ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.

3 BAIA – STRUCTURA BOGATA

PROFESOR HLIHOR LENUŢA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PLANIFICARE ANUALĂ ŞI CALENDARISTICĂ
CLASA a VI-a – AN ŞCOLAR 2015-2016

ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE MANUAL: LIMBA ROMÂNĂ –

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MANUAL PENTRU CLASA a VII-a
CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ORE AUTORI: ANCA ŞERBAN, SERGIU ŞERBAN
EDITURA: ALL EDUCAŢIONAL, 2009

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 1
 COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi
limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 2
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un -mesaje orale diverse;
mesaj oral, stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile -structurarea textului oral (actualizare);
receptate din surse diverse -structura textului oral de tip narativ, descriptiv şi informativ;
-*acte de vorbire;
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context -structura fonematică a cuvântului;
-forme lexicale corecte/ incorecte;
-receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului
unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sensul omonimelor în context;
-arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele literare studiate;
-sufixe diminutivale şi sufixe augmentative;
-cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi abreviere;
-familia lexicală;
1.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral -corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi sintactică) în fluxul enunţurilor orale;
-abateri de la normele gramaticale (acord, flexiune) într-un mesaj oral;
1.4 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui -organizarea textului dialogat;
comportament comunicativ adecvat -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;
-*acte de vorbire.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, -ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin
descriptiv, informativ) adăugarea ideilor secundare;
-rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi informative;
2.2 utilizarea relaţiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în -sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite contexte;
organizarea mesajului oral -utilizarea, în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
-utilizarea adecvată, în contexte diverse, a unor sinonime, antonime, omonime;
-familii lexicale; câmpuri lexico-semantice;
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de -alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; fraze construite prin coordonare şi subordonare;
propoziţii -propoziţia regentă; elementul regent;
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi
conţinuturi noi): verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia;
relaţii şi funcţii sintactice;
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat), acordul predicatului cu
subiectul, atributul (atributul adjectival, substantival, pronominal, verbal), complementul (complementele
circumstanţiale de loc, de timp, de mod; complementele necircumstanţiale, complementul direct şi complementul
indirect);
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 3
 2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog
adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog
2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o
atitudine favorabilă progresiei comunicării
-textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi, modalităţi de adaptare la interlocutor;
-monologul oral (texte narative, descriptive, informative);
-organizarea replicilor într-un dialog complex; adaptarea la interlocutor;
-*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale;
-pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonaţiei, în funcţie de starea
de spirit (bucurie, surpriză, supărare);
-comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie;
-*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, prezentarea
unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute, descrierea unui obiect, a unei
persoane sau a unui loc etc.);
-exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice, în situaţii concrete, care le-ar putea
crea dificultăţi de comunicare
-organizarea replicilor într-un dialog complex; iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite categorii de
interlocutori cunoscuţi;
-*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse; susţinerea unui schimb verbal într-o
conversaţie de grup, utilizând corect limba literară, posibilităţile expresive ale limbii vorbite;
-*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul -identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi
textului citit trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec
evenimentele; într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora);
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune
-*structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al notelor;
-texte literare epice şi lirice; texte nonliterare: anunţul, ştirea;
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a -caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei
procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii
într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor;
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
-trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară;
-texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de
reflectare a realităţii în textul literar);
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea
formelor arhaice şi regionale;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale);
-câmpuri lexico-semantice;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi
(nonliterare şi literare) şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 4
 plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului); pronumele (pronumele personal,
pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ);
numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii
sintactice); adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie, funcţii sintactice); adverbul
(gradele de comparaţie; funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative)
-felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă, elementul regent, coordonarea şi subordonarea;
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu
subiectul; atributul, complementul;

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile
semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului,
pentru exprimarea nuanţată
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect
semnele ortografice şi de punctuaţie
4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar
-structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
-redactarea unor scrisori şi anunţuri;
-rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate;
-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare;
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din
realitate;
-descrierea de tip tablou şi de tip portret; povestirea unor texte narative/filme văzute etc.;
-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;
-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-
semantice;
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare,
subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
-coordonarea şi subordonarea;
-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de
dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);
-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază; ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.
-identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului de
idei; transformarea textului dialogat în text narativ;
-rezumarea textelor narative (pregătire, redactare, verificare)
-rezumarea unui text nonliterar; povestirea unui film, a unei piese de teatru etc.

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 5
 CONŢINUTURI
Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a.

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele
subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).
1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza.
1.2.3. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară.
1.3.2. Texte nonliterare: anunţul, ştirea.

Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.
Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi
oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să
evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.3 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Structurarea textului oral
Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).
2.1.2. Textul dialogat şi cel monologat.
Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.
Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;
- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;
- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale;
- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;
- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);
- prezentarea unei acţiuni complexe.
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, anunţul).
Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.
2.2.2. Contextele de realizare
Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare.

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 6
 Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.
Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea.
Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.

3. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea
autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice,
exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în
variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în
calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare,
de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de
ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea
cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.
Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3.1. Lexicul (actualizare)

Noţiunea de vocabular.
Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului.
a. Derivarea (actualizare).
Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.
Prefixarea.
b. Compunerea.
Compunerea prin alăturare, subordonare 1 şi abreviere.
c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).
Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu. Adverbe provenite din adjective şi din substantive.
Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).
Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).
Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).
Omonimele (omofone şi omografe).
Arhaismele şi regionalismele.

1
Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv; botgros,coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a. b) adjectiv + substantiv
(în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţă etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-
soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului […], Delta Dunării ş.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede,Baia de Aramă etc.; 2.
Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii; 3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a)
adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis; două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial:
bine-credincios,bine-venit, clar-văzător; 4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece); subordonarea
atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira,
2001, p. 124-125).

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 7
3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).
3.3. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.
3.4. Morfosintaxa.
3.4.1. Verbul – (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.

Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri.

Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.
3.4.3. Substituţi ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal.
Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului.
Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.
3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.
3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare
3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial.
3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.
3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare).
Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei.
3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.
3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).
3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).
Acordul predicatului cu subiectul.
3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.
3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul
direct. Complementul indirect.

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 8
 CALENDAR ŞCOLAR 2015-2016
SEMESTRUL I – 18 săptămâni – 88 de zile lucrătoare

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Feb.

1 2 3 3 4 5 6 7 7 8 9 10 11 12 12 13 14 V V V V 15 16 17 18 V
L 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 1 8
M 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 2 9
M 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 3 10
J 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 4 11
V 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 5 12
S 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 6 13
D 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31 7 14

SEMESTRUL al II-lea – 18 săptămâni – 87 de zile lucrătoare

Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

19 20 21 21 22 23 24 25 25 26 27 28 V V 29 30 31 32 33 33 34 35 36
L 15 22 29 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20
M 16 23 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21
M 17 24 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22
J 18 25 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23
V 19 26 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24
S 20 27 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25
D 21 28 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26

 Săptămâna 31 octombrie 2015 – 8 noiembrie 2015 – clasele din învăţământul primar sunt în vacanţă
 Săptămâna 18 – 22 aprilie 2016 din semestrul al II-lea – activităţi extracurriculare şi extraşcolare „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
 Zile libere: Semestrul I: Luni, 30 Noiembrie 2015; Marți, 1 Decembrie 2015; Semestrul al II-lea: Luni, 20 iunie 2016

Semestrul I Semestrul al II-lea

Cursuri: luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015 Cursuri: luni, 15 februarie 2016 – vineri 22 aprilie 2016
În perioada 31.X. 2015 – 8.XI. 2015, clasele din învăţământul primar sunt în vacanţă Săptămâna 18-22 aprilie 2016 – „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
Vacanţa de iarnă: sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 10 ianuarie 2016 Vacanţa de primăvară: sâmbătă, 23 aprilie 2016 – marți, 3 mai 2016
Cursuri: luni, 11 ianuarie 2016 – vineri, 5 februarie 2016 Cursuri: miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 24 iunie 2016
Vacanţa intersemestrială: sâmbătă, 6 februarie 2016 – duminică, 14 februarie 2016 Vacanţa de vară: sâmbătă, 25 iunie 2016 – duminică, 11 septembrie 2016
5 octombrie 2015 – Ziua internaţională a educaţiei – activităţi specifice 5 iunie 2016 – Ziua învăţătorului – activităţi specifice
Tezele din sem. I al anului școlar 2015-2016 până la data de 11 decembrie 2015 Tezele din sem. al II-lea al anului școlar 2015-2016 până la data de 20 mai 2016
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 9
 STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2015-2016
36 de săptămâni – 175 de zile lucrătoare
Semestrul I Semestrul al II-lea
18 săptămâni – 88 de zile lucrătoare 18 săptămâni – 87 de zile lucrătoare
Săptămâna Data Săptămâna Data
I 14.09.-18.09.2015 / 14.IX.-18.IX.2015 I (XIX) 15.02.-19.02.2016 / 15.II.-19.II.2016
II 21.09.-25.09.2015 / 21.IX.-25.IX.2015 II (XX) 22.02.-26.02.2016 / 22.II.-26.II.2016
III 28.09.-2.10.2015 / 28.IX.-2.X.2015 III (XXI) 29.02.-4.03.2016 / 29.II.-4.III.2016
IV 5.10.-9.10.2015 / 5.X.-9.X.2015 IV (XXII) 7.03.-11.03.2016 / 7.III.-11.III.2016
V 12.10.-16.10.2015 / 12.X.-16.X.2015 V (XXIII) 14.03.-18.03.2016 / 14.III.-18.III.2016
VI 19.10.-23.10.2015 / 19.X.-23.X.2015 VI (XXIV) 21.03.-25.03.2016 / 21.III.-25.III.2016
VII 26.10.-30.10.2015 / 26.X.-30.X.2015 VII (XXV) 28.03.-1.04.2016 / 28.III.-1.IV.2016
VIII 2.11.-6.11.2015 / 2.XI.-6.XI.2015 VIII (XXVI) 4.04.-8.04.2016 / 4.IV.-8.IV.2016
IX 9.11.-13.11.2015 / 9.XI.-13.XI.2015 IX (XXVII) 11.04.-15.04.2016 / 11.IV.-15.IV.2016
X 16.11.-20.11.2015 / 16.XI.-20.XI.2015 X (XXVIII)– Școala altfel 18.04.-22.04.2016 / 18.IV.-22.IV.2016
XI 23.11.-27.11.2015 / 23.XI.-27.XI.2015 Vacanța de primăvară 23.04.-3.05.2016 / 23.IV.-3.V.2016
XII 2.12.-4.12.2015 / 2.XII.-4.XII.2015 XI (XXIX) 4.05.-6.05.2016 / 4.V.-6.V.2016
XIII 7.12.-11.12.2015 / 7.XII.-11.XII.2015 XII (XXX) 9.05.-13.05.2016 / 9.V.-13.V.2016
XIV 14.12.-18.12.2015 / 14.XII.-18.XII.2015 XIII (XXXI) 16.05.-20.05.2016 / 16.V.-20.V.2016
Vacanța de iarnă 19.12.2015-10.01.2016 / 19.XII.2015-10.I.2016 XIV (XXXII) 23.05.-27.05.2016 / 23.V.-27.V.2016
XV 11.01.-15.01.2016 / 11.I.-15.I.2016 XV (XXXIII) 30.05.-3.06.2016 / 30.V.-3.VI.2016
XVI 18.01.-22.01.2016 / 18.I.-22.I.2016 XVI (XXXIV) 6.06.-10.06.2016 / 6.VI.-10.VI.2016
XVII 25.01.-29.01.2016 / 25.I.-29.I.2016 XVII (XXXV) 13.06.-17.06.2016 / 13.VI.-17.VI.2016
XVIII 1.02.-5.02.2016 / 1.II.-5.II.2016 XVIII (XXXVI) 20.06.-24.06.2016 / 20.VI.-24.VI.2016
Vacanța intersemestrială 6.02.-14.02.2016 / 6.II.-14.II.2016 Vacanța de vară 25.06.-11.09.2016 / 25.VI.-11.IX.2016
Zile libere 30 Noiembrie 2015 și 1 Decembrie 2015 Zile libere 20 iunie 2016

STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2015-2016, CLASA a VI-a

36 de săptămâni; 175 de zile lucrătoare; 138 de ore/ an (4 ore/ săptămână)

SEMESTRUL I: 18 săptămâni x 4 ore/ săptămână = 69 de ore SEMESTRUL al II-lea:18 săptămâni x 4 ore/ săptămână = 69 de ore
TEZE: se susțin până la data de 11 decembrie 2015 Săptămâna – 18-22 aprilie 2016 – „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
ORE LA DISPOZIŢIA PROFESORULUI: 1 oră – activităţi extracurriculare şi extraşcolare, având orar specific
EVENIMENTE: 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei – activităţi specifice TEZE: se susțin până la data de 20 mai 2016
ZILE LIBERE: Luni – 30 Noiembrie 2015 și Marți – 1 Decembrie 2015 (S 12 / XII) ORE LA DISPOZIŢIA PROFESORULUI: 2 ore
EVENIMENTE: 5 iunie – Ziua învăţătorului – activităţi specifice
ZILE LIBERE: Luni – 20 Iunie 2016 (S 18 / XVIII)
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 10
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA
PROFESOR HLIHOR LENUŢA

PLANIFICARE ANUALĂ
CLASA a VI-a – AN ŞCOLAR 2015-2016

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-a
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE AUTORI: Anca Şerban, Sergiu Şerban
CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore EDITURA: All Educational, 2009

Semestrul Unitatea de învăţare Nr. de Săptămâna Observaţii

ore
I I. Unitate de învăţare introductivă 4 S 1-S 2
Prezentarea manualului. Recomandarea lecturii
Recapitulare iniţială
Test iniţial 2
I II. Cartea – obiect cultural 4 S 2-S 3
Cartea – obiect cultural.
Universul cărţii
Comunicarea orală. Structurarea textului oral. Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).
Textul dialogat și cel monologat. Rezumatul oral (actualizare)
Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele
ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.
Ore la dispoziţia profesorului -
I III. Structura operei literare 21 S 3-S 9
Figurile de stil (actualizare). Antiteza. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă. Măsura
Lexicul
Noţiuni de fonetică
Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul
operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de
caracterizare a personajelor)
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Povestirea. Rezumatul
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/ persoane din realitate
Evaluare – Structura operei literare 1
Ore la dispoziţia profesorului 1
I IV. Texte nonliterare 15 S 9-S 14
Noţiuni de sintaxă
Morfosintaxa. Verbul
Texte nonliterare: Anunţul. Ştirea
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 11
 Comunicarea orală. Textul dialogat și cel monologat. Textul monologat. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ
Evaluare – Texte nonliterare 1
Ore la dispoziţia profesorului -
I Lucrare scrisă semestrială 4 S 11-S 12
Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială
Lucrare scrisă semestrială
I V. Texte literare culte. Opera lirică 14 S 15-S 18
Texte literare culte.
Opera lirică. Pastelul
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Descrierea de tip tablou, de tip portret
Morfosintaxa. Substantivul
Morfosintaxa. Substituţi ai substantivului: Pronumele
Evaluare – Texte literare culte. Opera lirică 1
Ore la dispoziţia profesorului -
I Recapitulare semestrială 1 S 18

Total ore semestrul I 69 S 1-S 18

SEMESTRUL al II-lea

II VI. Texte literare culte. Opera epică 16 S 19-S 23

Texte literare culte
Opera epică
Comunicarea orală. Textul dialogat și cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor.
Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale
Morfosintaxa. Substituţi ai substantivului: Numeralul
Morfosintaxa. Determinanţii substantivului: Adjectivul
Texte literare culte
Fabula
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Aprecieri personale referitoare la textele epice studiate
Evaluare – Texte literare culte. Opera epică 1
Ore la dipoziţia profesorului 1
II VII. Texte literare populare. Opera lirică 13 S 23-S 26
Texte literare populare
Opera lirică. Doina populară
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Aprecieri personale referitoare la textele lirice studiate
Morfosintaxa. Părţile de vorbire neflexionare:
Adverbul
Prepoziţia
Conjuncţia
Interjecţia
Evaluarea – Texte literare populare. Opera lirică 1
Ore la dipoziţia profesorului -

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 12
 II
Activităţi extracurriculare şi extraşcolare: „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” 4 S 28

II Lucrare scrisă semestrială 4 S 30

Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială
Lucrare scrisă semestrială
II VIII. Texte literare populare. Opera epică 19 S 27-S 34
Texte literare populare
Opera epică
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.
Comunicarea scrisă. Procesul scrierii.. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie: Scrisoarea. Anunţul
Sintaxa propoziţiei
Predicatul
Subiectul
Atributul
Complementul
Evaluare – Texte literare populare. Opera epică 1
Ore la dispoziţia profesorului
II Recapitulare finală 7 S 34-S 36
Recapitulare pentru testul de evaluare finală
Test de evaluare finală 2
Recapitulare finală

Total ore semestrul al II-lea 69 S 19-S 36

TOTAL 138 S 1-S 36

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 13
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA
PROFESOR HLIHOR LENUŢA
CLASA a VI-a – SEMESTRUL I – AN ŞCOLAR 2015-2016
DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore
Unitatea de Competenţe specifice
învăţare
I.
Unitate de 1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi
învăţare cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind
introductivă legături sau diferenţieri între informaţiile
receptate din surse diverse
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi
în funcţie de context
4.2 utilizarea unui lexic diversificat,
recurgând la categoriile semantice studiate şi -familia lexicală (derivate), câmpurile lexico-semantice;
la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului,
pentru exprimarea nuanţată
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-a
AUTORI: Anca Şerban, Sergiu Şerban
EDITURA: All Educational, 2009
Nr.
Conţinuturi asociate Conţinuturi de Săptămâna/ Obs.
ore Data
6 S 1-S 2
-mesaje orale diverse 1 Prezentarea manualului. 1 14.IX - 18.IX
Recomandarea lecturii particulare
Recapitulare pentru testul iniţial:
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul 2 Opera epică. Trăsături. Moduri de 1 14.IX - 18.IX
şi spaţiul în naraţiune; expunere. Momentele subiectului.
-caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): Personajul literar. Caracterizare.
naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul Portret fizic şi portret moral
operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al
descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
-rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); aprecieri
personale referitoare la textele epice şi lirice;
-relatarea unor fapte/ întâmplări;
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, 3 Opera lirică. Trăsături. Figuri de 1 14.IX - 18.IX
populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie, stil. Elemente de versificaţie
repetiţie, epitet); tipuri de rimă şi măsura versurilor ;
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
-structura fonematică a cuvântului; 4 Noţiuni de fonetică. 1 14.IX - 18.IX
-forme lexicale corecte/ incorecte; Noţiuni de vocabular.
-utilizarea sinonimelor, a antonimelor în contexte date; Elemente de morfo-sintaxă
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a
vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe);
-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de
14
 redactat, utilizând corect semnele ortografice
şi de punctuaţie
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
II.
Cartea – 3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
obiect cele de detaliu în cadrul textului citit
cultural
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi
cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind
legături sau diferenţieri între informaţiile
receptate din surse diverse
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-
un monolog (narativ, descriptiv, informativ)
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul
redactat, utilizând corect semnele ortografice
şi de punctuaţie
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de
dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima),
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în
hiat; despărţire în silabe a cuvintelor.
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gra-
maticale specifice părţilor de vorbire învăţate: verbul, sub
stantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, pre
poziţia, conjuncţia, interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal),
subiectul, acordul predicatului cu subiectul, atributul,
complementul;
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire:
verbul; substantivul; pronumele; numeralul; adjectivul;
adverbul; interjecţia;
-părţi de propoziţie: predicatul, subiectul; atributul, 5 Test iniţial 1 21.IX - 25.IX
complementul; 6 Discutarea testului iniţial 1 21.IX - 25.IX
4 S 2-S 3
-*structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi 7 Cartea –obiect cultural. 1 21.IX - 25.IX
al notelor; *Structura cărţii: cuprins, prefaţă,
postfaţă, note
-identificarea problemei principale abordate într-un text Text suplimentar
literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, Basmul toamnei
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele; într-o de Ionel Teodoreanu
descriere: elementele şi trăsăturile obiectelor descrise); 8 Lectură explicativă şi expresivă. 1 21.IX - 25.IX
-subiectul operei literare, timpul şi spaţiul în naraţiune; Vocabular. Moduri de expunere:
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, naraţiunea, descrierea. Figuri de stil
populare şi culte (personificare, comparaţie, epitet,
repetiţie, enumeraţie);
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate
într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
Comunicarea orală
-structurarea textului oral (actualizare); Structurarea textului oral
9 Ordonarea ideilor în comunicare 1 28.IX - 2.X
(actualizare).
Textul dialogat și cel monologat
-ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea Rezumatul oral (actualizare)
orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin
adăugarea ideilor secundare;
-rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
Comunicarea scrisă
-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de
Procesul scrierii
punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de 10 Semnele de punctuaţie: punctul şi 1 28.IX - 2.X
dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima,virgula, linia de dialog şi linia de
punctul); pauză. Semnele ortografice: cratima,
punctul ca semn ortografic
15
 III.
Structura
operei
literare
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi
în funcţie de context
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi
în funcţie de context
4.2 utilizarea unui lexic diversificat,
recurgând la categoriile semantice studiate şi
la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului,
pentru exprimarea nuanţată
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
4.2 utilizarea unui lexic diversificat,
recurgând la categoriile semantice studiate şi
la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului,
pentru exprimarea nuanţată
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale
noi în funcţie de context
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
Figurile de stil (actualizare). 23 S 3-S 9
Antiteza. Versificaţia (actualizare).
Tipuri de rimă. Măsura
Text suport:
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Peste vârfuri...
într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; de Mihai Eminescu
-texte literare lirice; 11 Lectură explicativă şi expresivă. 1 28.IX - 2.X
Vocabular. Semnificaţia titlului 5 oct. –
-rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult 12 Figurile de stil (actualizare). 1 28.IX - 2.X Ziua
(personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, Antiteza internaţi
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, 13 Versificaţia (actualizare). Tipuri 1 5.X - 9.X onală a
rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor; de rimă (monorima, rima educa-
împerecheată, rima încrucişată, rima ţiei –
îmbrăţişată). Măsura activităţi
specifice
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Text suplimentar:
într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; Creion de Tudor Arghezi Temă
-rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult Vocabular. Figuri de stil. Versificaţie acasă
(personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, 5 oct. –
rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor; Ziua
internaţi
Lexicul onală a
-arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele literare 14 Lexicul (actualizare). Noţiunea de 1 5.X - 9.X educa-
studiate; vocabular. ţiei –
-expresivitatea formelor arhaice şi regionale; 15 Arhaismele. Regionalismele 1 5.X - 9.X activităţi
Mijloacele interne de îmbogăţire a specifice
-sufixe diminutivale şi sufixe augmentative; vocabularului:
-cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi 16 Derivarea (actualizare). Sufixarea. 1 12.X - 16.X
abreviere; Sufixele diminutivale şi sufixele
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a augmentative. Prefixarea.
vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – 17 Compunerea. Compunerea prin 1 12.X - 16.X
prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea alăturare, subordonare şi abreviere.
valorii gramaticale); 18 Schimbarea valorii gramaticale 1 12.X - 16.X
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (conversiunea). Substantive
(derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale); provenite din alte părţi de vorbire.
-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin Adjective provenite din verbe la
schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico- participiu. Adverbe provenite din
semantice; adjective şi din substantive.
19 Familia lexicală (derivate, 1 12.X - 16.X
-familia lexicală compuse, cuvinte obţinute prin
schimbarea valorii gramaticale).
-câmpuri lexico-semantice; Câmpurile lexico-semantice
(aplicativ)
-receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi Categorii semantice:
16
 în funcţie de context
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
4.2 utilizarea unui lexic diversificat,
recurgând la categoriile semantice studiate şi
la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului,
pentru exprimarea nuanţată
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi
în funcţie de context
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul
redactat, utilizând corect semnele ortografice
şi de punctuaţie
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
nonliterare; serii sinonimice şi antonimice; stabilirea 20 Sinonimele (actualizare). 1 19.X - 23.X
sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; Antonimele (actualizare)
sensul omonimelor în context; 21 Omonimele (omofone şi 1 19.X - 23.X
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un omografe)
text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite;
-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor
adecvate în contexte date;
Noţiuni de fonetică
-structura fonematică a cuvântului; 22 Noţiuni de fonetică (actualizare). 1 19.X - 23.X
23 Reguli de despărţire a cuvintelor 1 19.X - 23.X
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în în silabe. Ortografia pentru
hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a despărţirea în silabe (inclusiv
cuvintelor; folosirea cratimei şi a apostrofului)
24 Exerciţii – Lexicul. Noţiuni de 1 26.X - 30.X
fonetică
Modurile de expunere. Naraţiunea
(autor, narator, personaj;
naraţiunea la persoana a III-a şi
naraţiunea la persoana I; subiectul
operei literare, momentele
subiectului; timpul şi spaţiul în
naraţiune). Descrierea (portretul
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de
caracterizare a personajelor).
Text suport:
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Sobieski şi românii
într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; de Costache Negruzzi
-identificarea problemei principale abordate într-un text 25 Lectură explicativă şi expresivă. 1 26.X - 30.X
literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, Vocabular. Povestire orală.
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); 26 Naraţiunea (autor, narator, 1 26.X - 30.X
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul personaj; naraţiunea la persoana
şi spaţiul în naraţiune; a III-a; subiectul operei literare,
-texte literare epice momentele subiectului; timp şi spaţiu
-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la în naraţiune). Idei principale
persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele 27 Descrierea (portretul literar, 1 26.X - 30.X
subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, tabloul). Dialogul (mijloc de
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; caracterizare a personajelor).
descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc
de caracterizare a personajelor;
Comunicarea scrisă
-rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); Contexte de realizare
-identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un 28 Povestirea. Rezumatul 1 2.XI - 6.XI
17
 sau nonliterar
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
IV.
Texte 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
nonliterare învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin-
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare)
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul
redactat, utilizând corect semnele ortografice
şi de punctuaţie
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
text dat, în vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului
de idei; transformarea textului dialogat în text narativ;
-rezumarea textelor narative (pregătire, redactare, verificare)
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Text suport:
într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; Amintiri din copilărie
-expresivitatea formelor arhaice şi regionale; – fragment –
-identificarea problemei principale abordate într-un text de Ion Creangă
literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, 29 Lectură explicativă şi expresivă. 1 2.XI - 6.XI
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); Vocabular. Povestire orală.
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul 30 Naraţiunea (autor, narator, 1 2.XI - 6.XI
şi spaţiul în naraţiune; personaj; naraţiunea la persoana I;
-texte literare epice subiectul operei literare, momentele
-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la subiectului; timp şi spaţiu în
persoana I, subiectul operei literare, momentele naraţiune). Idei principale.
subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, Rezumatul.
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; 31 Descrierea. Dialogul (mijloc de 1 2.XI - 6.XI
descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc caracterizare a personajelor).
de caracterizare a personajelor;
Comunicarea scrisă
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme Contexte de realizare
discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane 32 Motivarea unei opinii privitoare la 1 9.XI - 13.XI
din realitate; textele studiate sau la fapte/ persoane
din realitate
33 Evaluare – Structura operei 1 9.XI - 13.XI
literare
Texte nonliterare: Anunţul. Ştirea 16 S 9-S 14
-alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; Noţiuni de sintaxă
fraze construite prin coordonare şi subordonare; 34 Noţiuni de sintaxă (actualizare) 1 9.XI - 13.XI
-propoziţia regentă; elementul regent; Felul propoziţiilor. Fraza.
-felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă, elementul 35 Propoziţia regentă. Elementul 1 9.XI - 13.XI
regent, coordonarea şi subordonarea; regent. Coordonarea şi subordonarea
-coordonarea şi subordonarea;
-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de
punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de
dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima,
punctul);
-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază;
Morfosintaxa. Verbul
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor 36 Verbul (actualizare) 1 16.XI - 20.XI
gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 37 Verbele predicative şi verbele 1 16.XI - 20.XI
(actualizare şi conţinuturi noi): verbul; relaţii şi funcţii nepredicative: copulative (numai a fi,
sintactice; a deveni) şi auxiliare.
18
 3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
Lucrare 3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de
detaliu în cadrul textului citit
scrisă
semestrială
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic
şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text
liric
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în
textele citite
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la
categoriile semantice studiate şi la mijloacele de
îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat,
utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie
4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: Modurile personale:
verbul (verbe predicative; moduri personale); 38 Modul indicativ. Timpul viitor 1 16.XI - 20.XI
anterior
39 Modul imperativ 1 16.XI - 20.XI
40 Modul conjunctiv. Timpuri 1 23.XI - 27.XI
41 Modul condiţional-optativ. 1 23.XI - 27.XI
Timpuri
-identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau 4 S 11-S 12
nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise;
într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în
care se petrec evenimentele); 42 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 23.XI - 27.XI
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în semestrială
naraţiune
-caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi la
43 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 23.XI - 27.XI
persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi
spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia-logului şi al des- semestrială
crierii într-o naraţiune; descrierea (portretul lite-rar, tabloul); dialogul
ca mijloc de caracterizare a personajelor; 44 Lucrare scrisă semestrială 1 2.XII - 4.XII
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
(monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi 45 Discutarea lucrării scrise 1 2.XII - 4.XII
măsura versurilor semestriale
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text
citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat;
sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice
şi regionale;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea,
compunerea, schimbarea valorii gramaticale);
-câmpuri lexico-semantice;
-structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
-rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la textele epice
şi lirice studiate;
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de
la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate;
-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în
contexte date;
-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea
valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare
cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi
abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie
(punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima, punctul);
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea
regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;
-identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat, în
vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului de idei; transformarea
textului dialogat în text narativ;
19
 IV.
Texte 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
nonliterare învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi
cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind
legături sau diferenţieri între informaţiile
receptate din surse diverse
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-
un monolog (narativ, descriptiv, informativ)
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de
dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la
situaţia concretă de dialog sau de monolog
V.
Texte
literare culte.
Opera lirică 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
Morfosintaxa. Verbul
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor Modurile nepersonale:
gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 46 Modul infinitiv 1 7.XII - 11.XII
(actualizare şi conţinuturi noi): verbul; relaţii şi funcţii 47 Modul gerunziu. Modul participiu 1 7.XII - 11.XII
sintactice; 48 Modul supin 1 7.XII - 11.XII
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: 49 Exerciţii – Noţiuni de sintaxă. 1 7.XII - 11.XII
verbul (verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni Verbul
şi auxiliarele; moduri nepersonale);
-identificarea problemei principale abordate într-un text 50 Texte nonliterare: Anunţul. Ştirea 1 14.XII-18.XII
nonliterar (într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi
intenţia comunicativă din spatele acestora);
-texte nonliterare: anunţul, ştirea;
-texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de reflectare a
realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de
reflectare a realităţii în textul literar);
Comunicarea scrisă
-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor Contexte de realizare
informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare 51 Relatarea. *Oferirea de informaţii 1 14.XII-18.XII
privind diverse aspecte ale realităţii
înconjurătoare
52 Evaluare – Texte nonliterare 1 14.XII-18.XII
-structura textului oral de tip narativ, descriptiv şi Comunicarea orală
informativ; Textul dialogat și cel monologat
53 Monologul: text narativ, text 1 14.XII-18.XII
descriptiv, text informativ
-alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi
informative;
-monologul oral (texte narative, descriptive, informative);
Lectură suplimentară:
Vestitorii de Mihail Sadoveanu
Texte literare culte. Opera lirică. 15 S 15-S 18
Pastelul
Text suport:
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Iarna
într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; de Vasile Alecsandri
-identificarea problemei principale abordate într-un text 54 Lectură explicativă şi expresivă.
1 11.I - 15.I
literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi Vocabular. Semnificaţia titlului
trăsăturile obiectelor descrise); 55 Figurile de stil. Descrierea 1 11.I - 15.I
-texte literare lirice; (tabloul). Elemente de versificaţie
-rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult 56 Opera lirică. Pastelul 1 11.I - 15.I
(personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, Lectură suplimentară:
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, Mică antologie poetică
rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor
20

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
Recapitulare 3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic
şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text
semestrială liric
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
-trăsături ale speciilor literare: pastelul;
Comunicarea scrisă
-descrierea de tip tablou şi de tip portret; Contexte de realizare
57 Descrierea de tip tablou, de tip 1 11.I - 15.I
portret
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor Morfosintaxa. Substantivul
gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 58 Substantivul (actualizare). 1 18.I - 22.I
(actualizare şi conţinuturi noi): substantivul; relaţii şi 59 Substantivele defective de 1 18.I - 22.I
funcţii sintactice; singular sau de plural. Substantivele
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: colective
substantivul (substantive defective de singular sau de 60 Cazurile şi funcţiile sintactice ale 1 18.I - 22.I
plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile substantivului (nominativ, acuzativ)
sintactice ale substantivului); 61 Cazurile şi funcţiile sintactice ale 1 18.I - 22.I
substantivului (dativ, genitv, vocativ)
Morfosintaxa. Substituţi ai
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor substantivului: Pronumele
gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 62 Pronumele. Pronumele personal şi 1 25.I - 29.I
(actualizare şi conţinuturi noi): pronumele; relaţii şi pronumele personal de politeţe
funcţii sintactice; (actualizare)
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire): 63 Pronumele posesiv. Forme, cazuri 1 25.I - 29.I
pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi şi funcţii sintactice
adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi 64 Adjectivul pronominal posesiv 1 25.I - 29.I
adjectivul pronominal demonstrativ); 65 Pronumele demonstrativ 1 25.I - 29.I
Forme, cazuri şi funcţii sintactice
66 Adjectivul pronominal 1 1.II - 5.II
demonstrativ
67 Exerciţii-Substantivul. Pronumele 1 1.II - 5.II
68 Evaluare – Texte literare culte. 1 1.II - 5.II
Opera lirică
-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la persoana a III-a 1 S 18
subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o
69 Structura operei literare. 1 1.II - 5.II
naraţiune; descrierea (tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a Noţiuni de fonetică. Lexicul.
personajelor; Verbul. Substantivul. Pronumele
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet); tipuri de rimă (monorima,
rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
-trăsături ale speciilor literare: pastelul
-structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
-rezumatul unui text citit (literar); aprecieri personale referitoare la
textele epice şi lirice studiate;
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de
la texte studiate;
-descrierea de tip tablou; povestirea unor texte narative;
21
 4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la
categoriile semantice studiate şi la mijloacele de
îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat,
utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a
textelor citite (nonliterare şi literare)
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în
contexte date;
-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea
valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare
cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi
abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie
(punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima, punctul);
-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază; ortografierea
diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor
fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe
predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi
auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive
defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi
funcţiile sintactice ale substantivului; pronumele (pronumele personal,
pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele
demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ);
22
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA
PROFESOR HLIHOR LENUŢA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
CLASA a VI-a – SEMESTRUL al II-lea – AN ŞCOLAR 2015-2016

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-a
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE AUTORI: Anca Şerban, Sergiu Şerban
CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore EDITURA: All Educational, 2009

Nr.
Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Conţinuturi de Săptămâna/ Obs.
învăţare ore Data
VI. Texte literare culte. Opera epică. 18 S 19-S 23
Texte Text suport:
literare culte. 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate D-l Goe…
Opera epică lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; de Ion Luca Caragiale
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text 1 Lectură explicativă şi expresivă. 1 15.II - 19.II
cele de detaliu în cadrul textului citit literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, Vocabular. Povestire orală
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); 2 Naraţiunea (autor, narator, 1 15.II - 19.II
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul personaj; naraţiunea la persoana a
şi spaţiul în naraţiune; III-a; subiectul operei literare,
-texte literare epice momentele subiectului; timp şi spaţiu
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la în naraţiune). Idei principale.
un text epic şi a procedeelor de expresivitate persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele Rezumatul. Descrierea
artistică într-un text liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, 3 Dialogul (mijloc de caracterizare a 1 15.II - 19.II
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; personajelor). Personajele
descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc 4 Opera epică 1 15.II - 19.II
de caracterizare a personajelor; Lectură suplimentară:
Aventurile lui Tom Sawyer
(fragment) de Mark Twain

Comunicarea orală
1.4 aplicarea principiilor ascultării active în -organizarea textului dialogat; Textul dialogat și cel monologat
manifestarea unui comportament -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală; 5 Organizarea replicilor într-un 1 22.II - 26.II
comunicativ adecvat -*acte de vorbire. dialog complex. Adaptarea la
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de -textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes interlocutor. Modalităţi de conectare
dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la pentru elevi, modalităţi de adaptare la interlocutor; a elementelor nonverbale la cele
situaţia concretă de dialog sau de monolog -monologul oral (texte narative, descriptive, informative); verbale
-organizarea replicilor într-un dialog complex; adaptarea
la interlocutor;
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 23

2.5 participarea la diferite situaţii de
comunicare, manifestând o atitudine
favorabilă progresiei comunicării
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
-*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la
cele verbale;
-pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale
mesajului oral, reglarea tonului, a intonaţiei, în funcţie de
starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare);
-comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare
de atitudine, de opinie;
-*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor
propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva,
prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a
dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute, descrierea
unui obiect, a unei persoane sau a unui loc etc.);
-organizarea replicilor într-un dialog complex; iniţierea,
menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite categorii
de interlocutori cunoscuţi;
-*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii
impuse sau propuse; susţinerea unui schimb verbal într-o
conversaţie de grup, utilizând corect limba literară,
posibilităţile expresive ale limbii vorbite;
-*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.
Morfosintaxa. Substituţi ai
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor substantivului: Numeralul
gramaticale specifice părţilor 6 Numeralul – actualizare 1 22.II - 26.II
de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): 7 Valoarea substantivală şi 1 22.II - 26.II
numeralul; relaţii şi funcţii sintactice; adjectivală a numeralului
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: 8 Numeralul cardinal şi numeralul 1 22.II - 26.II
numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a ordinal. Funcţii sintactice
numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal,
funcţii sintactice); Morfosintaxa. Determinanţii
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor substantivului: Adjectivul
gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 9 Adjectivul (actualizare) 1 29.II - 4.III
(actualizare şi conţinuturi noi): adjectivul; relaţii şi funcţii 10 Formele flexionare. Articolul 1 29.II - 4.III
sintactice; demonstrativ (adjectival)
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: 11 Gradele de comparaţie 1 29.II - 4.III
adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, 12 Adjectivul. Funcţii sintactice 1 29.II - 4.III
gradele de comparaţie, funcţii sintactice); 13 Exerciţii – Numeralul. Adjectivul 1 7.III - 11.III
Texte literare culte. Fabula
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Text suport
într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; Câinele şi căţelul
-identificarea problemei principale abordate într-un text de Grigore Alexandrescu
literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, 14 Lectură explicativă şi expresivă. 1 7.III - 11.III
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); Vocabular. Semnificaţia titlului
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul 15 Naraţiunea (subiectul operei 1 7.III - 11.III
şi spaţiul în naraţiune; literare, momentele subiectului; timp
24

3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
VII. Texte
literare
populare.
Opera lirică 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor
lexicale în textele citite
3.2 identificarea modurilor de expunere într-
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
-texte literare epice şi spaţiu în naraţiune). Descrierea.
-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la Dialogul (mijloc de caracterizare a
persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele personajelor). Personajele
subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, 16 Fabula 1 7.III - 11.III
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune;
descrierea; dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
-rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult
(personificare comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza);
-trăsături ale speciilor literare: fabula
Comunicarea scrisă
Contexte de realizare
-aprecieri personale referitoare la textele epice 17 Aprecieri personale referitoare la 1 14.III - 18.III
studiate; textele epice
18 Evaluare – Texte literare culte. 1 14.III - 18.III
Opera epică
Texte literare populare. Opera 14 S 23-S 26
lirică. Doina populară
Text suport
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Măi bădiţă, floare dulce
într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; 19 Lectură explicativă şi expresivă. 1 14.III - 18.III
-rolul figurilor de stil învăţate în textul literar popular Vocabular. Semnificaţia titlului
(personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, 20 Figuri de stil. Elemente de 1 14.III - 18.III
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, versificaţie
rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor 21 Doina populară 1 21.III - 25.III
-trăsături ale speciilor literare: doina populară; Lectură suplimentară:
Doină de Mihai Eminescu
Comunicarea scrisă
Contexte de realizare
-aprecieri personale referitoare la textele lirice studiate; 22 Aprecieri personale referitoare la 1 21.III - 25.III
textele lirice studiate
Morfosintaxa. Părţile de vorbire
neflexionare
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor Adverbul 1 21.III - 25.III
gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 23 Adverbul (actualizare) 1 21.III - 25.III
(actualizare şi conţinuturi noi): adverbul; relaţii şi funcţii 24 Gradele de comparaţie 1 28.III - 1.IV
sintactice; 25Adverbul. Funcţiile sintactice:
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: complement circumstanţial de loc, de
adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice); timp, de mod, atribut adverbial
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor Prepoziţia
gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 26 Prepoziţia 1 28.III - 1.IV
25
 (actualizare şi conţinuturi noi): prepoziţia, conjuncţia; 27 Regimul cazual al prepoziţiei 1 28.III - 1.IV
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: Conjuncţia
sintactice a textelor citite (nonliterare şi prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; 28 Conjuncţia 1 28.III - 1.IV
literare) 29 Exerciţii de folosire corectă a ad- 1 4.IV - 8.IV
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor verbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate Interjecţia
(actualizare şi conţinuturi noi): interjecţia; 30 Interjecţia. Interjecţii predicative 1 4.IV - 8.IV
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: 31 Exerciţii – Părţile de vorbire 1 4.IV - 8.IV
sintactice a textelor citite (nonliterare şi interjecţia (interjecţii predicative) neflexionare
literare) Lectură suplimentară:
Parabola celor doi fii chemaţi
a lucra în via tatălui
32 Evaluare – Texte literare 1 4.IV - 8.IV
populare. Opera lirică
VIII. Texte Texte literare populare. Opera epică 20 S 27-S 34
literare Text suport:
populare. 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Toma Alimoş
Opera epică lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; 33 Lectură explicativă şi expresivă. 1 11.IV - 15.IV
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text Vocabular. Povestire orală
cele de detaliu în cadrul textului citit literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, 34 Naraţiunea (autor, narator, 1 11.IV - 15.IV
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); personaj; naraţiunea la persoana a
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul III-a; subiectul operei literare,
şi spaţiul în naraţiune; momentele subiectului; timp şi spaţiu
-texte literare epice în naraţiune). Idei principale.
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la Rezumatul
un text epic şi a procedeelor de expresivitate persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele 35 Descrierea (portretul literar). 1 11.IV - 15.IV
artistică într-un text liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, Dialogul (mijloc de caracterizare a
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; personajelor). Personajele. Opera
descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc epică
de caracterizare a personajelor;
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare,
populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); Comunicarea scrisă
Contexte de realizare
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme 36 Motivarea unei opinii privitoare la 1 11.IV - 15.IV
discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane textele studiate sau la fapte/persoane
din realitate; din realitate.
Activităţi 4 S 28
extra- 1.1 3.1 -vizită tematică la biblioteca şcolară / comunală Zilele cărţilor deschise 1 18.IV - 22.IV
curriculare şi 1.5 3.2 -masă rotundă, dezbatere, joc de rol, pentru promovarea Şcoala lecturii 1 18.IV - 22.IV
extraşcolare 2.1 3.3 lecturii, ca spaţiu al cunoaşterii lumii interioare şi
„Şcoala 2.4 4.1 exterioare fiinţei umane
altfel: Să ştii 2.5 4.4 -lectura dramatizată ca modalitate de înţelegere a Literatura şi scena 1 18.IV - 22.IV
mai multe, să mesajului şi a diferenţelor dintre arta cuvântului şi arta Literatura şi scena 1 18.IV - 22.IV
fii mai bun!” dramatică
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 26

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
Lucrare 3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu
în cadrul textului citit
scrisă
semestrială
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a
procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele
citite
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor
citite (nonliterare şi literare)
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile
semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabu-
larului, pentru exprimarea nuanţată
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând
corect semnele ortografice şi de punctuaţie
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
-redactarea unor scrisori şi anunţuri; 37 Organizarea unui text în funcţie 1 4.V - 6.V
de destinaţie: Scrisoarea
38 Anunţul 1 4.V - 6.V
-identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar 4 S 30
(într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec 39 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 9.V - 13.V
evenimentele); semestrială
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune
-caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, 40 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 9.V - 13.V
subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în semestrială
naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia-logului şi al descrierii într-o
naraţiune; descrierea (portretul lite-rar, tabloul); dialogul ca mijloc de
caracterizare a personajelor; 41 Lucrare scrisă semestrială 1 9.V - 13.V
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, 42 Discutarea lucrării scrise 1 9.V - 13.V
rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; semestriale
-trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară;
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în
context sau cu ajutorul dicţionarelor;
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile
cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea,
schimbarea valorii gramaticale);
-câmpuri lexico-semantice;
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative
şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri
personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau
de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale
substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi
adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul
pronominal demonstrativ); numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a
numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice);
adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie,
funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice);
prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative)
-structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
-rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate;
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la
texte studiate sau fapte/ persoane din realitate;
-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte
date;
-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii
gramaticale), câmpurile lexico-semantice;
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu
sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere,
schimbarea valorii gramaticale);
-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie
(punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima, punctul);
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea
regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;
27
VIII. Texte
literare
populare.
Opera epică 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin-
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare)
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin-
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare)
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin-
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare)
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin-
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare)
Recapitulare
finală 3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele
de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un
text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică
într-un text liric
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
Sintaxa propoziţiei
43 Sintaxa propoziţiei (actualizare) 1 16.V - 20.V
Predicatul
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal); 43 Predicatul verbal
44 Predicatul nominal (numai cu 1 16.V - 20.V
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal); verbele copulative a fi şi a deveni)
45 Exerciţii – Predicatul 1 16.V - 20.V
Subiectul
-subiectul (exprimat şi neexprimat), acordul predicatului 46 Subiectul exprimat. Acordul 1 16.V - 20.V
cu subiectul; predicatului cu subiectul
-părţi de propoziţie: subiectul (exprimat şi neexprimat); 47 Subiectul neexprimat (subînţeles 1 23.V - 27.V
acordul predicatului cu subiectul; şi inclus)
48 Exerciţii – Subiectul 1 23.V - 27.V
Atributul
-părţi de propoziţie: atributul (atributul adjectival, 49 Atributul (actualizare). Atributul 1 23.V - 27.V
substantival, pronominal, adverbial),; adjectival. Atributul adverbial
-părţi de propoziţie: atributul 50 Atributul substantival 1 23.V - 27.V
51 Atributul pronominal 1 30.V - 3.VI
Complementul
-părţi de propoziţie: complementul (complementele 52 Complementul (actualizare) 1 30.V - 3.VI
circumstanţiale de loc, de timp, de mod; complementele Complementele circumstanţiale.
necircumstanţiale, complementul direct şi complementul Complementul circumstanţialde loc.
indirect); 53 Complementele circumstanţiale 1 30.V - 3.VI
de timp, de mod
-părţi de propoziţie: complementul 54 Complementele 1 30.V - 3.VI
necircumstanţiale. Complementul
direct. Complementul indirect
55 Exerciţii – Atributul. 1 6.VI - 10.VI
Complementul
56 Evaluare – Texte literare 1 6.VI - 10.VI
populare. Opera epică
Recapitulare pentru testul de 9 S 34-S 36
-identificarea problemei principale abordate într-un text literar evaluare finală:
sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile 57 Structura operei literare. Texte 1 6.VI - 10.VI
obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la literare culte. Opera lirică. Pastelul
acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele);
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi
Lexicul. Noţiuni de fonetică.
spaţiul în naraţiune Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei
-caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi
la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, 58 Structura operei literare. Texte 1 6.VI - 10.VI
timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia- literare culte. Opera epică. Fabula
logului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul lite- Lexicul. Noţiuni de fonetică.
rar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare
(personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
59 Structura operei literare. Texte 1 13.VI - 17.VI
28

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale
în textele citite
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice
a textelor citite (nonliterare şi literare)
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la
categoriile semantice studiate şi la mijloacele de
îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea
nuanţată
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat,
utilizând corect semnele ortografice şi de
punctuaţie
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima literare populare. Opera lirică. Doina
încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor populară. Lexicul. Noţiuni de
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa
-trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina propoziţiei
populară;
-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-
un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; 60 Test de evaluare finală 1 13.VI - 17.VI
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; 61 Discutarea testului de evaluare 1 13.VI - 17.VI
sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor finală
arhaice şi regionale;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, Recapitulare finală:
compunerea, schimbarea valorii gramaticale); 62 Personaje tipice în împrejurări 1 13.VI - 17.VI
-câmpuri lexico-semantice; tipice – Structura operei literare.
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul Modurile de expunere. Naraţiunea
(verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a
deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale);
(autor, narator, personaj; naraţiunea
substantivul (substantive defective de singular sau de plural; la persoana a III-a şi naraţiunea la
substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale persoana I; subiectul operei literare,
substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele momentele subiectului; timpul şi
posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele spaţiul în naraţiune). Descrierea
demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ); numeralul (portretul literar, tabloul). Dialogul
(valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul (mijloc de caracterizare a
cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul personajelor). Texte literare culte.
(forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de
comparaţie, funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie;
funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia;
63 Personaje tipice în împrejurări 1 21.VI - 24.VI
interjecţia (interjecţii predicative) tipice – Structura operei literare.
-structurarea detaliilor în jurul ideii principale; Opera epică. Fabula
-rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la
textele epice şi lirice studiate; 64 Limbajul poetic – Structura operei 1 21.VI - 24.VI
-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii literare. Figurile de stil. Versificaţia.
privitoare la realitatea înconjurătoare; Texte literare culte. Opera lirică.
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în Pastelul
clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate;
-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate
în contexte date;
65 Literatura populară – izvor de 1 21.VI - 24.VI
-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin inspiraţie – Structura operei literare.
schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice; Figurile de stil. Versificaţia. Texte
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului literare populare. Opera lirică. Doina
(derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, populară
subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de
punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog,
linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;
29