Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Patologie frecventă
- Definitie : Tumori benigne ale tes moale, apărute prin evaginarea sinovialei datorata
proc inflamatorii ale struct intraarticulare sau degenerarea tes conjunctiv
- Marime 1 – 2 cm diametru. Continutul acestuia fiind format dintr-un fluid vascos –
gelatinos, inconjurat de perete din t conjunctiv tapetat de sinoviala
- 60 – 70 % prezente la niv fetei dorsale ale RCC, 15 – 20 % la niv fetei volare , 10 % -
origine teaca tendoanelor flexorilor
- Chistele volare – sunt in proximitate de nv median si ram cutanata palmară a acestuia și
a radială. Produc parestezii prin compresia nv median/ulnar
Indicațiile infiltrației
- 3 opțiuni : monitorizare, aspriație cu injectare, chirurgie
- Durere minimă și neafecarea ROM – monitorizare, la 50 % dintre pac se resorb spontan
- Chist simptomatic - aspiratie / excizia chirurgicală
- Rata de recurenta la 6 luni – 8 % aspirație si infiltrație, 21 % excizie chirurgicală
- Nu există studii care să compare infiltrația ghidată vs cea neghidata
Anatomie
- Al doilea compartiment situat de partea radiala a tubercului Listter, tend LERC si SERC
trecand deasupra stiloidei radiale, inserandu-se epifiza prox metacarpienele 2 si 3
Patologie asociata
- Tendiopatii – dureri la niv dorsale a mainii iradiata catre police sau radius, cu
moderat/usor edem medial de tuberculul Lister
Ecografic
- Tenosinovita si rupturi intratendioase
Indicațiile infiltrației
- Tenosinovita neresponsiva la tratamentul conservator
- Rata de succes nu este cunoscuta dat putinelor studii de literatura in leg cu aceasta
patologie.
10. Infiltrația sindromului de intersecție dintre primul și cel de-al doilea compartiment al
extensorilor
Anatomie
- Primul compartiment - LAP si SEP, al doilea compartiment LERC si SERC
- Tend LAP si SEP traverseaza oblic si superficial tend LERC si SERC, la o distanta de 4 – 6
cm proximal de tuberculul Lister
Patologie frecventa
- Sdr de intersectie apare dat inflamatie si tenosinovitei la locul de intersectie dintre
compart 1 si 2
Ecografic
- Zona hipoecogena la nivelul intersectiei celor doua compartimente, hiperemie
(Doppler),
11. Infiltrația celui de-al treilea compartiment dorsal (tend extensor lung al policelui)
Anatomie
- Compartimentul situat medial de tuberculul Lister, contine ELP
Patologie
- Tenosinovita, rupturi partiale sau totale
- Fact predispozant al rupturii este fract distala a radiusului, fiind o complicatie bine
cunoscuta
- PR si consumul de CS predispun la ruptura tend.
Ecografic
- Vizualizat in sect long si trans, identificat cu usurinta dupa localizarea tubercului Lister
- Usor de vizualizat in sect transversala, tendonul avand traiect oblic dinspre medial catre
lateral
- Pozitionarea imprecisa a sondei – anisotropie, imagine falsa a rupturii TELP
Indicatiile infiltratiei
- Tenosinovita neresponsiva la trat conservator
12. Infiltrația celui de-al patrulea compartiment dorsal (tend extensor comun al
degetelor)
Anatomie
- Compart localizat medial de TELP si tuberculul Lister
- Usor de identificat prin miscarea de extensie a mainii importriva rezistentei
- Tend sunt apropiate, fiind dificil de diferentiat fara a folosi evaluarea dinamica prin F si E
fiecarui deget
Patologie frecv
- Tenosinovita; Sdr tend EPI – rar, durere si edem la niv portiunii mijlocii a fetei post a
mainii. Durere accentuata la extensia impotriva resitentei a indexului; Rar rupturi ale EIP
si ECD
Ecografic
- Tend compart 4 – usor de viz in sect long si trans
- Plasarea tuberc Lister de-o parte a ecranului se poate evid tot compart in sect trans
- Identificarea fiecarui tend se face prin eval dinamica – F si E fiecarui dgt
- Semnalul hiperecogen al tendoanelor devine accentuat catre port distala a acestora
(hipersemnal Doppler)
- La niv artic RCC – se evid retinaculul extensorilor – banda hiperercogena, dar poate fi
fals hipoecogena dat anisotropiei (acum lichidiana)
Indicatiile infiltratiei
- Tendinopatia si tenosinovite persistente neresponsive la tratament
13. Infiltrația celui de-al cincilea compartiment dorsal (tend extensorului degetului mic)
Anatomie
- Localizat de partea ulnara a EDC
Patologie frecventa
- Rupuri sau leziuni posttraumatice – tenis, basket, golf, powerlifting.
- Boli sistemice – tendinita – DZ, PR, artropatia cristaloida, tulb de tes conjunctiv
- Boala Kienbock poate produce lez partiala a EDM , dat frictiunii continue a tend de
fragmentele osteonecrotice ale os lunat
Ecografic
- Palpapil – later de stiloida ulnara si extensia dgt mic
- Vizualiza in sect transversala si long
Indicațiile infiltrației
- Diagnostic si terapeutic in urm patologii – tenosinovita, tendinopatii, rupturi partiale ale
tend EDM – neameliorate de trat conservator
14. Infiltrația celui de-al șaselea compartiment dorsal (tend extensorului ulnar al carpului)
Anatomie
- 6 compartiment, cel mai medial, granitele lui fiind retinaculul extensorilor posterior si
ulna volar, contine teaca si tend EUC
- EUC 2 orig – epicondil lat humerus si ulna – 1 insertie baza MTC 5
Patologie frecventa
- 3 forme
o Acuta – din pronatie catre supinatie extrema a mainii (tenis) – pot fi afectate
tend cat si teaca
o Cronica – leziuni repetitive – asociate cu vaslitul, golf, tenis. Apare initial
tenosinovita tendinopatie progresiva in timp
o Patologii sistemice si inflamatorii - PR
Ecografic
- Lateral de stiloida ulnara
- Identificat in sect transversala si long
Indicatiile infiltrației
- tenosinovita, tendinopatii, rupturi partiale ale tend EUC – neameliorate de trat
conservator
Anatomie
- Artic sindesmoza,
- Lig tibiofib ant-inf – lat, puternic străbate superomedial tibia si fibula, lig post-inf –
strabate port laterala a artic, membrana interosoasa situata intre cele doua lig
Patologie
- Forta rotationala externa ce prod o ROI a plantei cand este pe sol prod entorsa de gleza
inalta.
- Unul sau amele lig inferioare tibioperoniere pot fi afectate.
- Lig tibiofib inf are rol major in stabilitatea gleznei, recuperarea dureaza mai mult fata de
o entorsa a lig laterale ale gleznei.
ECO
- Lez acute lig – intreruperea ligamentara, hematom, instabilitate dinamica la manevrele
de stres
- Lez cronice – calcifierea si/sau ingrosarea lig
Indicatii
- Simptomatologie neameliorata de trat conservator
- PRP sau CS, PRP teoretic ar scade timpul refacerii lig tibiofib ant, nu sunt studii
20. Infiltrația articulației tibiotalare
Anatomie
- Artic gleznei – tibie, peroneu,talus. Tibia si peroneul formeaza plafonul artic, talusul –
podeaua.
- Artic tibiotalara cuprinde majoritatea suprafetei artic (portiunile superomediale si
superioare), artic fibulotalara (port superolaterala)
- Struct – dinspre medial – lat, tend TA, ELH, a pedioasa, nv perodiner profund, ECD
- Portiunea med a artic este ideala pt efect infiltratiei dat lipsei struct tend si
neurovasculare
Patologie
- Zona frecv afectata de traume – fracturi, lez condrale, sinovite ducând la efuziune artic
si hematoame
- Zona afectata de PR, guta. Artroza afecteaza artic, nu e frecv
ECO
- Artic – zona hipoecogena cu vf indreptat in jos,
- Prezenta lichidului artic < 1,8 mm este normala, cartilaj hialin 1-2 mm grosime (la niv
domului talar).
- Defectele corticale talare – posibile fracturi
- Artroza – osteofite
Indicatii
- Aspiratia lichidului
- Infiltratia CS – artrite inflamatorii/dureri (de dif cause) neameliorate de trat consv
- Infil hialuronat – utila in artroza
- Infil anestezicului – scop diagnostic pt stabilirea originii durerii
21. Infiltrația articulației subtalare
Anatomie
- Artic subtalara (talocalcaneana) 3 fatete – post, mij, ant inrte talus si calcaneu. Fateta
post este cea mai mare si imporatanta, la niv ei se prod inversia si eversia
Patologie
- Ruptura lig calcaneofibular ce duce la instabilitate artic subtalare
- Ruptura lig profunde de la niv sinus tarsi (lig cervical si talocalcanean) duc la instabilitate
in timpul inversiei.
- Acestea prod efuziuni articulare
- Fract si lez condrale ale talus/calcaneu duc la modif degenerative
- Artic este afectat de PR, artrita reactiva, guta
ECO
- Distensia capsulei articulare dat efuziunii
Indicatii
- Aspiratia lichidului artic, dureri
- Diagnostic (anestezic) – stab originii durerii antepiciorului.
22. Infiltrația sinus tarsi
Anatomie
- Sinus tarsi – cavitate forma conica la niv port lat a piciorului intre colul calar si portiune
ant-sup a calcaneului (nu este incapsulata)
- Granita dintre artic subtalare post si ant – contine (t adipos, capsula artic, terminati nv,
lig – medial, intermediar si lat a retinacului extensorilor, lig cervical si cel al canalului
tarsian
Patogie
- Trumatisme .Patologii inflamatorii sistemice – SA, PR, guta.Tulb de aliniament pes cavus
Eco
- Sonda plasata in plan coronal oblic astfel incat sa cuprinda proc ant al calcaneului si colul
talusului
- Dupa indentif struct osoase (calcaneu si talus) sonda este deplasata proximal, rotita si
inclinata.
Indicatii
- Dureri ale zonei lat a piciorului recalcitrante , refractare la trat conserv
23. Infiltrația articulației talonaviculare
Anatomie
- Artic sinoviala, capsula fibroasa ce inconjoasa incomplet artic. Lig calcaneonavic sustine
capul talusului si se intinde pe port inf-med a artic
- Portiunea tibionavic a lig deltoid acopera zona de mijloc
- Medial – tend Tibpost, ELH, vn safena si nv safen strabat artic
- Anterior – tend TA, - dorsomedial
Patologie
- Artroza, artrite inflamatorii, artrita posttraumatica, artropatie diabetica
- Artic talonavic – contribuie la stabilitatea arcului medial, colapsul arcului duce la
deranjamentul artic
ECO
- Sonda sect longit la niv reg lat a plantai
- Sonda sect transv pt evidentierea struct vasculonervoase
- Osteofite, ingustari ale sp artic, eroziuni, efuziuni, sinovita
24. Infiltrația articulației tarsometatarsiene (Lisfranc)
Anatomie
The joint is comprised of articulations of the tarsal bones (first, second, and
third cuneiforms and the cuboid) and the metatarsal bones. The first through
third metatarsal bones articulate with their respective first through third
cuneiform bones. The fourth metatarsal articulates with both the cuboid and
the third cuneiform, and the fifth metatarsal with the cuboid.1 The bones of
the TMT joint are connected by dorsal, plantar, and interosseous ligaments.
The Lisfranc ligament is the main stabilizer of the first and second metatarsal
joints. It is a strong oblique ligament that extends from the plantarlateral
aspect of the medical cuneiform. It passes in front of
the interosseous ligament between the first and second cuneiforms and
inserts onto the plantar-medial aspect of the second metatarsals.1 The
dorsalis pedis artery crosses the TMT joint and typically dives between the
bases of the first and second metatarsals to form the plantar arterial arch.
The dorsalis pedis should be identified on sonographic evaluation prior to
injection to avoid intraarterial needle placement.
Patologie
- Lisfranc (TMT) joint injuries are rare, and range from sprains to
fracture-dislocations. The injuries are typically through direct or
indirect trauma. Direct trauma is secondary to an external force
striking the foot.
- Fractures of the base of the second metatarsal should always raise
suspicions of TMT injury.
- The TMT joint is the most common site (70%) for neuropathic
arthropathy, also known as Charcot joint.
- The onset is typically insidious, and can lead to deformity, ulceration,
infection, and amputation. It can occur in conditions leading to a
peripheral polyneuropathy, such as diabetes mellitus.10 The TMT joint
also infrequently develops osteoarthritis, typically posttraumatically,
ECO
- Common findings include fracture or dislocation, cortical irregularities,
and joint effusions. Ligamentous injuries can also be identified with
laxity or disruption noted on dynamic evaluation by applying a plantar
flexion force to the distal aspect of the foot.
Anatomie
- Artic condiliana , este stabilizata de (tend extesorilor – post, lig colateral – lar si med, lig
plantar) . Lig plantare si capetele MT sunt legate de celelalte lig si capete prin lig
metatarsiene transverse profunde . la niv prime artic MTF, exista 2 oase sesamoide ce
cuprind tend FLH, avand rolul de a intarii capsula artic.
Patologie
- Traumatism direct
- Patologii inflamatorii sistemice PR, art psoriazica
- Patologii degenerative – hallux valgus
ECO
- Neregularitati ale corticalei , ingustari de sp artic, osteofitoza, calcifieri, hipertrofie
sinoviala,efuziune artic
Indicatii
- Trat conserv neresponsiv
- Rata de succes 100 % prin ghidaj
27. Infiltrația articulației interfalangiene
Anatomie
- Artic stabilizata de tend ext (post), lig colaterale (med si lat), lig plantar (anterior)
Patologie
- Traumatica a portiunii dorsale / plantare a antepiciorului
- Lez lig colaterale, fract falangiene
- Patologii sistemice – PR, guta, artrica psoriazica. Patologie degenerativa
ECO
- Neregularitati ale corticalei , ingustari de sp artic, osteofitoza, calcifieri, hipertrofie
sinoviala,efuziune artic
Indicatii
- Trat conserv neresponsiv
- Rata de succes 100 % prin ghidaj
28. Infiltrația tecii și bursei tendonului tibialului anterior
Anatomie
- Origine 2/3 sup fata lat a tibiei, insertie fata mediala a os cuneiform si fata plantara a
bazei primului metatarsian
- Mentinut in apropierea capului talar si os cuneiform de către portiunile superiora si inf a
benzii retinacului extensorilor
- Are dimensiuni X2 mai mari fata de restul tend
- A tibiala si nv peronier situate lateral de tend
Patologie
- Ruptura si/sau tendinopatie
- Ruptura spontana, pac peste 45 ani. Rupturile apar la aprox 3,5 cm proximal de insertie
ECO
- Evaluat in ambele secțiuni
- Tendinopatia – tend ingrosat, hipoecogen, hipervascularizat. In sect long edem fusiform
al acestuia in dreptul niv artic tibiotalare. Acumulare lichidiana peritendinoasa
intratecala
- Tendinita – ingrosarea sinovialei tecii,hiperemia sinovialei (semnal Doppler), colectie
intratecala.
Indicatii
- Tendinopatie/tendinite neresponsive la trat
- Contraindicatii relative de injectare de CS – rupturi partiale / complete ale tend dat
efectului detrimental al acestora in reparatia tendonului. Rupturi degenerative post
infiltratie CS au fost descrise.
29. Infiltrația tecii tendonului achilean
Anatomie
- Tend achilean cel mai lung si puternic tend. 12 – 15 cm lung si 6 mm diametru
- Format din unirea tend solearului si aponevroza celor 2 gastrocnemieni
- Se insersa la niv suprafetei post a calcaneului
- Aprox 2 – 6 cm proximal de insertie este o zona relativ hipovascularizata, risc crescut de
ruptura
- Tend acoperit de o membrana dubla de tes conjuntiv (paratenon), aceasta teaca nu are
sinoviala. Paratenonul este intens vascularizat oferind aport vascular tendonului.
Anterior de tend se afla tes adipos (corpul Kager) separat tend ach de tend FLH. Prox de
insertie bursa retrocalcaneana situata ant de tend.
- Nv sural si vn safena sunt localizat lateral de tend
Patologie
- Tendinopatie cronica , in 2/3 proximal de insertie
- Rupturi partiale sau complete
ECO
- Evalure in ambele sectiuni, gleza in dorsiflexie pt evitarea anisotropiei
- Evaluarea lungimii de la jonct miotendinoasa – insertie. Eval contralalaterala
- Grosime normala 5 -6 mm
- Patologic
o Tendinopatie – cresterea distantei interfibrilare (tend hipoecogen) si ingrosarea
tend
o Rupturi partiale / totale – defect de substanta – zona anecogena ce intrerupe
struct fibrilara a tend
o Tendinoza – neregularitati ale marginilor tend, acumulari lichidiene
peritendinoase intratecale
- Indicatii
Tendinopatie / tendinoze – neresponsive la trat conservator
Patologie
- Entrapment nv tibial la niv canalului tarsian – parestezii fata mediala a plantei si dgt 1-3
- Durere cronica calcaneana prin entrapmentul primei ramuri a nv plantar lateral sub
fascia m ABD haluce – Nevrita Baxter
Indicatii
- Inaintea efectuarii infiltratii ale fasciei plantare
- Dg diferential intre sdr tunel tarsian / fascioza plantara