVE ALE COPIILOR DE 0-3 ANI
1. Caracteristici ale funcțiilor de reglare termică.
Sugarul și copilul mic au o temperatură centrală mai mare ca a adultului cu 0,3-0,4ᴼ.
Echilibrul termic al organismului copilului mic este mai labil deoarece: termoproducția este
intensă datorită metabolismului crescut, ca urmare a ritmului de creștere intensă a masei
corporale și a activității musculare bogată; în această perioadă de dezvoltare copiii fac ușor
hipertermii emoționale (febra din ziua internării, febra țipătului pană la 38ᴼ), hipertermii de
deshidratare sau în alimentația hiperproteică, sau hipertermii prin supraancălzire în baie.
Față de ușurința fenomenului de termoproducție copiii de 0-3 ani dispun în același timp și
de mari posibilități de termopierdere. Pierdera de căldură este datorată suprafeței cutanate
mari în raport cu masa corporală( de 2-3 ori mai mare decat la adult),apoi țesutul adipos
este redus ca grosime, iar tegumentele sunt mai subțiri ceea ce ușurează pierderea căldurii
corpului. Controlul nervos al echilibrului termic este mai puțin perfecționat. Așadar, atenție
la confortul termic al copiilor: 22-24 ᴼC în camerele copiilor.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
2. Caracteristicile evolutive ale aparatului respirator
-căile respiratorii nazale sunt relativ înguste, meatul mijlociu fiind utilizat pentru respirație
abia de la 3 ani;
-mucoasa nazală fină și bogat vascularizată este ușor iritată de factori mecanici și chimici;
-laringele are un istm relativ stramt care determină atunci cand se inflamează fenomene de
insuficiență respiratorie;
-și laringele și traheea au partea cartilaginoasă compresibilă, fenomen de luat în seamă la
confecționarea îmbrăcămintei pentru copii;
-toracele este relativ stramt pană la coasta a 4-a și dilatat la bază, motiv pentru care copilul
are posibilități reduse de creștere a ventilației prin mărirea amplitudinii respiratorii; el
acoperă nevoile crescute de aer prin polipnee. Nou-născutul are o frecvență respiratorie de
45-55 respirații/minut, copilul de 1 an 35 respirații/minut, de 2 ani 32 respirații/minut și de
3 ani de 30 respirații/minut. Respirația este neregulată, ritmul respirator și amplitudinea
respirațiilor modificandu-se foarte ușor sub influența condițiilor externe.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
3. Caracteristicile evolutive ale aparatului cardiovascular
La naștere cordul copilului reprezintă 0,8% din greutatea corporală. Masa
cordului se dublează la 8 luni, ca la 4 ani să fie de patru ori mai mare.
Miocardul are o mare vitalitate, bătăile cordului continuand timp mai
îndelungat după oprirea respiratorie, ceea ce favorizează măsurile de
reanimare care trebuie continuate multă vreme după oprirea
respirației.Capilarele se dezvoltă crescand ca densitate pe unitatea de volum
în primul an de viață. Nevoile metabolice crescute sunt compensate de o
viteză de circulație mare, tahicardia este fiziologică de 130-150/minut la nou-
născut, 125/minut la 1 an, 110/minut la 2 ani, 100/minut la 4 ani.Adaptarea
activității cordului la nevoi de irigare sporite se face în special prin creșterea
minut-volumului cardiac pe baza accelerării frecvenței cardiace. Minut-
volumul cardiac este aproape dublu față de cel al adultului.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
4. Caracteristicile evolutive ale aparatului digestiv; dezvoltarea dinților temporari
În primele luni de viață conformația gurii este adaptată pentru supt. Faza inițială a
deglutiției devine voluntară numai după cateva luni, perioadă în care copilul nu
înghite alimentele puse pe partea anterioară a limbii. De asemenea masticația nu
este posibilă în primele luni, iar concentrația de ptialină a salivei ajunge la maxim la
sfarșitul primului an. Capacitatea stomacului crește continuu în primul an de viață.
Golirea stomacului sugarului alimentat natural se face după 2 ore iar a celui
alimentat artificial după 3 ore;cand alimentația este diversificată evacuarea
completă are loc în 3-4⅟₂ ore.
Dentiția temporară se dezvoltă în primele 30 luni de viață. În medie la 8 luni și 1
săptămană au primul dinte; 2 dinți la 8 luni și 3 săptămani; 4 dinți la 10 luni și 2
săptămani; 8 dinți la 14 luni și 2 săptămani; 16 dinți la 24 luni; 20 dinți la 30 luni și o
săptămană.
Caracteristicile funcționale ale aparatului digestiv impun adaptarea alimentației la
etapele de varstă, fragmentarea meselor și acoperirea nevoilor de alimentație .
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
5. Caracteristicile evolutive ale aparatului urinar
Rinichii cresc ca masă viscerală mai ales în primul an apoi evoluează mai lent
, ca în perioada prepubertară să existe o nouă perioadă de creștere rapidă.
Odată cu creșterea masei se înmulțesc și se alungesc tubii renali. Capacitatea
vezicii urinare crește de la 50cmc la nou-născut la 200-280cmc la 1 an și pană
la 252-400cmc la 2-3 ani. Musculatura vezicii este slab dezvoltată. Cantitatea
de urină crește de la 5cmc/kg corp în primele zile la 80-90 cmc/kg corp la
sfarșitul primului an de viață. Copilul mic elimină de doua ori mai multă
cantitate de urină pe kg corp decat adultul, ceea ce presupune un efort
funcțional deosebit de mare pentru aparatul urinar, ceea ce explică și relativa
fragilitate funcțională renală la această varstă. După naștere copilul are 1-2
micțiuni pe zi, în prima săptămană ajunge la 6-8 micțiuni, iar în prima
jumătate de an la 14-16 micțiuni/24 ore. Un copil supraalimentat poate
ajunge și la 20-25 micțiuni/24 ore și chiar la 50 micțiuni/24 ore.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
6. Dezvoltarea aparatului locomotor
Coloana vertebrală fără curburi la naștere, își realizează curbura cervicală la 3 luni (copilul
își ridică capul), la 6 luni se formează curbura dorsală (copilul stă așezat),iar la 9-12 luni se
formează curbura lombară după ce copilul a început să umble. Curbura lombară se
accentuează în anul al doilea și al treilea. Membrele inferioare și superioare au la naștere
aceeași lungime și sunt relativ scurte în raport cu trunchiul în primii 3 ani de viață.
Musculatura nou-născutului reprezintă 22% din greutatea corporală. Creșterea ulterioară a
musculaturii se face începand cu masele musculare de la nivelul rădăcinii membrelor și de
la nivelul trunchiului. La 2 luni de viață intrauterină scheletul este cartilaginos. La naștere se
constată prezența punctelor de osificare, osificare care continuă pană la 3 ani. Dezvoltarea
osoasă se face mai precoce la fetițe decat la băieți. Ritmul dezvoltării osoase este mai lent
la copiii cu condiții deficitare de viață și în perioada anotimpului de iarnă. Țesutul osos
dispune de o vascularizație bogată și se caracterizează printr-o slabă mineralizare, deci
rezistență redusă la traumatismele directe dar în același timp o elasticitate mai mare
datorită bogăției de colagen. Intensitatea proceselor de creștere la nivelul oaselor
favorizează difuzarea proceselor inflamatorii, în același timp însă, permite și o refacere
osoasă mai rapidă decat la alte perioade de dezvoltare.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
• DEZVOLTAREA NEUROPSIHICĂ A COPIILOR DE 0-3 ANI
1. Dezvoltarea creierului și a diferitelor aparate senzoriale
Dezvoltarea creierului este legată de evoluția proceselor de mielinizare ale diferitelor părți
ale sistemului nervos. Aceasta face ca în primii trei ani de viață să se realizeze treptat un
tablou neurofiziologic relativ asemănător cu cel al adultului.
Dezvoltarea neuropsihică normală presupune o evoluție corespunzătoare a fenomenelor
de dezvoltare senzorială psiho-motorie a funcțiunilor de cunoaștere, a vorbirii și a vieții
emoțional-afective a copilului.
În primul an de viață nu pot fi depistate decat tulburările grosolane ale dezvoltării vederii și
în special deficiențe caracteristice semnelor de malformații congenitale. Abia la trei ani pot
fi aplicate unele metode obiective de depistare a tulburărilor de vedere mai fine.
Tulburările de dezvoltare a auzului, cu caracter de surditate netă bilaterală nu depășesc ca
frecvență 1%. Chiar și pană la trei luni se pot observa reacții de clipire la zgomote
neașteptate de circa 30 dB ca semn al unui auz normal. Între 3 și 12 luni copilul se
orientează către locul de emitere a unor zgomote sub 30 dB.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
2. Dezvoltarea psiho-motorie
Principalele repere care permit aprecierea dezvoltării psihomotorii a copilului în
primii trei ani de viață sunt: la 2 luni începe să ridice capul; la 4 luni așezat ventral
ridică și rotește capul; la 5-6 luni stă așezat fără ajutor; la 8 luni se deplasează
tarandu-se; la 9 luni se ridică din poziție culcat în poziție așezat; la 10 luni se ridică
în picioare cu ajutor; la 11 luni merge cu sprijin; la 12 luni merge fără ajutor.
Un rol important în activitatea motorie îl reprezintă prehensiunea ca formă
elementară de contact cu mediul. La 3 luni copilul prezintă reflexul tonic al mainii;
la 4 luni prinde obiectele cu toată mana;la 6 luni poate să flecteze degetele; la 8
luni duce obiectul la gură; la 9 luni opune policele celorlalte degete iar la 10 luni
poate să realizeze pensa police-index.
Între 2 și 3 ani se perfecționează mersul și echilibrul, ceea ce permite copilului să
urce trepte, să meargă pe plan înclinat și să se cațere.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
3.Dezvoltarea vorbirii
Pentru dezvoltarea normală a vorbirii este necesară integritatea funcțională a
organelor fonației, a auzului și a centrilor corticali corespunzători.
Încă din prima lună copilul trece de la țipătul monoton la țipătul modulat ca
rudiment de semnalizare mai întai a unor nevoi și mai apoi a unor efecte de
mulțumire sau nemulțumire. Din luna a doua emite grupe de sunete cu aspect
consonantic și vocalic pe care le repetă îndelung prin autoimitare. După 6 luni
articulează grupe de sunete din cuvintele pronunțate de cei din jur. Înțelegerea
cuvintelor se realizează după 7-9 luni. La 10-12 luni imită cuvintele pronunțate de
cei din jur (perioada de ”psitacism” ), iar la 12-15 luni copiii pronunță cuvinte ce
exprimă dorințe sau afecte. La 2 ani copilul cunoaște 300-400 cuvinte dintre care
200 constituie vocabularul activ și construiește propoziții corecte sintactic.Dacă la
împlinirea varstei de 3 ani nu a reușit să atingă această etapă, copilul are cu
siguranță o întarziere a dezvoltării neuropsihice, chiar dacă a pronunțat cuvinte la
un an. La sfarșitul anului al treilea copilul începe să se exprime în fraze.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
4. Dezvoltarea activității de cunoaștere
În prima jumătate de an predomină activitatea analitică pe baza datelor senzoriale obținute
despre caracteristici imediate ale obiectelor pe calea senzațiilor de gust, miros și tactil. Din
a doua jumătate a primului an , se dezvoltă mai rapid activitatea receptorilor de distanță și
anume funcțiunea vizuală și auditivă. După varsta de un an se dezvoltă procesele de
comparare și de diferențiere a obiectelor, după caracterele exterioare de formă, dimensiuni
și relații spațiale ale lucrurilor. De la 2 ani, datorită observației, copilul poate să sorteze
obiectele după formă și culoare, ca și după dimensiune și își modifică în mod corespunzător
comportarea față de obiecte eliminand treptat principiul încercării și greșelii. După 2⅟₂ ani
ca urmare a dezvoltării limbajului copilul are posibilitatea lărgirii cunoașterii în domeniul
relațiilor spațiale și de timp ale obiectelor.
Atenția este extrem de labilă. Durata activității neantrerupte crește de la 10 minute la 2 ani
la 15 minute la 3 ani.
Desenul copiilor: între1-2 ani-mazgăleală fără formă; între 2-3 ani un oval mai mult sau mai
puțin complet care reprezintă un cap de om; la 3 ani figurează omul printr-un oval cu două
mici apendice lineare neregulate, cu semnificație de membre.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
5.Dezvoltarea vieții emoțional-afective
Copilul este la naștere o ființă preponderent subcorticală și din punct de vedere neurofiziologic funcțiile
vegetative sunt cele mai dezvoltate. Numai treptat se dezvoltă funcțiile de control și integrare corticală. De
aceea și relațiile sale cu mediul sunt sărace și rudimentare. Manifestările afective sunt bipolare, strict legate de
nesatisfacție (țipăt și plans) și satisfacție (liniștea). Încă din primele luni după naștere copilul este strans legat
de mamă sau de persoanele care îl îngrijesc.
Către luna a 4-5-a de viață copilul poate exprima bucuria sau tristețea, către luna a 6-a mania, către luna a 8-a
tandrețea. La varsta de 6-8 luni manifestă mai accentuat reacții de teamă și neliniște în lipsa mamei și în
prezența unei persoane străine. Separarea de mamă sau de persoanele obișnuite provoacă reacții negative mai
ales între varstele de 5-24 luni. Separarea temporară sub varsta de 3 luni ca și o separare mai de durată după
varsta de 2 ani, nu par a avea o importanță patogenetică.
Caracterul experiențelor afective mai ales în primul an de viață, au importanță pentru organizarea
comportamentului copiilor. Iritația, nervozitatea, nemulțumirea, mania, bruscarea sau indiferența mamei,
orientează comportarea copilului preponderent către reacții de apărare-atac, respingere, de agresivitate.
Dimpotrivă, echilibrul emoțional al ambianței, liniștea și constanța sentimentelor, acceptarea copilului de
mediul în care trăiește, îi orientează comportamentul către formele normale de relații echilibrate și adecvate.
Între 2-3 ani se dezvoltă relațiile cu alți copii, iar jocul cu păpușile folosesc copilului pentru reprezentarea
relațiilor dintre copii și adulți. Între 2-3 ani –perioada de dificultăți educaționale-faza de încăpățanare-sau
”prima criză de personalitate”(copilul spune ”NU” de patru ori mai mult decat ”DA”.
 1.Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
• REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VARSTĂ MICĂ (0-3 ANI )
Regimul de viață al copilului pană la 3 ani se organizează avand în vedere nevoia de activitate,
odihnă și somn și nevoia de educație a acestuia.
Existența în colectivitate a copilului mic a fost reglementată prin : ”Legea 263/2007 privind
înființarea, organizarea și funcționarea creșelor” publicată în Monitorul Oficial nr. 507 din 30 iulie
2007 și de ” HG 1251/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și
a altor unități de educație timpurie antepreșcolară ”. În 2014 o nouă lege aduce modificări legii
263/2007: ” Legea nr. 90/2014 pentru modificarea Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea
și funcționarea creșelor” publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 500 din 04.07.2014, prin care se
modifică cateva lucruri esențiale, astfel: Creșele sunt definite ca ” instituții publice sau private
specializate în servicii cu caracter social, medical, educațional pentru creșterea, îngrijirea și educarea
timpurie a copiilor de varstă antepreșcolară”.
” Creșele se înființează, se organizează și funcționează drept centre cu program de lucru zilnic și/sau,
în situații excepționale, săptămanal, în sistem public ori privat”.
Au fost eliminate prevederile din legea din 2007 conform căreia creșele cu program de lucru
săptămanal funcționau 5 zile pe săptămană, în regim ”non-stop”, adică de luni ora 7.00 pană vineri
ora 19.00, asigurand inclusiv găzduirea copiilor pe timpul nopții.
REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VARSTĂ
MICĂ (0-3 ANI )
Conform noilor reglementări creșele au program zilnic de lucru în intervalul orar 6.00-
18.00, iar creșele cu program săptămanal vor funcționa doar în situații excepționale. S-a
considerat că este esențial ca ambii părinți să participe la creșterea și educarea copiilor, să
petreacă timp cu ei, pentru a le asigura confortul emoțional și stabilitatea de care au
nevoie în dezvoltarea lor. În plus, părinții trebuie să fie conștienți de impactul emoțional
negativ pe care îl are separarea, chiar și pentru cateva zile, de copiii lor în varstă de pană la
3 ani. Unii părinți ignoră aceste aspecte și decid să își ducă copiii la creșe săptămanale,
uneori din comoditate sau lipsa responsabilității.
De asemena, din modul în care sunt definite creșele ca și din modificările aduse Art. 3
pargrafele a) și b) referitoare la activități:
”a) asigură servicii de îngrijire, supraveghere și educație a copiilor de varstă antepreșcolară,
prin personalul angajat specializat și/sau protocoale cu structuri specializate.”
” b) asigură un program de educație timpurie adecvat varstei, nevoilor,potențialului de
dezvoltare și particularităților copiilor de varstă antepreșcolară, prin personalul angajat
specializat și/sau protocoale cu structuri specializate” se observă că la creșă se înscriu copiii
de la varsta de un an (nu cu varsta între 3 luni și 4 ani).
REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VARSTĂ
MICĂ (0-3 ANI )
• Legislație stabilește condițiile în care se înființează și se acreditează creșele și alte unități
care oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară, forma de organizare, programul
de funcționare, numărul de copii dintr-o grupă funcție de varstă, durata activităților
desfășurate cu copiii funcție de varstă, stabilește resursa umană angajată în creșe, număr,
atribuții, relația cu părinții și comunitatea, monitorizarea activităților din creșe,etc.
• Asistentul medical din creșe și alte unități de educație timpurie are, în principal ,
următoarele atribuții:
-efectuează triajul zilnic al copiilor; verifică avizele epidemiologice și cauzele absenței
copiilor, colaborand cu părinții; asigură asistența medicală de urgență și solicită serviciul de
ambulanță, cand este cazul; anunță părinții privind situația de urgență; colaborează cu
medicul de familie al copiilor; administrează copiilor medicația prescrisă, cu acordul
părinților; întocmește și ține evidența fișelor medicale ale copiilor; întocmește meniurile,
respectand normativele nutriționale pentru fiecare categorie de copii în parte;
monitorizează modul în care se pregătește, se distribuie și se administreză alimentația
copiilor; controlează zilnic blocul alimentar; controlează evaluările periodice ale
personalului;ține evidența medicamentelor;izolează copiii bolnavi; efectuează educația
pentru sănătate a părinților și copiilor; termometrizează, cantărește și măsoară copiii.
REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VARSTĂ
MICĂ (0-3 ANI )
• LEGE privind serviciile de îngrijire şi educare a copiilor pe timpul zilei
Art. 1
• ”Prezenta lege reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
serviciilor de îngrijire şi educare a copiilor pe timpul zilei în scopul sprijinirii
familiei, denumite în continuare „servicii de zi”.”
Art. 4
”(1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
a) creşa - reprezintă forma de organizare care dispune de infrastructura şi
personalul adecvat asigurării activităţilor de îngrijire şi educare pe timpul
zilei, destinate copiilor cu vârsta de la 3 luni până la începutul învăţământului
preşcolar. Pentru situaţii deosebite şi de urgenţă, se poate asigura şi
găzduirea copiilor pe perioadă determinată;”
REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VARSTĂ
MICĂ (0-3 ANI )
”b) centru de zi – este forma de organizare care dispune de infrastructura şi personalul
necesar derulării activităţilor de îngrijire şi educare pe timpul zilei a copiilor în vârstă de
până la 18 ani şi după caz, de recuperare/reintegrare socială, precum şi a celor de
consiliere şi informare destinate reprezentanţilor legali;
c) bona – persona acreditată în condiţiile legi, care desfăşoară la domiciliul propriu sau la
domiciliul copilului activităţi de îngrijire, creştere, educare şi învăţare a copiilor, ca persoană
fizică autorizată sau în baza unui contract individual de muncă încheiat cu autorităţile
administraţiei publice locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, sau cu alte persoane fizice sau juridice;
d) baby-sitter – persoana care acordă îngrijire la domiciliul copilului, în baza unui contract
încheiat între autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor, oraşelor şi
comunelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau cu alte persoane fizice sau
juridice, pe de o parte, baby-sitter şi o agenţie de baby-sitting autorizată în condiţiile
prezentei legi, pe de altă parte. ”
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
• Perioada evolutivă cuprinsă între 3-6 ani este denumită de specialiști și varsta jocului; trecerea din
punct de vedere al dezvoltării fizice și neuropsihice de la copilul mic la perioada preșcolară se face
aproape insensibil;la sfarșitul perioadei preșcolare însă se situează momentul important, cu
semnificație psihologică și socială, intrarea la școală.
• Evoluția fizică a preșcolarului se referă la:
1. Dezvoltarea corporală; creșterea în înălțime(mai intensă între 4-6 ani), creșterea în greutate
(rata creșterii anuale fiind 2 kg),creșterea circumferinței toracice (la 56,7cm la 6 ani),creșterea
circumferinței craniene (51,3 cm la 5 ani).
2. Dezvoltarea aparatului locomotor; dezvoltarea oaselor la copil se face într-o ordine relativ
stabilă; soarele,alimentația bogată în proteine, săruri de calciu și vitamine, exerciții fizice
moderate sunt factori de stimulare pentru dezvoltarea normală a oaselor. Musculatura
preșcolarului este încă slab dezvoltată; datorită dezvoltării insuficiente și a lipsei de maturizare
a musculaturii copiii preșcolari nu pot face eforturi statice prelungite, cum sunt cele care îi
obligă să stea timp mai îndelungat în picioare sau șezand; au nevoie de schimbarea frecventă a
poziției, de mișcare –ca mijloc de prevenire a oboselii.Mișcările lor au o insuficientă
coordonare, sunt inegale, neprecise și neritmice.
 2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
3.Dezvoltarea schemei corporale și fenomenele de lateralizare; asimetria
funcțională este determinată de dominanța hemisferică, ce pare a fi determinată
genetic. Frecvența stangacilor printre preșcolari este apreciată la 4-7%. În unele
cazuri lateralitatea de dreapta sau de stanga este neomogenă și interesează nu
numai mainile ci și ochiul și membrele inferioare.Copiii cu lateralizare stangă
trebuie să fie îndemnați de timpuriu pentru a utiliza ambele maini. Constrangerea
severă a stangacilor pentru a lucra cu mana dreaptă poate să determine dificultăți
de adaptare la activitatea școlară(tulburări de scris și comportament).
4.Dezvoltarea aparatului cardiovascular; greutatea inimii crește la 6-7 ani de 5-6 ori
față de greutatea la naștere; frecvența cardiacă se micșorează, la 6 ani fiind de
81/minut; tensiunea arterială crește cu varsta de la 95-58mmHg la 3-4 ani la 98-
60mmHg la 5-6 ani; circulația sangelui se face mai rapid la varsta preșcolară decat la
copiii mari, ceea ce favorizează o irigare mai intensă a țesuturilor și asigurarea
acestora cu substanțe nutritive necesare pentru creștere și dezvoltare.
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
5.Dezvoltarea aparatului respirator; frecvența respirațiilor scade, capacitatea vitală
crește. Preșcolarii mici respiră defectuos, adesea cu gura deschisă, datorită
frecventelor inflamații ale mucoaselor nasului și rinofaringelui. Exercițiile fizice
rațional efectuate stimulează dezvoltarea cutiei toracice, a capacității vitale, măresc
elasticitatea toracelui și favorizează creșterea rezistenței copiilor la efort și la
îmbolnăvirile respiratorii.
6. Dezvoltarea aparatului digestiv; pană la 3 ani aparatul digestiv se dezvoltă și se
perfecționează funcțional, adaptandu-se alimentației diversificate a adulților;dinții
temporari care se dezvoltă pană la 3 ani trebuie îngrijiți ca și dinții permanenți,
depistarea eventualelor carii începe de la 3-4 ani.Dinții permanenți apar în ordinea
următoare: la 6 ani apar primii molari inferiori și superiori și incisivii centrali
inferiori; la 7 ani apar incisivii centrali superiori. Stomacul copiilor preșcolari are o
capacitate anatomică mai redusă decat a școlarilor; atat volumul mai redus cat și
posibilitățile secretorii mai mici ale stomacului preșcolarului impun fragmentarea
meselor și organizarea unui regim alimentar care să nu ducă la tulburări de digestie.
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
7. Caracteristicile metabolismului; cheltuiala pentru asigurarea metabolismului
bazal este de circa 42-44 cal/kg corp, adică de 2 ori mai mare ca la adult(23 cal/kg
corp); dar pentru a acoperi cheltuiala de energie a preșcolarilor impusă în afară de
metabolismul bazal și de activitatea acestora și, în special, de activitatea lor de
mișcare, sunt necesare cca 100 cal/kg corp. Aceste nevoi energetice sunt acoperite
prin alimentație. De asemenea nevoile de apă sunt mai mari ca ale adulților. Un
copil de 5-6 ani are nevoie zilnic de circa 1,2 litri apă. La varsta preșcolară
posibilitățile organismului de menținere constantă a temperaturii proprii la
schimbarea condițiilor termice ale mediului, deși mai mari ca la copilul mic, sunt
încă reduse și, ca urmare , preșcolarul poate răci repede sau se poate supraancălzi.
Așa se explică frecventa îmbolnăvire prin răceală la această varstă.
8. Dezvoltarea sistemului nervos; creierul crește rapid în primii ani de viață, încat la
3 ani cantărește aprox. 1100 g iar la 5-8 ani1200 g. În această perioadă se realizează
perfecționarea funcțională a activității nervoase superioare, se dezvoltă activitatea
motorie, limbajul, activitatea de cunoaștere și viața afectivă.
 2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
9.Dezvoltarea aparatului urinar și a glandelor endocrine; greutatea rinichilor crește lent în
perioada preșcolară; din punct de vedere funcțional rinichiul este foarte solicitat datorită
nevoilor metabolice legate de procesul creșterii. Bolile generale și infecțioase ale
preșcolarilor pot fi însoțite de îmbolnăviri ale rinichiului.
Vezica urinară are la 5 ani o capacitate fiziologică de cca 180 cmᶾ. Funcția de eliminare a
urinei este controlată de voință în momentul în care s-au format deprinderile copilului de a
fi curat. Iritații vezicale sau ale zonei anogenitale, tulburări nervoase provocate de o
deficiență anatomică a coloanei vertebrale, prezența unor viermi intestinali pot cauza
eliminări involuntare de urină în timpul somnului noaptea și uneori ziua în timpul veghii.
Copiii cu aceste tulburări necesită examinare medicală atentă și trebuie feriți de observații
în prezența altor copii.
Dezvoltarea organelor genitale interne și externe în perioada preșcolară se face lent.Uneori
la băieți se observă o coborare incompletă a testiculelor în scrot, impunand intervenție
terapeutică endocrină sau chirurgicală.
Glande endocrine care influențează creșterea în perioada de varstă preșcolară: tiroida,
timusul, pancreasul, hipofiza și suprarenala.
 2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
10.Dezvoltarea vederii; se perfecționează activitatea de analiză vizuală a formelor,
dimensiunilor, culorilor și a relațiilor spațiale ale obiectelor; importanța activității de desen
a preșcolarului. La această varstă se pot evidenția cazurile de strabism, iar după 5 ani se pot
depista miopii.
Semne de prezumție ale tulburărilor de vedere: deplasare prudentă în spațiu cu explorarea
vizuală de aproape și pipăirea obiectelor; privirea obiectelor foarte de aproape sau de la
distanță crescută; privirea cu un singur ochi a obiectelor; dificultăți în percepția
culorilor;lăcrimarea și înroșirea ochilor; prezența unuia din aceste semne reclamă control
de specialitate.
11. Dezvoltarea auzului; funcția urechii se perfecționează din punct de vedere acustic,
nervos și psiho-intelectual, de analiză a stimulilor auditivi. Copilul este capabil să
diferențieze fin mesajul sonor și să-l integreze din punct de vedere psiho-intelectual așa
cum se întamplă mai ales cu mesajul sonor al limbajului vorbit. Copiii cu tulburări de
vorbire și dislexii pot să le datoreze deficiențelor mecanismului de integrare auditivă
(21,6% ).Examenul audiometric se poate face de la 4 ani.
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
12. Dezvoltarea vorbirii; se dezvoltă limbajul vorbit ca sistem de comunicare
cu oamenii. Preșcolarul poate transmite verbal nu numai date nemijlocite,
dar cu ajutorul limbajului interior, copilul poate să opereze mintal planificand
activitatea sa spontană, gandind cu voce tare. Vorbirea se perfecționează
fonetic prin eliminarea dificultăților de pronunțare a unor sunete sau grupuri
de sunete, dificultăți care persistă în mod fiziologic pană la varsta de 3-4 ani.
La 5-6 ani aceste dificultăți devin tot mai reduse. Se dezvoltă vocabularul
copiilor, astfel că la 4 ani se ajunge la circa 1600 cuvinte, la 5 ani la 3000
cuvinte, iar la 6 ani la 3500 cuvinte.
Tulburări de vorbire: dislaliile, tulburările de ritm și cadență, balbaiala,
tulburările de voce(mutismul),întarzieri în dezvoltarea generală a vorbirii,
dislexia și disgrafia.
Copiii cu tulburări de vorbire trebuie îngrijiți logopedic și din punct de vedere
medical.
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
• Evoluția psihică a preșcolarului: interes pentru cunoașterea denumirii
obiectelor din jur, face comparații între ele, poate asculta cu atenție povestiri
scurte, iar după cateva repetări poate reda repetand fidel cuvintele, intonarea și
ritmul; crește în această perioadă nu numai volumul memoriei, dar și durata
păstrării, fidelitatea în reactualizarea cunoștințelor. În activități care cer efort
intelectual crescut(joc de sortare) se poate concentra 15 minute la 3 ani, iar la 6
ani 18 min., pe cand la activități mai ușoare și mai dinamice (joc de construcție)
se poate concentra 24min la 3 ani și 48min la 6 ani.
În această perioadă sunt transformări importante ale proceselor de gandire. Crește
gradul de concentrare a atenției și copilul este în stare să-și adapteze activitatea
pentru îndeplinirea unor sarcini. Conduita se disciplinează, observația se
organizează potrivit scopului, se dezvoltă interesele de cunoaștere și pentru
însușirea scrisului, a cititului, a numerației și se manifestă aptitudini verbale pentru
desen sau muzică.
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
• Conform Regulamentului de organizare si functionare a invatamantului preșcolar :In Romania, invatamantul prescolar
face parte din sistemul national de invatamant si este integrat in structura invatamantului preuniversitar.
• Conform art. 8 din Regulament ” Unitatea de invatamant prescolar este GRADINITA DE COPII, care poate avea
personalitate juridica, in conformitate cu prevederile in vigoare”.
• ” Principiile generale care stau la baza organizarii si functionarii invatamantului prescolar sunt: principiul educatiei globale
si individualizate, principiul asigurarii integrale a drepturilor copilului, principiul asigurarii serviciilor sociale pentru copiii
aflati in situatii speciale, principiul cooperarii cu familia si cu comunitatea locala si principiul asigurarii respectului fata de
copil.
Principiul educatiei globale si individualizate se refera la valorificarea intregului potential al copiilor, a tuturor dimensiunilor
personalitatii acestora.
Principiul asigurarii integrale a drepturilor copilului ofera sanse egale tuturor fara a se face interpretari conexe.
Principiul asigurarii serviciilor sociale pentru copiii aflati in situatii speciale se refera la asigurarea serviciilor sociale in
gradinitele cu program prelungit si/sau saptamanal pentru copiii proveniti din medii defavorizate, din familii
monoparentale, dezmembrate sau din familii in care parintii sau sustinatorii legali au probleme de sanatate etc.” Principiul
cooperarii cu familia si cu comunitatea locala, ca parteneri egali in educatia copilului, se refera la asigurarea unui sprijin
real pentru dezvoltarea armonioasa a acestuia.
Principiul asigurarii respectului fata de copil ca fiinta umana care are nevoie de ocrotire, de instructie si de educatie, de
supraveghere, de dragoste si de sensibilitate din partea adultilor defineste un drept al acestuia.”
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
• ”Formele de organizare in invatamantul prescolar si structura dupa care acestea
functioneaza sunt:
- gradinite cu program normal (5 ore pe zi), care asigura educatia si pregatirea
corespunzatoare a copiilor pentru scoala si viata sociala.
- gradinite cu program prelungit (10 ore pe zi), care asigura educatia si pregatirea
corespunzatoare a copiilor pentru scoala si viata sociala, precum si protectia
sociala a acestora (hrana, supraveghere si odihna).
- gradinite cu program saptamanal, care asigura educatia si pregatirea
corespunzatoare a copiilor pentru scoala si viata sociala, precum si protectia,
hrana, supravegherea si odihna celor proveniti din medii sociale si familii
defavorizate, pe durata unei saptamani.”
• ”In situatii deosebite, gradinita de copii poate functiona cu grupe integrate (orar
normal cu orar prelungit si/sau orar saptamanal) indiferent de programul solicitat
de parinti, respectandu-se prevederile legale in vigoare.”
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ
• REGULI DE IGIENĂ PENTRU PREȘCOLARI
Ordinul nr. 1668/09.12.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de
sănătate a preșcolarilor și elevilor din unitățile de învățămant de stat și particulare
autorizate/acreditate, privind acordarea asistenței medicale gratuite și pentru promovarea
unui stil de viață sănătos prevede că examinarea stării de sănătate a preșcolarilor
urmărește următoarele obiective:
”1) evaluarea stării de dezvoltare fizică și neuropsihomotorie și aprecierea stării de
sănătate;
2)depistarea diverselor deficiențe sau boli psihofizice, organice senzoriale, de vorbire,
congenitale ori dobandite, și aplicarea precoce a tratamentelor recuperatoare medicale și
educative, în vederea integrării viitoare în unități de învățămant;
3)consilierea părinților/reprezentanților legali ai copiilor în varstă de 6-7 ani, în raport cu
starea lor de sănătate, după caz, și îndrumarea spre învățămantul special( pentru deficienții
mintal,senzorial și motor);
4) formarea unor deprinderi și abilități de viață sănătoasă;”
REGULI DE IGIENĂ PENTRU PREȘCOLARI

Examinările medicale periodice ale stării de sănătate se efectuează anual pentru

toți preșcolarii din colectivități; programarea examinării medicale se face de către
medic împreună cu conducerea colectivității de preșcolari;personalul care asigură
examinarea este format din:
-asistentele medicale din colectivitățile de preșcolari sau, în absența acestora, din
personalul sanitar desemnat de medicul de familie, personal care efectuează
măsurătorile somatometrice și determinările fiziometrice;
-profesorul pentru învățămant preșcolar din grădinițe, care efectuează aprecierea
dezvoltării neuropsihice și a limbajului și care consemnează sub semnătură datele
obținute în fișa specială a preșcolarului.
Preșcolarii depistați cu probleme de sănătate ce nu pot fi rezolvate de medicul
examinator vor fi trimiși de către acesta la cabinetele de specialitate, pentru
precizarea diagnosticului și a atitudinii terapeutice.
În Art 14 al Ordinului 1668/09.12.2011 se precizează în ce constau examinările
periodice de bilanț, valabile atat pentru preșcolari cat și pentru elevi:
REGULI DE IGIENĂ PENTRU PREȘCOLARI

a) ”efectuarea anamnezei, cu accent pe: date fiziologice referitoare la pubertate,

boli care au apărut în intervalul dintre ultima examinare medicală de bilanț și
data examinării, deficiențe senzoriale, de limbaj, de dezvoltare mintală, date
sociofamiliale, factori de risc;
b) efectuarea unui examen clinic pe aparate și sisteme, avandu-se în vedere în
cadrul acestuia și examenul endocrinologic;
c) efectuarea examenului dezvoltării fizice( somatoscopie, somatometrie,
fiziometrie);
d) depistarea tulburărilor de vedere;
e) depistarea tulburărilor de auz;
f) depistarea întarzierilor în dezvoltarea neuropsihică la preșcolari;
g) înregistrarea datelor obținute în urma examinărilor medicale periodice de
bilanț ale stării de sănătate în fișa medicală a copilului.”
REGULI DE IGIENĂ PENTRU PREȘCOLARI

• Regimul de viață al preșcolarilor în grădinițe trebuie să fie structurat într-o

succesiune regulată de momente și perioade în care se desfășoară
activitatea și odihna. Conform datelor din literatura de specialitate copiii
preșcolari ar trebui să doarmă de la 8.30 seara pană la 7.30 dimineața;
după trezire 2-5 minute gimnastică, deprinderea de a folosi toaleta, să se
spele și să se îmbrace singuri; micul dejun luat în atmosferă calmă, la
măsuțe destinate lor, durează 30 minute.În jurul orei 9.00 se încheie micul
dejun, 30 minute în încăperea de grupă sau pe terenul grădiniței jocuri la
alegere; la 9.30 încep activitățile cu caracter obligatoriu, care durează 10-
20 minute pentru preșcolarii mici, 20-25 minute pentru grupa mijlocie și
30-35 minute pentru cea mare. Apoi 1⅟₂ ore jocuri și activități distractive la
alegere, plimbări. Apoi spălarea mainilor, masa de pranz: 12-12.30, din nou
spălarea mainilor și somnul de pranz 2-2⅟₂ ore de la 13.30-16. Gustarea de
la ora 16.00. De la 16.30-17 preșcolarii mici și mijlocii jocuri la alegere, iar
cei mari activitate obligatorie de 30 minute.Masa de seară: 19.00-19.30.
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU PREȘCOLARI

• Art. 24 al Regulamentului de organizare și funcționare a învațămantului preșcolar

prevede: ”Grupa de prescolari se constituie si cuprinde, in medie, 15 copii, dar nu mai
putin de 10 si nu mai mult de 20.
In situatii deosebite, grupa pregatitoare pentru scoala poate functiona cu efective
minime de copii, cu aprobarea Ministerului Educatiei Nationale si la propunerea
inspectoratelor scolare judetene.
In situatia grupelor sau sectiilor constituite din copii cu cerinte educative speciale, care se
organizeaza in gradinite, se respecta normativele in vigoare referitoare la aceasta
categorie.”
• ”La organizarea gradinitelor si a grupelor de prescolari se respecta prevederile in vigoare
referitoare la spatiul aferent salilor de grupa, la terenurile destinate jocurilor si
activitatilor in aer liber, la mobilierul si instalatiile necesare asigurarii conditiilor de
funcționare, igienico-sanitare si de securitate pentru viata si sanatatea copiilor.”
• ”Este interzisa functionarea gradinitei sau grupelor de copii prescolari in subsoluri
insalubre, in spatii care prin destinatia anterioara sau prezenta pot dauna sanatatii si
protectiei copiilor.”
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU PREȘCOLARI
• Art. 39 ” In invatamantul prescolar se respecta structura anului scolar stabilita pentru invatamantul preuniversitar.
Gradinitele cu program prelungit si saptamanal functioneaza continuu, asigurand protectia sociala a copiilor.
Acestea pot fi inchise temporar, cu acordul inspectoratului scolar si cu atentionarea parintilor, nu mai mult de 60 de zile pe
an, pentru curatenie, reparatii sau dezinsectie.
In perioada inchiderii acestor unitati, inspectoratul scolar și conducerea gradinitei vor lua masuri de asigurare a protectiei
copiilor contactand unitati prescolare apropiate care functioneaza in perioada respectiva si pot prelua acesti copii.
In situatii cu totul exceptionale, inspectoratele scolare pot schimba structura anului scolar la propunerea autoritatilor
locale, a agentilor economici care organiizeaza gradinita sau a parintilor, cu avizul Ministerului Educatiei Nationale.”
• Art.41 ” Continutul procesului instructiv-educativ care se realizeaza in invatamantul prescolar este structurat in planuri de
invațamant, pentru fiecare grupa in parte, si in programe avizate de Comisia Nationala de Specialitate si aprobate de
Ministerul Educatiei Nationale.
Planurile de invatamant si programele pentru alternativele educationale se avizeaza de Comisia Nationala de Specialitate
pentru Invatamantul Alternativ si se aproba de Ministerul Educatiei Nationale.
Planurile de invatamant si programele sunt obligatorii pentru toate gradinitele de copii.”
• Art.44 ” In demersul educational al educatoarei, jocul reprezinta activitatea, forma fundamentala de invatare, mijlocul de
realizare si metoda de stimulare a capacitatii si creativitatii copilului, ca un drept al acestuia si ca o deschidere spre
libertatea de a alege, potrivit trebuintelor proprii.”