INTOXICATIA CU ACID CIANHIDRIC

1. Definitie

 Acidul cianhidric este un lichid incolor, gălbui, inflamabil, cu o solubilitate bună în apă, cu un
miros neplăcut de migdale amare, extrem de toxic.

 Mirosul asemănător cu cel de migdale se explică prin faptul că semințele de migdale conțin un
glicozid cianogen, care sub acțunea enzimei hidroxilnitrilază se descompune în glucoza și acid
cianhidric.

 În combinație cu potasiul formează o sare cianura de potasiu, care este utilizată la obținerea
aurului.

Acidul cianhidric este trecut în lista armelor chimice (gaz de lupta) si se obtine in prezenta platinii si la
10002. Tablou clinic

- Forma acuta - se instaleaza cu senzatia de constrictie toracica, laringospasm, anxietate, cefalee

puternica, vertije, greturi, varsaturi, respiratie ampla si frecventa, urmata de perioade de apnee,
convulsii, trismus, opistotonus, colaps cardio-vascular ireversibil, midriaza, bradicardie;

- Forma subacuta - respiratie superficiala, urmata de pauze lungi, vertij, cefalee, anxietate, slabiciune
musculara, uneori pierderea cunostintei si convulsii.
Daca bolnavul supravietuieste, raman tulburari neurologice sechelare anoxiei cerebrale. Oboseala fizica
si intelectuala persista cateva luni de la vindecare grade.

3. Dagnostic

 Se precizeaza dupa evolutia rapida: simptome, leziuni si rezultatul analizei de laborator.

4. Tratament

 Nitritul de sodiu solutie 3% ( administreaza intravenos);

 Tiosulfatul de sodiu ( adm intravenos);

 Criteriul de urmarire a eficientei antidotului este tensiunea arteriala coborata, care trebuie sa
urce catre valori normale.
 Spalatura gastrica, daca este posibila, se efectueaza cu solutie de permanganat de potasiu 1/5
000 sau apa oxigenata 3%.

INTOTICATIA CU CIANURA

 1.Definitie
  Cianurile blocheaza trasportul de electroliti ducand la scaderea metabolismului si la acidiza
lactatica.

2. Tabloul clinic

 Efectele precoce sunt : cefalee, vertij, anxietate, pirozis, dispnee, tahicardie, Hta, greata si voma.

 Respiratia fiind de migdale amare.

Efectele tardive: coma, convulsi, tismus, paralizii, depresi, aritmii si hipotensiune

EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN SOCIETATEA MODERNITĂŢII TENDENŢIALE

Constantin Schifirneţ

Una dintre cele mai importante probleme pentru societatea românească rămâne adecvarea
actelor de educare şi formare a tuturor categoriilor de vârstă la cadrul istoric şi cultural intern. De
la această premisă discut despre educaţia adulţilor în contextul modernizării. Întâi, prezint câteva
direcţii ale educaţie adulţilor în modernitatea târzie, caracteristică societăţilor occidentale. Apoi
analizez educaţia adulţilor în modernitatea românească, definită de mine ca modernitate
tendenţială. In continuare, fac o descriere a etapelor vârstei adulte şi a educaţiei adulţilor.

Educaţia adulţilor  în modernitatea târzie

Educaţia adulţilor răspunde provocărilor societăţii actuale în raport cu ritmul de schimbare

socială, ea fiind un ideal pentru modernizarea societăţii. Acest tip de educaţie a apărut ca răspuns la
cerinţele revoluţie industriale pentru o forţă de muncă educată în condiţiile existenţei unor factori de
susţinere: alfabetizarea adulților, tipărirea cărţilor şi ziarelor în tiraje de masă etc (Sumner, 2000, 273).

A. Giddens (1990) propune o serie de caracteristici ale modernității târzii, ca elemente

tipice pentru societatea contemporană occidentală: capitalism industrial, reflexivitate,
responsabilitatea individuală În modernitatea târzie învăţarea pe tot parcursul vieţii devine
condiţie de supravieţuire (Hake, 1999). Educaţia adulților este discutată prin conceptul de
"societate de risc" a sociologului Ulrich Beck. În această societate educația adulților se axează pe
teme noi: securitatea ecologică, pericolul de a pierde controlul asupra inovațiilor tehnologice și
științifice, dezvoltarea unei forțe de muncă mai flexibile etc. Caracterul ambiguu al proceselor în
individualizare în societatea de risc este o provocare extraordinară pentru educația adulților
(Jansena T& Van der Veena,1992; Johnston, 1999).
Se discută despre noi forme de educaţie a adulţilor prin raportare la societatea puternic
informatizată, şi se dă ca exemplu învățământul la distanță văzut ca potrivit modernității târzii şi
considerat ca fiind un simbol al acestui tip de societate, diferit cel conturat de Iluminism (Jarvis, 2004,
p.223).

În acelaşi sens, modernitatea târzie accentuează pe educaţia digitală, dat fiind impactul
tehnologiilor digitale cu toate sectoarele societăţii, de la comerţ la educaţie (Selwyn, 2012).
Participarea adulţilor la acţiuni de educaţie este o caracteristică a unui stat democratic. În
Suedia, de pildă, se estimează că între 1.2 - 1600000 persoane adulte luau parte în fiecare an în
diverse cercuri de studiu, fapt considerat a fi semnificativ pentru funcţionarea democraţiei
(Larsson Larsson 2001, 199).
În condiţii de creştere a polarizării sociale şi a incertitudinii economice, învăţarea continuă poate avea un
efect semnificativ de protecţie prin păstrarea adulţilor aproape de