CURS 2 – 27.02.

2002 - este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al spatiului

respectiv
Sa facem distinctie intre : - spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere al
1. prezenta fizica (configurativa) a orasului  inseamna ceva calitatii compozitiei
2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor  este cu totul Kevin Linch  pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna
altceva in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere.
1  Repere
2  Imaginea finala  apar in domeniul CONFIGURARII URBANE
Trama stradala
Obs : Studii de urbanism  referinte la modul de intelegerea spatiului
de catre locuitori
Fasie plantata
Schema  determinarea calitatii urbane – proces de progresie in raport
cu niste determinante
Noduri in textura

U N IT A T E A
S E M N IF IC A T IV A
D E S P A T IU Curs de apa
C
AL BA

in t e n s a
U
R
IT N E e rc
AT
EA
IM
p

AG
ep

IN
t ie

II
ac
tiv

Noduri  Intersectii a 2 directii de textura

a

m ic a (c o n fu z a ) Noduri in textura  ordinare

m a r e ( e x p li c i t a ) L IZ IB IL IT A T E A  caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin
C A P A C IT A T E A D E ID E N T IF IC A R E

c a lita t e a s p a ti u lu i rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective)

Textura  urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale

care definesc niste directionalitati
PE
pe

Ex: principiile de plan pentru Barcelona  sfarsit de sec 19

C
rc

EP
ep
tie

TI
E
pa
si
va
s la b a

Elemente de interes
CAPACITATEA DE IDENTIFICARE  se refera la individ
- identificare  calitate a individului
- se tine cont de :
 Nivelul de cultura al individului  profesionala sau neprofesionala
 Sensibilitate
Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.
Lizibilitatea  explicita – atunci cand este rezultatul unei constructii in
timp,motivata,nu neaparat planificata
- perceptia activa  intra in actiune acel sistem de referinta general sau
la nivelul individului
- O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica  perceptie
slaba
- Nivel cultural mare + lizibilitate mare  maximul imaginii urbane
- Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare  individul se va
descurca
- Compensare  un individ cu o capacitate mare de identificare intr-
un spatiu cu lizibilitate mica  se va descurca,va retine niste lucruri Principii:
Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european 1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri  pentru
PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi  este greu sa te
orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta
PERCEPTIE REFLEXIE FOLOSINTA  3. Reperul – daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul
este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod.
Reperul - foarte important  ca reprezentare fizica cat si ca valoare
- ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ –
SPATIUL pentru orientare)
Cel care concepe spatiul impune reperele importante
Profesionistul  poate insera elemente in spatiul urban pe care
oamenii le iau ca repere
CONCEPTORUL - omului trebuie sa i se ofere repere
- dupa cel de-al doilea razboi mondial  proces de agrementare al
OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului. spatiului
- orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament
PERCEPTIA IN SPATIU (elemente de ludicitate urbana – amuzament urban)
Perceptia  preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in Ex: Stockholm – omul din bronz care iesea din canal
momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor Zurich – oamenii din bronz din statia de autobuz
Unitatea semnificativa de spatiu  este o stare caracteristica a spatiului trebuie sa existe coroborare intre textura  nod  reper
Reperul  poarta o semnificatie – practica (legata de activitatile ce se Reperele (constructiile) inalte  turnuri,obeliscuri
desfasoara in spatiul respectiv)  dezvoltarea lor pe inaltime – este specificul constructiei inalte
- reprezentativa (caracter memorativ)  orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada
- emotionala (disponibilitatea afectiva a individului) clasica)  monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a
Valoarea simbolica a reperului  putem vorbi despre valoare simbolica sublinia verticalul
a unui monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o - la romani  avem coloana cu valoare simbolica,era element important
constructie cu caracter semnificativ;drapelul. de producere a unitatii spatiale
Drapelul  educatie a simbolului (etnica,nationala) - orasul medieval  biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul
primariei
Valoarea simbolului  se pune problema initierii acestei valori (unele - orasul modern  urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit
mostenite prin traditie altele prin inventie) utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex:
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci)
forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta  aici intervine In Bucuresti  o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de
arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat un cultura
simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu - de specula de teren
fantana;port drapel)  sfarsit sec 19 – silueta foarte interesanta
Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie  sec 20 – constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a
- exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului aplatizat-o)
- perisabilitatea simbolului  reperul ramane dar isi pierde  in acest sens s-a facut un studiu recent
interesul.Este legata de acele simboluri legate de moda (de  cea mai interesanta silueta centrala – dinspre parlament
stil) – exista momentul in care stilul devine moda (intra in  Piata Unirii,Piata Romana – nu sunt piete ,de fapt sunt
manierism) niste maidane
Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de
10-15 ani.
Graves  sediul pentru Portland – acesta nu mai conteaza acum (desi
era unul din primele semne ale postmodernismului)
Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda

Reperul  reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare

 are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane
REPERE
n e v i z ib ile la s c a r a m a r e

v i z ib ile la s c a r a m a r e
P A R T IA L E

G LO BALE
S T IU T E

S T IU T E

D E TREC ER E
T IN T A

D E AG REM EN T

O R IE N T A T IV E
O R G A N IZ A R E
S P A T IA L A

DE

s ta p a n i s p a tiu l
d in c o lo d e s im b o l p u t e m
R e p e r e p r in in t e r m e d iu l c a r o r a