Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cerbusca P. Proiecte Dirigentie Clasa A X-A PDF
Cerbusca P. Proiecte Dirigentie Clasa A X-A PDF
Pavel Cerbuşca
Clasa a X-a
genul este definit mai ales prin deosebiri şi mai puţin prin asemănări. Tipul ideal de
feminitate/masculinitate promovat explicit şi implicit în societate la nivel imagistic, lingvistic
şi ideatic oferă un model de gen în care femininul şi masculinul se constituie în două lumi
separate. Astfel, deseori este indusă mai curând segregarea, decât colaborarea de gen;
de regulă în multe cazuri cotidiene lumea socială este descrisă de pe poziţiile unei dominante
masculine. În viaţa socială obişnuită, construcţia antropocentrică se concretizează în opoziţia
dintre domeniul public (masculin) şi cel privat (feminin); între stradă (ca loc al pericolelor) şi
casă (unde femeia este privită ca cămin al familiei, având grijă de copii şi aşteptând
bărbatul;
analiza dimensiunii de gen în curriculum-ul şcolar şi manuale are drept scop de a îmbunătăţi
calitatea conţinuturilor curriculare şi a materialelor elaborate din perspectiva educaţiei de
gen. Această analiză va contribui la sensibilizarea membrilor comunităţii pentru
transformarea instruirii pentru problemele de gen într-o preocupare permanentă a
domeniului educaţiei;
prin scenariile activităţilor propuse avem drept scop de a semnala prezenţa unei probleme
care până în acest moment era considerată, pentru mulţi dintre actorii educaţionali, ca
invizibilă. Materialul complementar va fi util diriginţilor, aşa cum programele şi manualele
şcolare nu sunt sensibile la problematica de gen;
OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:
sa demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţilor – umane, etnice, culturale,
civice, individuale, de gen – pentru afirmarea demnităţii persoanei.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Strategii didactice:
Surse bibliografice:
- Balan Elena, Dragomir Otilia, Educaţia pentru viaţa privată, disponibil la http://www.edu.ro, 2000
Brainstorming scris
Dirigintele organizează cu elevii un asalt de idei (brainstorming). Elevii se împart în grupe a câte 4-
6 persoane. Fiecare grup se aşează în jurul unei mese în cerc. Fiecare persoană are în faţă o foaie
albă, iar în centrul mesei există una suplimentară.
Dirigintele anunţă elevilor enunţul: „În orice om o lume întreagă îşi face încercare”. Fiecare
persoană scrie pe foaia sa o idee. Cel care a terminat primul înlocuieşte foaia de pe masă cu foaia sa şi
scrie altă idee, pe foaia luată de pe masă.
Între timp, altă persoană a terminat şi face acelaşi lucru cu foaia de pe masă, pe care găseşte
deja o idee sau mai multe scrise. Fiecare trebuie să adaoge altă idee, inspirându-se, eventual, de la
ceea ce găseşte pe foaie. Dacă doreşte, poate să continue ideea celuilalt. Exerciţiul continuă timp de 3
minute, după care rezultatele sunt propuse unui grup de „experţi” să analizeze ideile scrise şi să facă
concluziile necesare la finele activităţii.
În continuare fiecărui/ei participant/e i se propune să-şi spună „Numele şi prenumele –
sunt....” (se anunţă să numească 2-3 identităţi care-l caracterizează).
După acest exerciţiu, elevilor li se propune să anticipeze obiectivele activităţii, apoi dirigintele
completează şi precizează elementele ce vor fi învăţate şi consolidate.
Pentru a discuta despre identitatea de gen a persoanei în legătură cu alte tipuri de identităţi (etnice,
culturale, lingvistice, religioase etc.) se propune de a organiza o discuţie Panel. Dirigintele propune unor
moderatori să discute în faţa auditoriului despre tipurile de identităţi ale persoanei, accentuând
identitatea de gen în comparaţie cu alte identităţi. Ei pot folosi câteva repere, de exemplu:
- sunt Om şi aceasta mă face mai conştient faţă de viitor, dar şi mai responsabil;
- sunt cetăţean al Republicii Moldova şi nu pot fi indiferent faţă de soarta ţării;
- sunt băiat/fată şi aş dori să-mi dezvoltă calităţile ce mă caracterizează;
- sunt o persoană care apreciez … (se accentuează una sau câteva valori culturale, de exemplu arta, muzica,
folclorul, dansurile populare) etc..
La anumite intervale de timp (la 4-5 minute), injectorul citeşte cu voce tare bileţelele, pe care
între timp le-a clasificat oarecum. Panelul continuă discuţia, ţinând cont de mesajele citite şi
răspunzând la unele întrebări, dar fără obligaţia de a le răspunde pe rând, tuturor.
Elevii sunt rugaţi să lucreze individual sau în grupuri mici şi să determine identitatea de gen a unui
personaj literar în baza algoritmului:
numele, prenumele personajului;
afirmarea identităţii în diferite spaţii: privat (familie) sau public (la studii/ la serviciu/ în
relaţii cu alte persoane etc.);
identificarea a 1-2 trăsături de personalitate, caracteristică personajului din perspectiva
identităţilor de bază.
Exemplu: personajul Ilie Moromete din romanul „Moromeţii” de M. Preda, unde sunt
evidenţiate mai multe identităţi: tată, ţăran, soţ, frate, bărbat, prieten, sătean, cetăţean, cap de
familie etc.
Lectură suplimentară:
Dirigintele propune elevilor pentru lectură suplimentară să analizeze operele lui V. Alecsandri,
Piatra din casă (1847) sau Ciclul Chiriţa (1850, 1852) şi să analizeze personajul Chiriţei după
acelaşi algoritm.
Subiectul 2. Evoluţia identităţii de gen în timp şi spaţiu.
“Construcţia diferenţei de gen ca diferenţă politică este centrală pentru societatea civilă. Dreptul patriarhal al
bărbaţilor asupra femeilor este înfăţişat ca reflectând ordinea naturală”. Carole Pateman.
Tipul activităţii: mixtă
Timpul: 45 minute
OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Strategii didactice:
metode şi procedee: clustering-ul, pânza discuţiei, mini-eseul.
Surse bibliografice:
- Buletin Informativ. Centrul Naţional de Studii şi Informare pentru Problemele Femeii, Chişinău,
2004.
Elevii sunt rugaţi să evidenţieze noţiunile caracteristice pentru epocile istorice din perspectiva
dimensiunii de gen, de exemplu:
evul mediu
bărbatul - dominant Epoca modernă
social lupta pentru drepturi
femeia - simbol al gloriei emanciparea femeii
Realizarea de facto a egalităţii în faţa legii Libertatea femeii va pune în pericol statutul familiei
În legislaţia naţională şi internaţională este Explicaţia Odată cu emanciparea femeii, rolul bărbatului în
specificat că toate persoanele sunt egale în faţa familie scade. El nu mai este considerat „capul
legii, indiferent de anumite diferenţe sociale, familiei”, astfel devine mai indiferent, mai puţin
etnice, de gen etc. orientat spre a aduce bani acasă.
Art. 16, aliniatul 2 din Constituţia Republicii Dovezile În multe state occidentale, de exemplu Germania, a
Moldova; crescut numărul de divorţuri, precum şi de persoane
Art 34. din Declaraţia Universală a Drepturilor care nu doresc să întemeieze familii, are loc reducerea
Omului. natalităţii. În statele din Orient, de exemplu Turcia,
datorită păstrării dominantei patriarhale familia este
într-o siguranţă mai mare.
În societatea contemporană a apărut o Concluzia În Republica Moldova istoric sau creat condiţii
necesitate inevitabilă de a acorda o libertate datorită cărora nu poate fi acordată mai multă
egală tuturor persoanelor datorită proceselor libertate femeilor, altfel se pune în pericol viitorul
de democratizare şi umanizare a societăţii. familiei şi al societăţii.
După ce sunt ascultate câteva argumente şi comentariile la ele, liderii grupelor au dreptul la
replici şi întrebări. Dirigintele va analiza doar greşelile de conţinut sau tehnice, nu şi cele de opinie.
C. REFLECŢIE (5-7 min):
Dirigintele acordă timp pentru analiza notiţelor observatorilor. Sunt ascultate concluziile unei fete
şi a unui băiat, care din timp au primit sarcina de a analiza comportamentul colegilor pe parcursul
activităţii. Pot fi acordate elevilor întrebări, de tipul:
Cum va-ţi simţit astăzi pe parcursul activităţii?
A existat vre-o diferenţă în atitudinea dumneavoastră, în dependenţă de genul pe care îl
reprezentaţi?
Cum s-au prezentat băieţii/fetele în dependenţă de anumite situaţii (cine au fost mai activi, mai
agresivi, mai timizi, mai ingenioşi etc.)
Ce veţi sugera nepotului sau nepoatei când veţi fi bunei-bunici? Etc.
1. Pentru acasă elevilor li se propune să analizeze diferenţele dintre noţiunile „sex” şi „gen”.
Dirigintele ar putea să le acorde câteva indicaţii, de exemplu:
- Putem să înţelegem prin gen un set de idei care ni se ataşează prin imagini sociale stereotipe despre femei şi bărbaţi”.
Deşi unele trăsături biologice pot fi uneori schimbate, sexul biologic rămâne esenţial acelaşi.
- În studiul despre drepturile umane ale femeilor, elaborat de Mertus Julie, Flowers Nancy, Dutt Mallika, citim
următoarele „Sexul” se referă la diferenţele biologice dintre femei şi bărbaţi, puţinele diferenţe despre care putem spune
că sunt naturale, adică sunt înnăscute. „Genul” se referă la relaţiile sociale dintre bărbaţi şi femei şi felul în care
această relaţie este construită de societate. Cu alte cuvinte, genul este ceea ce devenim în societate, după ce ne-am
născut.
- Definiţiile legate de gen sunt în permanentă transformare răspunzând condiţiilor sociale şi economice în schimbare. De
exemplu, într-o situaţie de criză femeile pot să-şi asume rolurile tradiţionale ale bărbaţilor, cum ar fi muncitori în
industrie sau soldaţi. Deoarece genul este construit de societate şi nu este nealterabil, noţiunile stereotipe despre rolurile
femeilor şi bărbaţilor pot fi supuse revizuirii. Atunci când spunem că femeile şi bărbaţii nu sunt la fel, nu ne referim doar
la diferenţele biologice (diferenţele de sex), ci şi la rolurile diferite care au fost create de societate (diferenţele de gen).
- Datorită atât diferenţelor de sex, cât şi diferenţelor de gen, femeile şi bărbaţii au nevoi diferite. Drepturile omului,
precum şi conceptele de dezvoltare care recunosc diferenţele de gen caută să răspundă acestor nevoi într-un mod care să
promoveze participarea totală a femeilor la viaţa comunităţii şi la viaţa politică.
2. Elevii sunt rugaţi să selecteze imagini din presa periodică, din diverse reviste sau anumite pagini
internet în care sunt specificate subiecte de gen, care vor fi analizate în activitatea următoare.
Lectură suplimentară:
Pentru lectură suplimentară copii ar putea să analizeze statutul Smarandei descris de I.
Creangă în „Amintiri din copilărie” în anii 1881-1882 şi să compare cu statutul fetelor în
epoca contemporană, identificând 2-3 asemănări şi deosebiri.
Subiectul 3. Relaţiile de gen în literatură, artă şi mass-media.
„Femeia este al cincilea anotimp în care Natura se odihneşte amintindu-şi toate florile primăverii, toate
privighetorile verii, toţi strugurii toamnei şi toate ninsorile iernii.” Gr. Vieru
Tipul activităţii: mixtă
Timpul: 45 minute
OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Strategii didactice:
Surse bibliografice:
Notă: Metoda BBB este cunoscută şi sub numele de Brainwrting cu mapa de imagini. Este o
tehnică de asalt de idei individual (în tăcere) inspirat de imagini, prin care se îmbunătăţesc
ideile din brainstorming-ul oral ori se propun altele. Fiecare participant face notiţe pe agenda
sa.
Apoi se lecturează individual primul fragment din operă şi elevii primesc sarcina de a compare
ideile anticipate cu cele ale autorului:
Scrisoarea a XXXVIII-ea
de Montesquieu (1689-1755)
I fragment:
E o mare întrebare pe care şi-o pun bărbaţii şi anume: e mai bine să le iei femeilor libertatea sau să le-o laşi? Mi se pare
că sunt destule motive şi pentru, şi contra.
Dacă europenii spun că nu e o dovadă de generozitate să nefericeşti persoanele pe care le iubeşti, asiaticii noştri
răspund ca e o josnicie ca bărbaţii să renunţe la puterea pe care le-a dat-o natura asupra femeilor. Dacă le spui că numărul
mare de femei închise e stânjenitor, ei răspund că zece femei supuse stânjenesc mai puţin decât una nesupusă. Când li se
obiectează că europenii nu pot fi fericiţi cu femei ce nu le sunt credincioase, răspund că această credinţă atât de mult lăudată
nu împiedică dezgustul care urmează întotdeauna după satisfacerea pasiunilor. Femeile noastre ţin prea mult la noi. O pasiune
atât de liniştită te face să nu mai doreşti nimic şi nici să nu mai ai temeri. Spun că puţină cochetărie e o sare care dă gust şi care
previne corupţia. Poate că unui om mai înţelept decât mine i-ar fi greu să hotărască: pentru că, dacă asiaticii fac foarte bine căutând
mijloace potrivite ca să le potolească neliniştile, şi europenii fac foarte bine că nu au aceste nelinişti.
La urma urmei, zic ei, când suntem nefericiţi în calitate de soţi, găsim întotdeauna mijlocul de a ne despăgubi în calitate de
amanţi. Pentru ca un bărbat să se poată plânge pe drept de necredinţa soţiei, ar trebui să nu existe pe lume decât trei
persoane; dar ar fi chit când ar exista patru.
II fragment:
III fragment:
După cum vezi, dragă Ibben, am prins gust de ţara asta în care oamenilor le place să susţină teorii extraordinare şi
să reducă totul la paradox. Profetul a hotărât asupra acestei probleme şi a reglementat drepturile fiecărui sex. Femeile,
spune el, trebuie să-şi cinstească soţii; soţii trebuie să le cinstească la rându-le; dar ei au avantajul să stea cu o
treapta mai sus…
La finele activităţii este binevenită folosirea tehnicii Turul galeriei. Dirigintele din timp a
preîntâmpinat elevii sa selecteze imagini din reviste şi ziare cu problematica de gen, pentru a fi
atârnate pe pereţii din clasă, conform anumitor tematici. Elevii se deplasează prin clasă şi analizează
câteva minute imaginile, adresând întrebări colegilor şi făcând schimb de experienţă.
Concluzie: Am frunzărit la întâmplare un ziar popular de la noi. Am numărat în paginile lui 17 fotografii, 13
reprezentând bărbaţi vorbind sau pur şi simplu portretele lor. Şi doar 4 poze atestă prezenţa feminină: o femeie – la
serviciu, alta – la o şedinţă. Pe o fotografie nişte femei în vârstă strigă ceva în stradă (foto e plasată în prima pagină şi
demonstrează un tablou nu prea estetic), iar în pagina a patra două tinere dezbracă un bărbat.
Genul dominant în presă este cel masculin. Iar femeia, în fond este umbra lui, care se duce la serviciu, se zbate să
rezolve ceva probleme sau prestează plăceri. Prin felul de a promova imaginea femeii, presa noastră continuă să
alimenteze proverbul "Pe drum merge un om şi o femeie". Multe materiale despre femei au o conotaţie din start negativă,
punând-o în condiţii umilitoare, marginalizând-o, blamând-o pentru aceleaşi fapte mult mai dur ca pe partenerul său.
Elevii sunt rugaţi să analizeze în opinia lor, nivelul de reflectare a echităţii de gen în literatura, arta
şi presa periodică (nivel înalt, nivel mediu, nivel scăzut) şi să propună sugestii de îmbunătăţire, în caz
dacă ei vor fi autorii anumitor opere.
A. Elevii primesc sarcina de a scrie un mini-eseu, a desena sau de a face o poză sau câteva, care în opinia lor ar
reflecta situaţia mai echitabilă din perspectiva dimensiunii de gen. Aceste lucrări vor fi analizate la începutul
activităţii viitoare, pentru a realiza un ziar sau o revistă a clasei cu genericul: „Bărbat-femeie – relaţii de
parteneriat”.
B. Analiza revistelor. Poate fi propus elevilor să analizeze conţinutul revistelor pentru bărbaţi şi pentru femei, pentru
a observa deosebirea între conţinutul şi aspectul lor, de exemplu: revistele pentru bărbaţi de multe ori conţin poze cu
femei dezbrăcate, aici regăseşti reţete de a cuceri femeile, femeile nu sunt una şi aceeaşi cu nevestele. Redactorii
revistelor pentru bărbaţi sunt în general căsătoriţi…. Revistele pentru femei de asemenea au poze cu femei
dezbrăcate. Asta din cauza că, fizicul femeii este o opera de artă, ce trebuie admirată, în timp ce corpul bărbatului
este păros şi nu ar trebui văzut la lumina zilei. În paginile acestora găseşti reţete de a cuceri bărbaţii, dar în nici un caz
de a da curs victoriilor astfel obţinute. În revistele femeilor acestea se plâng ca sunt singure, dar sfătuiesc cititoarele
să nu cedeze nici unui pretendent. Redactorii revistelor pentru femei sunt în general femei divorţate.
Lectură suplimentară:
1. M. Eminescu, Cezara (1876) – Cezara
2. M. Eminescu, Luceafărul (1883) – Cătălina
Subiectul 4. Bărbat – femeie: relaţii de parteneriat.
„Natura l-a făcut pe bărbat poligam; misiunea femeii e de a-l face monogam.” P.Mantegazza
1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
3. Strategii didactice:
Surse bibliografice:
- Grunberg Laura, Ştefănescu Doina, Manifestări implicite şi explicite ale genului în programele şi manualele şcolare,
în Vlăsceanu L., (coord.), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului obligatoriu,
disponibil la http://www.edu.ro.
Deoarece elevii au fost rugaţi în activitatea precedentă să pregătească sarcini (mini-eseu, desene,
poze) care în opinia lor ar reflecta situaţia mai echitabilă din perspectiva dimensiunii de gen,
dirigintele poate organiza la etapa de evocare o analiză a acestor creaţii. Urmează câteva întrebări
pentru a descrie esenţa parteneriatului de gen:
Ce acţiuni întreprind subiecţii din creaţii?
Este prezent parteneriatul de gen în creaţii? Prin ce este specificat?
Ce ar schimba elevii dacă ar trebui să pregătească sarcinile de extindere încă o dată, luând în consideraţie
cerinţele parteneriatului între bărbaţi şi femei?
Dirigintele face câteva concluzii în baza rezultatelor elevilor şi propune să fie analizate
obiectivele operaţionale ale activităţii.
Pentru a realiza obiectivele preconizate, elevii sunt rugaţi să simuleze în grupuri o situaţie, din
societate (la dorinţa lor: serviciu, odihnă, în transport etc.), unde ar putea fi evidenţiate relaţiile dintre
bărbaţi şi femei.
Clasa de elevi sunt rugaţi să analizeze situaţiile simulate, luând în consideraţie două paradigme:
După aceste analize, dirigintele propune să fie completată a treia rubrică a tabelului ŞVÎ.
A. REFLECŢIE (5-7 min):
B.
În baza informaţiilor completate în rubrica Am învăţat, dirigintele propune elevilor să analizeze
textele, imaginile, sarcinile dintr-un un manual şcolar, pentru a constata dacă relaţiile de gen se
bazează pe un parteneriat corect. Dirigintele va observa în timpul realizării sarcinii de către elevi şi
nivelul de colaborare şi parteneriat dintre fete şi băieţi.
METODA 6-3-5
Cifra 6 indică numărul fix de membri ai grupului. Fiecare persoană îşi împarte coala sa de
hârtie în trei coloane.
Se enunţă problema: Elaborarea parametrilor pentru analiza de gen a manualelor şcolare
(editori, autori de manuale, pictori).
Fiecare participant notează problema pe foia din faţa sa. Din acest moment începe căutarea
soluţiilor la problemă, lucrându-se în tăcere, individual, fiecare în ritmul său, cei care termină primii
având datoria să-l aştepte cu răbdare şi pe ultimul.
Fiecare emite individual câte trei idei, pe care le scrie pe foaie, în cele 3 coloane (acesta este
semnificaţia cifrei 3, din denumirea metodei).
Runda I a deplasărilor foilor spre vecinul din dreapta. Fiecare lucrează pe cele 3 idei primite
de la vecinul din stânga: le completează, le îmbunătăţeşte, precizează unele amănunte, le modifică
sau îşi spune părerea despre ele. Nimeni nu are voie să propună alte idei.
Rundele a II –a, a III –a, a IV –a şi a V –a ale deplasărilor foilor. Fiecare va continua să
lucreze pe cele trei idei deja în lucru. La sfârşit, ideile iniţiale au trecut pe la toţi cei 5 membri ai
echipei (acesta este semnificaţia cifrei 5).
Moderatorul strânge foile, urmând ca el sau altcineva să facă o analiză atentă a ideilor. Se
notează pe fleepchart parametrii elaboraţi de participanţi, se compară cu indicatorii în baza cărora se
analizează manualele din perspectivă de gen
Concluzii:
Acţiunile personajelor masculine: demonstrează corpuri transparente şi opace, aruncă o bilă,
se uită într-o carte, joacă fotbal, miroase parfum, pune coadă la o lopată, deplasează cuţitul în rândea,
arată cu mâna, discută, aleargă, schiază, trage din arc, conduce bicicleta, motocicleta, maşina, trage
greutăţi, taie lemne, construieşte, ridică greutăţi, fac gimnastică, pompează, experimentează plutirea
corpurilor, lucrează cu scripeţii …
Acţiunile persoanelor feminine: experimentează, încearcă temperatura apei cu mâna, citeşte,
bate o minge de ping-pong, face balonaşe de săpun, balerina dansează, demonstrează electrizarea
corpului.
Acţiuni mixte: fac sport-patinaj artistic, un băiat duce în spate o fetiţă, salvând-o de
inundaţie, sunt în echilibru în scrânciob, acrobaţi, trag de funie, formând un triunghi echilateral.
Întrebări:
- Ce concluzii aţi dedus, analizând activităţile / acţiunile personajelor în manualele de Fizică?
- Ce valori transmit ele?
- Promovează modelul de succes masculin / feminin?
- Promovează ideea colaborării?
- Ce aţi schimba voi, dacă veţi fi autorii manualelor analizate?
Elevii sunt rugaţi să aprecieze relaţiile de parteneriat existente în: clasă, instituţia de învăţământ,
familie, conform indicatorilor:
Identificarea relaţiilor de parteneriat (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut);
Contribuţia personală până la activitatea de azi (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut);
Intenţii în viitor (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut);
De exemplu: Pentru ca o relaţie de cuplu să poată rezista trebuie ca cei doi parteneri să se cunoască foarte bine,
să ştie ce îi place sau ce nu îi place persoanei iubite. Iar ca să ajungă în acest stadiu de cunoaştere, comunicarea este
esenţială. Tot ce trebuie să facă la început este să ştie unele trăsături esenţiale ale bărbaţilor şi ale femeilor:
- Bărbaţii au emisfera dreaptă mai mare decât cea stângă, rezolvă probleme de matematică fără să vorbească,
se concentrează mai puţin timp, folosesc mai puţin contactul vizual, reacţionează încet la frică, aud mai bine cu urechea
dreaptă, sunt mai buni la şah, văd întregul, fac uşor mai multe lucruri deodată, caută mai mult senzaţiile puternice.
- La femei emisfera stângă este mai mare decât cea dreapta, femeile sunt mai atente la detalii, învaţă mai repede
limbi străine, tind să vorbească în timp ce rezolvă probleme de matematică, folosesc mai mult contactul vizual, sunt
atente la detalii şi mai interesate de oameni si chipuri, ascultă în mod egal cu ambele urechi, fac greu mai multe lucruri
deodată, caută mai puţin senzaţiile tari, se concentrează mai mult timp şi sunt mai tolerante la teama pe termen lung.
A. Elevii primesc sarcina să realizeze un interviu cu 3-5 persoane diferite, pornind de la motoul: „Bărbatul şi
femeia trebuie să trăiască în armonie. Bărbatul e capul, femeia - coroana.” J. Michelet.
B. Tot odată sunt stimulate şi găsirea situaţiilor ne ordinare, care sunt specifice femeilor sau bărbaţilor, reieşind
din mentalitatea şi cultura existentă. De exemplu:
- Maturitate: Femeile se maturizează mult mai repede decât bărbaţii. La 17 ani o femeie poate fi considerata un
adult. La 19 ani deja ştie ce vrea: un bărbat inteligent, puţin egoist cu ceilalţi (dar foarte darnic cu partenera lui); foarte
frumos (dar nu mai frumos ca ea); ferm (dar blând); experimentat (dar naiv); preocupat de afacerile sale (dar aproape de
sufletul ei); dorit de alte femei (dar foarte fidel…) etc. La 17 ani bărbaţii încă mai colecţionează surprize şi vizionează
filme cu karate. De aceea prieteniile din liceu rezistă rareori. Ei se maturizează în jurul vârstei de 30 ani, dar din păcate
deja o fiinţă mult mai inteligentă ca el îi arata un certificat de căsătorie de acum 7-8 ani şi 2-3 copii care au nevoie parcă
de toate lucrurile din lume.
- Băile: Numărul mediu de obiecte din baia unei femei este de 437. Un bărbat nu ar putea identifica majoritatea
dintre aceste obiecte. Un bărbat are în general 6 articole în baie: periuţa şi pasta de dinţi, crema şi lama de ras, un săpun şi
un prosop luat de la vreun hotel.
- Ieşitul în oraş/sat: Când un bărbat spune că este gata de ieşit din casă înseamnă că este gata de ieşit. Când o
femeie spune că este gata de iesit din casă înseamnă ca VA FI gata de iesit, dupa ce îşi va găsi şi celalalt cercel, se va
îmbrăca, se va machia…
Lectură suplimentară:
1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:
să demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţii – umane, etnice, culturale,
civice, individuale – pentru afirmarea demnităţii persoanei.
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
3. Strategii didactice:
4. Surse bibliografice:
Întrebări:
1. Ce aţi constat din rezultatele sondajului de mai sus?
2. Care sunt în opinia voastră lucruri „normale” şi care nu? De ce? Argumentaţi opinia.
3. Ce aţi modifica voi în viitoarea voastră familie? Cum?
Concluzie: Familia reprezintă “nucleul social sau, celula societăţii”. Ea este cea care răspunde de
satisfacerea trebuinţelor elementare ale copilului şi de protecţia acestuia. Acţiunea educativa din
familie a ambilor părinţi are totdeauna un caracter intenţional urmărind o anumita finalitate –
formarea personalităţii copilului pentru integrarea lui în societate. În familie, copilul îşi face
pregătirea pentru viaţă. Contribuţia familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic şi scade
pe măsură ce copilul creste („Ce şapte ani de acasă”). Aici rolul bărbaţilor şi al femeilor este orientat
spre un singur obiectiv: consolidarea relaţiilor în familie.
Tehnica Mozaic. Se formează grupe a câte 4-5 persoane, în dependenţă de numărul de elevi în
clasă. Participantele/ţii primesc pentru lectură individuală textele/fragmentele. Numărul 1 din fiecare
grup citeşte despre familie la general, nr. 2 – despre familia ca prima şcoală a copilului, nr. 3 – despre
familie şi societate, nr. 4 – despre locul copiilor în familie, nr. 5 – despre locul familiei printre
priorităţile omului. Timpul alocat pentru lectură – 2-3 min., după care se formează 5 grupe de experţi,
alcătuite din persoane care au prelucrat aceeaşi informaţie. Experţii împreună discută, fac notiţe,
realizează o sinteză a celor analizate şi aleg modalitatea de predare. Participanţii/ele din grupele de
experţi revin fiecare în grupele de bază şi fiecare predă/explică subiectul său grupului.
Nr. 1. Familia este cel dintâi cadru social de care fiecare om are nevoie pentru a vieţui în el. Ea este, mai ales,
mediul cel mai prielnic pentru naşterea, dezvoltarea şi desăvârşirea fiinţei umane. Dintre toate vieţuitoarele, omul se
naşte cel mai plăpând şi cel mai neputincios în a-şi satisface nevoile vitale existenţei: total dezarmat, singurul lui mijloc
de conservare fiind lacrimile. De aceea, el are neapărată nevoie de ajutorul neîncetat al părinţilor săi, care, în această
lucrare, nu pot fi întrecuţi de nimeni.
Familia, făcând parte din stat, are să se încadreze în organizaţia lui, contribuind la realizarea scopului său. Cât
priveşte organizarea interioară a familiei, soţii stau în raport de egalitate, cu autoritate comună faţă de copii. După
învăţăturile Bisericii, conducerea în familie revine bărbatului: ,,Femeile să li se supună bărbaţilor lor ca Domnului.
Pentru că bărbatul este cap femeii, aşa cum şi Hristos este cap Bisericii” (Efes. 5, 22-23). Dar femeia nu este sclavă, ci
tovarăşa bărbatului, împărţind cu el autoritatea părintească.
Nr. 2. Familia este prima alcătuire de viaţă obştească şi sâmburele din care cresc toate celelalte forme de viaţă
socială. Procrearea, întreţinerea, îngrijirea, creşterea şi aşezarea copilului constituie preocuparea centrală a familiei.
Familia procură membri pentru societăţile superioare, pregătindu-i cea dintâi pentru viaţa socială. Ea este o adevărată
cheie de boltă pentru siguranţa şi echilibrul vieţii sociale, prin faptul că asigură în chip firesc naşterea, creşterea şi
pregătirea membrilor societăţii.
Familia este cea mai necesară şcoală de omenie. Statisticile judiciare arată că majoritatea delincvenţilor şi a
celor din instituţiile de corecţie au fost lipsiţi de o reală asistenţă din partea familiei. Familia procură frâna cea mai
eficientă şi mai suportabilă împotriva izbucnirii patimilor. Ea este, de asemenea, o primă şi temeinică şcoală a
altruismului. Prin familie se poate obţine cea mai deplină şi mai statornică corectare a egoismului individual.
Nr. 3. Familia este prima societate naturală şi adevărată celulă socială. În organizarea sa proprie, ea oferă
garanţii de moralitate; este prima şcoală care pregăteşte pe copil pentru viaţa socială, deprinzându-l să-şi îndeplinească
datoria, să-şi disciplineze voinţa, dându-i simţul ierarhiei şi ordinii. Familia este un oficiu înalt al respectului, al
demnităţii, al libertăţii interioare, al seninătăţii constructive. Mediul familial oferă siguranţă, linişte, afecţiune,
seninătate, care constituie o atmosferă prielnică pentru o dezvoltare normală şi echilibrată. Căminul nu este numai
confort domestic, ci şi un ,,loc de reculegere, de linişte, de regăsire lămuritoare cu tine însuţi”. Nicăieri nu te simţi mai
bine ca la ,,mama acasă”, ca în familia ta.
Familia este un paznic ce veghează neîncetat şi un zăgaz puternic care ocroteşte moralitatea părinţilor prin
bucuriile curate şi senine, precum şi prin sentimentele de iubire şi răspundere pe care le prilejuieşte. Copiii sunt pentru
părinţii lor un imbold puternic spre muncă şi economie, spre cât mai multe virtuţi, precum şi o puternică pavăză contra
ispitelor din afară. Prezenţa copiilor exercită o cenzură morală din cele mai eficiente asupra conduitei părinţilor. Din
dorinţa şi grija de a-i face cât mai buni şi mai fericiţi, părinţii îşi dau toată silinţa să le ofere pilde personale cât mai
bune şi să propăşească mereu în toate domeniile.
Nr. 4. Copiii exercită asupra părinţilor lor o puternică influenţă binefăcătoare, fiind şi ei, la rândul lor, într-un
fel oarecare şi fără să ştie, educatori ai părinţilor lor. Astfel, chiar înainte de a se naşte, mintea şi inima părinţilor se
pregătesc pentru primirea lor în condiţii optime, verificându-se şi transfigurându-se. Una dintre cele mai importante
misiuni, pe care copiii o îndeplinesc printre noi, cei maturi, este de a ne prilejui şi ajuta să ne păstrăm şi să ne recăpătăm
tinereţea. Copiii sunt vestitorii şi purtătorii primăverii; ei răspândesc pretutindeni un aer proaspăt de noutate şi
frăgezime. Înnoirea şi întinerirea efectuată de copil asupra organismului mamei sale, care cuprinde şi sufletul ei, se
extinde asupra întregii familii, stimulând în toţi cei din jurul lor forţe latente nebănuite, izvoare de energie fizică şi
spirituală până atunci necunoscute.
Copilul este o călăuză miraculoasă care ne poartă din nou în lume, obligându-ne s-o cunoaştem din ce în ce mai
bine. Datorită copiilor noştri, stimulaţi de ei şi de dragostea pentru ei, devenim mai luminaţi, mai puternici şi mai buni.
Prin ei ne reluăm de la început întreaga noastră viaţă şi activitate, acel anevoios şi splendid efort de umanizare. Între noi
şi copiii noştri are loc un permanent schimb de valori, o dăruire reciprocă. Dacă îi învăţăm alfabetul, ei ne învaţă în
schimb un alfabet mult mai scump şi mai nobil al emoţiilor, al primelor sentimente, al uriaşei fantezii, al purităţii şi al
candoarei, puterea de a descoperi lumea cu priviri proaspete.
Copiii cimentează legăturile dintre soţi. Copiii fiind obiectul comun al dragostei lor, părinţii chiar când şi-au
răcit sentimentele unul faţă de celălalt, se întâlnesc măcar în iubirea şi grija lor comună pentru copii. Astfel, copiii
contribuie foarte mult la temeinicia şi trăinicia căsătoriei. Statisticile arată că divorţurile sunt mult mai numeroase între
soţii care nu au copii.
Nr. 5. Căminul este mediul cel mai prielnic pentru reculegere şi pentru o colaborare deplină între cele două
sexe. În cuprinsul lui, sensibilitatea feminină şi însuşirile energice ale bărbatului au posibilitatea de a se întâlni şi de a
colabora, întregindu-se reciproc. Soţii au în familie condiţiile cele mai bune de a se educa reciproc printr-o colaborare
continuă. De asemenea, fraţii şi surorile vor dobândi o experienţă foarte utilă în convieţuirea lor din familie pentru viaţa
de mai târziu, când vor trebui să ştie cum să se comporte faţă de celălalt sex.
În general, familia contribuie foarte mult la educarea omului pentru viaţa socială din afara familiei. Adâncimea
şi sinceritatea sentimentelor ce leagă pe membrii familiei influenţează pozitiv relaţiile cu ceilalţi semeni, care nu sunt în
fond decât alţi părinţi, alţi fraţi, alte surori, alţi unchi ai noştri. Dovadă pentru aceasta avem modurile de adresare
obişnuite la poporul nostru ca: ,,mamă”, „tată”, „unchiule”, „mătuşă”, care se fac şi faţă de străinii de familie.
Datorită familiei, omul nu este izolat în lume, fără rădăcini în trecut, fără reazem în prezent şi fără speranţă în
viitor. S-a constat că cei fără familie sunt gata pentru orice aventură. În familie se deprind disciplina şi spiritul de
iniţiativă şi se cultivă sentimentul demnităţii, dreptăţii, iubirii, respectului şi ajutorului, sentimentul sacrificiului, care
sunt elemente de bază ale vieţii sociale.
Continuarea între generaţii începe de la raporturile dintre părinţi şi copii, care se extind şi asupra celorlalţi
membri ai societăţii şi care beneficiază de însuşirile deosebite obţinute în cadrul familiei. Prin comunitatea de sânge, de
educaţie, de amintiri, de viaţă şi prin faptul că au aceiaşi părinţi, copiii îşi dezvoltă sentimentul dragostei frăţeşti, care
este izvorul celei mai dificile dintre virtuţi şi anume: recunoaşterea fără invidie a valorii şi meritelor altora.
Dacă rămân elevi fără sarcină, ar putea să primească rolul de observatori în unele grupuri, în
ajutorul dirigintelui, urmărind nivelul de responsabilitate, implicare în realizarea sarcinilor,
modalităţile de predare şi relaţiile stabilite între diferiţi membri ai grupurilor.
C. REFLECŢIE (5-7 min):
Scriere liberă: La etapa de reflecţie, elevii sunt rugaţi să scrie cum ar trebui să-şi exprime respectul
faţă de părinţi, indiferent de gen:
Concluzie: Familia este prima societate naturală. Este un oficiu înalt al respectului, al
demnităţii, al libertăţii interioare, al seninătăţii constructive. Mediul familial oferă siguranţă, linişte,
afecţiune, seninătate, care constituie o atmosferă prielnică pentru dezvoltarea normală şi echilibrată.
Datorită familiei, omul nu este izolat în lume, fără rădăcini în trecut, fără reazem în prezent şi fără
speranţă în viitor. Rolul primordial în formarea şi consolidarea familiei îl au ambii părinţi, atât mama,
cât şi tata, precum şi copiii.
Elevii sunt rugaţi să aprecieze prin diverse culori (negru – relaţii conflictuale, roşu – relaţii tensionate,
albastru - relaţii de colaborare, verde – relaţii care vor fi promovate în viitoarea lor familie) relaţiile lor cu tata şi
mama, precum şi cu fraţii şi surorile sau verişorii. Acest lucru poate fi realizat în scris, desen, sau
dacă copii nu doresc să scrie un text reflexiv.
A. Elevii primesc sarcina să observe comportamentul părinţilor lor, făcând notiţe pe agende unde să evidenţieze acele
aspecte, care în opinia lor vor fi dezvoltate în viitoarea lor relaţie cu soţul/soţia sau copii, precum şi acele dificultăţi
care ar trebui să fie înlăturate sau corectate. Ei ar trebui să ajungă la concluzia că femeile nu trebuie sa se considere
inferioare bărbaţilor sub nici o formă. Daca vorbim despre o familie, ştim că aceasta trebuie să aibă un membru pe
care îl numim "cap de familie". Aşa cum un bărbat poate îndeplini acest rol, la fel de bine o poate face şi o femeie.
Dar acest lucru nu înseamnă ca unul îi este superior celuilalt. Atâta timp cât din punct de vedere social şi politic
femeile şi bărbaţii manifestă aceleaşi drepturi, e bine să punem teoria în practica şi să nu ne abatem de la principiile
unei societăţi moderne şi democratice în care avem pretenţia să trăim şi să fim trataţi ca atare.
Lectură suplimentară:
a) Ioan Slavici, Mara (1906) – Mara, Persida;
b) L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica.
Subiectul 6. Drepturi şi responsabilităţi. Probleme de gen în
societatea contemporană
"O slăbiciune! Numele tău e femeie ". Shakespeare.
1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:
să explice importanţa egalităţii genurilor în drepturi, şanse şi opţiuni pentru auto realizare în
viaţa socială şi privată.
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
3. Strategii didactice:
4. Surse bibliografice:
- Mertus Julie, Flowers Nancy, Dutt Mallika, Studiul despre drepturile umane ale femeilor.
Bucureşti, 2004
Scurtă prezentare a problemei:
Discuţie dirijată. Fiecare participant/ă, timp de 2 min., îşi aminteşte o experienţă discriminatorie în
bază de gen, apoi o relatează colegilor după algoritm. Discuţie în grupuri de câte 4-5 persoane.
Algoritmul discuţiei:
Vi s-a negat vreodată un drept sau aţi fost tratat/ă inegal din cauza genului dvs.? Împărtăşiţi povestea dvs.
Vă amintiţi vre-o experienţă de discriminare de gen?
Aţi avut vr-o experienţă când cineva a dorit să vă impună un comportament discriminatoriu?
Cine va apărat sau va consulat?
Aţi luat în dezbatere acest tratament?
V-aţi adresat cuiva să vi-l explice?
De la fiecare grup este prezentată una din experienţe, care este mai sugestivă. Dacă se dispune de
timp, poate fi completat un tabel în paralel cu discuţia.
Joc de rol. Clasa de elevi va fi împărţită în două grupuri după diferenţa de gen: băieţi şi fete.
Ambele grupuri vor fi rugaţi să comenteze enunţurile de mai jos; băieţii imaginându-se că sunt în
locul fetelor, iar fetele în locul băieţilor:
Elevii pot analiza situaţia de ce legislaţia trebuie adaptată noilor realităţi sociale. Ei ar putea să pregătească
câteva argumente pentru a fi puse în dezbatere în cadrul unui proiect imaginar “Deputatul din comunitatea mea”. Moţiunea
este una de actualitate, dacă ţinem seama, pe de o parte, că natalitatea este în descreştere, iar, pe de alta, că femeia-mamă nu
este sprijinită suficient nici în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copilului, şi nici în carieră. La dezbatere pot participa şi
persoane resursă: reprezentanţi ai autorităţilor publice locale cu competenţe în domeniu, ai ONG-urilor interesate, cât şi alţi
factori interesaţi de tema dezbaterii (mame, educatori, psihologi şcolari). Participanţii la dezbateri, ar trebui să contribuie la
ambiguitatea legislaţiei care să protejeze mama şi copilul, cât şi insuficienta cunoaştere a acestei legislaţii.
De exemplu:
1. Necesitatea de a echilibra familia cu responsabilităţile profesionale este o cerinţă fundamentală a Strategiei de la
Lisabona şi este prezentă în Decizia Consiliului European privind constituirea unei Alianţe Europene pentru Familii.
Iar pentru a face faţă acestor schimbări, Guvernul trebuie să iniţieze politici sociale active în vederea creşterii treptate
a natalităţii, prin susţinerea familiilor, a tinerilor, urmărind ca direcţii de acţiune reconcilierea între viaţa de familie şi
viaţa activă; crearea de facilităţi (beneficii şi servicii) pentru creşterea copiilor; crearea de oportunităţi în procurarea
unei locuinţe.
2. Modificarea legislaţiei privind concediul de creştere a copilului, astfel încât să poată beneficia de aceasta atât mamele,
cât şi taţii.
3. Pentru a soluţiona problema lipsei de implicare a taţilor în creşterea şi educaţia copilului, familia trebuie privită ca un
parteneriat între bărbat şi femeie pentru creşterea copiilor. Instituţiile publice din domeniu ar trebui să demareze o
campanie pentru atragerea taţilor în creşterea copilului. În această campanie ar putea fi cooptate şi ONG-urile din
acest sector. În Suedia, de exemplu, concediul de creştere a copilului poate fi luat fie de unul dintre părinţi, fie de
amândoi.
Elevii vor participa la analiza problemelor de gen în societatea contemporană (apreciind prin
calificative foarte bine, bine, slab, insuficient) nivelul lor de soluţionare la nivel de:
a) familie;
b) localitate;
c) stat;
d) comunitate europeană;
e) comunitate internaţională.
Lectură suplimentară:
a). L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica;
b). H. Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach (1927) – Elena Drăgănescu, Ada Razu
Subiectul: 7. Relaţiile de gen şi credinţa religioasă
"Fără femei începutul vieţii noastre ar fi lipsit de ajutor, mijlocul de plăcere şi sfârşitul de
mângâiere". Schopenhauer.
1. OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:
sa demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţilor – umane, etnice, culturale,
civice, individuale, de gen – pentru afirmarea demnităţii persoanei.
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
3.Strategii didactice:
4. Surse bibliografice:
- Barometru de gen, Studiu realizat de Gallup România, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Bucureşti,.
2000,
Dirigintele propune elevilor să analizeze constructiv, folosind elementele gândirii critice cele 7
Adevaruri Biblice:
1. Biblia ne învaţă că şi bărbaţii şi femeile au fost creaţi după chipul/imaginea lui Dumnezeu, au avut o
relaţie directă cu Dumnezeu şi au împărtăşit în unire responsabilităţile de a face şi de a educa copii, şi de a
stăpâni pământul. (Gen. 1:26-28).
2. Biblia ne învaţă conceptul de egalitate deplină între bărbaţi şi femei în Creare şi Răcumpărare. (Gen.
1:26-28, 2:23, 5:1-2; I Cor. 11:11-12; Gal. 3:13, 28, 5:1).
3. Biblia ne învaţă că femeia şi bărbatul au fost creaţi pentru parteneriat deplin şi egal. Cuvântul "ajutor"
(ezer) folosit pentru a descrie femeia în Geneza 2:18 se refera la Dumnezeu în majoritatea cazurilor utilizării
acestuia în Vechiul Testament. (ex. I Sam. 7:12; Ps. 121:1-2). Astfel, cuvântul nu implică nicidecum supunerea
sau inferioritatea femeii.
4. Biblia ne învaţă că facerea femeii din bărbat demonstrează unitatea şi egalitatea fiinţelor umane (Gen.
2:21-23). În Geneza 2:18, cuvântul "potrivit" (kenegdo) denotă egalitate şi adecvare.
5. Biblia defineşte funcţia de lider ca împuternicirea altora pentru slujire şi nu exersarea autorităţii asupra
lor (Mat. 20:25-28, 23:8; Marcu10:42-45; Ioan 13:13-17; Gal. 5:13; 1 Petru 5:2-3).
6. Biblia ne învaţă că soţii şi soţiile sunt împreuna moştenitori ai harului vieţii şi ca sunt legaţi împreună
într-o relaţie de supunere şi responsabilitate reciprocă (1 Cor. 7:3-5; Efes. 5:21; 1 Petru 3:1-7; Gen. 21:12).
Funcţia soţului în calitate de "cap” (kephale) în aceasta relaţie de supunere reciprocă trebuie înţeleasă ca a iubi
cu o dragoste ce da de la sine şi a sluji (Efes. 5:21-33; Col. 3:19; 1 Petru 3:7).
7. Biblia ne învaţă că şi mamele şi taţii trebuie să fie lideri în îngrijirea, instruirea, disciplinarea şi
învăţarea copiilor lor (Exod. 20:12; Lev. 19:3; Deut. 6:6-9, 21:18-21, 27:16; Prov. 1:8, 6:20; Efes. 6:1-4; Col
3:20; 2 Tim. 1:5; vezi şi Luca 2:51).
Întrebări:
1. Cum este reflectat rolul bărbatului şi a femeii în Biblie?
2. Ce alte interpretări cunoaşteţi?
3. trebuie oare de interpretat critic sursele biblice?
După acest exerciţiu, elevilor li se propune să anticipeze obiectivele operaţionale ale activităţii, apoi dirigintele
completează şi precizează elementele ce vor fi învăţate şi consolidate.
Metoda cadranelor urmăreşte realizarea unei lecturi conştiente a unui text şi realizarea unui
act de reflecţie personală în legătură cu acesta. După lectura textului participanţii trebuie să – şi
noteze într-un cadran: ideile textului, sentimentele pe care le-a trezit lectura; în ce măsură textul are
legătură cu propria lor experienţă „învăţătura” pe care au desprins-o din text.
Fecioara Maria
In termeni teologici, cinstirea pe care o dăm celei mai sfinte dintre femei se numeşte supravenerare, spre
deosebire de cinstirea pe care o dăm celorlalţi sfinţi pe care o numim simplu venerare. Evangheliile canonice nu
furnizează prea multe amănunte despre viaţa Fecioarei Maria. Sfânta Fecioară Maria, a fost cea mai sfântă dintre femei
şi venerată ca cea dintâi dintre toţi sfinţii.
Cinstirea ei a fost inaugurată de însuşi arhanghelul Gavril, care, trimis de Dumnezeu să vestească Fecioarei din
Nazaret că ea va naşte pe Mesia a salutat-o cu cuvintele ,,Binecuvântată eşti tu între femei! “
Astfel, a fost recunoscută maternitatea ei dumnezeiască, împreună cu fecioria ei.
-,,Cea plină de har , ,,Prea sfânta”, ,, Împărăteasa”. Vechiul Testament vorbeşte deja de prea slăvirea Maicii Domnului.
Ea este identificată cu scara dintre cer şi pământ, din visul lui Iacov, prin care Dumnezeu a luat firea noastră umană, pe
care îngerii lui Dumnezeu se suie şi se coboară. În tradiţia patristică, Maria este comparată cu Eva, fiind chipul unei noi
umanităţi. Aşa cum Eva a luat parte la căderea şi moarte lui Adam, tot aşa şi Maria a participat la întoarcerea chipului
celui întinat la chipul cel dintâi. După har „Născătoare de Dumnezeu” , Fecioara Maria este după naştere fiica lui Adam
şi numai astfel ea reprezintă umanitatea care aşteaptă mântuirea: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” .
Completarea cadranului
Ideile textului Sentimentele
Dirigintele ar putea propune elevilor să continue discuţia cu elevii, începută la etapa de reflecţie, de
la lecţia „Familia – locul de afirmare şi auto realizare a bărbatului şi femeii”.
Concluzii: Indiferent dacă suntem credincioşi sau nu, aşa ne învaţă morala creştină că trebuie
să ne comportăm faţă de părinţii noştri, care ne-au dat ceea ce au avut mai bun, pentru ca noi să fim
fericiţi, să ne realizăm în viaţă, să ne întemeiem şi noi o familie. Trebuie să fim alături de ei, să-i
facem să se considere utili, după puterile lor, pentru a nu-i lăsa în deznădejde şi singurătate. Cei care
sunt indiferenţi faţă de părinţii lor şi le întristează bătrâneţea, vor fi un exemplu negativ pentru copiii
lor. Aceşti oameni nu pot răspunde poruncii iubirii faţă de aproapele, dacă ei nu pot fi capabili să
răspundă iubirii părinţilor. Astfel, în lumina acestor principii religioase, familia creştină depăşeşte
dimensiunea sa exclusiv instituţională, juridică sau socială.
Subiectul activităţii fiind destul de sensibil, ar putea crea situaţii de dezbatere, care foarte atent
vor putea fi continuate în grupurile de interese sau familie, în dependenţă de dorinţa elevilor şi
realitatea din comunitate. Dirigintele ar putea să propună elevilor să identifice anumite valori care
pentru ei au o importanţă majoră în consolidarea relaţiilor şi dezvoltării personalităţii lor.
Elevii ar putea selecta informaţii din alte izvoare creştine sau ale altor confesiuni religioase, care
caracterizează modele şi valori de gen sau vin în contradicţie cu realitatea pe care o trăiesc ei.
O sugestie ar putea dată elevilor să analizeze unele interpretări religioase ale statutului femeii:
- "femeile să tacă în adunări [...] dacă doresc să înveţe ceva, să îi întrebe pe bărbaţii lor acasă, căci este ruşinos
pentru o femeie să vorbească în adunare" (1Corinteni 14,34-35).
- femeile trebuie să se supună soţilor lor (Efeseni 5,22), să accepte autoritatea lor şi să nu poarte podoabe
exterioare (1Petru 3,1-3).
Lectură suplimentară:
Dirigintele propune elevilor pentru lectură suplimentară să analizeze