CAPITOLUL 4

STRUCTURA TERITORIAL – CADASTRALĂ

A REPUBLICII MOLDOVA

4.1. Scopul structurii teritorial - cadastrale

Noţiune. Structurizare cadastrală – divizarea teritoriului Republicii Moldova

în unităţi cadastrale consecutiv inferioare (raioane, zone, masive, sectoare,
terenuri) şi indicarea limitelor acestora pe harta de bază a teritoriului.

Politica în domeniul structurizării teritorial - cadastrale este formulată de

către autoritatea publică centrală din domeniul cadastrului

Noţiune. Harta de bază a teritoriului – reprezentare grafică a teritoriului ce

conţine informaţia grafică despre limitele raioanelor, zonelor, masivelor,
sectoarelor cadastrale, numerele terenurilor (codurile cadastrale) ale acestora
precum şi informaţia despre hotarele unităţilor administrativ - teritoriale,
localităţilor, reţelelor de drumuri, elemente hidrotehnice, fîşii forestiere etc.

În conţinutul Sistemului informaţional al cadastrului, structura cadastrală

a Republicii Moldova este de o importanţă majoră. Anume prin structura
cadastrală este utilizată informaţia despre amplasarea spaţială a bunurilor
imobile.

La moment, structura cadastrală a Republicii Moldova include:

raionul cadastral;

zona cadastrală;

masivul cadastral;

sectorul cadastral;

terenul, sectorul de teren (bunul imobil).

Pentru prima dată, Lista numerelor raioanelor şi zonelor cadastrale a fost

aprobată prin ordinul Agenţiei Naţionale Cadastru Resurse Funciare şi
Geodezie (autoritatea publică centrală în domeniul cadastrului) nr. 190 din
29.12.1998.

Amplasarea spaţială a raioanelor cadastrale este reprezentată în figura 21.

Figura 21. Raionul Edineț

Astfel, teritoriul Republicii Moldova este divizat în 42 de raioane cadastrale.

Raionul cadastral nr.1 corespunde municipiului Chişinău, nr. 41 – raionului Edineț
etc.

4.2. Raionul cadastral

După cum s-a constatat raionul cadastral reprezintă o descompunere în

continuare a Republicii Moldova în unităţi cadastrale mai inferioare (Figura 22).

În condiţii administrativ-teritoriale stabile, limitele raionului cadastral

coincid cu hotarele raionul administrativ.

În structura cadastrală, pentru a semna codul cadastral al bunului imobil,

pentru raionul cadastral sunt rezervate două cifre.

La rîndul său, raionul cadastral este compus din zone cadastrale.

 4.3. Zona cadastrală

Zona cadastrală reprezință o descompunere a raionului cadastral, în unităţi

cadastrale mai inferioare (masive cadastrale). Limitele zonei cadastrale tind de a
coincide cu hotarele satului (comunei).

În Figura 22 este prezentată zona cadastrală nr.4128 (satul Gașpar, raionul

Edineț), care include o masivă cadastrală.

În structura cadastrală, pentru codificarea unei zone cadastrale sunt

rezervate două cifre.

Figura 22 Satul Gașpar

4.4. Masivul cadastral

Masivul cadastral reprezintă un spaţiu terestru din cadrul unei zone

cadastrale (Figura 23). Limitele masivului cadastral coincid cu elemente
(detalii) ale teritoriul care, prin destinaţia lor au un caracter pronunţat
(evidenţiat), stabil în timp şi în spaţiu. Asemenea detalii ale teritoriului mai
des reprezintă drumurile magistrale cu înveliş de piatră, obiecte acvatice, alte
detalii.
 Din cele menţionate mai sus putem constata că modificarea amplasării
limitei masivului cadastral va depinde de modificarea amplasării detaliului
respectiv pe care ea se bazează.

Exemplu. Limita masivului cadastral este marginea unui drum. Orice

modificare a amplasării drumului va însemna şi modificarea limitei
masivului cadastral.

Aceasta înseamnă că un teren, căruia iniţial i s-a acordat un cod

cadastral al masivului respectiv, în caz de modificare a limitei masivului
poate nimeri în conţinutul altui masiv.

Aceasta este o problemă care intră în ansamblul de probleme ce ţin de

modificarea limitelor raioanelor, zonelor, masivelor cadastrale.

Stabilitatea masivului cadastral depinde de stabilitatea elementelor care

îl formează.

Pentru codificarea zonelor cadastrale este rezervată o singură cifră.

Figura 23 Masiva
 4.5. Sectorul cadastral

Sectorul cadastral reprezintă şi el o descompunere în continuare a

masivului cadastral. Limitele sectorului cadastral, reieşind din posibilităţile
teritoriului, sunt amplasate şi ele pe elemente (detalii a teritoriului) cu un
caracter constant.

Aici este necesar de menţionat că selectarea detaliilor teritoriului cu

caracter constant este mai problematică decât la stabilirea limitelor masivului
cadastral.

Reieşind din „inevitabilitatea modificării limitelor sectorului cadastral”,

apare o necesitate faţă de sistemul informaţional în întregime, de a include
informaţie referitoare la perioada (data) modificării amplasării limitei
sectorului cadastral.

În cazul în care bunul imobil, la etapa formării lui s-a aflat într-un masiv
sau sector cadastral care apoi şi-au modificat amplasamentul, sistemul
informaţional va păstra informaţie despre codul cadastral al terenului şi
amplasarea lui ulterioară.

Pentru codificarea zonelor cadastrale este rezervată o singură cifră.

Un exemplu de structurizare a unui masiv cadastral este prezentată în

Figura 24. Masivul cadastral nr. 34261 este compus din 7 sectoare cadastrale.

Pentru codificarea sectoarelor cadastrale sunt rezervate două cifre.

Particularităţile sectoarelor cadastrale. În perioada ultimilor 20-30 de ani

Moldova se află într-o situaţie nestabilă din punctul de vedere ale hotarelor
unităţilor economice şi ale unităţilor administrativ – teritoriale.
 Figura 24

Pentru structura cadastrală, un impact negativ mai mare îl are modificarea

frecventă a hotarelor unităţilor administrativ – teritoriale.

Practica ne demonstrează că pe parcursul ultimilor decenii în cadrul

unităţilor administrativ – teritoriale au parvenit modificări esenţiale. Aceste
modificări se referă atît la hotarele unităţilor administrativ–teritoriale, cît şi la
apariţia sau dispariţia în general a unor asemenea unităţi.

Figura 25
 Asupra structurii cadastrale acest fenomen are un impact negativ.

Pentru a păstra (respecta) principiul stabilităţii şi pentru a minimaliza

impactul negativ asupra structurii cadastrale se aplică următoarele: În
condiţiile în care, modificînd structura unităţilor administrativ – teritoriale, a
fost lichidată o primărie, terenurile ei vor fi trecute în cadrul unei alte zone
cadastrale adiacente în calitate de sectoare cadastrale suplimentare la cele
existente. Pentru aceasta sunt necesare numere de rezervă. Două cifre în
structura cadastrală preconizate pentru codificarea sectoarelor cadastrale sunt
satisfăcătoare.

Pentru codificarea sectoarelor cadastrale sunt rezervate două cifre.

4.6. Terenul. Identificatorul

Identificator – atribut al obiectului informaţional care este unic şi rămîne

invariabil pe parcursul întregii perioade de existenţă a obiectului în registru
(codul cadastral).

Figura 26. Numărul cadastral a terenului

Terenul (sectorul de teren) reprezintă ultima divizare în cadrul structurii

cadastrale. Codul cadastral (adresa cadastrală) al unui bun imobil este codul
cadastral al terenului.
 Codul cadastral al terenului, în cadrul registrului bunurilor imobile, mai
este recunoscut în calitate de identificator.

Pentru codificarea terenului sunt rezervate patru cifre.

În structura cadastrală, terenul, prin aplicarea codului cadastral,

reprezintă purtătorul principal de informaţie.

Este necesar de menţionat că atribuirea unor coduri (adrese) cadastrale

nu se limitează la „teren” ca unitate în structura cadastrală. O informaţie
preţioasă social-economică duc în sine construcţiile, instalaţiile, amenajările,
alte elemente şi detalii care sunt strîns legate de teren.

În scopul obţinerii informaţiei despre amplasarea spaţială a acestor detalii,

structura cadastrală cere o dezvoltare în continuare. Mai răspîndite, în aceste
scopuri, sunt construcţiile. Pentru ele sunt rezervate două cifre.

Majoritatea construcţiilor sunt divizate în încăperi izolate, apartamente

etc. Pentru reflectarea acestei informaţii, în registrul bunurilor imobile sunt
rezervate trei cifre.

În practică, dezvoltarea de mai departe a structurii cadastrale se

înfăptuieşte în cadrul cadastrului de specialitate.

În final, pentru formarea codului cadastral al unui teren sunt necesare 11

cifre. Pentru reflectarea de mai departe a construcţiilor, încăperilor izolate
(apartamentelor), instalaţiilor, amenajărilor sun necesare încă 5 (2+3) cifre. În
total 16 cifre.
 Figura 27. Construcțiile care sunt situate pe teren

Codul Cadastral

Un exemplu de cod cadastral este prezentat în continuare:

A A B B C D D E E E E F F G G G
4 1 2 8 1 0 0 0 1 0 9 0 1 0 0 0
Codul cadastral prezentat mai sus se referă la un teren cu destinaţie
agricolă. Pe acest teren pot fi amplasate mai multe amenajări (plantaţii de viţă de
vie, de livezi, sisteme de irigare, desecare, fîşii forestiere, construcţii agricole etc.)
care în ansamblu ne vorbesc despre nivelul de dezvoltare a terenurilor agricole.

Pentru soluţionarea acestei probleme sunt utilizate rubricile „F” şi „G”,

unde:

AA - numărul raionului cadastral Sîngerei;

BB - numărul zonei cadastrale comuna Dumbrăviţa;

 C - numărul masivului cadastral;

DD - numărul sectorului cadastral;

EEEE - numărul sectorului de teren (terenului);

FF - numărul construcţiei amplasate pe terenul EEEE;

GGG - numărul încăperii izolate (apartamentului).

În condiţiile cînd înregistrarea bunurilor imobile este efectuată în lipsa

delimitării cadastrale a porţiunii de teren, numărul cadastral va avea un conţinut
convenţional, care apoi este modificat într-un număr cadastral definitiv
(permanent).

Aspectul convenţional se va referi numai la nivelurile „sector de teren",

„sector cadastral", „masiv cadastral". Anume aceste niveluri pot fi
nedeterminate în unele condiţii concrete. Mai des, în cazul când pe teritoriul
localităţii respective nu s-au petrecut lucrări de înregistrare masivă a bunurilor
imobile.

Numărul cadastral este stabilit de către Oficiul cadastral teritorial respectiv.

Lipsa construcţiilor capitale pe sectorul de teren sau lipsa încăperilor

izolate, apartamentelor în cadrul construcţiilor este identificată prin cifra „0".

Sistemul informaţional al cadastrului este de un nivel superior altor

sisteme informaţionale anume prin integritatea a două elemente foarte
importante, a planului şi a registrului cadastral.

Aceste două elemente ale sistemului informaţional cadastral duc o

informaţie diferită după formă şi conţinut, fiind integrată.

Anume numărul cadastral al sectorului de teren ne permite de a face

legătura dintre partea grafică şi cea descriptivă a sistemului informaţional,
dintre planul cadastral şi registrul cadastral.

Acest fapt ne impune să respectăm unele condiţii de ţinere a planului şi a

registrului cadastral. În primul rând este necesar ca aceste elemente de bază
ale Sistemului informaţional să fie ţinute sincronic.