APLICAREA METODELOR DE EVALUARE

Disciplina: Limba şi literatura română

Portofoliu

Portofoliul la limba şi literatura română poate conţine:

 Prezentări de carte;
 Prezentarea unor autori;
 Citate semnificative pentru desprinderea mesajului
conţinut de text;
 Comentarii ale unor fragmente reprezentative sau
preferare;
 Fişe de identitate ale personajelor/caracterizări de
personaje;
 Rezumate-precizarea subiectului, a ideii principale şi
a celor secundare;
 Jurnalul de lectură: aprecieri despre personaje,
precizarea propriilor sentimente şi reflecţii,
monologuri imaginare ale unor personaje;
 Ilustraţii pentru text sau pentru o posibilă copertă a
acestuia;
 Postere, colaje, machete;
 Eseuri libere/structurate al căror titlu să reflecte tema
propusă;
 Creaţii literare proprii;
 Texte funcţionale-prezentare teoretică şi compoziţii
proprii;
 Răspunsuri la chestionare /interviuri elaborate
personal sau în grup;
 Teste de evaluare;
 Autoevaluare;

Exemple:

25
 1. FIŞǍ DE IDENTITATE

PROFILUL MODUL DE
PERSONAJULUI PREZENTARE
Ce ştiu despre personaj? Cum am aflat?
Nume:ANA BACIU -informaţie oferită de
narator;
Portret fizic:,,Cât e de -observaţiile lui Ion;
slăbuţă şi de urâţică!...Cum
să-ţi fie dragă?”; -descrierea naratorului;
,,Faţa i se îngălbeni şi se
împestriţă cu nişte pete
pământii…’’;
Portret moral:-este un -reacţiile Anei,modul în care
personaj complex,de o mare naratorul ilustrează
bogăţie sufletească; frământările sale sufleteşti;
-percepe realitatea
înconjurătoare pe fondul unei
sensibilităţi exacerbate;
-este o fire blândă,sensibilă;
-personajul este construit pe
complexul
obsesional(speranţa continuă
că va fi iubită) care îi
întunecă raţiunea;
-dovedeşte tărie de caracter,in
ciuda deciziei finale de a se
sinucide;

Apartenenţă socială-ţăranca -detalii oferite de narator;

româncă de la începutul

26
secolului xx,victimă a unei
mentalităţi conform căreia
femeia este doar
cea care îngrijeşte gospodăria
şi copiii:
,,-Taci draga lelii!Taci şi
rabdă,că femeia trebuie să
sufere dac-aşa a lăsat-o
Dumnezeu…Taci
mulcom,taci!’’
Fapte :încearcă să îşi -din acţiunea romanului;
găsească fericirea alături de -faptele intreprinse de Ana;
Ion şi nu reuşeşte;
-dă naştere unui băiat;
-se sinucide:,,Se duse furioasă
sub ştreangul care-i venea
până la ochi.Se întinse în
vârful picioarelor,prinse laţul
cu amândouă mâinile şi-şi
vârî capul.[…]Ochii holbaţi
nu mai vedeau nimic.Doar
limba creştea
mereu,sfidătoare şi
batjocoritoare,ca o răzbunare
pentru tăcerea la care a fost
osândită toată viaţa…’’
Relaţii cu alte personaje:- -replicile schimbate cu cei
este respinsă de propriul doi,reacţiile acestora;
tată,VASILE BACIU:,,Fata
se jigări ca o scoabă de atâtea
bătăi,încât abia se mai ţinea
pe picioare.”
-de sub tirania tatălui trece

27
sub cea a
soţului,ION:,,Atunci,cu o
poftă neînfrânată,ridică măna
şi o lovi greu peste obrazul
drept,şi apoi cu dosul
palmei,repede,peste obrazul
stâng.[…]
-Şi tu mă zdrobeşti,Ionică?
gemu dânsa.Nu ţi-e milă nici
ţie de mine?”
Cum mă raportez la
personaj?
-consider că situaţia Anei este
tragică şi o compătimesc pe
această femeie,dar cred că nu
există nici o modalitate de a
se salva,datorită mentalităţii
timpului respectiv.

MOGA GABRIELA,clasa a x-a B

2. JURNALUL DE LECTURǍ

Jurnalul de lectură reprezintă o modalitate diferită de

verificare a lecturii unui text,insistând nu atât pe elementele
de structură a cărţii(aspecte vizate în prezentarea de carte),
cât pe reacţiile emoţionale şi reflecţiile provocate de
experienţa lecturii.Înlocuind vechile caiete de lecturi
obligatorii sau/şi suplimentare, jurnalul de lectură poate
constitui unul dintre componentele unui portofoliu.Dacă la
început adnotările făcute pe marginea textului sunt rezultatul

28
unei lecturi inocente,deseori conţinând observaţii stângace,un
astfel de exerciţiu se poate transforma într-o adevărată
analiză critică, iar elevul de liceu devine un lector competent
capabil să asocieze primele reacţii la lectura textului cu
observaţii pertinente. Cel mai important aspect al jurnalului
de lectură îl reprezintă faptul că oferă elevului libertate
completă de exprimare şi posibilitatea de a asocia cele citite
cu experienţa proprie de viaţă sau cu alte lecturi anterioare.
Model:
Citate semnificative/Observaţii:
- nu cred că personajul ar fi trebuit să
reacţioneze astfel;
- acest personaj seamănă cu…;
- consider că atitudinea lui este justificabilă pentru că…;
-această scenă îmi descoperă o altă latură a personalităţii sale
şi anume….

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE A JURNALULUI DE

LECTURĂ

1.Care este părerea ta în legătură cu această carte?

2.Cum o raportezi la cartea ta preferată?
3.Care este aspectul cel mai important pe care l-ai reţinut în
urma lecturii?
4.În ce fel te-a schimbat ca lector această carte?
5.Cum îţi influenţează scriitura?
6.Cum influenţează cartea citită lista lecturilor ulterioare?

3. PREZENTARE DE CARTE

Prezentarea de carte reprezintă o activitate complexă ce

permite unui elev de liceu să îşi dezvolte multiple
competenţe, începând cu realizarea unei relecturi atente a

29
textului respectiv şi continuând cu formarea competenţei de
comunicare scrisă ce culminează printr-o prezentare orală a
informaţiilor notate anterior. Prezentarea de carte devine în
acest fel nu doar o simplă modalitate de evaluare a lecturii, ci
una dintre cele mai eficiente modalităţi de dezvoltare a
abilităţii de exprimare scrisă şi orală şi a capacităţii de
sintetizare. Un portofoliu poate conţine astfel de redactări
care să nu ţină doar de bibliografia obligatorie, ci să cuprindă
propriile alegeri de lectură ale elevului.
Realizarea unei prezentări de carte poate fi lăsată la
latitudinea elevului pentru a-i încuraja creativitatea, însă
profesorul trebuie să asigure câteva repere orientative.
Model în realizarea prezentării unui text epic:
1. Date despre autorul cărţii ;precizarea titlului ales;
2. Identificarea elementelor spaţio-temporale;
3. Prezentarea incipitului şi finalului(dacă este cazul, găsirea
semnificaţiilor literare ale acestora);
4. Precizarea conţinutului cărţii pe scurt(1-2 paragrafe);
5. Prezentarea personajelor principale(observaţii concise
referitoare la caracterul acestora);
6. Scena preferată/care a impresionat cel mai mult;
7. Reflecţii asupra cărţii(motivele pentru care a plăcut/nu a
plăcut).

I.SLAVICI, MOARA CU NOROC

-PREZENTARE DE CARTE-

1. I. SLAVICI (1848-1925),prozator şi dramaturg; este unul

dintre cei patru mari clasici ai literaturii române, alături de I.
L. Caragiale, M. Eminescu şi I. Creangă. Este membru
corespondent al Academiei Române.
Debutează editorial cu volumul Novele din popor(1881).
Romane: Mara (1906), Cel din urmă armaş, Din bătrâni.

30
Memorialistică: Închisorile mele, Din valurile vremii, Lumea
prin care am trecut(a apărut postum).
Una dintre scrierile sale reprezentative este Moara cu noroc,
nuvelă de factură realist-psihologică.
2. Acţiunea se petrece într-un sat din Câmpia Aradului, la
sfârşitul secolului al XIX-lea;
-spaţiul propriu-zis este Moara cu noroc, un han care
adăposteşte drumeţii: ,,De la Ineu drumul de ţară o ia printre
păduri şi peste ţarini lăsând la dreapta şi la stânga satele
aşezate prin colţul văilor. Timp de un ceas şi jumătate drumul
e bun; vine apoi un pripor, pe care îl urci, şi după ce ai
coborât iar în vale, trebuie să faci popas, să adapi calul ori
vita din jug şi să le mai laşi timp de răsuflare, fiindcă drumul
a fost cam greu, iară mai departe locurile sunt rele.
Aici în vale e Moara cu noroc.”
3. Inceputul: ,,-Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci dacă
e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit.”
Finalul:, ,-Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea
într-un târziu. Sîmţeam eu că nu are să iasă bine: dar aşa le-a
fost data!...
Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe.”
-nuvela se deschide şi se finalizează cu vorbele bătrânei,
acestea primind valoarea de lait-motiv care structurează
acţiunea şi conferă textului circularitate; prin vorbele rostite,
bătrâna devine purtătoarea de cuvânt a înţelepciunii populare
ce deţine propriile legi nescrise; în acelaşi timp precizează
credinţa în destin;
4. Acţiunea nuvelei surprinde alienarea individului ca rezultat
al patimii banului, în următoarele secvenţe:
- trecerea lui Ghiţă de la statutul de cizmar la cel de
cârciumar la Moara cu noroc;
- apariţia lui Lică Sămădăul;
- hotărârea lui Ghiţă de a i se alătura lui Lică;

31
- schimbarea caracteriologică a lui Ghiţă şi incapacitatea de a
mai comunica cu Ana, soţia sa;
- confruntarea dintre cei doi;
- setea de răzbunare: uciderea Anei, moartea lui Ghiţă şi în
cele din urmă-sinuciderea lui Lică, după ce ordonase
incendierea Morii cu noroc;
- cei care rămân sunt copiii lui Ghiţă şi bătrâna;
5. Personaje:
Ghiţă - caracter slab, este incapabil să ia hotărâri la momentul
potrivit;
- personaj surprins în devenire;
Ana - are un adevărat cult pentru familie, este soţie, mamă şi
fiică iubitoare;
- amestec ciudat de forţă şi vulnerabilitate;
Lică Sămădăul - personaj fascinant, stăpânul absolut al unei
lumi aflate în afara legii;
- emană forţă, mister, fascinaţie, teamă;
6. Scena preferată: apariţia lui Lică Sămădăul.
,,Eu sunt Lică, Sămădăul…Multe se zic despre mine, şi dintre
multe, multe vor fi adevărate şi multe scornite. Tu vezi un
lucru: că umblu ziua-n amiază mare pe drumul de ţară şi
nimeni nu mă opreşte în cale, că mă duc în oraş şi stau de
vorbă cu domnii. Voi fi făcut ce voi fi făcut, nu-i vorba, dar
am făcut aşa, că oricine poate să creadă ce-i place, însă
nimeni nu ştie nimic.[…] Eu însă voiesc să ştiu totdeauna
cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice şi cine ce
face, şi voiesc ca nimeni afară de mine să nu ştie. Cred că ne-
am înţeles!?”
7. Reflecţii asupra cărţii: am apreciat modul în care naratorul
surprinde toate trăirile sufleteşti ale personajelor printr-o
analiză psihologică amplă ce conferă veridicitate personajelor
şi întâmplărilor; este uimitoare complexitatea conflictului,
acesta reunind aspecte de ordin moral, social şi psihologic.

32
Consider că această nuvelă merită să fie citită pentru că
reuşeşte să contureze atât de viu imaginea satului
transilvănean de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu toată
complexitatea existenţei umane.

BOITIOR LARISA,clasa a X-a B

4. ESEURI/TESTE

I. Realizaţi un eseu (2-3 pagini)în care să ilustraţi

particularităţile nuvelei istorice, valorificând un text studiat.
În elaborarea eseului veţi ţine cont de următoarele repere:
-menţionarea a trei caracteristici ale nuvelei istorice;
-prezentarea sursei de inspiraţie şi a specificului construcţiei
narative;
-relevarea perspectivei narative;
-prezentarea personajelor; argumentarea tipului uman
reprezentat de eroul principal;
-evidenţierea registrelor stilistice.
II. Realizaţi un eseu (2-4 pagini) cu tema Modernitatea unui
roman studiat, ţinând cont de următoarea afirmaţie: ,,Să nu
descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează
simţurile mele, ceea ce gândesc eu…Eu nu pot să scriu onest
decât la persoana întâi.”(C. Petrescu).Eseul va avea drept
suport următoarele idei:
-explicarea termenului- ,roman modern”;
-relevarea perspectivei narative/viziunii în romanul ales;
-construcţia subiectului şi a personajelor(cu argumente din
romanul ales);
-interpretarea citatului.
III. Test de evaluare
a) Citiţi cu atenţie textul următor:

33
,,Când am ajuns în faţa porţii, ne-a ieşit înainte un bătrân. Nu
părea surprins de prezenţa noastră, la un asemenea ceas din
noapte, în faţa casei acesteia atât de adânc ascunsă în junglă.
-Cine-i stăpânul tău? îl întrebă Van Manen.
Bătrânul rămase câteva clipe nemişcat, ca şi cum n-ar fi auzit
cuvintele. Van Manen îl întrebă din nou, aproape strigând. Ca
şi cum s-ar fi trezit dintr-un somn lung, bătrânul şopti:
-Nlamvara Dasa…
-Mi se pare un nume cunoscut, spuse Bogdanof.
-Cam arhaic, i se păru lui Van Manen. N-am auzit niciodată
de el la Calcutta…apoi întorcându-se către bătrân: Du-te şi
trezeşte pe stăpânul tăuşi spune-i că Van Manen sahib şi cu
alţi doi sahibi au avut un accident şi-i cer găzduire pentru
noaptea asta…[…]
Şi cu toate acestea, aveam un sentiment ciudat că visul meu
continuă şi că nu izbutesc încă să mă trezesc.”
(M. Eliade, Nopţi la Serampore)
Răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Menţionaţi două trăsături ale prozei fantastice regăsite în
fragmentul dat.
2. Realizaţi o scurtă caracterizare a bătrânului, aşa cum se
desprinde din fragmentul de mai sus.
3. Precizaţi perspectiva narativă a nuvelei, ţinând cont şi de
afirmaţia lui Sorin Alexandrescu: ,,Fantasticul desemnează,
printre altele, statutul însuşi al naratorului, suspendat între
două sisteme de gândire: fantasticul devine forma de
supravieţuire a unui european îngrozit de revelaţia după care
tânjeşte; fantasticul ia forma unei patetice întrebări: <<Dar
dacă este adevărat?>>”
4. Poate fi susţinută ideea că întâlnirea dintre europeni şi
locatarii casei din pădure se petrece într-o a treia lume, care
nu este nici a prezentului, nici a trecutului? Argumentaţi.

34
5. Explicaţi, în 15-30 rânduri ce deosebiri există între
fantasticul din proza lui V. Voiculescu şi cea a lui M. Eliade.
b)Subliniaţi forma corectă:
1. Şi-a cumpărat un apartament foarte aspectos/aspectuos.
2. Vorbeşte în continuu/ încontinuu, nu-l poţi opri.
3. Ne întâlnim la ora 17/la orele 17.
4. Trebuie/trebuiesc luate decizii importante.

35
 Disciplina: Limba şi literatura engleză
Portofoliu

Pentru limba engleză clasa a Xa bilingv, portofoliul poate

cuprinde:

1. Selecţii de teme pentru acasă

2. Proiecte realizate pe parcursul perioadei evaluate
3. Lucrări scrise curente
4. Chestionare/interviuri, rapoarte bazate pe
rezultatele chestionarelor
5. Compuneri – articol cu subiect la alegere
6. Prezentarea unor autori
7. Diverse tipuri de scrisori
8. Prezentări multi media /audio
9. Lucrare la alegerea elevului

Exemple:
1. Proiecte realizate pe parcursul perioadei evaluate:

The Legend of the Subcetate Castle

Once upon a time, when giants lived on the Earth, and

there were castles on every peak, it is said that the Retezat
Mountains had a very steep peak that was owned by a giant.
At the point where the waters of the Strei River meet those of
the Galbena River , there was a high hill and on its top there
was a fortress owned by a powerful king, who had a very
beautiful daughter.
The giant on the top of the mountain used to watch
the beautiful princess for days on end, and finally he decided

36
to ask for her hand in marriage, and, if she refused, to kidnap
her.
When spring came, a young prince came to the castle
in order to ask for the princess’s hand in marriage. When the
giant heard this, he came to the castle to try his luck, too, but
the girl chose the young prince.
Mad with fury, the giant went back to the castle, took
an iron bar and furiously hit the hill where the castle was.
The hill was split in two , and the iron bar remained stuck
into the hill.
The young prince took his sword and threw it towards
the giant. The sword hit the mountain , cutting its peak off.
Since then, the mountain without a peak was called
Retezat , and the two sides of the hill cut into two by the giant
watch the village Subcetate.
On the top of one of the two hills one can still see the
ruins of the fortress that, as the legend says, was the king’s
fortress.

Meeting Europe: Spain

Spain is a parliamentary monarchy in south-western

'Europe, occupying the greater part of the Iberian (Peninsula.
Spain occupies about 85 percent of the Iberian Peninsula and
is bordered by water for about 88 percent of its periphery.
The tableland is divided into northern and southern sections
by irregular mountain ranges, or sierras, of which the most
important are the Sierra de Guadarrama, the Sierra de Gredos, and
the Montes de Toledo.
The climate of Spain is marked by extremes of temperature
and, except in the north, generally low rainfall, and the varied
physical features of the country ensure pronounced climatic

37
differences. The climate is most equable along the Biscayan and
Atlantic coasts, which are generally damp and cool.
The capital and largest city is Madrid. The second
largest city, chief port, and commercial center is (Barcelona.
Other important cities include Valencia, Seville, a cultural
centre, Zaragoza, another industrial centre, and Bilbao, a busy
port.
One of the greatest art collections in the -world is in
the Museo del Prado in Madrid. The library contains almost
every book ever published in Spain along with an art
collection and archives.
Spain has traditionally been an agricultural country and is
still one of the largest producers of farm commodities in Western
Europe, but since the mid-1950s industrial growth has been rapid.

2. Chestionare:

TV Programmes: Survey
Number of people asked: 100
Questions:
1. How many hours a day do you watch TV ?
2. What are your favourite programmes?
3. How often do you watch your favourite programme?
Answers:
1. 1-2 h: 30% 2-4 h: 47% 4-6 h : 20% +6 h: 3%
2. sport programmes : 25% soap operas: 23% comedy shows: 20%
news : 16% talk shows : 14% documentaries : 2%
3. 'I don't miss any edition! ' : 47% 'I sometimes skip an episode.' :
35% 'I only watch them when I have time.' : 18%

38
 TV Programmes: Report
This is a report about the time people spend watching
TV and about their favorite programmes. lt is based on a
survey realized this month in Hateg ; its aim is to evidence the
preferences of the public, for commercial purpose.
The survey proves that the most people watch TV
about 2-4 hours a day (47%),usually in the evening. Fewer people
do this only 1-2 hours a day(30%) or 4-6 hours(20%).Only 3% of
the people interviewed declared that they watch TV more
than 6 hours every day.
The survey also proves that amongst men, the most
favorite programmes are the sport ones(25%),while women prefer
soap operas(23%).Comedy shows are on the third place (20%),very
popular amongst young people, because they like to laugh and
have a good time. Talk shows(14%) and news reports(16%) are less
popular, but people still seem interested in this kind of
programmes; they prefer to be informed an keep in touch
with the national or world events. The least popular were the
documentaries (2%), because people (especially children), no
longer seem interested in gathering information.
It also seams that true fans never miss an episode of their
favorite show(47%),as they confessed .35% of the subjects
said that they sometimes skip the programme and 18% recognized
that even if they have a favorite programme, they only watch it if
they have time.
A good conclusion would be that our citizens dedicate
quite a lot of time for TV every day; they usually prefer entertaining
shows, like comedies, soap operas or sport programmes.
Cable providers should take these results into consideration and
provide their subscribers the suitable TV channels.

39
 3.Compuneri:

Magazine article: Intelligence exodus?

Not far away from a 3rd world country economy,

Romania is a place where one of the few things saved from
the communist influence stands to disappear.
In its poverty, this country still produces very talented
and smart young people, who have sensational results in
competitions worldwide. One would say that these gifted
young people are very appreciated by the Ministry of
Education; unfortunately that is all they get, appreciation …in
spirit.
Starting with petty rewards that come with the
diplomas they receive at competitions, and continuing with
the lack of interest shown by the sate when it comes to
employment possibilities, Romania doesn’t value its people.
The corruption that has infiltrated every level of life,
even employment, makes it almost impossible to build your
future without you filling your boss’s pockets, too.
This is not the way to a better world.
Therefore, more than 60% of our children choose to
build up a future in a different country, because they stand a
better chance in becoming someone than they do back home.
They either get a scholarship while in high school or
university, or they find great job opportunities, the idea is that
they all leave without having second thoughts.
Few ever return to their country, and if they do, it’s
only for a short period of time, as if to make sure they have
made the right choice leaving.
So, why don’t we start wondering what we could do
in order to keep them home? Why can’t we provide a future
for our children, and we don’t mind if others do it for us?

40
 4. Scrisoare:

Informal letter

Dear Mom and Dad,

How are you?

As you know, it has been three weeks since I and my
friends left for Hawaii and I can’t wait to tell you all about
our vacation.
Firstly, the private jet that was supposed to take us to
Hawaii had a malfunction and we crashed in the Amazonian
forest. Fortunately, nobody was seriously harmed, except
Mandy, who lost her right leg, and Bill, who got lost.
We managed to find Bill, but Mandy’s leg was lost
forever.
Then we met a very nice population called the
cannibals, who were very polite and invited us to dinner.
Later we understood that we were the dinner and decided to
escape from their camp. Almost everybody made it in one
piece, except Mandy, who lost her other leg while trying to
escape from the cannibals.
Finally, the pilot managed to get some help through
the radio, and a helicopter came to our rescue.
As we arrived in Hawaii and checked in at our hotel,
everybody was taken hostage by a group of Iraqi terrorists
and the hotel was finally destroyed by a bomb.
But don’t worry, we weren’t there, we were at the
hospital with Mandy.

So, I’ll come home soon.

Lots of love,

41
 Johnny

PS. I have forgotten to tell you that a guy called Bin

Laden has offered me a lift, as he has some business in
Washington, so we’ll probably “crash” a day or two at the
White House before we get home.

5. Prezentarea unor autori:

My Favorite English Novelist

“Reading is to the mind what exercise is to the body”,

this is why I believe that we should never give up reading.
The choice of books in English from our school
library has offered me the chance of meeting one of the most
interesting novelists, James A. Michener, the author of
famous sagas like Chesapeake, Centennial, The Covenant,
Hawaii, The Source, The Drifters, etc
They all present the evolution of different peoples,
from the natives of America –Centennial- to those of South
Africa- The Covenant.
The characters belong to different social classes, and
the author weaves the many stories of individuals and
families into a single, great story of generations.
For example, the story in The Covenant, set in South
Africa, began in a tribe lost in the savanna, and it continued
from its primitive origins, through the arrival of spirited
European pioneers, until its expansion to the modern state of
today.
The members of Gumsto ‘s tribe, Nxumalo, the young
black explorer, the Arab merchants of ivory, slaves and gold,
the inhabitants of Zimbabwe, that in 1454 was a great city,
the Dutch, Portuguese and English sailors, later on the Dutch,

42
English and French protestant colonists, they all have their
stories in this wonderful book that has brought me a lot of
knowledge about South Africa.
All Michener’s novels have a great epic sweep that
carries the reader through times and places, and for all
readers they give information about things we could only find
if we read tens of history books.
These books are based on a lot of research, and each one has
glossaries and genealogical charts, which prove the hard
work behind each of these novels.

OBSERVAREA SISTEMATICĂ A ACTIVITĂŢII ŞI A

COMPORTAMENTULUI ELEVILOR

43
Clasa Nu- Titlul, Res- Res- Corectitu- Corecti- Calitatea Ele- Cuvin-
Data me tipul pecta- pecta- dine tudine argumen mente te de
elev prezentării rea rea gramatica- ortografi -telor de legătu-
Cerin- structu lă -că 10% persu- ră
ţei -rii asiune
10% 10% 10%
20% 10% 10%
T.A Magazine x x x x x x x
XA article
05
ian.
P.M idem x x x x x - -

IX A A.S Formal x x - - - - -
17 letter
mai

Fişă de observaţie sistematică pentru prezentări scrise –limba engleză.

Nota finală este obţinută prin însumarea tuturor procentelor obţinute +20% din oficiu acordate
pentru aspectul lucrării şi pentru respectarea termenului de predare.

44
Clasa Nume, Ascul Folosi- Solici- Oferă Exprimă Susţine Ordonea Coope
Data prenume -tare rea tă informa- opinii cu -ză -rează
elev activă adecvată infor- ţii persona- exemple argumen în
a maţii le -te cadrul
limbaju- grupu-
10% lui 10% 10% 10% lui
corpului 10% 10%
10% 10%
IX A S.M x x x x x x x
12 x
nov
P.D - - - x x x x -

Fişă de observaţie sistematică pentru prezentări orale /joc de roluri, dialoguri-limba engleză.
Nota finală este obţinută prin însumarea procentelor+ 20% din oficiu.

45
Clasa Nume, Aspec- Conţine Corelare Caracte- Conformi- Adecvarea Prezenta-
Data prenume tul şi text şi a rul tatea cu lingvistică rea /
elev prezen- imagini elemen- persua- structura şi susţinerea
tarea telor siv al stabilită funcţiona- proiectului
grafică grafice produsu- lă a
cu textul lui textelor şi
a
10% 10% 10% 10% 10% imaginilor 20%
20%
IX A S.M 10% - - 9% 10% 15% 15%
19
mai
Fişa de evaluare proiecte Cooking around the World
10 puncte se vor acorda pentru respectarea termenului de predare a lucrării.

46
Clasa Nume, Conţine Aspectul şi Conformitatea Adecvare Prezentare /
Data prenume toate piesele prezentarea pieselor cu lingvistică şi susţinere
elev grafică structura funcţională a proiect
standard pieselor

10% 15% 20% 30% 15%

XII D.Ş da 10 15-Letter of 25p 12 p
A complaint –cu
27 deficienţe
mai

Fişa de evaluare proiecte Tipuri de scrisori

10 puncte se vor acorda pentru respectarea termenului de predare a lucrării.

47
Disciplina: Limba şi literatura franceză
Portofoliul:

La limba franceză un portofoliu poate conţine:

 fiche d’identité
 portrait
 autoportrait
 fiche –portrait d’une personnalité
 interview avec une personnalité
 impressions de voyage
 lettre amicale
 lettre administrative
 lettre de motivation(LM)
 carte de voeux
 CV
 annonce immobilière
 offre d’emploi
 demande d’offre
 annonce matrimoniale
 fait divers
 reportage
 enquête
 compte-rendu
 page de journal intime
 la une d’un journal
 cronique spectacle
 cronique sportive
 cronique littéraire
 cronique cinéma
 affiche spectacle/cinéma
 programme spectacle
 réclame produit
 essai
 texte descriptif
 texte argumentatif

48
  texte narratif(récit,nouvelle, conte, conte de fées)
 texte poétique ( poésies)
 texte injonctif (recettes)
 résumé
 dialogue situationnel
 traductions du roumain en français/
du français en roumain
* commentaire d’un proverbe/affirmation
* projet
* faire part de mariage
* faire part de naissance
* carnet de bord

Exemple:
1. Traduceri:
En pensant à toi
Gândind la tine, de Mihai Eminescu
Tout en pensant à toi, les pensées me tourment
Je ne sais quel sens pourrait encore avoir ma vie,
Car je n’ai jamais goûté un instant de bonheur
Tourment éternel, rêve éphémère.

Que ta voix gèle dans la nuit !

Mes yeux reverront-ils encore
Le beau corps- femme souriante!-
Qu’une fois j’ai serré dans mes bras?

Toi, blond destin, d’un vain rêve

Toi, blond rêve, d’une chance qui n’existe pas
Si tu reviens, je ne te pardonne pas.

Car mon désir ardent va te réprimander

En t’embrassant je te ferai des reproches
De mes caresses que j’ai cachées aux autres .
Hărăguş Georgiana

Si fragile
Atât de fragedă, de M. Eminescu
Si fragile que tu ressembles

49
A la fleur blanche de cerisier
Et comme un ange parmi les hommes
Dans la voie de ma vie tu apparais.

A peine frôles-tu le tapis tendre

Que la soie frissonne sous tes pas
Et tout ton corps léger me semble
Flotter doucement comme un beau rêve.

Et tu t’en vas et j’ai bien compris

Qu’il ne faut pas suivre tes pas
Eternellement perdue pour moi
Fiancée de mon âme.
Hoca Liliana XI E

Me demandes-tu pourquoi?
Mă întrebi de ce? T. Arghezi

Me demandes-tu pourquoi je pleure ?

J’ai écouté un poème.
Me demandes-tu pourquoi je pleure?
J’ai entendu un chant.
Me demandes-tu pourquoi je pleure ?
Un pauvre homme m’a raconté sa souffrance.
Pour avoir atteint les carrefours du temps,
la transposition en paroles,violon et soupir
de la douleur de sentir
de ne pas savoir et de s’attrister
J’ai pleuré la beauté.
Traducere Joldoş Cornelia XI

Epuisé
Obosit, de G. Bacovia
Mon amour , je suis revenue,
Mais aujourd’hui à peine si j’existe
Ouvre le clavier et joue un chant funéraire
Pour moi.
Si je m’écroulais sur les tapis
Dans le salon triste et silencieux
Joue encore, mon amour.

50
Traducere Mihăilă Silviu XI F
2. Creaţii:
Hommage au poète

Ce soir, je t’ai trouvé sur

un rayon poudreux
tout seul comme moi.
Ton corps-le papier, ton âme-
les mots écrits.
Je les découvrais
devant le petit cierge.
L’odeur d’une chose étrange
entra dans mes poumons.

Et j’ai senti mon sang

chauffer lentement mes veines,
Mes veines chauffant mon coeur...
Une flamme claire m’a envahie.
Je t’ai vu devant mes yeux .
Ton doux visage, tes yeux très sages

ont apparu dans le miroir

du papier
Je n’ai senti que ta présence
Et ton coeur plein de souffrance
auprès de mon coeur.
Soudain le cierge s’est éteint
Car toute la cire avait fondu.
Je me suis endormie d’un air perdu
Tout en pensant à tes paroles.
J’aimais follement tes poésies
Mon triste génie...
Cebotari Ludmila XI G

L’enfant

L’enfant qui se trouve en moi pleure

Le temps où je faisais descendre le soleil sur la route goudrounnée
Et je jouais avec dans la rosée du matin.

51
 L’enfant qui se trouve en moi rêve encore,
L’enfant qui se trouve en moi pleure encore en silence,
L’enfant qui se trouve en moi se meurt lentement...
Chaque seconde l’étouffe
Chaque jour qui passe vole sa liberté.
Bien qu’on interdise la mort des colombes,
L’enfant qui se trouve en moi respire de plus en plus difficilement...
Il croit encore au pouvoir de Dieu
Et au triomphe de la vie éternelle...
Et voilà, mon Dieu! L’enfant qui se trouve en moi joue aux jouets
même à l ‘heure fatale..
Ensuite, il se lance au-dessus de l’incandescence de son âge, sur la
colline de la vie,
Il joue avec les souvenirs dans le jardin des épines !
Pourquoi le bon Dieu autorise-t-il la mort d’un enfant
Seulement pour racheter le bonheur éphémère?
Pourquoi exige-t-on le sacrifice suprême,
Pourquoi réclame-t-on l’offrande d’un enfant
Si à la fin nous mourons tous?...
Voilà: l’enfant qui se trouve en moi est amené telle une brébis vers le
poignard
qui va le tuer...
Pourqoui l’enfant qui se trouve en moi doit-il être crucifié?
L’enfant qui se trouve en moi est un ange...
Un beau jour , au printemps
Il est mort...
Mihăilă Silviu XI F

3. Interviu :

 Interview avec le prosateur Cornel Nistea( Muntean

Alexandra, Georgiana Hărăguş XI)

- A quel âge avez-vous été attiré par la littérature?

- Il est très difficile pour moi de vous dire quand j’ai commencé à
écrire. Il est plus facile de vous dire quand j’ai commencé à lire.
Je crois que pour celui qui écrit le plus important c’est ce qu’il a
lu, s’il a lu des choses fondamentales. Je crois que pour un
écrivain la lecture est fondamentale. Le jeune écivain doit
apprendre à écrire. C’est un exercice d’écriture qu’il apprend de

52
 diverses sources. A 12/13 ans, j’ai écrit la première poésie
d’amour, dédiée à une fille.
- Qu’est-ce que vous sentez après avoir achevé une poésie?
- J’ai récemment eu un sentiment presque désastrueux après avoir
achevé un chapitre du roman auquel je travaille « Souvenirs du
chaiselongue bleu ». Une fois le chapitre fini, j’ai commencé à
pleurer, parce que je m’identifiais à un de mes personnages
féminins qui disait à son partenaire de dialogue: «  Laisse –moi
tranquille! » Je n’ai plus prié depuis quize ans, et alors, il est
évident que j’ai eu mon désastre existentiel. Suis-je devant la
Divinité ce que je veux être ou ce que je prétends d’être?
- Quelle est votre source d’inspiration ?
- Toutes mes proses ont comme point de départ des prétextes,
mais aussi des pulsations. Ce qui importe c’est l’impulsion
primaire. Il existe une relation entre l’intimité et la réalité qu’on
transpose. Mais, beaucoup de mes proses suivent une règle que
j’ai apprise en lisant G. Călinescu: on écrit les choses profondes
grâce à une détermination ancienne.
- Pourquoi avez-vous choisi la littérature et non pas la peinture,
par exemple ?
- J’ai choisi la littérature parce que j’ai préféré une telle manière
d’exister.
- Quel a été le plus beau moment de votre carrière?
- Il y en a eu plusieurs, mais je ne voudrais pas parler d’un seul
moment de ma carrière. Quand j’ai vu ma première prose publiée
dans la revue” Luceafărul”, c’était une grande joie, parce qu’on
pénétrait très dificilement dans les éditions des revues
appartenant à l’Union des Ecrivains. J’ai eu aussi d’autres joies
récentes.
- Quelle est la clé de votre succès?
- Je ne pourrais pas dire que je suis un écrivain de succès, mais,
après être devenu membre de l’Union des Ecrivains presque par
hasard, j’ai constaté qu’on me regardait différemment. Je crois
que la clé du succès est l’originalité, provenant de la
connaissance de la littérature du monde, et c’est alors mon
contact avec la littérature française, russe, américaine et sud-
américaine.

53
Interview réalisée par Hoca Liliana, XI E, publié dans la revue
italienne Fax !nr.214, Catania, Italie, le 5 avril 2005 

- Grand-père, pouvez-vous me dire à quel âge vous vous êtes

marié?
- Oh, ma fille, lorsque je me suis marié, il y a très longtemps,
j’avais 28 ans et mon épouse 18 ans, une différence assez grande
pour un couple qui à peine commençait à se lier.
- Est-ce que vos parents ont été d’accord avec votre relation et
surtout avec le mariage tenant compte de cette différence de 10
ans ?
- Tu sais, lorsqu’un homme a 28 ans et une femme 18 ans, les
parents considèrent toujours qu’ils sont irresponsables, que
l’amour est seulement une projection de l’imagination. C’est vrai
qu’on n’a pas pris en compte ce sermon des parents et on a eu
raison. En plus, il faut mentionner que j‘étais au second mariage
et que ma situation matérielle n’était pas si bonne que celle de ta
grand-mère.
- Et alors, avez-vous renoncé à votre mariage ?
- - Non, je n’ai pas renoncé et, à cause de leur mentalité et de leur
désaccord, j’ai enlevé ta grand-mère et elle est venue chez moi
pour nous marier. Trois jours après, nous étions mariés, et une
année plus tard, nous avions un enfant.
- Est-ce que vous vous êtes réconciliés avec vos parents ?
- Après la naissance de notre fils, les parents de ta grand-mère
nous ont aidés . Je peux te dire que même si notre mariage a été très
rapide, notre vie et relation se sont déroulées dans les meilleures
conditions et nous sommes très contents de la décision prise. Mais le
paradoxe est que les jeunes de ta génération, même s’ils sont plus
emancipés que nous, ils ne savent pas lutter pour leur amour et
acceptent une relation imposée par leurs parents.
- Qu’est-ce que votre mariage vous a apporté ?
- Bon, c’est vrai qu’une fois avec le mariage et l’arrivée de
l’enfant on a perdu la liberté, on devait être plus responsables,
plus attentifs à l’éducation de notre enfant. Pour nous, le mariage
n’est pas un contract civil, mais tout au contraire, une liaison
indissoluble basée sur l’amour, le respect et la confiance.

54
Test de evaluare:

Test formatif ponctuel

Compétence visée : Compréhension /expression écrite
Niveau : XI-e, L1
Support : Limba franceză, Coup de coeur, Dan Nasta, Ed.
Corint, 2001
Text : U4 La maladie venait de les oublier, p 56
I Répondez aux questions suivantes :
20p
1. Quel est le symbole de la peste dans le roman de Camus ?
2. Quelle est l’attitude du docteur Rieux et de Tarrou face au fléau ?
3. Quel est le rôle de la mer ?
4. Quels sentiments Rieux et Tarrou découvrent-ils pendant leur bain
de mer ?
II Donnez les synonymes des mots suivants. Faites-les entrer
dans des phrases : gravir, ronger, le fléau, le clapotement
10p
III Expliquez la phrase suivante : « Tourné vers Tarrou, il devina
sur le visage calme et grave de son ami, ce même bonheur qui
n’oubliait rien, pas même l’assassinat »
10p
IV Lisez le texte suivant : «Un lourd clapotement lui apprit que
Tarrou avait plongé. Rieux se mit sur le dos et se tint immobile, face
au ciel renversé , plein de lune et d’étoiles. Il respira longuement.
Puis, il perçut de plus en plus distinctement un bruit d’eau
battue,étrangement clair dans le silence et la solitude de la nuit...
Pendant quelques minutes, ils avancèrent avec la même cadence et la
même vigueur, solitaires, loin du monde, libérés enfin de la ville et
de la peste.»
1. Quel est le temps dominant ? Pourquoi ?
15p
2.Traduisez le texte souligné en roumain.
V. Illustrez par des exemples concrets l’affirmation de Camus :
« C’est dans le malheur, et surtout dans la révolte, que les hommes
font l’apprentissage de la solidarité » 35p

55
 Obs. Test appliqué à la XI-e, profil bilingue
Din oficiu 10p
Disciplina: Matematică
Portofoliu

La matematică portofoliul ar putea cuprinde :

- rezultate ale testelor iniţiale ;
- rezultate ale testelor aplicate elevilor pe parcursul anului
şcolar;
- rezultate ale concursurilor de matematică (olimpiade,
concursuri interjudeţene, concursul Cangurul);
- probleme rezolvate de elev din Gazeta matematică;
- probleme propuse de elev spre rezolvare;
- autoevaluarea prin teste;
- referate;
- investigaţia;
- proiectul;
- biografii ale unor matematicieni celebri.

Exemple:

INVESTIGAŢIA:PĂTRATE MAGICE

„Pătratele magice i-au intrigat pe matematicieni de

peste 2000 ani. Este considerat magic un pătrat în care suma
numerelor de pe fiecare linie , coloană şi diagonală este
acelaşi.” Exemple de pătrate magice:
1)Pătratul magic al cifrelor nenule

6 7 2

1 5 9

56
 8 3 4

2)Pătratul magic al lui Euler-utilizează toate numerele

naturale de la 1 la 25 , iar suma numerelor de pe fiecare linie ,
coloană şi diagonală este 65.

8 20 2 21 14

16 3 15 9 22

25 7 19 13 1

4 11 23 17 10

12 24 6 5 18

3)Pătratul lui Albert Durer din gravura sa „Melancolia” , care

are mai multe particularităţi. Una dintre este aceea ca în
căsuţele centrale ale ultimului rând este marcat anul realizării
lucrării.

16 3 2 13

5 10 11 8

9 6 7 12

4 15 14 1

57
 Ce se mai poate observa în acest pătrat magic ? (R:
Suma oricăror două numere simetrice faţă de centrul
pătratului este 17.)
Se formează grupe de elevi în vederea rezolvării unor
probleme cu pătrate magice.
1)Completaţi cu numere prime pătratul alăturat , astfel încât
el să devină magic.

29 13

73 23

61 11 17

43 67

2)Poţi oferi colegului tău cu înclinaţii matematice o felicitare

cu următorul conţinut:

58
 ORICUM AI ÎNSUMA ,
AI ÎMPLINIT

ANI

LA MULŢI ANI!

Care sunt numerele care completează pătratul magic din

felicitare , dacă colegul tău împlineşte 12 ani ? Dar 14 ani ?
Dar 15 ani ?
3)Fabricaţi un pătrat magic de 4X4 pătrăţele în funcţie de o
pereche de numere a şi b , astfel încât pentru diverse valori
ale lui a şi b să obţineţi diferite pătrate magice.
(Indicaţie: suma de pe fiecare linie , coloană şi diagonală
luaţi-o egală cu 4a + 30b)
Lecţia propusă face parte din cursul de matematică
opţională ţinut la clasa a VII-a şi are durata de o oră. Lecţia
se realizează cu ajutorul elevilor împărţiţi pe grupe.

PROIECTUL: REDACTAREA UNEI GAZETE DE

PERETE

În cadrul orelor de matematică opţional , li se

propune elevilor din clasa a VIII-a redactarea unor materiale

59
pentru o gazetă de perete. Gazeta de perete ar trebui să
cuprindă următoarele rubrici :
-Probleme interesante din matematică
-Rubrica „Ştiaţi că...” care conţine curiozităţi din lumea
matematicii
-Rubrica „Matematicianul lunii” care prezintă o biografie
pe scurt a unui matematician celebru
-Rubrica „Rebus matematic”
-Anecdote şi istorioare din lumea matematicii.
Pentru realizarea acestor rubrici elevii se pot
documenta în biblioteci sau pe internet.
Proiectul propus se susţine o dată pe lună de o
grupă de 5-6 elevi .Elevii pot alege pentru prezentarea
proiectului în faţa clasei , una din modalităţile următoare :
-Mapă de prezentare
-Poster
-Prezentare power-point
Materialele din proiect vor fi afişate şi pe un panou
din clasă sau din şcoală unde vor rămâne până la susţinerea
următorului proiect
La sfârşitul orei în care se prezintă proiectele elevii
sunt supuşi unui chestionar:
- Iţi place activitatea în grup ?
- Cum te simţi mai bine , lucrând în grup sau în clasă ?
- Ai participat cu idei în cadrul proiectului de grup ?
- Cum a mers activitatea de echipă ?
- Care au fost dificultăţile acestei activităţi ?
Iată cum ar trebui să arate materialele dintr-un proiect:
1)Probleme interesante
1) Să se rezolve în N ecuaţia :
1 1 1 1 200
1+ —— + ——— + ———— + ... + ————— = ——
1+2 1+2+3 1+2+3+4 1+2+3+...+x 101

60
Rezolvare: Ţinând cont de egalitatea 1+2+3+ ... +n =
n(n+1)
——— ecuaţia devine
2
2 2 2 2 200
1+——+—— + —— + ... + —— = ——
2*3 3*4 4*5 x(x+1) 101

1 1 1 1 200
2*( —— + —— + —— + ... + —— ) = ——
1*2 2*3 3*4 x(x+1) 101

1 1 1 1 1 1 1 1 200
2*( — - — + — - — + — - — + ... + — - — ) = ——
1 2 2 3 3 4 x x+1 101
1 200
2*( 1 - —— ) = ——
x+1 101

x+1-1 200
2* ———— = ——
x+1 101

2*x 200
—— = ——
x+1 101

202*x = 200*x + 200

2*x = 200

61
x = 100

53
2) Rezolvaţi ecuaţia A*X = B + ——
10

8 9 10 70 1 1 1 1
A = √ — + — + — + ..... + —— - ( — + — + — + .... + — )
7 14 21 441 2 3 4 63

1 1 1 1 1
B = √ —— + —— + —— + ..... + —— + ——
1*4 2*6 3* 8 48*98 49*100

Rezolvare :

1+7 2+7 3+7 63+7

A = √ —— + —— + —— + ... + —— -
1*7 2*7 3*7 63*7
1 1 1 1
-( — + — + — + ... + — )
2 3 4 63
1 1 1 1 1 1
A = √ — + — + — + — + — + — + ... +
1 7 2 7 3 7

1 1 1 1 1 1 1
+ — + — - — - — - — - — -....- —
63 7 2 3 4 5 63

63
A = √ 1+ — = √ 1+9 = √ 10
7

62
 1 1 1 1 1 1
B = √ — * ( —— + —— + —— + ... + —— + —— )
2 1*2 2*3 3*4 48*49 49*50

1 1 1 1 1 1 1
B = √ — * ( — - — + — - — + ... + — - — ) =
2 1 2 2 3 49 50

1 1 1 49 49 7
= √—*(1-—)=√—*—=√—=—
2 50 2 50 100 10

7 53 60
X* √ 10 = — + — ; X* √ 10 = — ;
10 10 10

6√ 10 3√ 10
X* √ 10 = 6 ; X = —— = ——
10 5

2)Rubrica „Ştiaţi că...”

...numerele negative au fost cunoscute de
matematicienii chinezi şi hinduşi. Aceştia numeau numerele
negative „lipsa” şi le notau diferit de cele pozitive , numite
„prisosul ?.Ei au stabilit regulile de calcul cu numere
pozitive şi negative ajungând la acelea cunoscute azi în
algebră.
...noţiunea de număr fracţionar a fost cunoscută de
toate popoarele încă din antichitate ? Cuvântul fracţie este de
origine latină(fracţio = frângere), iar notaţia obişnuită acum a
fost aplicată încă din secolul al VI-lea de către hinduşi, fără a
folosi însă şi linia despărţitoare. Forma actuală a fracţiilor a

63
fost introdusă în Europa la începutul secolului al XIII-lea de
Leonardo Fibonacci.
...într-una din cele mai vechi cărţi hinduse , se găseşte
calculată valoarea numărului iraţional √2? Valoarea este
exprimată prin fracţii cu numărătorul unu:
1 1 1
√2=1+ ─ + ─ ─ ──
3 3*4 3*4*34

3)Rubrica „Matematicianul lunii”

THALES ( Milet: 624-546 î. Cr) , matematician ,
astronom şi filozof grec. A fost unul din cei şapte înţelepţi ai
antichităţii(declarat în 582).A fondat în Milet cea mai veche
şcoală filozofică materialistă , de care este legată naşterea
matematicii greceşti.
Este primul matematician care a enunţat teoreme însoţite
de demonstraţii, ca : diametrul împarte cercul în două părţi
egale ; unghiul înscris într-un semicerc este drept ; suma
unghiurilor unui triunghi este de două unghiuri drepte ;
unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt egale ;
triunghiurile care au o latură şi unghiurile adiacente ei egale
sunt congruente ; asemănarea triunghiurilor care au
unghiurile respectiv egale.
Studiile matematice au fost strâns legate de necesităţi
practice : lui Thales i se atribuie prima aplicaţie a compasului
şi a vasometrului , măsurarea înălţimii unei piramide (după
lungimea umbrei şi a măsurătorului) , precum şi procedeul de
a determina distanţa până la ţărm a unei corăbii vizată din
două puncte de pe uscat.
Ca astronom a fost primul care a afirmat că Luna
primeşte lumină de la Soare şi a prezis celebra elipsă de
Soare din anul 585 î. Cr.

64
 „Câştigă-ţi frumuseţea nu la înfăţişare , ci la felul
de viaţă”(Thales).

4)Rebus matematic
Rezolvaţi rebusul!
2. Se calculează cu formulele L*l ; (B+b)*h/2 ; D*d/2 .
3. Dreapta care uneşte doua vârfuri alăturate ale unui poligon.
4. Dreptunghiul cu laturile egale .
5. Paralelogramul cu un unghi drept .
7. Patrulaterul cu două laturi paralele şi două laturi
neparalele.
8. Suma laturilor unui poligon .
9. Patrulaterul care are laturile opuse paralele două câte două.
10. Paralelogramul cu două laturi consecutive congruente .

Rezolvarea rebusului

1 P
2 A R I A
3 L A T URA
4 P A T R A T
5 D R E P T U NGH I
6 L
7 T R A P E Z
8 P E R I M E T RU
9 P A R A L E L OGRAM
10 R OMB

5)Anecdote şi istorioare din lumea matematicii

Teorema lui Pitagora

65
 “Numai dreptunghic dacă este
Un biet triunghi, nu e poveste,
Ci-n totdeauna este adevărat:
Ipotenuza la pătrat
Egală este, neapărat,
Cu o catetă la pătrat
Ce adunată trebuie-ndat
Cu cealaltă la pătrat”
Număr de telefon cu proprietăţi ascunse
“O cunoştinţă a lui Einstein l-a rugat să-i telefoneze într-
o chestiune , menţionând :
-Numărul meu de telefon este însă foarte complicat. De
aceea vă rog să vi-l notaţi:
24361.
-De ce-i complicat?- s-a mirat Einstein - e doar două
duzini şi 19 la pătrat.”
Ampere-savantul distrat
„Într-o zi , fizicianul şi matematicianul Andre-Marie
Ampere , plecând de acasă , a lăsat pe uşa locuinţei un bilet
pe care a scris : ‹‹Domnul Ampere nu este acasă ; vă rog să
veniţi spre seară››.După câtva timp , Ampere s-a întors acasă
şi văzând biletul , a plecat din nou în oraş pentru ... a reveni
mai spre seară.”
Formula înţelepciunii
„Într-o scrisoare către un prieten al său , Albert Einstein ,
deşi într-o vreme dificilă pentru existenţa sa (1901) , scria cu
umor :
‹‹ Am descoperit formula înţelepciunii vieţii. Ea se exprimă
prin ecuaţia :
X=A+B+C ,
unde X = succesul în viaţă , A = munca , B = odihna şi
C = stăpâneşte-ţi limba! ›› ”

66
Disciplina: Fizică
Proiectul

Exemplul 1:
Disciplina: FIZICA/ cl. a VIII-a –Circuite electrice
Obiective: - valorificarea termenilor de specialitate în
comunicare;
-formarea de deprinderi in aplicarea legilor
învăţate;
-dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare şi
evaluare a produselor;
-înţelegerea dezvoltării tehnicii şi implicaţiile ei
in viata si activitatea cotidiana;
Tematica: Instalaţia electrica a unei locuinţe.
Timp de lucru: o săptămâna;

67
Instrucţiuni: -înainte de a începe activitatea studiază cu
atenţie ce ai de făcut;
-vei desfăşura cu atenţie activităţile descrise in
continuare, in prezenta părinţilor, pentru a evita producerea
unor accidente;
Planul activităţii:
1. studiază in ce scopuri este folosita energia electrica in
locuinţa ta;
2. verifica rolul tuturor întrerupătoarelor din locuinţa;
3. deşurubând (decuplând) cu grija siguranţele, verifica rolul
lor in funcţionarea diferitelor circuite;
4. desenează schema instalaţiei electrice din locuinţa ta,
precizând circuitele;
5. stabileşte principalii consumatori ce sunt alimentaţi pe
diferite circuite si puterea consumata, estimând consumul
energetic mediu pe parcursul unei zile;
6. determina pe baza datelor si constantelor de material (Cu,
Al) din tabel tipul conductoarelor cu care sunt realizate
circuitele;
7. având in vedere puterea maxima de pe fiecare circuit si
alte constante preluate din tabele calculează tipul
siguranţei (diametrul firului)
Recomandări privind schema de notare:
1. stabilirea rolului întrerupătoarelor si a siguranţelor pe
fiecare circuit; 1p
2. desenarea schemei electrice; 2p
3. estimarea puterii si calculul consumului de energie
2p
4. determinarea tipului de conductoare 1p
5. calculul siguranţelor 2p

Notă: Pentru originalitatea lucrării, corectitudinea exprimării

şi folosirea limbajului specific se acordă 1 punct.

68
 Exemplul 2:
Disciplina: FIZICA/ cl. a X-a –Circuite electrice
Obiective: - valorificarea termenilor de specialitate în
comunicare;
-dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare,
utilizare şi evaluare a produselor;
-înţelegerea dezvoltării tehnicii şi implicaţiile ei ;
-dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul
realizării unui produs.
Tematica: Circuit de redresare cu diode semiconductoare.
Timp de lucru: doua săptămâni
Planul activităţii:
1. definirea procesului de redresare şi stabilirea blocurilor
funcţionale
2. stabilirea schemei electrice şi a componentelor
3. stabilirea operaţiilor de pregătire şi de prelucrare
4. construirea redresorului şi verificarea funcţionării (se va
face sub supravegherea profesorului, in laboratorul de fizica)
5. prezentare şi valorificarea dispozitivului
Recomandări privind schema de notare:
1. definirea procesului de redresare şi stabilirea blocurilor
funcţionale 1p
2. stabilirea schemei electrice şi a componentelor 2p
4. stabilirea operaţiilor de pregătire şi de prelucrare 1,5p
5. construirea redresorului şi verificarea funcţionării 2,5p
6. prezentare şi valorificarea dispozitivului 1p

Notă: Pentru originalitatea lucrării, corectitudinea exprimării

şi folosirea limbajului specific se acordă 1 punct.

69
Disciplina: Chimie
Portofoliu

Portofoliul la chimie ar putea cuprinde :

 Rezultatele la probele scrise ( teste, lucrări scrise
semestriale, teme pentru acasă etc. );
 Rezultatele activităţilor practice, proiectelor,
investigaţiilor, cercetărilor efectuate;
 Referate, eseuri, articole publicate, lucrări prezentate
la sesiuni de comunicări sau la cercul de specialitate;
 Fişa individuală de observare / evaluare a elevului ;
 Fişa de autoevaluare ;
 Chestionare de atitudini ;
 Rezultate la concursuri şcolare ;
 Fişe de informare şi documentare independentă ;
 Fişa de activitate experimentală;

70
  Probleme, jocuri compuse / propuse de elev ;
 Soluţii propuse la probleme deosebite ( generalizări );
 Recenzii ale unor articole, cărţi de chimie ;
 Biografii ale unor personalităţi din domeniul chimiei ;
 Alte rezultate relevante ale activităţii elevului.
Exemple:
ESEU STRUCTURAT :
ELEMENTUL DE COMPETENŢĂ: Elevii trebuie să
elaboreze un eseu structurat pe o temă dată, urmărind
cerinţele formulate.
SARCINĂ DE LUCRU: Realizaţi un eseu în care să
prezentaţi reacţiile de halogenare ale hidrocarburilor. În
realizarea lucrării, veţi avea în vedere următoarele :
- clasele de hidrocarburi studiate : alcani, alchene,
alcadiene, alchine, arene
- tipurile de reacţii prin care se pot introduce halogeni :
reacţii de substituţie, reacţii de adiţie
- reactanţii folosiţi : X2, HX, HOX
- condiţiile de reacţie
- denumirile compuşilor organici
SCHEMA DE CORECTARE ŞI NOTARE
1) ALCANI : - reacţia de substituţie
- X2 = Cl2, Br, hγ sau t0C
- Denumiri
1X3=3p
2) ALCHENE :
- reacţia de adiţie X2
- reacţia de adiţie X2 = Cl2, Br2, soluţie apoasă,
denumiri
- reacţia de adiţie HX = HCl, HBr, HI, denumiri
- reacţia de adiţie HBr, peroxizi, denumiri
- reacţia de adiţie HOX = HOCl, HOBr, denumiri
- reacţia de substituţie X2 = Cl2, Br, 5000, denumiri

71
 6 X 3 = 18 p
3) ALCADIENE : reacţia de adiţie X2 = Cl2, Br2, solvenţi
nepolari, denumiri
1X3=3p
4) ALCHINE : - reacţia de adiţie X 2 = Cl2, Br2, solvenţi
nepolari, denumiri
- reacţia de adiţie HX = HCl, HBr, t 0C, HgCl2,
denumiri
2X3=6p
5) ARENE : - Benzen – reacţie de adiţie : X2 = Cl2, Br2, hγ,
denumiri
- reacţie de substituţie : X2 = Cl2, Br2,
AlX3, denumiri
- Toluen – reacţie de substituţie la nucleul
benzenic X2 = Cl2, Br2, AlX3, denumiri
- reacţie de substituţie la catena laterală X 2 =
Cl2, Br2, hγ,denumiri
4 X 3 = 12 p
TOTAL = 42 P

REFERATUL DE LABORATOR
Elementul de competenţă: Elevii trebuie să elaboreze
referatul unei lucrări de laborator efectuate, urmărind
cerinţele formulate.
Sarcină de lucru :
Realizaţi referatul de laborator al lucrării
experimentale efectuate parcurgând următoarele etape:
a) Prezentarea unor noţiuni teoretice care sunt absolut
necesare activităţii experimentale;
b) Descrierea aparaturii şi a materialelor necesare ;
c) Prezentarea modului de lucru prin indicarea riguroasă
a operaţiilor necesare folosind un fond lexical cât mai
direct şi concis ;

72
d) Consemnarea rezultatelor experimentului;
e) Interpretarea datelor experimentale ;
f) Calculul erorilor dacă este cazul ;
g) Formularea concluziilor.
Atenţie !
În aprecierea referatului vor fi urmărite :
 Respectarea ordinii prezentării etapelor ( formatul );
 Formularea şi justificarea unei ipoteze / întrebări;
 Coerenţa formulării argumentelor, concluziilor,
rezultatelor;
 Relevanţa argumentelor ;
 Capacitatea de formulare şi argumentare a opiniei
personale ;
 Limbajul ştiinţific folosit ;
 Capacitatea de previziune.

73
 Schema de corectare şi notare :
Din motive de spaţiu vor fi prezentaţi descriptorii de performanţă doar pentru unele note :

ETAPA / 7 9 10
NOTA
Introducere Introducerea se referă la Se prezintă noţiuniIntroducerea cuprinde toate
activitatea experimentală. teoretice necesare noţiunile teoretice necesare
Se menţionează o activităţii experimentale activităţii experimentale. Se
întrebare/ipoteză. pornind de la o întrebare justifică o întrebare/ipoteză
ipoteză. într-o viziune personală clară.
Aparatură şi Lista ustensilelor şi a Toate ustensilele şi Toate ustensilele şi reactivii
materiale reactivilor este completă, reactivii sunt prezentaţi sunt prezentaţi după un anumit
necesare dar prezentate incoerent. în mod precis. algoritm.
Mod de Toate operaţiile sunt Sunt rezumate în ordine Toate procedurile de laborator
lucru menţionate în ordine. toate operaţiile deefectuate sunt prezentate în
laborator executate. mod riguros, folosind un
limbaj direct şi concis.
Observaţii Sunt incluse cele mai Sunt incluse toate Sunt incluse toate
multe infor- informaţiile/măsurătorile informaţiile/măsurătorile/datel
maţii/măsurători/date. /datele. e şi, în plus, sunt menţionate şi
observaţii deosebite.

74
 Rezultate Se prezintă corect formule Se prezintă corect şi cu Se prezintă corect, cu explicaţii
matematice calcule, explicaţii formule de amănunţite, caracterizate de
tabele, grafi-ce. Se scriu calcul, calculeacurateţe şi rigoare ştiinţifică,
ecuaţiile reacţiilor matematice, tabele,formule de calcul, calcule
chimice. grafice, ecuaţii chimice. matematice, grafice, tabele,
ecuaţii chimice.
Interpretare În încercarea de a explica Rezultatele au fost Rezultatele au fost explicate
a rezultatele, limbajul este explicate folosind un amănunţit, clar, prezentate
rezultatelor corect, dar prezentarea nu limbaj ştiinţific, corect, coerent.
este suficient de clară. cu puţine erori, coerenţă
relativă.
Concluzii Concluzia formulată Concluzia formulată Concluzia formulată răspunde
ilustrează o capacitate ilustrează o capacitate ipotezei/întrebării formulate în
redusă de previziune. bună de previziune. introducere şi include noi
ipoteze.
Prezentare S-a respectat formatul Formatul a fost Linia de prezentare a
referatului şi este respectat. Tratarea a fost referatului a respectat formatul,
prezentat îngrijit. îngrijită, corectă, dar este deosebit de coerentă, cu
relativ simplistă. contribuţii proprii deosebite.

75
 CHESTIONAR PRIVIND INTERESUL ELEVULUI PENTRU CHIMIE

Clasa :
Numele şi prenumele :
Data :

Nr. DA NU
crt.
1. Consideri chimia ca o disciplină importantă în şcoală ?
2. Crezi că sunt utile în viaţă cunoştinţele de chimie ?
3. Îţi place chimia chiar dacă nu este disciplină de examen ?
4. Care domenii ale chimiei te atrag ? Chimia anorganică
Chimia organică
5. Pe lângă manuale, ai căutat Lucrări de specialitate
informaţii de chimie în : Enciclopedii
Internet
6. Preferi sursele bibliografice din Informaţii utile
domeniul chimiei care prezintă : Biografiile unor
chimişti
Curiozităţi ştiinţifice
76
7. Ai apelat la aceste surse : Din pasiune
Din curiozitate
Pentru a realiza
referate, proiecte cerute
la clasă
8. Preferi în lecţiile de chimie : Prezentarea unor
elemente teoretice
Rezolvarea de
probleme
Efectuarea de
experimente
Studierea
fenomenelor /
substanţelor cu
aplicabilitate mare în
viaţa de zi cu zi
9. În viaţa de zi cu zi ai identificat Alimentaţie
dintre substanţele studiate unele Agricultură
utilizate în : Cosmetică
Medicină
Uz casnic
77
 Transporturi
10. Crezi că, în viitor, vei manifesta interes pentru chimie ?

Scara de apreciere : Da = 1p Nu = 0 p

0– 5p foarte redus
5 – 10 p redus
10 – 15 p mediu
15 – 20 p ridicat
20 – 26 p foarte ridicat

78
TEST DE EVALUARE

Tema : ARENE
Clasa : a XI-a
Competenţe de evaluat :
Elevii vor fi capabili să :
 Identifice reactanţii/condiţiile/produşii de reacţie
 Compare caracterul aromatic al arenelor
 Selecteze datele care confirmă structura Kekule a
benzenului
 Modeleze ecuaţiile reacţiilor chimice
 Determine pe baza unui algoritm numărul de izomeri
 Stabilească prin calcul formula chimică
 Rezolve probleme calitative
 Calculeze randamentul reacţiei
I. La itemii numerotaţi de la 1 la 5 este posibil un singur
răspuns. Încercuiţi răspunsul corect.
1. Substanţa cu formula C6H6Cl6 se obţine :
a) din benzen şi clor, printr-o reacţie de
substituţie, în prezenţa clorurii ferice;
b) din bezen şi clor, printr-o reacţie de adiţie la
lumină;
c) din ciclohexan şi clor, printr-o reacţie de
adiţie;
d) din ciclohexenă şi clor, printr-o reacţie de
adiţie;
e) prin nici una din metodele propuse.
2. Se dau următorii reactanţi şi condiţii de reacţie :
a) H2, Ni, 20 0 C, 1 atmosferă;
b) HNO3, H2SO4;
c) SO3, H2SO4;
d) Cl2, lumină;
e) CH3CH2Cl, AlCl.

79
 Considerând că partenerul de reacţie este toluenul, să
se specifice care dintre reacţiile de mai sus nu este posibilă.
3. Ce rezultă din toluen şi clorură de metil în exces, în
prezenţa AlCl3, anhidră :
a) O – xilen şi p – xilen;
b) m– xilen;
c) 1, 2, 4 trimetilbenzen;
d) 1, 3, 4 trimetilbenzen;
e) hexametilbenzen.
4. Se supun oxidării cu aer, în prezenţa V2O5, la
temperatură înaltă, două cantităţi egale de naftalină, respectiv
otoxilen, în vederea obţinerii anhidrei ftalice. Care dintre cele
două procedee de oxidare necesită o cantitate mai mică de
aer?
a) oxidarea naftalinei ;
b) oxidarea ortoxilenului;
c) ambele procese necesită aceeaşi cantitate de aer;
d) otoxilenul nu se oxidează în aceste condiţii;
e) prin oxidarea ortoxilenului rezultă acid ftalic.
Justificaţi răspunsul dat.
5. La hidrocarburile cu mai multe nuclee benzenice în
structură, caracterul aromatic este :
a) mai pronunţat decât la benzen;
b) mai puţin pronunţat decât la benzen;
c) identic cu cel al benzenului;
d) caracter aromatic prezintă doar benzenul;
e) caracterul aromatic nu poate fi discutat în funcţie de
numărul de nuclee benzenice.

II. La itemii numerotaţi de la 6 la 10 răspundeţi cu :

A. dacă numai afirmaţiile 1, 2 şi 3 sunt corecte.
B. dacă numai afirmaţiile 1 şi 3 sunt corecte.
C. dacă numai afirmaţiile 2 şi 4 sunt corecte.

80
 D. dacă numai afirmaţia 4 este corectă.
E. dacă toate afirmaţiile sunt corecte.
6. Structura Kekule a benzenului este confirmată de
următoarele date experimentale :
1. existenţa a numai trei derivaţi
disubstituiţi izomeri.
2. molecula benzenului este stabilă la
oxidare.
3. distanţele dintre cei şase atomi de
carbon sunt egale.
4. benzenul reacţionează cu clorul la
lumină, formând hexaclorciclohexan.
7.
1. Reacţiile de adiţie la benzen decurg în condiţiile
blânde.
2. Benzenul are un caracter aromatic.
3. Antracenul se poate obţine printr-o reacţie de
trimerizare a benzenului.
4. Molecula benzenului este stabilă la oxidare în
condiţii normale de temperatură şi presiune.
8.
1. Hidrocarburile aromatice polinucleare, în special
în forma condensată, participă mai uşor la reacţii
de adiţie decât benzenul.
2. Alchilarea benzenului se poate face cu un derivat
halogenat sau cu o alchenă, în prezenţa clorurii de
aluminiu.
3. Naftalina se oxidează cu uşurinţă în faza de
vapori, cu oxigenul din aer, în prezenţă de
pentaoxid de vanadiu, la 3500C.
4. Oxidarea antracenului cu dicromat de potasiu şi
acid acetic are loc în poziţiile 8 şi 9 ale acestuia.

81
9. Care dintre hidrocarburile alifatice de mai jos pot fi
transformate direct în hidrocarburi aromatice :
1. propina
2. n – heptanul
3. ciclohexanul
4. propena.
10.
1. Benzenul se poate oxida formând un acid
dicarboxilic nesaturat cu formula HOOC - CH2 -
CH = CH – CH2 – COOH.
2. Anhidrida ftalică se obţine din naftalină prin
oxidare cu oxigen molecular, în prezenţa
pentaoxidului de vanadiu.
3. Anhidrida ftalică se obţine din naftalină prin
oxidare cu oxigen molecular în prezenţa platinei.
4. Anhidrida ftalică se obţine din orto- xilen prin
oxidare, în prezenţă de pentaoxid de vanadiu.

III. La itemii numerotaţi de la 11 la 15, răspundeţi cu :

A. Dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi
există între ele o realţie cauză-efect.
B. Dacă ambele afirmaţii sunt adevărate, dar
nu există între ele o relaţie cauză-efect.
C. Dacă prima afirmaţie este falsă şi a doua
este adevărată.
D. Dacă ambele afirmaţii sunt false.
11. Nitrarea benzenului decurge uşor, deoarece benzenul are
un caracter aromatic.
12. Naftalina se hidrogenează mai uşor decât benzenul,
deoarece conţine în moleculă două nuclee benzenice
condensate.
13. Toluenul are punct de topire mai ridicat decât benzenul,
deoarece are masa moleculară mai mare decât a benzenului.

82
14. Vaporii de benzen sunt toxici şi inflamabili, deoarece
benzenul se evaporă cu uşurinţă.
15. Prin nitrarea toluenului rezultă ca produs principal meta-
nitrotoluenul, deoarece gruparea –NO2 este un substituent de
ordinul II.
16. La clorurarea benzenului se obţine o masă de reacţie ce
conţine 40% monoclorbenzen, 50% benzen nereacţionat şi
10% diclorbenzen. Se cere :
a) ecuaţiile reacţiilor;
b) randamentul reacţiei.
17. Prin trimerizarea unei alchine rezultă o arenă
mononucleară cu M = 120. Să se identifice alchina.
18. Un compus aromatic A(C8H10) se oxidează trecând în
compusul C8H6O4(B) care la nitrare dă un singur
mononitroderivat (C).
Se cere :
a) Să se identifice substanţele A, B, C.
b) Să se scrie ecuaţiile reacţiilor

NOTĂ : Timp de lucru 50 minute.

Fiecare item este notat cu 5 puncte.
Un punct se acordă din oficiu.

83
MATRICEA DE SPECIFICAŢII

Conţinuturi Cunoaştere Înţelegere Aplicare şi Analiză TOTAL

rezolvare de
probleme
Structuri
caracter 9% 9% 6% 6% 30%
aromatic
Metode de 3% 3% 2% 2% 10%
obţinere
Proprietăţi 3% 3% 2% 2% 10%
fizice
Proprietăţi 15% 15% 10% 10% 50%
chimice
TOTAL 30% 30% 20% 20% 100%

84
Disciplina: Biologie
Portofoliul

Clasa a XI-a-1 oră/săptămână

Unitatea de învăţare : Varietatea lumii vii

Portofoliul la disciplina biologie poate conţine :

1. Caietul elevului
2. Planşa- Clasificarea lumii vii în cele 5 regnuri
3. Selecţii din temele pentru acasă date elevilor 
4. Referate ale elevilor
5. Teste de evaluare ale elevilor
6. Lucrări de la olimpiade sau alte concursuri
7. Diplome obţinute la olimpiade sau alte concursuri
(Sanitarii pricepuţi)
8. Articole sau lucrări publicate în revista şcolii sau în alte
reviste de specialitate

Exemple :
1. Selecţii din temele pentru acasă :

Tema- Comportamentul animalelor

Citiţi şi prezentaţi în fiecare oră curiozităţi legate de

comportamentul animalelor completând următorul tabel :

Data Grupa de Reprezentant Comportament Observaţii

vertebrate /
nevertebrate
Moluşte - Sepia De apărare
cefalopode - punga de
cerneală

85
Notă : - Se va completa pe tot parcursul semestrului,
profesorul prezentând la începutul capitolului tematica orelor,
data
- Se vor indica sursele bibliografice :
Crep Gh., Ardelean M., 1000 de întrebări şi
răspunsuri pe teme biologice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
Dumitrescu M., Din lumea animalelor Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978
Opriş T., Bios, Editura Albatros, 1987
Opriş T., Mica enciclopedie pentru tineret, Editura
Forum, Bucureşti
Internet

2. Referate ale elevilor

Exemple de teme :
-Bionica
- Natura- un iscusit constructor
- Sunt periculoase armele biologice ?

Test de evaluare

Clasa a XI-a-1 oră/săptămână

Unitatea de învăţare : Glande endocrine

I. Următoarele trei întrebări se referă la schema alăturată.

Încercuiţi varianta corectă :

.
86
 1

2
a
3
Tiroxin
ă

1. Structurile reprezentate prin cifrele 1,2,3 sunt în ordine :

a. 1. adenohipofiză 2. neurohipofiză 3. hipotalamus
b. 1. hipotalamus 2. adenohipofiză 3. tiroidă
c. 1. tiroidă 2. hipotalamus 3. adenohipofiză
d. 1. neurohipofiză 2. hipotalamus 3.
adenohipofiză 1 punct
2. Numele hormonului secretat de structura reprezentată
prin cifra 2 cu care trebuie înlocuită litera ‘’ a‘’ din
schemă este :
a. ADH
b. STH
c. TSH
d. LH
1 punct
3. Cauza creşterii concentraţiei de tiroxină poate fi :
a. hipofuncţia neurohipofizei
b. hipersecreţia de hormon TSH
c. consum de apă cu conţinut scăzut de iod
d. concentraţia mare a triiodotironinei în sânge
1 punct
II. Afecţiunile de mai jos sunt cauzate de hipo – sau
hipersecreţia anumitor hormoni. Scrieţi în dreptul afecţiunii :
a. cauza ( hipo/hipersecreţia )

87
 b. denumirea hormonilor şi abrevierea unde este cazul 5
puncte

Nr. Ctr. Afecţiune Cazul Cauza Hormonul

1 Diabet zaharat
2 Diabet insipid
3 Sindrom
Cushing
4 Mixedem
5 Nanism
hipofizar

III. Un individ prezintă următoarele simptome : polifagie,

scădere în greutate, piele caldă şi umedă, nervozitate,
tremurături ale mâinilor. Precizaţi :

a. boala de care suferă b.cauzele bolii

1 punct

88
Disciplina: Istorie
Portofoliul

La disciplina istorie un portofoliu poate conţine:

 TESTE (iniţiale, secvenţiale, sumative)
 LUCRĂRI SCRISE
 ESEURI
 REFERATE TEMATICE (cu subiecte diverse)
 PROIECTE
 PREZENTAREA UNOR OBIECTIVE ISTORICE
(fişe)
 ANALIZA UNOR DATE ISTORICE

Itemi
Exemple:

I. ITEMI OBIECTIVI

a. EXEMPLE - itemi cu alegere duală:

1. Clasa/Capitolul:IX/Creştinismul timpuriu
Obiectivul: Elevii să coreleze factorii care au dus la
apariţia creştinismului
Enunţ: Citiţi enunţul de mai jos şi încercuiţi A, dacă
consideraţi că enunţul este adevărat, iar dacă îl consideraţi
fals încercuieţi F

A F Limba în care s-a răspândit creştinismul a fost limba

greacă, o adevărată limbă universală antică.

89
2.Clasa/Capitolul:XII/Crearea instituţiilor moderne
Obiectivul:Elevii trebuie să analizeze importanţa unirii
celor două principate şi a modificărilor generate de acest
eveniment
Enunţ:Citeşte cu atenţie enunţul următor. În cazul în care
consideraţi că enunţul este adevărat încercuiţi DA, iar dacă îl
consideraţi fals încercuiţi NU:

DA NU După 24 ianuarie 1859, viaţa politică a

Principatelor era deosebit de complexă, întrucât Uniunea
personală nu era recunoscută de Marile Puteri.

b. EXEMPLE itemi de tip pereche:

1.Clasa/Capitolul:XII/Civilizaţia medievală româneascâ în

context european în secolele XV –XVII
Obiectivul: Elevii să stabilească legături între noţiunile
învăţate
Enunţ: Indicaţi cu ajutorul săgeţilor corespondenţa între
elementele din stânga şi cel din
dreapta paginii, având în vedere faptul că unui element din
stânga paginii îi corespunde doar unul din dreapta paginii:

Mircea cel Bătrân bătălia de la Rovine

Sfatul domnesc Liga Sfântă
Mihai Viteazul Mitropolitul
Iancu de Hunedoara bătălia de la Varna
Stefan cel Mare

90
2.Clasa / Capitolul: IX/ Noile popoare
Obiectivul: Elevii trebuie să identifice teritoriul în care s-au
stabilit o parte din popoarele migratoare
Enunţ: În coloana din stânga aveţi notate o serie de popoare
migratoare. Înscrieţi în spaţiul punctat din coloana I litera din
coloana II, corespunzătoare zonei în care migratorii şi-au
format regate:
…1.vizigoţii a.Italia
…2.vandalii b.N Africii
…3.ostrogoţii c.Spania
….4.anglii d.Anglia
…5.alanii

c.EXEMPLE de itemi cu alegere multiplă:

1. Clasa/Capitolul: XII/Premisele constituirii României

moderne
Obiectivul: Elevii trebuie să analizeze modificările
apărute în societatea românească în secolul fanariot
Enunţ: Sistemul obligaţiilor Ţărilor Române în Secolul
Fanariot includea:
a.dijma b .tributul c.mucarerul d.şerbia

2.Clasa/Capitolul: IX/Formarea popoarelor medievale

Obiectivul: Elevii trebuie să înţeleagă factorii care au
influienţat formarea popoarelor medievale
Enunţ: Unul dintre factorii care au influienţat in mod
decisiv formarea popoarelor în evul mediu a fost reprezentat
de :
a.creştinism b.marile migraţii c.iudaism d.Roma

91
II. ITEMI SEMIOBIECTIVI

Exemple de întrebari structurate:

Clasa/Capitolul:IX/Bizanţul şi Islamul
Obiectivul: Elevii trebuie să aplice cunoştinţele dobândite şi
să formuleze judecăţi de valoare
Enunţul: Influienţele bizantine şi arabe în Europa
Occidentală au fost diferite:
 Biserica răsăriteană a avut un rol esenţial în
formularea teologiei creştine
 Arabii, care luaseră contactul cu cultura indiană şi
chineză, au transmis Occidentului interesul lor pentru
cinci domenii: matematica, astronomia, ştiinţele
naturale, geografia, medicina.

1.Explicaţi principalele trăsături ale monasticismului.

2.Explicaţi principalele inovaţii arabe în astronomie şi
medicină promovate în Occident.
3.Explicaţi pe scurt diferenţele culturale şi religioase
pe care le-au avut bizantinismul şi mahomedanismul în
Occident.

III. ITEMI SUBIECTIVI

a. Exemple - itemi de tip eseu structurat:

Clasa/Capitolul:XII/Unitate şi diversitate în România Mare

Obiectivul: Elevii trebuie să prezinte etapele de formare a
României Mari după o schemă dată
Enunţ: Prezentaţi, la alegere, procesul de unificare a unei
provincii cu Vechiul Regat la 1918 urmărind etapele:
autonomia, independenţa, unirea.

92
 b. Exemple - itemi de eseu liber

Clasa/Capitolul: XII/Dominaţia ideologică şi represiunea

politică
Obiectivul: Elevii trebuie să caracterizeze modificările
survenite în societate românească în perioada comunistă
Enunţ: Prezentaţi, în maxim două pagini, formele de
rezistenţă anticomunistă din România.

93
Disciplina: Geografie
Portofoliul

Portofoliul la geografie poate cuprinde:

 lucrări scrise;
 teste(iniţiale, secvenţiale, sumative);
 eseuri ;
 prezentarea unor itinerarii geografice ;
 referate tematice(cu subiecte diverse);
 lucrări practice şi aplicaţii în teren;
 proiecte;
 prezentarea unor obiective geografice(fişe);
 analiza şi interpretarea unor date
geografice(geologice, litologice, climatologice,
hidrologice, biologice, demografice, etc.), a unor
hărţi, grafice, cartodiagrame.
Exemple:
Itemi
1. Itemii obiectivi :
1.1. Itemi cu alegere duală
Exemple:
1.Clasa/capitolul: Geografie fizică, clasa a IX a /
Atmosfera.
Obiectivul: Elevii trebuie să aplice un fenomen
fizic învăţat.
Enunţ: Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. In cazul în
care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera
A; dacă apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F.
A F Precipitaţiile foarte reduse din regiunile
polare sunt determinate de lipsa unui fenomen de evaporaţie.

94
 2.Clasa/capitolul: Geografia continentelor, clasa a
VII a/America de Nord.
Obiectivul: Elevii trebuie să poată corela fenomene
învăţate cu plasarea pe un suport cartografic.
Enunţ: Citeşte cu atenţie afirmaţia
următoare. In cazul în care apreciezi că afirmaţia este
adevărată, încercuieşte DA; dacă apreciezi că afirmaţia este
falsă, încercuieşte NU.
DA NU Delta Fluviului Mississippi este
presărată cu lacuri de origine glaciară.

1.2 Itemi de tip pereche:

Exemple:
1.Clasa/capitolul: Geografie generală, clasa a V-a/
Biosfera.
Obiectivul: Elevii trebuie să selecteze şi să coreleze
noţiuni învăţate.
Enunţ: In coloana din stânga aveţi notate zonele
biogeografice din climatul temperat şi re-
ce. Inscrieţi în spaţiul din faţa fiecărei zone din
coloana A litera din coloana B care
corespunde unei plante specifice,
reprezentative.
A B.
….1. păduri de foioase a. ierburi
….2. păduri de conifere b. brad
... . 3 stepă c. stejar
… 4 tundră d. mesteacăn
pitic
e. măslin

95
 2.Clasa/capitolul: Geografia umană, clasa a X a/
Populaţia.
Obiectivul: Elevii trebuie să recunoască corect
situarea în spaţiu.
Enunţ: In coloana din stânga aveţi notate zone de
concentrare mare a populaţiei. Inscrieţi în spaţiul din faţa
fiecărei zone de concentrare din coloana I., litera din coloana
II. care corespunde continentului( sau regiunii geografice)
unde este localizată:
I. II.
1. Valea Rinului a. America de
Sud
2. Valea Nilului b. Europa
3. Câmpia Gangelui c. Asia de
Sud
4. Câmpia La Plata d. Africa de
Nord
5. Zona Marilor Lacuri e. America de
Nord
f. Australia

1.3. Itemi cu alegere multiplă:

Exemple:
1.Clasa/capitolul: Geografia României, clasa a VIII a/
Oraşele.
Obiectivul: Elevii trebuie să precizeze corect o
localizare geografică.
Enunţul: Este situat pe Dunăre oraşul:
a. Ploieşti; b. Galaţi ; c. Constanţa ; d.
Medgidia.

2.Clasa/capitolul : Geografia României, clasa a XII a/

Hidrografia.

96
 Obiectivul: Elevii trebuie să identifice o relaţie
spaţială între mai multe elemente.
Enunţul: La cea mai joasă altitudine se află punctul
de vărsare al râului :
a. Olt ; b. Siret; c. Argeş; d. Jiu.

2. Itemi semiobiectivi:
Exemple:
Clasa/capitolul: Geografia fizică, clasa a IX a/ Clima.
Obiectivul: Elevii trebuie să aplice cunoştiinţele
însuşite şi să formuleze judecăţi de valoare.
Enunţul: Două regiuni situate pe Tropicul Racului-
Peninsula Arabică şi Delta Gangelui au condiţii climatice
opuse  :
 în Peninsula Arabică, există un climat deşertic, arid,
cu temperaturi foarte ridicate(20°C iarna şi 30°C vara)
şi precipitaţii foarte reduse (sub100mm/m²);
 în Delta Gangelui, există un climat cu două
anotimpuri ( unul ploios şi unul secetos ), temperaturi
ridicate (20°C) şi precipitaţii foarte mari (peste
5000mm/an), care cad în anotimpul ploios.
(1).Explicaţi consecinţele climei în fiecare
regiune, asupra hidrografiei, vegetaţiei şi populaţiei;
(2).Explicaţi circulaţia maselor de aer în cele
două situaţii;
(3).Explicaţi cauzele diferenţierilor climatice.

3. Itemi subiectivi ( cu răspuns deschis)

Ca tehnici de utilizare amintim :
3.1 Rezolvarea de probleme ( care, în unele cazuri se
pot încadra în categoria itemilor semiobiectivi). Reprezintă
antrenarea într-o activitate nouă, diferită de activităţile
curente ale procesului de instruire pe care profesorul o

97
propune la clasă ( fiecărui elev sau grup), cu scopul
dezvoltării creativităţii, gândirii divergente, imaginaţiei,
capacităţii de a generaliza, a reformula o problemă, etc.
In funcţie de domeniul solicitat, în principal cel al
gândirii convergente sau divergente, com-
ponentele care pot fi evaluate sunt cele din categoria aplicării
sau explorării. Este evident faptul că acestea nu pot fi
manifestate decât în condiţiile în care comportamentele de
nivelul analizei, sintezei, evaluării, transpunerii sunt
corespunzător însuşite.
Exemple:
Clasa/capitolul: Geografia continentelor, clasa a VII a/
Asia.
Obiectivul: Elevii trebuie să poată stabili o proporţie
între două categorii de elemente.
Enunţul: In anul 1996, producţia mondială de oţel era
de 6oo milioane tone. Din această
producţie, contribuţia Asiei era de 30%, iar
Japonia a produs, în acelaşi an,
50% din producţia Asiei:
(I). Care a fost producţia de oţel a Asiei?
(II).Care a fost producţia de oţel a Japoniei?

3.2 Itemi de tip eseu (structurat sau nestructurat).

3.2.1 Eseu structurat sau semistructurat,
Exemplu :
Clasa/capitolul : Geografia României, clasa a VIII a/
Geografie fizică.
Obiectivul: Elevii trebuie să poată caracteriza o unitate
de relief învăţată, după o schemă.
Enunţ: Caracterizaţi, la alegere, o unitate de relief,
dintre Munţii Apuseni şi Podişul Getic,urmărind: limitele,
aspecte ale reliefului (patru aspecte specifice şi patru

98
diviziuni), clima (temperatura medie anuală, influenţe
climatice), apele (două râuri şi un lac), solul şi tipul de
vegetaţie.
3.2.2 Eseu liber ( nestructurat)
Exemplu :
Clasa/capitolul : Geografia umană şi economică a
lumii, clasa a X a/ Industria.
Obiectivul: Elevii trebuie să fie capabili să
caracterizeze industria unei ţări sau regiuni.
Enunţ: Caracterizaţi, în maximum două pagini,
industria S.U.A.

99
Disciplina: Ştiinţe socio – umane
Portofoliu

Un portofoliu la economie ar putea conţine:

- teste si rezultatele acestora (sf. sem I si II);
- fise de observaţie ale profesorului;
- modele de probleme rezolvate in cadrul activităţilor
pe grupe;
- fise cu furtuna de idei pe tema inflaţiei (pe grupe);
- fisa cu condiţiile conversaţiei civilizate;
- colecţii de articole din ziare locale privind evoluţia
cursului valutar si a diminuării bursei locurilor de
munca cu graficele, tabelele concepute de elevi,
interpretarea acestora;
- inventar de probleme economice la principala
emisiune de ştiri, la un post de TV ales, timp de 3 zile
lucrătoare;
- descrierea unei mini-afaceri reale sau imaginare
utilizând noţiunile economice de nevoi, interese, bani,
credit, forţă de munca, salarii, profit, investiţii, piaţă,
concurenta, integrare europeana;
- fisa de caracterizare psiho-pedagogică realizata de un
student practicant;
- articole, desene, scheme, extrase din reviste la
alegerea elevului.

Un portofoliu la filozofie ar putea conţine:

- teste si rezultatele acestora;
- fisa cu grupele constituite;
- model de interpretare de text filozofic realizat pe
grupe;

100
 - fise de lucru diferenţiate si unice, pe echipe (5-6
elevi);
- rezultate la olimpiade si concursuri;
- fise de autoevaluare a activităţilor pe grupe;
- programul activităţilor organizate de ziua Mondiala a
Filozofiei;
- referate prezentate (daca este cazul);
- reflexii personale pe marginea unor teme (daca este
cazul);
- lucrări scrise semestriale;
- “Portretul Spiritual al filozofului preferat” – lucrări
individuale;
- maxime, cugetări culese despre filozofie;
- fisa de caracterizare psiho-pedagogică realizata de un
student practicant;
- inventar de idei interesante privind reflexia filozofica.

Exemplu: Întrebări structurate

Enunţ:

Se da următorul text:

“…Suntem singuri, fără nici o scuza. Ceea ce

voi exprima zicând ca omul e condamnat sa fie liber.
Condamnat, pentru ca nu s-a creat singur, si, pe de alta parte
totuşi liber, pentru ca, o data aruncat in lume, el e responsabil
de tot ce face”
(J. P. Sartre, Existenţialismul este un umanism)

1. Precizaţi problema filozofica pe care o abordează textul

………………………………………………………………
……………………………………………………………
……………………

101
2. Analizaţi ideile filozofului
………………………………………………………………
……………………………………………………………
………………………
3. Precizaţi un alt punct de vedere studiat
………………………………………………………………
……………………………………………………………
……………………….
Răspuns corect
1. – raportul libertate – responsabilitate
2. – omul este absolute liber
- libertatea este primordiala pentru om
- suntem absolute responsabili de libertatea noastra
3. concepţia lui Spinoza

Tipuri de itemi

Logică:
Itemi cu răspuns scurt / de completare

1. Completează spatiile punctate astfel încât sa obţii

afirmaţii adevărate :
a. Argumentarea este un sistem de temeiuri bine
selectate si organizate prin care poate fi convins
interlocutorul de ……………..… sau
…………………….. unei propoziţii;
b. Pentru a evita viciul circularităţii in definiţie
termenul ………………… nu trebuie sa conţină
…………………………. .
Raspuns corect

a – adevărul – falsitatea;

102
b – definitor - definitul;
2. Enunţ
Enumeră perechile de termeni din punct de
vedere extensional:

a) ………………………..
b) ………………………..
c) ………………………...
d)…………………………

Răspuns corect
a ) vizi – nevizi;
b) singulari – generali;
c) colectivi – distributive;
d) vagi – precişi;

Psihologie:
Itemi cu răspuns scurt / de completare

1. Completează spatiile punctate astfel încât sa obţii

afirmaţii adevărate :

a. Senzaţiile, percepţiile si reprezentările sunt

procese psihice ……………
b. Gândirea ocupa un loc ………………………
in sistemul psihic uman.
c. Înţelegerea este ……………………… a
gândirii care determina gradul de
………………………… de către om a lunii in care
trăieşte.

Răspuns corect
a ) cognitive senzoriale;

103
b) central;
c) funcţie esenţiala; conştientizare;

2. Enumera criteriile după care se clasifica formele

memoriei:
a) ………………………..
b) ………………………..
c) ………………………...
d)…………………………

Răspuns corect
a ) mecanismele interne;
b) prezenta intenţionalităţii;
c) gradul de activism al persoanelor;
d) domeniul in care se manifesta;

Economie:
Itemi cu alegere multipla
1. Enunţ:

Intre cantitatea consumata dintr-un bun, utilitatea

marginala si utilitatea totala exista interdependenta.
Alege răspunsul corect si încercuieşte litera
corespunzătoare:
b. pe măsura ce creste cantitatea
consumata dintr-un bun, utilitatea
marginala si totala creste;
c. pe măsura ce creste cantitatea
consumata dintr-un bun, utilitatea
marginala scade si cea totala creste;
d. pe măsura ce creste cantitatea
consumata dintr-un bun, utilitatea
marginala creste si cea totala scade;

104
 (Răspuns corect : b)

2. Enunţ:

Care dintre elementele enumerate mai jos fac parte din

costurile variabile:

a. cheltuielile cu salariile personalului administrative;

b. cheltuielile cu amortizarea;
c. cheltuielile cu materiile prime;
d. cheltuielile cu chiria;
(Răspuns corect : c)

Filozofie:
Itemi de tip pereche

Enunţ : In coloana din stânga (A) sunt enumerate filosofii;

coloana din dreapta (B) conţine afirmaţii despre om.
Asociază fiecare afirmaţie din coloana (B) cu numele
filosofului căruia ii aparţine :
1. L. Blaga a) Natura umana este o limita permanenta.
2. B. Pavel b) Omul este creator de cultura.
3. S. Augustin c) Omul este o imagine a Trinităţii.
d) Singularitatea filosofiei consta in aceea
ca este normata întotdeauna de o conştiinţă filosofica.
e) Toata măreţia noastră sta in cugetare.
Răspuns corect: 1 – b, d ; 2 – a, e ; 3 – c ;

Itemi cu alegere duală

Enunţ - Citeşte cu atenţie fiecare din enunţurile de mai jos.

In cazul in care apreciezi ca afirmaţia este adevărată

105
încercuieşte litera A; daca apreciezi ca afirmaţia nu este
adevărată, încercuieşte litera F.

a. Cultura este forma finala, împlinirea sensului

existentei umane.

A F

b. Datoria caracterizează orice acţiune îndeplinita in

mod necesar din respect pentru lege.
A F

c. Filosofia este o ştiinţă care studiază anumite aspecte

ale lumii reale.

A F
Răspuns corect a – A; b – A; c – F

106
Disciplina: Religie
Autoobservaţiei

Deopotrivă metodă complementară de evaluare şi metodă

de cercetare, metoda autoobservaţiei / a „observării de sine”
reclamă “întoarcerea spre sine”, studierea propriilor trăiri
afective, stări interioare, gânduri, motivaţii, reacţii,
comportamente etc., în vederea înţelegerii evenimentelor
investigate.
În autoobservarea comportamentelor elevilor pot fi
utilizate chestionare, scări de clasificare, fişe de autoobservare.
Aceste instrumente oferă date privind evoluţia elevilor atât în
planurile cognitiv, afectiv şi volitiv, cât şi planul capacităţii lor de
autoevaluare.
În cazul cercetărilor din domeniul educaţiei religioase,
autoobservaţia trebuie să-i conducă pe elevi la preocuparea
pentru împlinirea poruncilor divine: „Nu oricine Îmi zice:
Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce
face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Mulţi îmi vor zice în
ziua aceea: Doamne, Doamne, nu în numele Tău am prorocit
şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău
minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată
nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce
lucraţi fărădelegea” (Matei 21, 21-23).
Metoda autoobservaţiei comportamentului elevilor
este extrem de importantă la religie, întrucât constituie unul
dintre factorii care stimulează progresul în plan spiritual.

Exemplu
Autoobservaţia comportamentelor elevilor participanţi
la o acţiune religioasă se poate realiza cu ajutorul unei fişe de

107
autoevaluare:

Numele şi prenumele: I.B.

Clasa: a VIII-a
Data: 1 mai 2004

Evenimentul:
Colegii din clasa mea au organizat o petrecere la o
cabană a părinţilor unui coleg, aflată pe Valea Mănăstirii,
lângă mănăstirea Râmeţ. M-am gândit că este un bun prilej
de a fi, poate pentru ultima dată, alături de colegii cu care
am învăţat aproape opt ani, în ciclul primar şi gimnazial.
De asemenea, eu mi-am propus să ajung să mă închin la
moaştele Sfântului Ghelasie, aflate la Mănăstirea Râmeţ.
Drumul a fost frumos, zona este deosebit de
liniştită. Ajunşi la cabană, câţiva dintre colegi au început
un mic “spectacol”: au consumat băuturi alcoolice peste
măsura lor, au dat muzica la maximum, încât se auzea până
la mănăstire. Deşi până la urmă colegii s-au mai potolit,
petrecerea nu a mai fost la înălţimea aşteptărilor, iar de
vizită la mănăstire şi de închinarea la sfintele moaşte nici
nu se mai punea problema după gălăgia făcută acolo unde
eram.

Autoevaluarea comportamentului:
Pe drum, atmosfera de sărbătoare a început să fie
stricată de prietenii cei mai apropiaţi ai colegului care ne-a
chemat la cabana părinţilor lui. Deja mă gândeam că, dacă
vor bea peste măsură, vor strica ziua.
Nu am reuşit să mă închin la sfintele moaşte
deoarece mă temeam că voi fi certat de cineva de la
mănăstire pentru că am deranjat liniştea împreună cu

108
 colegii mei. Mai bine rămâneam acasă cu părinţii.
Acasă, seara, am citit totuşi acatistul Sfântului
Ghelasie de la Râmeţ.
Observaţia sistematică

Metoda observaţiei constă în urmărirea intenţionată şi

sistematică a manifestărilor comportamentale, individuale şi
colective ale elevilor, în condiţii naturale, în timpul
desfăşurării lecţiei sau a altor activităţi, fără intervenţia celui
care conduce activităţile respective.
Instrumentele de lucru cel mai frecvent utilizate în
observaţie sunt: fişele/ protocoalele de observaţie, scările de
clasificare.

Exemplul 1
Pentru a evalua modul de utilizare a textului biblic de
către un număr restrâns de elevi dintr-o clasă (selectaţi pe
diferite criterii), profesorul poate utiliza o fişă de observaţie
realizată sub forma unei scări de clasificare pe patru trepte
(calificative), care va fi completată în cel puţin patru
momente diferite din cursul unui an şcolar, de exemplu: la
începutul anului şcolar (1), la mijlocul semestrului I (2), la
mijlocul semestrului al doilea (3), la sfârşitul anului şcolar 4).

Fişă de observaţie

Numele şi prenumele: ________________

Clasa: _____________________________
Şcoala: ____________________________

Nr. Parametrul observat şi Evaluarea parametrului

crt. indicatorii Momen- I S B FB
observaţionali tul
1. Familiarizarea cu textul 1.

109
 biblic: 2.
 Căutarea unui text 3.
biblic 4.
 Găsirea locurilor 1.
paralele în Biblie 2.
3.
4.
 Fluenţa citirii textului 1.
biblic 2.
3.
4.
2. Interpretarea textului 1.
biblic: 2.
 Utilizarea textelor 3.
citite şi interpretate la 4.
biserică
 Capacitatea de 1.
argumentare în enunţuri 2.
orale/ scrise 3.
4.
3. Valorificarea mesajului 1.
textului biblic 2.
 Capacitatea de a 3.
utiliza mesajul textului 4.
biblic în contextul actual
 Manifestarea 1.
disponibilităţii de a 2.
participa la activităţi 3.
desfăşurate în vederea 4.
interpretării textului biblic
4. Formarea obişnuinţei de 1.
a citi textul biblic 2.
 Cunoaşterea altor 3.
texte sau fragmente 4.
biblice decât cele cuprinse

110
 în lecţie

5.  Capacitatea de a 1.
realiza conexiuni între 2.
învăţăturile prezentate în 3.
textul biblic 4.

Exemplul 2
Fişa de observare a unei lecţii de religie, în care, pe
lângă alte aspecte specifice, sunt prevăzute grile de observaţii
care privesc modalităţile de utilizare a textului biblic, de către
fiecare profesor inspectat.

Fişă de observare a lecţiei de religie

Data: ..………..; Unitatea de învăţământ: ...............................
Clasa: .......... ; Disciplina de învăţământ: Religie
Numele profesorului asistat: .......................................
Numărul elevilor: ............ ; Numărul elevilor absenţi: ...........

Grile de Parametri de analiză şi

Calificativ
categorii evaluarea atingerii acestora
Evaluarea  proiectarea didactică
activităţii  cunoaşterea conţinutului disciplinei
profesorului  alegerea şi utilizarea metodelor de
învăţământ şi a strategiile didactice
 eficienţa valorificării resurselor
 evaluarea elevilor şi tema pentru acasă

Evaluarea  cunoaşterea noţiunilor fundamentale ale

activităţii şi disciplinei şi capacitatea de argumentare a
atitudinii elevilor acestora
 atitudinea faţă de procesul didactic
 perseverenţa

111
  relaţiile şi cooperarea cu profesorul şi
colegii

Evaluarea  progresul înregistrat în timpul lecţiei

achiziţiilor şi  nivelul achiziţiilor, al capacităţilor elevilor
abilităţilor  relaţia dintre noţiunile studiate şi viaţa
elevilor, precum şi religioasă a elevilor
a utilităţii celor
învăţate
Evaluarea  utilizarea textului biblic în predare-
modalităţilor de învăţare-evaluare
utilizare a  implicarea elevilor în lectura textelor
textului biblic biblice utilizate în lecţie
 antrenarea elevilor în argumentarea
biblică
 activitatea suplimentară prin care să se
valorifice textul biblic

Evaluarea  modul de conducere a procesului

atitudinii didactic
profesorului  crearea unei atmosfere de religiozitate
 relaţia profesor-elev
 valorificarea potenţialului educativ al
disciplinei Religie

Alte observaţii  dotarea cu mijloace de învăţământ

 atenţia pentru diferenţierea şi
individualizarea instruirii
 atenţia acordată elevilor cu nevoi
speciale

Inspector (numele şi semnătura): .....................

112
Analiza portofoliilor

Metoda analizei portofoliilor/ a produselor activităţii

elevilor presupune analiza, în termeni de produs şi de proces
a portofoliilor, proiectelor, eseurilor, referatelor şi a altor
creaţii ale elevilor.
Portofoliul este un instrument de evaluare complex,
dar totodată foarte flexibil, care conţine un ansamblu de
informaţii referitoare la posibilităţile şi la performanţele unui
elev. Prin analiza documentelor cuprinse în portofoliu,
profesorul poate desprinde concluzii referitoare la progresul
şcolar al unui elev, inclusiv prin evidenţierea unor aspecte
didactice greu de avaluat prin metode tradiţionale.
Evaluarea portofoliilor se face atât în termeni de
produs, cât şi în termeni de proces.

Exemplu
În realizarea unui portofoliu, pentru capitolul Religiile
în istorie la clasa a XI-a, profesorul poate solicita elevilor să
întocmească un portofoliu care să cuprindă 5 elemente:
1. fişe care prezintă principalele învăţături de credinţă ale
religiilor studiate
2. un eseu pe tema: Omul şi valoarea lui în religiile
politeiste (religia Egiptului antic, religia grecilor antici,
religia romanilor, hinduismul, budismul)
3. informaţii privind viaţa socială promovată în religiile
politeiste, preluate din diferite cărţi/ reviste
4. 4 imagini reprezentative pentru fiecare religie studiată
5. hărţi reprezentând răspândirea religiilor studiate, pentru
diferite perioade istorice

113
Grilă de evaluare a unui portofoliu

Portofoliul Aspecte evaluate Punctaj Punctaj

parţial total
Structura şi 5 elemente 1 p./ 5 p.
I. organizarea componente element
Porto- solicitate
foliul Relevanţa 0,5 p. 1 p.
analizat Conţinutul materialului
ca de selectat pentru
produs specialitate
tema dată
Gradul de adecvare 0,5 p.
al materialului la
nivelul de
cunoştinţe al
elevilor
Originalitate Creativitatea 0,5 p. 1 p.
Contribuţia 0,5 p.
proprie
Munca de 0,5 p. 2 p.
II. Portofoliul analizat cercetare
ca proces 0,5 p.
Prezentarea
portofoliului în
faţa clasei
Capacitatea de a 0,5 p.
răspunde la întrebările
profesorului/ colegilor
Remedierea 0,5 p.
punctelor slabe
Din oficiu 1 p.
Total 10 p.

114
 CUPRINS

Cuvânt înainte 5
Prezentarea teoretică a metodelor evaluării alternative 7
Aplicarea metodelor evaluării alternative 25
Limba şi literatura româna 25
Limba şi literatura engleză 36
Limba şi literatura franceză 48
Matematică 56
Fizică 67
Chimie 70
Biologie 84
Istorie 88
Geografie 93
Ştiinţe socio-umane 99
Religie 106
Cuprins 114

115