TUŞEUL VAGINAL (EXAMENUL GINECOLOGIC)

Condiţii pregătitoare................................................291 Tuşeul vaginal....................295

Examinare externă...................................................294 Examenul ginecologic
Examinare internă (cu valve sau specul vaginal)....294 la gravide............................297

I. CONDIŢII PREGĂTITOARE:

1. Obţinerea relaxării pacientei:

- se cere pacientei să îşi golească vezica urinară înainte de examinare;

- se aşează pacienta în poziţie cât mai comodă (uşoară ridicare a capului şi umerilor, pentru a putea
urmări manevrele executate de medic şi asistentă), cu mâinile întinse pe cele două părţi laterale
ale trunchiului (relaxare a musculaturii abdominale); după aşezare în decubit dorsal, pacienta va
plasa un călcâi în scăriţă, apoi şi pe celălalt (majoritatea preferă să rămână încălţate); apoi, se
cere pacientei să îşi împingă trunchiul până la capătul mesei de examinare, cu fesele puţin de-
păşind în afară marginea mesei, iar coapsele în flexie şi abducţie;
- acoperire corespunzătoare a trunchiului, coapselor şi genunchilor; medicul şi pacienta trebuie să
aibă în câmpul vizual faţa celuilalt; unele femei vor să îşi poată vedea zona genitală, în timpul
manevrelor medicale executate, cu ajutorul unei oglinzi;
- se explică permanent pacientei succesiunea ulterioară a gesturilor efectuate, evitând orice
mişcare bruscă sau neaşteptată; atingerea zonei genitale va fi precedată de atingerea părţii
interioare a coapsei; mâinile şi instrumentele trebuie să fie încălzite înainte de folosire;
- gesturile medicului trebuie să fie executate cu fineţe, urmărind reacţia feţei pacientei.

2. Echipament necesar:

- mănuşi sterile, de unică folosinţă,

- dispozitiv de iluminare,
- specul vaginal de mărime potrivită (specul metalic Graves, specul Pedersen),
- valve vaginale,
- lubrifiant hidrosolubil,
- echipament de prelevare a frotiului Papanicolau, a culturilor bacteriologice etc..

II. EXAMINARE EXTERNĂ

Se urmăresc:

1
- evaluarea maturităţii sexuale a pacientei adolescente;
- inspecţia organelor genitale externe (mons pubis, perineu, labii mari; apoi, labii mici, clitoris, ori-
ficiu uretral, introit vaginal); se urmăresc inflamaţii, ulceraţii, scurgeri, tumefacţii, noduli.

Exemple de aspect normal şi patologic, gesturi efectuate:

mulgere
uretră
palpare glande
Bartholin

condiloma lata, în
chist sebaceu condiloma acuminata sifilis secundar

2
 carcinom vulvar
şancru sifilitic infecţie herpetică

cistocel rectocel

3
III. EXAMINARE INTERNĂ (cu valve sau specul vaginal)

Se urmăresc:

- localizarea colului uterin (cu indexul mâinii drepte inserat în vagin, după lubrifiere cu apă);
- evaluarea pereţilor vaginali (se cere pacientei să contracte abdomenul inferior);
- introducerea speculului sau a valvelor;
- inspecţia colului uterin şi a ostiului său (culoare, poziţie, caracteristici ale suprafeţei; apoi, ulce-
raţii, noduli, mase, sângerări, scurgeri);
- obţinere a două specimene pentru frotiu Papanicolau (din canalul endocervical şi de pe ectocer-
vix);
- inspecţia vaginei la retragere.

Speculul vaginal – aspect, manieră de introducere:

4
 Examinarea colului (exocervix) – aspect normal şi patologic:

diferite forme ale orificiului cervical

cervicită mucopurulentă polip cervical carcinom cervical

IV. TUŞEUL VAGINAL

Examenul ginecologic se încheie cu tuşeul vaginal, obţinut prin inserţia degetelor 2 şi 3 de la mâna
stângă în vagin (după lubrefiere prealabilă), cu palpare a organelor genitale interne feminine între
degetele introduse în vagin şi mâna stângă (palpare bimanuală).
5
Tuşeul vaginal trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

- evaluare a pereţilor vaginali, cu notare a oricărei nodularităţi sau sensibilităţi (anterior se pot pal pa
afecţiuni uretrale sau vezicale)
- examinarea colului uterin: poziţie, formă, consistenţă, regularitate, mobilitate şi sensibilitate;
- palpare a fornixului, ce înconjură cervixul;
- examinare a uterului (bimanual): mărime, formă, consistenţă, mobilitate, sensibilitate, structură (iden-
tificare a eventualelor mase tumorale); imposibilitatea palpării uterului indică existenţa unei deplasări
posterioare a acestuia;
- evaluare a anexelor, cu urmărire a aceloraşi aspecte ca mai sus;
- palpare a fundului de sac Douglas, cu notare a eventualei sensibilităţi (semn de iritaţie peritoneală) sau
prezenţe de mase tumorale;
- evaluare a forţei de contracţie a musculaturii pelvine (se cere pacientei să execute contracţii similare
celor din continenţă).

N.B.! Examenul ginecologic al organelor genitale interne, la virgină, se realizează prin tuşeu
rectal.

Aspecte patologice întâlnite la examinarea bimanuală:

palpare uter mărit de volum

6
 palpare masă anexială palpare masă anexială

prolaps uterin

Raportul dintre corpul şi colul uterin → unghi de flexiune (normal anteroflexie de 140-170°).

Raportul dintre colul uterin şi vagin → unghi de versiune (normal anteroversie de 90-110°).

Poziţia normală, de anteroversoflexie, poate să sufere modificări diverse, constând în angulaări

spre posterior sau lateralizări.

7
V. EXAMENUL GINECOLOGIC LA GRAVIDE

Evaluarea ginecologică a femeii gravide nu se deosebeşte de cea a unei femei aflate în afara stării
de graviditate; modificările de anatomie şi fiziologie din timpul sarcinii trebuie să fie însă
cunoscute de către medicul practician, pentru a putea să diferenţieze între starea normală şi diferite
afecţiuni asociate ce pot apare, precum şi pentru a putea plasarea evoluţiei în limite de normalitate.

Un semn precoce de sarcină este reprezentat de „înmuierea” colului uterin (Hegar). Pe măsură ce
sarcina înaintează calendaristic, se produce creşterea în dimensiuni a uterului odată cu dezvoltarea
fătului: fundul uterului ajunge la 3 luni să depăşească simfiza pubiană, la 5 luni este la ombilic, la
8 ½ luni ajunge la procesul xifoid, pentru ca la termen (40 săptămâni) să îşi coboare puţin nivelul
superior.

8
9