Bilanţul muscular

Reprezintă aprecierea forţei unui muşchi, apreciere efectuată manual de către

kinetoterapeut şi constituie, alături de testarea mobilităţii articulare baza evaluării
funcţionale şi a programelor de kinetoterapie în recuperare.
Obiectivele bilanţului muscular sunt următoarele:
- stabilirea unui diagnostic funcţional corect şi complet;
- alcătuirea programului de recuperare;
- aprecierea rezultatelor programului de recuperare;
- aprecierea prognosticului funcţional al pacientului.
În practica medicală forţa musculară se apreciază prin cotare cu valori de la 0 la 5,
şi anume:
Valoarea 0: muşchiul testat nu realizează contracţie vizibilă sau palpabilă;
Valoarea 1: muşchiul testat se contractă, contracţie vizibilă sau palpabilă
(palparea se poate efectua pentru muşchii superficiali) dar forţa musculară este
insuficientă pentru deplasarea segmentului asupra căruia acţionează în mod normal;
Valoarea 2: muşchiul testat mobilizează segmentul dar pe un plan care permite
eliminarea forţei gravitaţionale. Forţa 2 este considerată “mediocră” şi poziţionarea
pacientului pentru eliminarea gravitaţiei este obligatory, utilizându-se în acest scop mese
de testare placate cu un material lustruit;
Valoarea 3: muşchiul testat poate efectua mişcarea cu deplasare a segmentului,
mişcare executată în cursă completă contra gravitaţiei.
Forţa 3 este considerată “acceptabilă” reprezentând un prag funcţional, muşchiul
respective reuşind să facă mişcarea în cursă completă.
Forţa 3 este oarecum suficientă pentru membrele superioare (solicitate pentru
autoservire, toaletă etc.) dar nu şi pentru membrele inferioare care trebuie să susţină şi
întreaga greutate a corpului. Pentru asigurarea ortostatismului şi a mersului forţa unor
grupe de muşchi ai membrelor inferioare trebuie să depăşească valoarea 3.
În practică ne confruntăm adesea cu valori ale forţei musculare care sunt la
graniţa dintre 2 şi 3. în asemenea cazuri vom nota cu valoarea 2+ forţa musculară care
poate executa mişcarea contra gravitaţiei, dar în amplitudine mai mică decât jumătatea
cursei maxime şi cu valoarea 3- forţa musculară care reuşeşte mişcarea contra gravitaţiei
depăşind jumătatea amplitudinii maxime.
Valoarea 4: muşchiul testat execută deplasarea segmentului asupra căruia
acţionează, contra gravitaţiei şi împotriva unei rezistenţe opuse în treimea distală a
segmentului deplasat.
Valoarea 5: este considerată forţa normală a unui muşchi.
Diferenţa dintre valoarea 4 şi 5 se face prin comparearea cu segmentul opus
sănătos. Rezistenţa opusă în treimea distală a segmentului deplasat este rezistenţa
normală opusă de testator şi se execută la amplitudinea maximă a mişcării, nu la iniţierea
mişcării.

Flexia umărului
Amplitudinea normală de mişcare articulară este de 1800.
Mişcarea de flexie este efectuată de:
 Muşchi Origine Inserţie
Deltoid (fasciculul anterior) Claviculă (anterior) Humerus (pe “V”-ul
deltoidian)
Coracobrahial Scapulă (apofiza coracoidă) Humerus (faţa internă,
opusă “V”-ului deltoidian)

Poziţia de testare FG: este cu pacientul în decubit heterolateral. Se vastabiliza

scapula.
F1 – deltoidul anterior se palpează pe faţa anterioară a articulaţiei scapulo-humerale,
muşchiul coracobrahial se palpează medial de biceps.
F 2 – se efectuează flexia până la 900 pe un plan susţinut de kinetoterapeut (cu cotul
extins).
Poziţia de testare AG: este cu pacientul în ortostatism sau şezând sau în decubit
dorsal.
F 3 - se efectuează flexia membrului superior cu cotul extins până la 900.
F 4 şi F 5 – se efectuează flexia , rezistenţa opunându-se în treimea distală a braţului.

Extensia umărului
Amplitudinea normală de mişcare articulară este de 450.
Mişcarea de flexie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Dorsal mare Vertebre T6 – S4; Coaste 9 Humerus (şanţ
-12; Scapulă (unghi intertubercular)
inferior); Creastă iliacă
Deltoid (fasciculul Scapulă (spină) Humerus (tuberozitate
posterior) deltoidiană)
Rotundul mare Scapulă (unghi inferior) Humerus (intratubercular)
 Fig. Muschii spatelui:
1. m. sternocleidomastoidian; 2. m. splenus al capului: 3. m. trapez; 4. spina scapulei: 5. m.
deltoid: 6. m. triceps brahial: 7. m. infraspinos; 8. m. rotund mic: 9. m, rotund mare: 10. m.
latissimus dorsi; 11. m. oblic extern; 12. fascia toracoo-lombara; l B. m. oblic extern; 14. m.
dintat anterior; 15. m. rotund mare; 16. m. triceps brahial; 17. m. rotund mic; 18. m.
infraspinos; 19. m. supraspinos.

Poziţia FG pentru testarea F1 şi F2 este în decubit lateral cu braţul rotat intern. Se

va stabiliza omoplatul.
F 1 – muşchii marele dorsal şi rotundul mare se palpează pe marginea posterioară a
axilei, fasciculul posterior al deltoidului se palpează înapoia articulaţiei gleno-humerale
F 2 – se deplasează braţul posterior pe un plan orizontal susţinut de kinetoterapeut
Poziţia AG penntru testarea F 3 – F 5 este cu pacientul în ortostatism, şezând sau
în decubit ventral
F 3 – se execută extensia braţului
F 4 şi F 5 - rezistenţa se opune în treimea distală a braţului

Abducţia braţului
Amplitudinea normală de mişcare articulară este de 1800.
Mişcarea de flexie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Deltoid (fasciculul mijlociu) Scapulă (acromion) Humerus (tubercul
deltoidian)
Supraspinos Scapulă (fosă Humerus (tubercul mare)
supraspinoasă)

Poziţia de testare FG: este în decubit dorsal cu cotul în extensie. Se va stabiliza

omoplatul.
F 1 – fasciculul mijlociu al deltoidului se palpează pe faţa externă a articulaţiei gleno-
humerale, muşchiul supraspinos nu se poate palpa.
F 2 – se execută abducţia pe planul de testare
Poziţia de testare AG este cu pacientul în ortostatism sau şezând.
F 3 – se efectuează abducţia până la 900
F 4 şi F 5 - se opune rezistenţă în treimea distală a braţului pentru mişcarea de abducţie

Adducţia braţului
Mişcarea de flexie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Pectoral mare Claviculă (jumătatea Humerus (tubercul mare)
sternală); Stern (suprafaţa
anterioară); Coaste 1 – 7
(cartilaj)
Rotundul mare Scapulă (unghi inferior) Humerus (intratubercular)
Dorsal mare Vertebre T6 – S4; Coaste 9 Humerus (şanţ
-12; Scapulă (unghi intertubercular)
inferior); Creastă iliacă

Poziţia de testare FG: este în decubit dorsal cu braţul în abducţie la 900, cotul în
extensie, poziţia intermediară de rotaţie a membrului superior, se va stabiliza trunchiul.
F 1 – muşchiul marele pectoral se palpează pe marginea anterioară a axilei; muşchiul
rotund mare şi marele dorsal se palpează pe marginea posterioară a axilei.
F 2 – se face adducţia braţului din poziţia de abducţie la 900, mişcare efectuată pe planul
de testare
Poziţia AG: pentru testarea F 3 – F 5 nu există. Astfel se va aplica rezistenţă
gradată pe faţa medială a braţului, cu aproximarea relativă a forţelor F3, F4, F5.
 Rotaţie externă
Amplitudinea normală de mişcare articulară este de 80 - 900.
Mişcarea de flexie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Infraspinos Scapulă (fosa infraspinoasă) Humerus (tubercul mare)
Rotund mic Scapulă (marginea axilară) Humerus (tubercul mare)

Poziţia FG de testare pentru F 1 şi F 2 este în decubit ventral cu membrul superior

atârnând la marginea patului. Se va stabiliza humerusul prin priză a kinetoterapeutului
deasupra cotului.
F 1 – muşchiul infraspinos se poate palpa sub spina omoplatului, muşchiul rotundul mic
se poate palpa între fasciculul posterior al deltoidului şi marginea axilară a omoplatului
F 2 - se execută rotaţia externă a braţului fără a se efectua mişcarea de supinaţie
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este în debubit ventral cu braţul în abducţie
de 90 pe planul de testat, antebraţul atârnă la marginea palnului cu cotul flectat la 900
0

F 3 – antebraţul se ridică anterior la orizontală

F 4 şi F 5 - se execută aceeaşi mişcare, rezistenţa aplicându-se în treimea distală a
antebraţului, pe faţa dorsală

Rotaţia internă
Amplitudinea normală de mişcare articulară este de 80 - 900.
Mişcarea de flexie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Pectoral mare Claviculă (jumătatea Humerus (tubercul mare)
sternală); Stern (suprafaţa
anterioară); Coaste 1 – 7
(cartilaj)
Rotundul mare Scapulă (unghi inferior) Humerus (intratubercular)
Dorsal mare Vertebre T6 – S4; Coaste 9 Humerus (şanţ
-12; Scapulă (unghi intertubercular)
inferior); Creastă iliacă
Subscapular Scapulă (margine Humerus (tubercul mic)
subscapulară)

Poziţia FG de testare pentru F 1 şi F 2 este în decubit ventral cu membrul superior

atârnând la marginea patului.
F 1 – muşchiul subscapular este dificil de palpat
F 2 - se execută rotaţia internă a braţului
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este în debubit ventral cu braţul în abducţie
de 900 pe planul de testat, antebraţul atârnă la marginea palnului cu cotul flectat la 900
F 3 – se deplasează posterior, spre orizontală, antebraţul
F 4 şi F 5 - rezistenţa se opune pe faţa ventrală a antebraţului, în treimea distală.
 Testarea musculaturii care participă la mişcarea cotului

Mişcarea de flexie
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 1500.
Mişcarea de flexie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Biceps brahial Scapulă (apofiza coracoidă)
Brahial Humerus (partea anterioară,
în 2/3 distală)
Brahioradial Humerus (marginea
laterală, supracondiliar)
Radius (tuberozitate radială)
Ulnă (tuberozitate ulnară)
Radius (proximal de apofiza
stiloidă)

Poziţia FG de testare pentru F 1 şi F 2 este şezând cu braţul în abducţie la 900

sprijinit pe un plan susţinut de testator, cotul extins. Se va stabiliza humerusul.
F 1 – muşchiul biceps se palpează pe faţa anterioară a braţului
- muşchiul brahial anterior se palpează medial de tendonul distal al bicepsului brahial,
antebraţul fiind în pronaţie
- muşchiul brahioradial se palpează în treimea superioară a antebraţului, acesta fiind
în uşoară pronaţie
F 2 - se execută flexie a antebraţului pe braţ, pe planul de testat
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este în ortostatism sau şezând cu membrul
superior pe lângă corp
F 3 – se efectuează flexia cotului
F 4 şi F 5 - se execută flexie a cotului, rezistenţa opunându-se în treimea distală a
antebraţului, pe faţa anterioară.
 Mişcarea de extensie
Amplitudinea normală de mişcare articulară: de la 1500 la 00.
Mişcarea de extensie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Triceps brahial Scapulă (tuberozitatea
infraglenoidială)
Cap lung Humerus (posterior) Ulna (olecran)
Cap lateral Humerus (posterior, sub
capul lateral)
Cap medial
Poziţia FG de testare pentru F 1 şi F 2 este şezând cu braţul în abducţie la 900
sprijinit pe un plan, cu antebraţul în flexie faţă de braţ. Se va stabiliza humerusul.
F 1 – muşchiul triceps brahial se palpează pe faţa posterioară a braţului
F 2 - se execută extensie a antebraţului pe palnul orizontal susţinut de testator.
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este în decubit ventral cu braţul abdus la 900,
cotul flectat, antebraţul atârnând.
F 3 – se efectuează extensia cotului
F 4 şi F 5 - se execută extensie a antebraţului pe braţ cu rezistenţa în treimea inferioară a
antebraţului, pe faţa dorsală.
 Testarea musculaturii care asigură mişcările antebraţului

Mişcarea de supinaţie
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 800
Mişcarea de supinaţie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Supinator Humerus (condil lateral) Radius (faţă dorsală şi
Ulna (dorsal) laterală)
Biceps brahial Scapulă (apofiza coracoidă) Radius (tuberozitate radială)
Poziţia FG de testare pentru F 1 şi F 2 este şezând cu braţul în anteflexie la 900,
cotul flectat la 900, sprijinit pe un plan orizontal, antebraţul în pronaţie, mâna şi degetele
relaxate. Se va stabiliza humerusul
F 1 – muşchiul supinator se palpează la extremitatea superioară a antebraţului, pe faţa
dorsală
- muşchiul biceps brahial se palpează pe faţa anterioară a braţului
F 2 - se execută supinaţia pe planul de testat
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este şezând, cu braţul pe lângă trunchi, cotul
flectat la 900, antebraţul în pronaţie
F 3 – se efectuează supinaţia din această poziţie
F 4 şi F 5 - se aplică rezistanţa în treimea distală a antebraţului, testatorul opunându-se
mişcării de supinaţie.
 Mişcarea de pronaţie
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 800
Mişcarea de pronaţie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Rotund pronator Humerus (epicondil medial) Radius (suprafaţă laterală,
în zona mijlocie)
Pătrat pronator Ulna (1/4 distală a feţei Radius (distal, faţa
anterioare) anterioară)
Poziţia FG de testare pentru F 1 şi F 2 este şezând cu braţul în anteflexie la 900,
cotul flectat la 900, antebraţul supinat, sprijinite pe un plan orizontal, cu degetele relaxate.
Se va stabiliza humerusul
F 1 – muşchiul rotund pronator se poate palpa medial de inserţia distală a tendonului
muşchiului biceps
- muşchiul pătrat pronator este un muşchi profund şi nu se poate palpa
F 2 - se execută pronaţia pe planul de testat
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este şezând, cu braţul pe lângă trunchi, cotul
flectat la 900, antebraţul în supinaţie, degetele relaxate.
F 3 – se efectuează pronaţia din această poziţie
F 4 şi F 5 - rezistenţa se opune mişcării în treimea distală a antebraţului.
 Testarea musculaturii care participă la mişcările pumnului

Mişcarea de flexie
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 800
Mişcarea de flexie a pumnului este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Flexor radial al carpului Humerus (epicondil medial) Metacarpiene II şi III (bază)

Flexor ulnar al carpului Humerus (epicondil medial) Pisiform, Osul cu cârlig

Ulna (olecran) Metacarpian V (bază)

Mişcarea de extensie
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 700
Mişcarea de flexie a pumnului este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Extensor lung radial al Humerus (lateral, Metacarpian II (bază)
carpului supracondilial)

Extensor scurt radial al Humerus (epicondil lateral) Metacarpian III (bază)

carpului
Extensor ulnar al carpului Humerus (epicondil lateral) Metacarpian V
Ulna (marginea dorsală)
 Testarea musculaturii şoldului

Flexia şoldului
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 1200
Mişcarea de flexie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Psoas mare Vertebre L1 – L5 (apofize Femur (trohanter mic)
transverse); T12 – L5
(corpuri vertebrale)
Iliac Fosa iliacă (2/3 anterioare) Femur (trohanter mic)
Poziţia FG de testare pentru F 1 şi F 2 este în decubit heterolateral,
kinetoterapeutul va susţine coapsa, genunchiul fiid în extensie. Se va stabiliza bazinul
F 1 – palpare imposibilă
F 2 - se execută flexia coapsei cu genunchiul extins
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este cu pacientul în decubit dorsal sau în
şezut la marginea patului.
F 3 – se efectuează flexia coapsei pe abdomen, cu genunchiul extins
F 4 şi F 5 - se opune rezistenţă mişcării de flexie în treimea distală a coapsei, pe faţa
anterioară
De menţionat că muşchii croitor şi tensor fasciei late sunt adjuvanţi ai mişcării de
flexie a şoldului.
 Extensia şoldului
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 300
Mişcarea de extensie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Fesier mare Ilion (linia gluteală Femur (tuberozitate
posterioară); Sacru şi coccis gluteală); Tract iliotibial;
(posterior) Ligament sacrotuberal
Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit heterolateral, kinetoterapeutul
va susţine coapsa, genunchiul fiid în flectat la 900 (pentru a evita acţiunea muşchilor
ischiogambieri). Se va stabiliza bazinul
F 1 – se palpează muşchiul la nivelul coapsei
F 2 - se execută extensia coapsei
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este cu pacientul în decubit ventral cu
genunchiul flectat.
F 3 – se efectuează extensia coapsei
F 4 şi F 5 - se opune rezistenţă mişcării de flexie în treimea distală a coapsei, pe faţa
posterioară.

Abducţia şoldului
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 450
Mişcarea de abducţie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Fesier mijlociu Ilion (suprafaţa externă, Femur (mare trohanter)
între creastă şi linia gluteală
posterioară)
Fesier mic Ilion (suprafaţa externă, Femur (mare trohanter)
între liniile gluteale
anterioară şi inferioară)
Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit dorsal cu genunchiul extins.
Se va stabiliza pelvisul
F 1 – se palpează muşchii lateral de articulaţia coxo-femurală, sub creasta iliacă
F 2 - se execută abducţia coapsei, cu genunchiul extins
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este cu pacientul în decubit heterolateral cu
şoldul şi genunchiul de sprijin flectate, iar şoldul şi genunchiul membrului de testat
extinse
F 3 – se efectuează abducţia coapsei
F 4 şi F 5 - rezistenţa se opune pe faţa laterală a coapsei, în treimea distală
 Adducţia şoldului
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 300
Mişcarea de adducţie este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Adductor mare Tuberozitate ischiatică; Femur (linie aspră şi condil
Pubis (ramura inferioară) medial; tubercul adductor)
Adductor scurt Pubis (corp şi ramura Femur (linie aspră)
inferioară)
Adductor lung Pubis (creastă anterioară) Femur (linie aspră)
Pectineu Pubis (linie pectineală) Femur (posterior)
Gracilis Pubis (corp şi ramura Tibie (supero-medial) –
inferioară) complexul „laba de gâscă”
Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit dorsal, membrul inferior
netestat abdus
F 1 – palparea fibrelor adductorilor se face pe partea medială a coapsei, spre pubis
F 2 - se execută adducţia coapsei, cu genunchiul extins
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este cu pacientul în decubit heterolateral cu
membrul inferior netestat în abducţie susţinut de kinetoterapeut
F 3 – se efectuează abducţia coapsei
F 4 şi F 5 - rezistenţa se opune pe faţa medială a genunchiului, în treimea distală
 Rotaţia externă a şoldului
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 450
Mişcarea de rotaţie externă este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Obturator extern Ischion şi pubis (partea Femur (fosa trohanterică)
medială)
Obturator intern Ischion şi pubis (ramuri Femur (trohanter mare)
inferioare); Gaură şi
membrană obturatoare
Pătrat femural Tuberozitate ischiatică Femur (creasta inter-
trohanteriană)
Piriform Sacru (anterior); Ligament Femur (trohanter mare)
sacrotuberal
Gemen superior Ischion (spină) Femur (trohanter mare)
Gemen inferior Tuberozitate ischiatică Femur (trohanter mare)
Fesier mare Ilion (linia gluteală Femur (tuberozitate
posterioară); Sacru şi coccis gluteală); Tract iliotibial;
(posterior) Ligament sacrotuberal
Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în ortostatism, membrul inferior netestat
se află pe o suprafaţă uşor ridicată.
 Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este cu pacientul în aşezat, gambele atârnă la
marginea patului

Rotaţia internă a şoldului

Amplitudinea normală de mişcare articulară: 450
Mişcarea de rotaţie internă este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Fesier mijlociu Ilion (suprafaţa externă, Femur (mare trohanter)
între creastă şi linia gluteală
posterioară)
Fesier mic Ilion (suprafaţa externă, Femur (mare trohanter)
între liniile gluteale
anterioară şi inferioară)
Tensor fascia lata Creastă iliacă; Spină iliacă Tract iliotibial
antero-superioară
Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în ortostatism, membrul inferior netestat
se află pe o suprafaţă uşor ridicată.
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este cu pacientul în aşezat, gambele atârnă la
marginea patului
 Flexia genunchiului
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 1350.
Mişcarea de flexie a genunchiului este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Biceps femural Ischion, Femur Fibulă (cap lateral)
Tibie (condil lateral)
Semitendinos Tuberozitate ischiatică Tibie (faţa medială)

Semimembranos Tuberozitate ischiatică Tibie (faţa medială)

Femur (condil medial)

Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit lateral.

Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este cu pacientul în decubit ventral

Extensia genunchiului
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 1350 la 00
Mişcarea de extensie a genunchiului este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Drept femural Ilion (spină Patelă (bază), Tibie
anteroinferioară), Acetabul (tuberozitate)
(posterior)
Vast intermediar Femur Patelă (bază), Tibie
(tuberozitate)
Vast lateral Femur Patelă (bază), Tibie
(tuberozitate)
Vast medial Femur Patelă (bază), Tibie
(tuberozitate)
 Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit lateral, cu genunchiul flectat
0
la 90
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este şezând la marginea patului, cu picioarele
atârnate (genunchiul flectat).

Testarea musculaturii care asigură mişcarea la nivelul piciorului

Mişcarea de flexie dorsală a piciorului
Amplitudinea normală de mişcare articulară: 200
Mişcarea de flexie a piciorului este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Tibial anterior Tibie (condil lateral şi 2/3 Cuneiform medial
proximale) Metatarsian I (bază)

În timpul testării se va stabiliza gamba.

Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit lateral, kinetoterapeutul
susţinând gamba pacientului.
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este şezând la marginea patului, cu
genunchiul flectat, gamba atârnând cu piciorul în poziţie intermediară.

Mişcarea de flexie plantară a piciorului

Amplitudinea normală de mişcare articulară: 450
Mişcarea de flexie plantară a piciorului este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Gastrocnemian Femur (condil medial) Prin tendonul achilean pe
Cap medial Femur (condil lateral) tuberozitatea calcaneană
Cap lateral
Solear Fibulă (cap şi 1/3 Tendon calcanean
proximală), Tibie (1/3
mijlocie)

Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit lateral, kinetoterapeutul

susţinând gamba pacientului.
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este decubit ventral, cu genunchiul flectat la
900, piciorul în unghi de 900 faţă de gambă.

Eversia piciorului
Mişcarea de eversie a piciorului este efectuată de:

Muşchi Origine Inserţie

Peronier lung Fibulă (cap şi 2/3 Metatarsian I
proximale) Cuneiform medial
Peronier scurt Fibulă (2/3 distale) Metatarsian V

Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit dorsal, gamba aşezată pe

coapsa kinetoterapeutului.
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este în şezând cu gambele atârnând la
marginea mesei

Inversia piciorului
Mişcarea de inversie a piciorului este efectuată de:
 Muşchi Origine Inserţie
Tibial posterior Tibie (2/3 proximale) Navicular (tuberozitate)
Fibulă (cap şi 2/3 Cuneiforme (toate trei)
proximale) Calcaneu

Poziţia FG de testare pentru F1 şi F2 este în decubit dorsal, gamba aşezată pe

coapsa kinetoterapeutului.
Poziţia AG pentru testarea F 3 - F 5 este în şezând cu gambele atârnând la
marginea mesei